RECUPERAREA AFECT. ORTOPEDICO-TRAUMATICE - LUCRARI PRACTICE Veh LP. o- : Ye NOTIUNIINTRODUCTIVE LP.2 |ETODOLOGIA PROGRAMELOR DE KINETOTERAPI VICALGII si DORSALGII @ METODOLOGIA PROGRAMELOR DE KINETOTERAPIE IN CERVICALGIL Algie = durere A) CERVICALGIILE INFERIOARE ACUTE $1 SUBACUTE Obiectivul primordial in aceste cazuri este © sc&derea durerii Mijloace folosite: GD imobilizare in minerva: este primul gest terapeutic = minerva: este 0 orteza; trebuie purtat permanent (24 din 24 ore); se seoate numai pentru igiena locala + efectuarea unor tratamente locale Oi crioterapie locald: # se foloseste masajul cu gheajd: durati scurta (5 ~ 10 minute); se repetdi de ‘mai multe oti pe zi; obligator se aplica intr-o posturd antalgicd a pacientului B electroterapie B) CERVICALGILE CRONICE Obiective: = scaderea intensitafii durerii © reducerea, pana la eliminare, a contracturilor musculare © redobandirea mobilititi coloanei cervicale © cresterea tonusului muscular Mijloace folosit © pentru scdderea durerii si reducerea contracturilor musculare: DF termoterapie locals D masaj 1D tractiuni a) efectuate manual: - se combina cu mobilizarea pasiva in toate sensurile fiziologice de migcare la nivel cervical (flexie, extensie, inclinare lateral, risueire) * ichnica de executare > pacientul este agezat comod, in DD, cu coloana cervicala inafara mesei de tratament > Kinetoterapeutul (Ktp), agezat la capul bolnavului: cu o mand susfine capul pacientului (prinde oceiputul $i coloana cervicala), iar cu cealalt& mana, plasaté la nivelul frunfii acestuia, face o priza de sigurangi > din aceasta pozitie Kip executd tracjiune in ax > in momentul in care se sesizeaz o scdere a tensiunii musculare, se ‘incepe mobilizarea pasiva a coloanei cervicale, in toate sensurile de migcare ~ reguli:+ mobilizarea pasiva se executi lent, alternénd sensul de miscare, nedepisind pragul durerii si sential, fra contributia voluntara a pacientului (este © mobilizare pasival) # pe tot timpul manevrei, pacientul va avea o respiratie profunda si rara 4 forja de tractiune variaza in funcfie de durere, mas muscular, tonus muscular, intensitatea contracturii TRACTIUNEA CERVICALA VA FI EFECTUATA PRACTIC, IN TIMPUL OREI, DE CATRE TOTI STUDENTI.b) efectuate mecanie: ~ se realizeazd cu ajutorul scripefilor, sau a aparatului de tractiune vertebral - reguli pentru efectuarea tractiunii mecanice (indiferent de sistemul folosit): + pozitia pacientului este in DD, sau agezat # obligator trebuie asigurat un unghi de flexie a coloanei vertebrale cervicale de 10°-15° 4 durata = minim 40 minute, pand la 2 ore # inainte de oprirea tracjiunii, pacientul trebuie s& execute cAteva contracfii izometrice scurte ale musculaturii gétului 4 forja de tractiune folosita = 3-12 kg (in functie de tipul constitutional si varsta) + numérul total de sedine recomandat = 6-10 © pentru redobandirea mobilitatii coloanei cervical OF mobilizari pasive, pasivo-active si active libere, in toate sensurile de migcare © pentru recuperarea forgei musculare si a rezistenjei la efort: - exemple de exercitii:, —_ - pacientul agezat pe scaun, cu capul pe masa; ~ i se comanda s& ridice capul + s& intind’ bine gatul + si menfin& aceasta pozitie céteva sec.; apoi revine la poziia inifiala + reia tot exercifiul &, — - pacientul agezat, cu mainile incrucigate la ceaft; + isi extinde coloana cervicala impotriva rezistenjei opusd de propriile maini + cu mentinere céteva secunde; revine la pozifia inijiald + reia tot exercitiul OF recomandiri .ivienice” (pe care pacientul le va respecta foarte mult timp dupa recuperare, sau chiar toatd viaja): ¢ interzicerea folosirii pemelor inalte pentru repausul noctum > se recomanda utilizarea unui ralou agezat in spafiul dintre occiput si coloana dorsala superioard in timpul zilei, la interval de 2-3 ore, se recomanda intreruperea activitaii si executarea migcétrilor libere ale coloanei cervicale in toate sensurile © controlul permanent al posturii (prin constientizarea menfinerii unei posturi corecte, indiferent de pozitia in care se afla pacientul) @ METODOLOGIA PROGRAMELOR DE KINETOTERAPIE IN DORSALGH Obiective > combaterea durerii © asuplizarea coloanei vertebrale © tonifierea musculaturii paravertebrale © reeducarea posturii corecte © readaptarea la efort Mijloace utilizate: OF masaj D termoterapie locala D electroterapie local 1D kinetoterapie: © pentru asuplizarea coloanei vertebrale: + constientizarea pozifiei ,e a sta inalt”: & exercifii de intindere a coloanei, din pozitiile fundamentale: decubit; asezat; ortostatism * postura se controleaza in oglinda, urmarind alungirea gatului + a trunchiului in ax, folosindu-se repere de orientare (palma Ktp pe crestetul pacientului; 0 carte pe crestet; etc.) + extensii active * mers ,in 4 labe” + tractiuni prin propria greutate (atamat la spalier) * sporturi: volei, baschet, inot pe spate © pentru tonifierea musculaturii paravertebrale: din DY ridicarea capului + trunchiului, schimbandu-se pozitia membrelor superioare, pentru a prada efortul (pe lénga cap; sub barbie; la ceafi; pe umeri)© din pe genunchi, cu sezuta pe calcdie, cu un baston in méini, se executé ridicarea pe genunchi + extensia completd a trunchiului + ducerea bratelor deasupra capului + menjinerea pozitiei cdteva secunde O recomandati ,.igienice” (vor fi respectate toati viata): © menfinerea greutajii corporale normale nu se va apleca inainte fara blocarea perfect a coloanei dorso-lombare © evitarea ortostatismului prelungit © evitarea deplasarilor lungi in automobil © efectuarea zilnicd a unui program de KT de intretinere © evitarea sporturilor violente © sporturi recomandate: inot; ciclism (in limite rezonabile) LP.3 si L.P.4 METODOLOGIA PROGRAMELOR DE KINETOTERAPIE iN DISCOPATIILE LOMBARE (@ PROTRUZIA SIMPLA A DISCULUI INTERVERTEBRAL (DISCOPATIA LOMBARA) Mijloace utilizate: Grepaus la pat —_—_—- in postur& antalgica ,clasica” (DD pe pat tare + genunchii flectati; sau DL + genunchii flectafi); pozitia antalgicd gasité de pacient = se pastreaza 5-6 zile, ct mai mult timp (24 din 24 ore!) (eventual, mobilizare numai pentru nevoile fiziologice) 1D termoterapie local Delectroterapie @ pacientul va fi instruit privind factorii de rise ai unei recidive: supraponderalitatea; umezeala; frigul: migcdrile bruste si/sau necontrolate; purtarea de greutafi intr-o mana sau pe umar > s-au dezvoltat o serie de programe kineto-educationale = SCOALA SPATELUI”, in care pacienfii sunt invajafi si-si desftigoare viata ,de zi cu 2i” + activitatea profesionala in condifii de stres minim ~ exist 3 obiective: > constientizarea pozitiei neutre a coloanei vertebrale lombare + menfinerea permanenia a acesteia indiferent de pozitia corpului sau de activitatea desfiigurat. ‘>; blocarea (,,z4vorarea”) coloanei lombare = menginerea forjei musculare a muschilor paravertebrali inferiori + fesieri ©, Blocarea (,,zivorérea”) coloanei lombare: - se trece prin 4 stadii de invayare: *stadiul 1 = blocarea (,zivordrea”) coloanei lombare in pozifie neutré, concomitent cu imobilizarea membrelor & din ortostatism, agezat, sau decubit: se iau pozitii imobile urmarind alungirea axial a trunchiului, membrele fiind si ele menginute imobile *stadiul2 = trunchiul se menfine ,,zavorat” si se mobilizeaza independent membrele & din DD: se flecteaza si se extind genunchii + se abdue si adduc membrele superioare (ete.) & din agezat: ridicarea bratelor deasupra capului + abduefia coapselor (etc.) *stadiul 3 = mobilizarea trunchiului ,zdvordt”, ca pe un tot unitar & din DD: ridicarea din pat prin rostogolire lateral, apoi impingerea in brafe si coborirea concomitenté din pat a membrelor inferioare © din agezat: ridicari si ageziri pe scaun & din ortostatism: genuflexiuni cu spatele sprijinit de perete; aplecarea trunchiului cu fandare pe un picior *stadiul 4 = aplicarea celor invafate in stadiile precedente, Ia cerinjele activitatii profesionale a pacientului2 Constientizarea poziiei neutre (prin delordozare = indreptarea curburii lordotice) a coloanei vertebrale lombare + menfinerea permanent a acesteia indiferent de poziia corpului sau de activitatea desfasurata: 1D posturi corective: & DD cu genunchii flectati; DL cu coapsele + genunchii flectati; & agezat pe scaun cu genunchii departati, astfel incat linia lor si depaigeascd cu 10 cm linia soldurilor = D exercitii de delordozare lombari: & ortostatism cu spatele sprijinit de perete gi cu cdilediele la 25 - 30 cm de acesta: se apropie, replat, calediele de perete & din ontostatism: aplecarea trunchiului pe un genunchi care se flecteazi, celdlalt membru inferior riméndnd intins inapoi in semicumpand. Este miscarea corecti pentru ridicarea unui obiect usor de pe sol & din ortostatism: flexia simultand a genunchilor + soldurilor, pentru ridicarea cu ambele mini, a unei greutiti de pe sol; greutatea se sprijind de corp la nivelul bazinului $i este menfinuta astfel cu ajutorul mainilor 3 Menfinerea forjei musculare a muschilor paravertebrali inferiori + fesieri: & exerci izometrice exercifii active contra unei rezistente creseuta progresiv @ HERNIEREA SUBLIGAMENTARA A DISCULUI INTERVERTEBRAL (SDR. LOMBOSCIATIC) Kinetoterapia se efectueaza adaptat perioadei evolutive: > Perioada acuta: 1 ca in protruzia simplai a discului intervertebral > Perioada subacuts: D termoterapie local 1D electrostimulare musculara- daca exista pareze periferice Kinetoterapie: se foloseste PROGRAMUL WILLIAMS - este esenfial in aceastd perioada; se executé menfindnd permanent delordozarea coloanei lombare; are 2 faze: ~ prima faz - se folosese 6 exercitii; fiecare exercitiu se repetti de 3-5 ori/sedingi; se executd 2-3 sedinte/2i; dureaza 10-14 zile © DD: flexia/extensia genunchilor 2 DD: se trage cu mainile un genunchi la piept, incercdnd atingerea lui cu fruntea &; DD: tragerea simultand a ambilor genunchi la piept, cu ajutorul mainilor &, DD, cu mainile sub ceaff: se trage un genunchi cit mai mult spre piept, apoi celalalt genunchi, apoi ambii genunchi concomitent 5 DD, cu brajele ridicate pe langa cap (pe suprafaja de lucru), genunchii flectati la 90° si talpile pe pat: se impinge lomba spre pat, se contract muschii abdominali si se ridica usor sacrul de pe pat , agezat pe scaun, cu genunchii mult indeparta{i: se apleacd trunchiul inainte, astfel incdt miinile s& atingd solul sub scaun, se menfine 4-5 secunde ~a2-afazd — - se folosese 12 exercitii; fiecare exercitiu se repetii de 3-5 ori; dureazi 10-14 zile DD, cu genunchii flectafi, talpile pe pat: se inclina ambii genunchi (ipifi unul de celalalt) spre dreapta + spre stdnga, incercénd s& atingd suprafaja patului , DD: se duce un caledi pe genunchiul opus gi se executd abductia coapsei respective, pind atinge suprafaja patului; se repetd si cu celalalt membru inferior &; DD: se ridicd, alternativ, fiecare membru inferior, cu genunchiul extins, cat mai sus &, ortostatism: se executa genuflexiuni, cu méinile sprijinite pe spatarul unui scaun, spatele menfindndu-se perfect drept si calcdiele pastrate pe sol &; pozitia de ,cavaler servant”: aplecarea inainte a trunchiului, sprijin cu méinile pe sol, apoi se extinde genunchiul de sprijin& atémat cu spatele la spalier, mainile deasupra capului prinzand bara cu palmele inainte: tidicarea genunchilor la piept ; atdmat cu spatele la spalier, mainile deasupra capului prinzind bara cu palmele inainte: rasucirea trunchiului dreapta/stinga, cu genunchii flectati = = ; &, atérnat cu spatele la spalier, méinile deasupra capului prinzand-bara cu palmele inainté: balansarea stinga/dreapta a membrelor inferioare, cu genunchii in extensie. ~~ ©, semiatémat cu spatele la spalier, cu sprijinul picioarelor pe sol, goldurile si genunchii in flexie de 90°: basculri inainte/inapoi ale bazinului jo semiatémat cu spatele la spalier, cu sprijinul picioarelor pe sol, soldurile si genunchii in flexie de 90°: basculairi laterale (dreapta/stnga) ale bazinului & ;, semiatdmat cu fafa la scara fix, cu sprijinul picioarelor pe o bard, mainile prind deasupra capului cu palmele spre perete: se execut cifoziri repetate ale coloanei lombare ® 2 atdrnat cu fafa la spalier, mainile deasupra capului prinzand bara cu palmele spre perete: balansarea laterala (dreapta/sténga) a bazinului si membrelor inferioare > Perioada cronica: se pune accent pe tonifierea musculaturii abdominale + extensoare lombard; se executé menfindnd permanent delordozarea coloanei lombare; se foloseste un program cu 12 exercifii: &, DD, cu genunchii flectati la 90°, talpile pe sol: pacientul incearc& impingerea cu fori a genunchilor in sus, in timp ce Ktp se opune migcari. Tot timpul regiunea lombara riméne in contact cu patul. ‘Treptat, se va executa acelasi exercitiu cu genunchii cét mai intingi. , aceeasi pozitie de plecare (DD, cu genunchii flectati la 90°, talpile pe sol): pacientul ridic& capul, umerii si trunchiul, brajele fiind intinse inainte, pan cind palmele ajung deasupra genunchilor la aproximativ 10 em &; cvadripedie: se suge puternic peretele abdominal; se menfine 5 sec. 4 DD, cu genunchii flectagi la 90°, talpile pe sol, in mini (cu palmele in sus) este tinut un cordon elastic: se impinge regiunea lombara in jos, presdnd pe planul patului; se basculeaz& sacrul si coccisul in sus, lomba raméndnd presati pe pat; se ridic& capul si trunchiul, cu brafele intinse spre coapse; mainile trag spre lateral de cordonul elastic, cu menfinere 5-6 secunde &s DD, cu genunchii flectati la 90° lipiti unul de celalalt: pacientul incearcd s&-si duct lateral genunchii spre planul patului; la punctul maxim de migcare Ktp opune rezisten}a &, aceeasi pozitie de plecare (DD, cu genunchii flectati la 90° lipiti unul de celélalt): pacientul igi trage cu forjd genunchii spre piept, Ktp opune rezistenja, incereind concomitent s& roteasc& gambele pacientului (ca pe nigte leviere), acesta opundindu-se ®; DD, cu membrele inferioare intinse, menfinfndu-se activ pozitia delordozati: Ktp, cu un antebrat sub '/; inferioaré a coapselor si cealalté méné apucdnd picioarele, incearc& si ridice ambele membre inferioare, dar pacientul se opune s DL, cu coapsele ugor flectate: Ktp cu o ménd trage inapoi umarul iar cu cealalté ména impinge inainte bazinul, pacientul se opune 5 executarea ,,podului” de jos = din DD, cu genunchii flectati si sprijinit pe umeri-spate-plante, se ridic& bazinul si lomba (dar fra s& se lordozeze coloana); Kip se opune apasdnd pe crestele iliace © io din pozitia ,pod”: pacientul incearea o risucire a bazinului, iar Ktp opune rezistentd; se execut alternatiy spre sténga/dreapta 11 din aceeasi pozigie (,pod”): pacientul executa balansare lateral a bazinului, Ktp opune rezistent& 2 din ortostatism, Inga o masa: pacientul se sprijind de aceasta si executi o usoara flexie din solduri, menginand coloana lombara delordozata, Ktp (situat in spatele pacientului) cu o mand pe un omoplat ‘impinge inainte iar cu cealaltd mand situatd anterior pe creasta iliac opusi, trage inapoi; pacientul se opune acestor migcdri; apoi se schimba pozitia mainilor Ktp si se repeté exercitiul > Perioada de remisiune completa: Oi tratament balneofizical in stafiuni: Felix, Eforie Nord, Techirghiol, etc.(@ HERNIA TRANSLIGAMENTARA POSTERIOARA, LIBERA A DISCULUI INTERVERTEBRAL (HERNIA DE DISC LOMBARA = HDL) 1 pind la interventia chirurgicala: se procedeaza ca la sindromul lombosciatic imediat dup operatic recuperarea se efectueazi in clinicile de neurochirurgie, folosindu-se metodologia clinicii respective = 1 dupa 4-6 stptiméni dela operatie: se incepe KT activa (de tonifiere a musculaturii abdominale-si — lombare si de posturare corecti a coloanei lombare) LP. 5, L.P. 6, LP. 7 si LP. 8 METODOLOGIA PROGRAMELOR DE KINETOTERAPIE iN TULBURARILE DE STATICA PRIN DEVI COLOANE! VERTEBRALE (CIFOZE, LORDOZE, CIF }OZE, SCOLIOZE) 1. CIFOZE ‘+ ceviafii ale coloanei vertebrale in plan sagital, cu convexitatea curburii indreptata posterior A) CIFOZA DORSALA Obiective > scurtarea mugchilor spatelui si lungirea muschilor toracali anteriori > corectarea deficienfelor secundare © formarea reflexului corect de posturd Exercifii: & , mers pe varfuri, cu bratele intinse lateral: se execut ducerea acestora in cercuri mici, spre inapoi &, pe genunchi, cu sprijin pe palme, trunchiul sub orizontala, brafele intinse inainte: se executd tarde prin alunecarea mainilor pe sol & asezat pe sol, spate in spate cu un partener, brajele intinse oblic in sus gi se face apucare reciprocal: se executa indoirea + intinderea coatelor, spatele raméndnd lipit de al partenerului B) CIFOZA LOMBARA Obiective > scurtarea mugchilor lombosacrali si lungirea muschilor abdominal © corectarea deficiengelor secundare > formarea reflexului corect de posturd Pozitia agezat este contraindicata (este cifozanta !) Exerciti © alergare, atingdnd cu calediele sezuta, mainile la ceaft &, DD, cu genunchii flectati, Alpile pe sol: ridicarea bazinului si trecerea unei mingi medicinale pe sub bazin, de la dreapta spre stnga si inapoi & atdmat cu faja la scara fix: se executd extensia membrelor inferioare simultan sau alternativ C) CIFOZA TOTALA Obiective > scurtarea muschilor spatelui si lungirea celor toracali anteriori si abdominali © corectarea deficienfelor secundare © formarea reflexului corect de atitudine corporal Exerciti & din DV: executarea ,,bareufei” (extensie marcat a capului si trunchiului, prinderea gleznelor cu méinile si balansare) , pe genunchi, cu sprijin pe palme, trunchiul sub orizontald, brajele intinse oblic inainte: se executa ridicarea membrului inferior sting (cu genunchiul intins), revenire, se repeta cu membrul inferior drept & stnd cu spatele la scara fixa, la un pas de aceasta: se executa ridicarea membrelor superioare intinse deasupra capului si extensia capului si a trunchiului pand ce mainile ating spalierul I, LORDOZE ‘+ deviafii ale coloanei vertebrale in plan sagital, cu convexitatea curburii indreptatd anterior Obiective = scurtarea musculaturii abdominale + lungirea muschilor lombosacrali © prevenirea compensérii printr-o cifozare dorsala si corectarea pozitiei bazinului© formarea reflexului corect de posturd mers, cu mainile pe golduri: se executi ridicarea alternativa a genunchilor la piept &, mers cu sprijinul palmelor pe sol gi genunchii in extensie =; mers cu trunchiul aplecat inainte si prinderea gleznelor cu mainile Ill. CIFO - LORDOZE ‘+ ceviatii ale coloanei vertebrale in plan sagital, cu 2 curburi de sens opus Obiective > scurtarea grupelor musculare ale spatelui din regiunea dorsalai gi lungirea grupelor musculare ale spatelui din regiunea lombara © scurtarea muschilor abdominali si lungirea musculaturii toracale anterioard © corectarea deficienjelor secundare © formarea reflexului corect de posturd Regula de bazii atunci cand se lucreaz pentru corectarea unei deficienje format din 2 deviafii = una dintre deviagii se fixeazi intr-o posturd corectiva (exercitiu static) si cu a 2-a deviatie se lucreaza activ Exercit & mers ghemuit, cu mainile la ceafa &) agezat pe sol, cu un baston la nivelul omoplafilor: se executa tardre inainte si inapoi & atamat cu spatele la scara fix, mAinile prinznd bara eft mai departat (pentru a objine extensia coloanei dorsale): se executd ridicarea genunchilor la piept IV. SCOLIOZE ‘+ deviatii ale coloanei vertebrale in plan frontal, insofite de rdsucirea (torsiunea) corpurilor vertebrale spre convexitatea curburii scoliotice, gibozitate vertebro-costalé posterioara de partea convexitifii, asimetria centurilor scapulara gi pelviand ‘Scolioza in,,C” = scolioza cu o singura curburd; cel mai frecvent este total8, spre dreapta sau stanga Scolioza in.,S” = scolioza cu 2 curburi; la denumirea ei se menfioneazai doar sensul curburii dorsale A) SCOLIOZA IN ,,C” Obiective % corectarea curburii coloanei vertebrale prin tonifierea musculaturii. spatelui: scurtarea grupelor musculare din partea convexitaii si lungirea grupelor musculare din partea concavitafii © reducerea gibozitatii costale prin detorsionarea corpurilor vertebrale © cresterea mobilitafii cutiei toracice © redresarea bazinului si echilibrarea centurii scapulare © formarea reflexului corect de posturd Se folosese exerci statice + dinamice: - statice - se vor utiliza predominant pozitiile asimetrice -dinamice — - se vor folosi miseati - simetrice Exercitii pentru Scolioza in .C” sténga: © mers pe varfuri, bratul drept sus + braful sting jos (pe langa corp): se execut ducerea membrului inferior stdng in extensie la 2 pasi ®, DV cu un baston in maini: se executd extensia trunchiului cu ducerea brafelor peste cap si inclinarea trunchiului spre stinga ; pe genunchi, cu sprijin pe palme, trunchiul sub orizontala, coatele intinse: se executé mers térat prin inaintare numai cu mana dreapta + piciorul sting &, evadripedie: se executa ridicarea membrului superior drept si extensia membrului inferior sting & atdimat asimetric cu fafa la scara fix (ména dreapt prinde de sus). se executd balansarea membrelor inferioare spre stinga Exercitii pentru Scolioza in .C” dreapta: | mers, cu un baston la spate prins asimetric (mana sténga sus, mana dreaptd jos): se execut extensia trunchiului si rasucire spre sténga&, DD, bratul sting. intins pe lang& cap, bratul drept pe léng& corp: se executd forfecarea membrelor inferioare pana la 45 DL stinga, picioarele fixate la prima bard.a sclsii fixe: se executi ridicarea trunchiului (spre dreapta) pana la 45' - maa &, stind lateral dreapta Ia scara fixd, piciorul drept sprijinit pe a 4-a bara cu genunchiul intins, ména stang& Ja ceafa, cea dreapta pe laiiga corp: se executd inclindri laterale ale trunchiului spre scara fix &; stind, mana sténga la ceafé, mfna dreapti pe sold: se executd fandare laterala spre sténga si inclinarea trunchiului la dreapta B) SCOLIOZA IN ,,S” Obiective _ corectarea curburilor coloanei vertebrale pris partea convexitapii gi lungirea grupelor musculare din partea concavititii © corectarea asimettiei toracice © corectarea deformatiilor secundare ale centurii scapulare si bazinului © formarea reflexului coreet de atitudine Exercitii pentru ScoliozA in ,S” dorsalé dreapta: | mers fandat pe piciorul sting, braful sting intins sus, mana dreapta pusa pe sold: se executd arcuirea membrului superior stang la fiecare fandare , DV, braful stang intins pe lénga cap, mana dreaptd pe sold: se execut tarire in cere prin ducerea trunchiului spre dreapta pand la 30° urmati de ducerea membrelor inferioare spre stanga pe genunchi, cu un baston prins asimetric la spate (ména stanga sus, mana dreapti jos): se execut extensia trunchiului si ducerea piciorului stang lateral, sprijinit pe varful degetelor &, stand cu faa la seara fixa, piciorul sting sprijinit pe a 3-a bard, mana stnga apucd sus, ména dreapta prinde la nivelul soldului: se executa inclinarea trunchiului inainte, pana cénd toracele atinge scara fix Exercifii pentru Scolioza in ,S” dorsal stanga: | mers, mana dreapta la ceaff, ména stdnga pe gold: se execut ducerea genunchiului drept la piept la 2 pasi ; DL stinga, membrul superior drept intins pe ldnga cap: se executi ducerea membrului inferior drept in cere spre inapoi ® pe genunchi, cu sprijin pe palme, trunchiul sub orizontala: se executé mers térét cu mi cu genunchii spre dreapta &, stand departat, mana stfinga pe sold, membrul superior drept intins deasupra capului: se execut extensia trunchiului simultan cu ducerea membrului inferior drept lateral si ridicarea pe varfuri ©; stdind fandat pe piciorul drept, mainile apucd asimetric un baston la spate (mana stnga jos, mana dreapt sus): se executd inclinarea trunchiului spre dreapta : scurtarea grupelor musculare din ile spre stinga si LP. 9 si L.P. 10 ELEMENTE DE BAZA IN PROGRAMELE DE RECUPERARE A AFECTIUNILOR ORTOPEDICO - TRAUMATICE LA NIVELUL MEMBRULUI SUPERIOR © LA NIVELUL ARTICULATHLOR UMARULUI Schema de recuperare a umérului cuprinde 5 faze: Faza_I-a: © perioada imediat urmétoare traumatismului, dupa intervenfia ortopedico-chirurgicalé i imobilizarea centurii scapulare Mijloace utilizate: 1D mobilizarea pumnului, degetelor, coloanci cervicale = prin exercitii libere, repetate de céteva ori/zi i controlul statieii gétului, umerilor, toracelui = se realizeaza in fafa oglinzii Fazaaa Il-a: © perioada imediat urmatoare dup scoaterea imobilizarii Mijloace utilizate in aceasta faz’: DB masajOi miscari pasive si pasivo-active ale membrului superior afectat DhidrokT © mobilizarea liberi a articulasiilor_membrului_ superior afectat (mén’, pumn, cot), coloanei cervicale, celuilalt membru superior (inclusiv umérul) 1 mobilizari ale intezului umar (cu cotl lide torace i mana pe épolet) = D exercitii libere Oi exercitii statice (izometrice): cu exceptia zonei lezate (sechelara), se executii pe toate grupele ‘musculate ale membrului superior, centurii scapulare, gétului Faza a Ill-a: # perioada in care zona lezaté incepe s& fie treptat mobilizata (este o etapa de tatonare a inceperii activitiii complexe din faza urmatoare - nu are nimic specific ca tipologie a exercitiilor de recuperare) Faza alV-a: perioada recuperdrii functionale propriu-zise a umrului Mijloace utilizate: 1 cildurd, masaj, electroterapie antalgicd vor preg®ti zona afectata pentru KT 1D manevre de intindere capsulo-ligamentara: 4) tractiunea axiala: executare - pacientul: in DD pe masa de lucru - Kip: pozifionat lateral de mas, parale! cu pacientul; cu o ménd face priz& deasupra cotului si trage braful in axul longitudinal + cu cealaltd mand opune rezistenfa in axild ») tractiunea inafara a capului humeral: ‘ executare - pacientul: in DD pe masa de lucru, cu bratul ridicat la 90° si cotul in extensie - Ktp: situat lateral de mast, perpendicular fat de pacient; cu ambele méini face priz& stransa pe '/s superioar a brajului wagénd inafard, in timp ce cu uméral (sprijinit de cotul pacientului) impinge inauntru '/; inferioard a brafului (adductie) c) cobordrea capului humeral: = executare - pacientul: in DD pe masa de lucru, cu bratul ridicat la 90° gi cotul in extensie - Ktp: pozifionat lateral de mas, paralel cu pacientul; aceeasi prizd ca la ,b)”, cu umérul in sens de anteduefie, in timp ce mainile imping braful in jos <) tractiunea gleno-humerala: = executare - pacientul; asezat pe masa de lucru ~ Kip: in spatele pacientului; igi introduce un antebrat sub axilii impingdnd in sus (ftir si depaseasci orizontala umerilor!) iar cu cealalté ménd face priz deasupra cotului, executind 0 adductie fortata impinge CELE 4 MANEVRE DE iNTINDERE CAPSULO-LIGAMENTARA VOR Fl EFECTUATE PRACTIC, IN TIMPUL OREI, DE CATRE TOT! STUDENTII Dexercitii autopasive la scripete D exercitii active libere, pentru cresterea mobilitati: @ mainile la ceafa; se apropie coatele (unul de celalalt) si apoi se indeparteaz’. cu fata la perete, se “paseste” cu degetele (de la ména sechelard) in sus pe perete, membrul superior find intins; pe mdsura ce se ured pe perete, pacientul se apropie de acesta la colful camerei, o ménd pe un perete iar cealalta pe peretele aldturat, membrele superioare in extensie la nivelul toracelui, se executé flectari din cot cu bascularea inainte a trunchiului & mainile prind in faa o bara de spalier si executa genuflexiuni cxervitii cu baston, braul sindtos avand rol de ghidaj si ajutor 1D exercitii active cu rezistenté, pentru cresterea fortei muscul D exercitii de coordonare (pentru recuperarea gestuald a miscarilor umarului): + ergoterapie: rindea, lustruit sau slefuit pe suprafefe verticale sau orizontale, etc. = sporturi: inot (este cea mai buna metoda de recuperare complet 2 umarului, inclusiv a coordondtii), badminton, tenis de masa sau de cdmp, volei, baschet 2Faza a V-a: nu este obligatorie pentru tofi pacieny pentru instrumentisti; forfé maxima ~ pentru sportivi) in cadrul ei se recdstiga profesionalismul (abilitate — @ LA NIVELUL ARTICULATIEI COTULUI._ Cotul este o articulatie care dezvolta extrem de usor redori strnse si ireductibile > recuperarea cotului trebuie inceputé repede si executatd perseverent; este foarte dificila; dureazé aproximativ 4-5 luni, fara rezultate spectaculoase. Obligator, in timpul recuperérii cotului, se efectueazA misurdtori foarte exacte (bilant articular gi bilan muscular) de 2 ori/lund. Dacd intre aceste masurdtori nu exist nicio ameliorare si programul recuperator a fost riguros respectat, se intrerupe kinetoterapia. 1) RECUPERAREA PRECOCE (in perioada imobilizarii): Se incepe la 8-10zile de la imobilizare. Objective: © pastrarea troficitatii fesuturilor © menfinerea mobilitéfii articulatiilor neafectate © Pentru pastrarea troficitapii fesuturilor: D clectroterapie 1D masaj: la nivelul mainii si umarului de partea afectati 1 pozitionarea corecta a membrului superior afectat (se evitd pozitia decliva prelungita) © Pentru mentinerea mobilititi articulatillor neafectate: 1D mobilizare pasiva 1D mobilizare pasivo-activa © mobilizare activa Tl) RECUPERAREA DUPA SCOATEREA IMOBILIZARIL Obiective: > combaterea durerii © combaterea tulburarilor vasomotorii si trofice © recistigarea mobilitatii articulare © cresterea forjei musculare © Pentru combaterea durerii: 1D clectroterapie 1 caldura jocala 1D masaj 1 medicatie antialgica; antiinflamatorie; sedativa. © Pentru combaterea tulburarilor vasomotorii si trofice: O posturare corecté, antidecliva (pentru prevenirea edemului) D mobilizari pasive si active ale celorlalte articulafii de la nivelul membrului superior afectat Dl masaj D hidrokinetoterapie in cazi (bazine) individuale > Pentru recdstigarea mobilitaii articulare: O mobilizari pasive - pot avea efecte secundare negative, producind: inflamatia articulara si mici rupturi ale jesuturilor periarticulare, cu aparitia hematoamelor; contracfii simultane ale antagonistilor, care se vor opune si mai mult mobilizdrii (gresit = pacientul cu redoare de cot si poarte in ména respectiva greutafi) > singurele miseari pasive admise sunt mobilizarile autopasive cu scripefi mobilizari active (de baz sunt migearrle active analitice executate pe grupe musculare): © asezat la masa, cu cotul + braful + antebraful sprijinite pe placa mesei, taleati — se executd migcarile din cot, antebraful alunecdnd pe masa © asezat, cu braful atérnat — se execut miscarile din cot, in plan vertical; de fiecare data, pacientul incearcé s-si ating umarul cu mana © asezat, cu brajele in abductie la 90° + incearea sa ating’ cu mana umarul respectiv & stdind — se executd migcdiri de intindere si de strangere a brafului la piept 10~ dup aproximativ 3 siptiméni de la scoaterea imobilizarii se incep exercitii cu rezistenté: stind cu faja la spalier + cu mana de partea afectati se prinde bara la nivelul umarului si se executd genuflexiuni a & stind cu faja ta perete, méinile sprijinite pe acesta + se executa flotairi in braye, cu coatele in lateral; cu coatele lipite de trunchi & miscari de pronosupinatie cu un baston in mana 1D hidrokinetoterapie D terapie ocupationala O sporturi recomandate: inot (orice stil, dar cu predilectie bras si craul); baschet; tenis de masa © Pentru cresterea fortei musculare: G exercitii izometrice: se executi 3 contracfii a cate 5-6 secunde; pauzi intre ele de 2 minute; repetate de edteva ori/zi, la inceput mai des (a aproximativ 2 ore) apoi mai rar (de 2-4 ori/zi) D exercitii cu sezistenti, excentrice si concentrice: se executd serii de 3-4 exercifii; pauzd de 2 minute intre ele; repetate de 1-2 orifzi @ LA NIVELUL ARTICULATHLOR PUMNULUI $i MAINIT 1 posturiri: posturi antideclive; posturi seriate in atele (se folosesc atele corective); posturi de repaus noctum; posturi de prevenire a deformatiilor secundare (in leziuni de nervi periferici) intinderi: + 0 migcare pasiva, continud, pe toati amplitudinea de mobilizare a segmentului respectiv + la punctul maxim de migcare se executd tracfiuni pentru intinderea tisulara; tractiunile se executa in continuarea sensului de migcare (nu in axul segmentului!) 1G manipula (se recomanda numai in sechelele posttraumatice ale pumnului - nu pentru MCF $i IF!): a) mobilizarea radio-cubitala: = executare: Kip prinde cu ambele maini pumnul pacientului, fiecare police fiind plasat pe epifizele distale ale celor 2 oase (radius si cubitus) si execut miscdri in sus gi in jos (inverse pentru fiecare os fafa de celalalt) ) flexia radio-carpiang: executare: Kip face priza cu ambele maini pe ména pacientului, policele fiind pe partea dorsala la nivelul carpului i executi o migcare de flexie puternica (cu intindere) din articulatia pumnului ©) extensia radio-carpiana: “ executare: Ktp face prizi cu ambele maini pe mana pacientului, cu policele pe fafa palmara $i executa o tractiune in axul membrului superior + concomitent imprimd o extensie a mainii CELE 3 MANIPULARI VOR FI EFECTUATE PRACTIC, IN TIMPUL OREI, DE CATRE TOTI STUDENTII 1D mobilizari pasive 1 mobilizari pasivo-active 1D mobilizari active * mobilizarea pumnului: flexie; extensie; inclinare radiald gi inclinare cubital * mobilizarile degetelor 2-5: totdeauna se lucreaz cu o singura articulatie, toate celelalte find fixate (cu ajutorul mainii Ktp) * mobilizacile policelui: >abduetia —_- palmar = policele priveste indexul, formand un unghi de90° - radial = policele la 45° de index, in plan anterior > adductia = policele se lipeste de index, in planul celorlalte degete (exercifiu: finerea unei coli de hartie intre falanga distald a policelui si baza undexului) > extensia = policele, in planul celorlalte degete, se indeparteaza de ele > flexia = policele se aplica de-a curmezigul palmei, in planul ei, cu varful spre baza degetelor 4-5 > opozabilitatea policelui fafa de unul din degete = pulpa policelui ajunge fajé in fafi cu pulpa degetului 4 si 5 * reeducarea gesticii elememtare a mdinii = ,pensele” (sau ,prizele”): > pensa bidigitala = este priza find, de opozitie terminala intre pulpa policelui gi cea a altui deget 1& exercifii:finerea unui ac de cusut; culegerea unor bile > pensa termino-laterala = intre pulpa policelui si cea a indexului - © ex. - rasucirea unei chei in usd; finerea unei farfurii intre police-index > pensa tripulpard = police — index — medius __ ex. - sctis; prinderea unor obiecte ii > pensa digito-palmari (ftir participarea policelui; degetele 2-5 formeaza un edilig) & ex. - prinderea toartei unei serviete (geamantan) > pensa police-digitopalmaré- este priza de forta & ex. - prinderea bastonului, sau a cozii toporului > pensa interdigitala ex. - jinerea figirii intre index si medius Toate migeatile corespunzitoare prizelor se vor executa liber + cu rezistenfé: pacientul prinde ferm in prizi diverse obiecte, de volum variabil + Ktp incearca sa le tragi MOBILIZARILE DEGETELOR 1-5 $I PENSELE VOR FI EFECTUATE PRACTIC, IN TIMPUL OREI, DE CATRE TOTI STUDENT. Di terapie ocupationala fizioterapie:~ masaj (cu substanfe uleioase, incalzite in prealabil) ~ termoterapie ~ electroterapie LP. ELEMENTE DE BAZA fN PROGRAMELE DE RECUPERARE A AFECTIUNILOR ORTOPEDICO - TRAUMATICE LA NIVELUL MEMBRULUI INFERIOR @ LA NIVELUL SOLDULUI Obiective: © Refacerea pozitiei de stabilitate > Cresterea tonusului muscular > Recuperatea amplitudinii de migcare a soldului © Reluarea mersului (va fi detaliat la L.P. 12 si L.P. 13) © Pentru refacerea pozifiei de stabilitate: 1 posturi libere: sunt pozitii pistrate liber de pacient, pentru prevenirea sau reducerea unei deviafii (in flexie, rotatie externa, sau adductie); posturile libere se mentin 10-30 minute; se repeta de 3-4 ori/zi a) pentru prevenirea sau reducerea flexiei: DV: plasarea unei perne mici sub abdomen + 0 pernd sub genunchi b) pentru prevenirea sau reducerea rotafiei externe: din DD: flexia genunchiului de partea afectata, piciorul se sprijind pe marginea sa interna si coapsa este laisata sé cada liber spre linia median& c) pentru prevenirea sau reducerea adductiei: ® din DD: se plaseaz& o perna intre coapse, fara deplasarea membrului inferior sinitos 1G posturi fixate: prin montaje cu scripefi si contragreutafi; prin atele schimbate progresiv 1D mobilizari passive D mobilizari active © Pentru cresterea tonusului muscular: & din DD: cu gambele atérnand la marginea mesei (sau patului) si coapsa fixatd, se executd rotafie externa prin ducerea gambei induntru peste cealalta gamba contra unei rezistenfe — rezistenfa este mana Ktp aplicata pe fafa intend a gleznei (contrarezistena se aplicd pe fafa externa a genunchiului) © din DD: genunchii sunt flectay, talpile pe sol, se ridica bazinul de pe suprafata de lucru © Pentru recuperarea amplitudinii de migcare a soldului: D mobilizari pasive O mobilizari activo-pasive: 12& exercifii de suspendare-tractiune cu ajutorul scripetilor (mobilizarea scripefilor este executatd de Pacient cu membrele superioare, sau cu membrul inferior sndtos); montaje cu arcuri sau benzi clastice BhidroKT :: 1 mobilizari active libere: © ) pentru antrenarea flexiei: = . & din evadripedie: lasarea trunchiului in fata spre sol; sau sprijinul feselor pe edledie + aplecarea trunchiului inainte (,pozitia mahomedan’”) ) pentru antrenarea extensi & din DV; cu trunchiul la marginea mesei + coapsele gi gambele fixate pe masi, se executa extensii ale trunchiului, incercand gi ridicarea bazinului de pe planul de Tlucru ¢) pentru antrenarea abductiei: & din atémat lateral la spalier cu ména $i piciorul sndtoase in sprijin pe barele spalierului: se executdi abductia membrului superior + inferior de partea afectatd, sau se executd abductia concomitenti a tuturor membrelor (superior + inferior de partea afectata si superior + inferior de partea sdnitoasa) ¢) pentru antrenarea adductiei: & din DD: incrucisari ale membrelor inferioare, cu genunchii in extensie ¢) pentru antrenarea rotatiilor: & din gezdnd turceste: se apas genunchii spre sol D exercitii de pedalaj (permit mobilizarea articulatiilor fara incéircarea suprafetei portante) 1D terapie ocupationala D recomandari de .igiend a soldului” pe care pacientul le va respecta toata viata: ‘ scdderea in greutate, chiar sub greutatea ideal € evitarea mersului pe teren accidentat © evitarea mersului pe scari (urcat gi cobordt) © evitarea schiop&tari, prin control mental al mersului © evitarea ortostatismului © evitarea mersului prelungit © sprijin in baston atunci cand trebuie parcurse distanfe mai lungi © de cel putin 2 ori/zi se va pastra repaus la pat, cu membrele inferioare intinse < mers zilnic pe biciclets © de 2 ori/zi executarea programului de kinetoterapie “de intrefinere” (programul alcatuit la sfargitul recuperdrii) pentru mobilitate + tonifiere musculara ‘© incalfiminte cu tocuri moi (crep, microporos, etc.) @ LA NIVELUL GENUNCHIULUI Obiective: © Refacerea stabilitaii articulare (este cel mai important obiectiv in recuperarea ‘genunehiului) © Refacerea mobilitafii articulare © Reluarea mersului (va fi detaliat la L.P. 12 si L.P. 13) © Pentru refacerea stabilitafii articulare: a) pentru stabilivatea pasiva: 1 tractiunj ale ligamentelor: se efectueazA cu intensitate moderata; se repeta de mai multe ori/edinj& B folosirea ortezelor: dezavantaje = slabese forfa evadricepsului 1D recomandari de ,igiend” a genunchiului: © scdderea in greutate; © evitarea ortostatismului + mersului prelungit; ‘© mers cu sprijin in baston; + evitarea mersului pe teren accidentat; © evitarea pozifiei de flexie puternica; executarea unor migcdri libere de flexie + extensie inainte de ridicarea in ortostatism; ‘© corectarea piciorului plat (daca exist) cu susfinatoare plantare 13b) pentru stabilitatea active Dexercitii ane & DD: Kip fixeazd cu o-ménd coapsa de partea afectata pe planul de lucru si cu cealalti mand prinde cailediul, pacientul incearcd s& ridice membrul inferior, cu génunchiul in extensie & DD: Kip cu o ménd.pe fafa anterioara a gleznei si cu cealalta ména, situaté in spafiul popliteu, incearca si flecteze genunchiul, pacientul se opune, menfindnd genunchiul in extensie & D heteroL: abductia membrului inferior afectat + flexii/extensii ale genunchiului & asezat: gamba sindtoasi este plasatd peste cea a membrului afectat, se executi extensia impotriva acestei rezistenje & cvadripedie: extensia genunchilor pana se ajunge la sprijin pe maini si varful picioarelor stind: in sprijin unipodal pe piciorul de partea afectati, ridicarea pe varfuri D exercitii pentru echilibru ortostatism: in sprijin unipodal pe membrul inferior de partea afectaté cu genunchiul in extrensie, agezat pe un “suport oscilant”, se incearci pastrarea echilibrului pe o perioada cat mai lung de timp; la fel, dar cu genunchiul in diverse grade de flexie; la fel, dar cu o greutate legat& la nivelul gleznei de partea afectataé 1D exercitii pentru cresterea rezistentei la efort © exercifii cu contrarezistenj& mai mic + repetate de foarte multe ori © genuflexiuni pand la 50% din flexia total ® urcat + cobordit seairi > Pentru refacerea mobilitajii articulare: a) pentru cresterea amplitudii migcarii de extensie: Di posturari: asezat pe pat cu '/; inferioara a gambei sprijinité pe o per sau pe scaun cu membrul inferior de partea afectata sprijinit la nivelul gambei pe un alt scaun; se aplica, intermitent, saci cu nisip (de greutiti crescute progresiv) pe genunchi 1D mobilizari active de extensie Bi mijloace adjuvante: masaj; electroterapie; medicafie antialgic4, antiinflamatorie ») pentru cresterea amplitudinii miscarii de flexie: 1 mobilizari pasive: & intinderea genunchiului, sub greutaji progresive: pana la un unghi de 80°-90° se poate efectua la marginea patului, cu greutatea prins& de gleznd; peste aceastd amplitudine se va instala o tracjiune pe scripete. Durata unei sedinfe este de maxim 1 ora, sau pana la aparitia durerii; se repeta de 3-4 ori / zi; este contraindicata in: genunchi inflamat, sechele postfracturd incomplet consolidata, © mobilizari active: & DY: cu o greutate atagati de gleznd, se executi flexia gambei fn ritm rapid & asezat pe sol, cu membrele inferioare intinse: aducerea genunchiului la piept i forjarea flexiei gambei cu gjutorul membrelor superioare & cvadripedie: membrul inferior stindtos se duce la spate intins sprijinit pe varful piciorului, se fac fandari pe genunchiul bolnav & ortostatism - mainile in sprijin pe o bard, se executé genuflexiuni rapide, la amplitudine maxima D exercitii gestice: mersul; urcarea si coborarea scAtilor; pisirea peste obstacol; aplecarea trunchiului D terapie ocupationala 1 sporturi: inot; ciclism; baschet; volei @ LA NIVELUL GLEZNEI $1 PICIORULUI Regula de bazi _—_- se lucreaz cu piciorul gol (!) Obiective = Combaterea durerii © Cresterea tonusului muscular © Cresterea mobilitétii articulare 14> Reantrenarea coordonarii senzitivo — motorize © Reluarea mersului (va fi detaliat la L.P. 12 si L.P. 13) © Pentru combaterea durerii: eae G crioterapie (in procesele inflamatorii acute) sau termoterapie Di electroterapie = = 1D masaj: totdeauna Ja inceputul sedinjei de recuperare a piciortlui; precede manipulaile; se asociaza mobilizdtilor pasive 1 manipulari ale piciorului: a) pentru articulatia metatarso-falangiand: — Kip face priz& cu o mana pe piciorul anterior + cealalté mand cu policele si indexul pe degetul afectat; se executi la nivelul degetului respectiv tractiune (in axul longitudinal), risucire dreapta/stinga, flexie/extensie b) pentru articulatiile metatarsiene: + Kip face prizi pe 2 metatarsiene (ntre police situat pe fata dorsal + celelalte degete situate pe faja plantara a piciorului); se mobilizeaza cele 2 metatarsiene in sens invers (in sus + in jos) ©) pentru articulatiile cuneo-metatarsiene: — Kip face prizi cu o mand pe picioru! posterior + cealalta mana pe antepicior; se executd migcdri de rasucire, flexie/extensie CELE 3 MANIPULARI VOR FI EFECTUATE PRACTIC, IN TIMPUL OREI, DE CATRE TOT! STUDENTI O medicatie: antiinflamatorie; antialgic& metode ortopedice: gheaté gipsati pentru mers; bandaj elastic; sustinatoare plantare © Pentru cresterea tonusului muscular: & flexia dorsalé a piciorului, cu rezistenfd pe marginea antero-internd a piciorului ® flexia plantara a piciorului, cu rezistenta pe marginea antero-interna a piciorului © Pentru cresterea mobilitéii articulare: 1 masaj Delectroterapie DF mobilizari pasive Oi mobiliziri active - executarea cu genunchiul in flexie permite amplitudini mai mari ale migeatrilor piciorului (deoarece sunt eliminayi gemenii) & exercitii analitice: flexie dorsalé; flexie plantard; inversie; eversie; circumducfia piciorului; flexia degetelor; extensia degetelor © Pentru reantrenarea coordondtii senzitivo - motorie: GF mersul: se executi pe diverse trasee (plat; pant cu inclinar ascendenti, descendent, laterala; teren accidentat), diverse structuri de teren (nisip; alunecos; dur) © utilizarea plansetelor_balansoare: initial in sprijin bipodal, apoi unipodal; se pot combina cu executarea concomitentd, cu mdinile, a unor activitdti diverse (exemplu: aruncarea si prinderea unui obiect) D terapie ocupationala tletism (alergare, sfrituri); lovirea mingei eu piciorul 15LP. 125i LP. 13 RECUPERAREA MERSULUI PE TEREN PLAT SI DENIVELAT— SCARA_ RELUAREA MERSULUI- PENTRU $OLD: = Mersul se incepe in momentul in care pozitionarea in ortostatism este posibilé fafa tulburiri de echilibru. ©, Mersul fir sprijin pe membrul inferior afectat; - este reguld in recuperarea traumatismelor soldului Membrul inferior afectat se va deplasa concomitent cu carjele > invajarea mersului cu care, pe teren plat: ¥ sprijin pe membrul inferior snatos + # cérjele si membrul inferior afectat se duc in fafa (membrul inferior afectat fra incdreare - doar atinge usor solul, far s& se sprijine deloc = ,sprijin virtual”) => 4 se trece greutatea corpului pe carje (prin usoara balansare a acestuia in fai) + + membrul inferior sanatos (eliberat de greutatea corpului) se trece printre erje si se sprijind pe sol inaintea acestora, concomitent cu trecerea greutiii corpului de pe carje pe membral inferior sinstos. ‘Trebuie respectate urmatoarele reguli pentru membrul inferior afectat: % piciorul nu sti in aer, ci se ageazd pe sol in ,,sprijin virtual” (dovada neinc&rcdrii membrului inferior afectat = plasarea unui carton sau o coal de hartie, sub piciorul pacientului, pe care Ktp il poate extrage foarte usor; este gresiti pozitia de mers cu genunchiul flectat - pacienfii adopt spontan aceasti pozitic din teama de a nu atinge solul) % extensia soldului in timpul pasului posterior trebuie sf fie completa % genunchiul s& se flecteze ca intr-un mers normal ¥ atacul solului cu piciorul afectat, desi este relativ mimat, si se fac& cu cilediul, apoi rularea talpii si pirsirea solului cu varful ‘* balansul membrului afectat, ca si .Sprijinul virtual”, sd se facd fara deviatie % distanga dintre pasi si fie egal si constanté (se recomanda s& fie egal cu lungimea unui picior gi jumatate) > Invajarea urcarii gi coboririi unei scar + se urcd cu membrul inferior sdnatos —> apoi efirjele si membrul inferior afectat sunt aduse pe aceeasi treapta # se coboara cu carjele si membrul inferior afectat > apoi este adus piciorul sanatos pe aceeasi treapt ©, Mersul cu increare a membrului inferior afectat: # Se incepe cu aprox. 8-10% din greutatea corpului (se considerd ci aceasta este, cu aproximatie, greutatea proprie a membrului inferior: se aseaz pacientul cu membrul inferior afectat pe un céntar, sprijinul pe membrul inferior sdnditos fficindu-se pe un suport aliturat (de aceeasi inalfime cu cantarul) - membrul inferior afectat apasa pe cantar pana ce acul acestuia indicd 8-10% din greutatea corporal + acest exercifiu se repet de 3-4 ori pe zi, pind cdnd pacientul constientizeazi aceasta incdireare de 8-10%, pe care o va utiliza in mersul cu carje (sau cu cadrul de mers) # Treptat, se creste procentul de incircare cu 5-10% in fiecare nou etapa, qindnd cont de durere, poziia bazinului, timpul scurs de la accident (sau interventia chirurgicald), tipul lezional 4 In aceasta perioada se incepe si mersul in apa (in bazin) cu sprijinul unei maini de bara bazinului @; Mersul in baston: Se incepe cand pacientul a ajuns la o incircare de 50% + Bastonul se tine in mana opus membrului inferior afectat si se deplaseaza odatd cu acesta 4 incdrearea se gradeaza in continuare, slabind sprijinul mAinii pe baston 16© 4. Refacerea completa a mersului: Se executi diverse exercifii complexe: & mers liber; & mers pe panta; & mers inapoi; ® mers in lateral; mers cu picioarele incrucisate; ©. mers in zig-zag; & intoarceri din mers : RELUAREA MERSULUI= PENTRU GENUNCHI: Deobicei, mersul _# incepe intre cdrje fra incarcare; + apoi se incarcé cu 8-10% din greutatea corporala, incairearea crescind progresiv; + ciind aceasta depageste 50% se trece la sprijin in baston Dupé reluarea mersului normal (deci incdrcare complet) - se trece la exercifii de mers contra rezistenfei, pentru cresterea forfei de mers: © kinetoterapeutul, pozifionat in fata pacientului, isi tine miinile pe umerii acestuia, opundndu-i rezistenga in timpul mersului & kinetoterapeutul este in spatele pacientului, ii trece acestuia chingd in jurul bazinului pe care o va prinde cu mainile de cele 2 capete si se va opune astfel inaintarii pacientului in mers RELUAREA MERSULUI ~ PENTRU PICIOR: + Dupa terminarea programului general de reeducare a mersului se executd diverse exercitii de mers: mers inainte, inapoi, lateral; & mers cu picioarele pe acceagi linie, sau pe 2 linii paralele; & mers cu pasi incrucisati (pasul drept pe stinga corpului si invers); & mers pe varfuri, pe cAledie, pe pe marginea extema sau pe cea intend a piciorului + Pentru reeducarea coordonatii, se asociazé, in exercifiile de mers, variafii ale tipului de traseu, sau ale structurii terenului pe care se merge 17