EXAMENUL DE PSIHOLOGIE ‘activitatea * motivatia*afectivitatea, Eatara Studenieasc Bucuregt! ‘998.©1996 Toate drepturile apartin Editurii Studentest. Orie reproducere a ‘acestel cdi, totald sau partiala, fara acordul editut, intra sub incidenta Legii copyrightului gi a Legit dreptulul de autor. ISBN 973.97614-3.7 SETUL1 ACTIVITATEA UMANA TESTUL1 Precizeaza care afirmatie, dintre cele de mai jos, este definitorie pentru activitatea umana! 1 1 Este ansamblulttutorreactiler gi acjunior cate pot f observate Este sistem de trsatun, svuctun gi particulars psihice ale une! persoane © Se prezinta fe ca 0 tae fie ca onentare spre scop gi efor painc “e ca imagine mintala subiectva Este sistem energetic informational dotat cu interact complexe care fae posi fenomenul congtuntr 8 Este sistem de migcari 9 operat care permite (sistemul) sabefacerea unor necesita) ¥ Un auton a4 definto pundné accentul pe fnaitatea et de satstacere a rebuntelr spectice iar al au pus accent pe reakzarea une audi, 4._Un autor a defimt.o ca velale inte subiect gi object IN URMA SAREIA SE SCHIMBA AMBII TERMEN| h. Caractenzata de 0 ax8 ai cares po sunt t-motwata: 2-seopul care lrebuie ating pent a sabstace cerinta intern’ benefciaza atat de rocese informajionale cal si de cele care regiea2a destagurarea —_—— [tmJocul, Invifjarea, Munca, Creafia sunt considerate ca flind forme fundamentale ale activitatil umane. Referttor la acestea, aloge rlspunsul corect! 2. In actvitatea dejo: 1, 90 Impletesc procesele informayjonale senzoriale 3 intelectve, chiar daod unele pour sokité mai ales anaizator iar altole sob in special componenta inteectvs . s@ Impletesc procesele informatjonale cu procesele regator, un rolimportant avin gi deprinder (chiar priceperie) gi stent: ©, 80 regliseac momente de Invijare, munc8, creaje- toate acestea vind Ine statutl de actun subordonate activi de joc 4.90 dezvotatrsaturie de personaltate ©. 20 afrma trdsstute de personalitat, {Antti att migcri eA gi operati i actu. 3. In actvitaten de muncd: 4. tndivea are un rl secundr ». glndirea ocupa un foc central, n detrimental actiuntor motor; ¢. 80 Imbind toate procesele psinomotoi 4. ponderea acjuntor mintaleintelective $i cea a acfunior motor depinde de scopul fect activi in part, «9. are loc un consum energetic, explicat gi prin interventia alent gia ertuiui voluntar. “Lu epar efecte creative, Inrucit orice munca presupune deprindert 9 algortmi ee 8. Performantele nu depind de apttudin,attudin, motivate 4, Activtatea de creatie 2. contine In sistemul s4u achuni de Invtare g de jc, poate deveni actune (de exemplu cind subiectul destigoard 0 ‘actvtate de mune’ productwa) care contrbue 1a atingerea scapula ctv, © nu dispune de congtinta motwulu ga scopul este in toate momentele sale consient 5 voluntard © opereaza cu instrumente construe de om, ca de exemplu ca manvfestare a eeverulu, este natural 9. este favorizata de trebuintle de crosere i de motwatiaitrinsecd este favorzaié de trebuintele homeostatice care sunt vector de atracte gt nctate ‘nu depinde de perseverenta in eSularea de solut si de eutezanta in doptarea de scopuri neobisaute 5 Actyvitatea de invajare 2 esto posibild datorta proprietati SPU. de autoorganizare sau autoprogramare, , debuteaza odats cu debutul goolantai const In dobandirea de noi comportamente, adaptative, ast Inet la © noua intinre cu stimulul fold de care subjectul nu avea pregatit un rdspuns adecvat,e va gti cum $8 se comporte 4. face posibis dezvoltarea intelectual, aga cum a srdat Piaget re©. nu depinde de actunea cu obiectole extern, observable; {se realizeaza in scoala prin trecerea imediata de la treapta ‘actunilor materiale la treapta lucrului mintal cu modele abstracte 5 ‘generalizate 9. este cu att mal performants cu ct intensitatea motivate este mai 6 Actunile 2, sunt de obiceieredtare sunt att eredtare edt gi dobindit, «6. sunt intotdeauna invite i depind de modelele cuturae 4. pot senzoriomotoi ©. pot mintale, cu venga extema inhibats f. potdeveni activate, in funchie de motivul care le deciangeaz 7. Actionea: 2. este alcatuits din variate operati care prelucreaza informatie . poate fi automatizata ca uimare a unor exersin adecvate (un ‘exemplu Il consttue orientarea automata a privin in zona central a ‘chmpulvi percept datorala la europeni, activa de cx): «de oc, la pregcolar are scop propris i motv props 4, benefciaz8intotdeauna de aportul atone; 6, boneficaza Inotdeauna de controll voluntar. {de creatie, la pregcolar are scop propriu dar motwul dectangator este al activi de Jo Coreleazi corespunzitor elementele color doud compartimentel 8 a. achune 1. trasarea iterelor de ce ». operatic rr 2 rezoNarea de probleme © migare Probl Talal 2. conspectare 4. cit gi seioul 5. fenomene la nivelul limbajuti intern 6 elaborarea unui arco! stintiic| ° a. acne 4. cel mai mobil element a ». operatic etn let 2 se poate destigura la rivelul subconstientulut 3. mu are scop proprit 4. nu are moti proprie 5. este 0 deplasare, o variate, tun demers intern neuro-painicsuse slotnemei voresmugeoros Bx63!2109, atoamninen= RASPUNSURI SETUL 1 TESTUL 1 tfan { acceptiune limtatv vizeaza doar latura exter, observabild acti (acceptunea mai apropiatd aici, of fi cea de ‘comportament) bs personaltatea © sunt modalitiple subiectwe spectice proceselor afectve, vointr,reprezentari 4sPu © actunea ‘da. In vizunea ju Leontey, respactv in cea a ui Rubinstein 4G © vorba despre V Ceaugu, care didea aceasta mspirat define actvtati umane S$ ludm un exemplu pentu a ne convinge de acest luers atunci cAnd un copi se joacd (actwtaa), el produce rmodificdn vanate in structura ebiectuui (adeseon,o cane este rapid Gistus de un copl prea cunos) Dar cu prilesil achunior de rmanevrare a obiectuu, coplul ig formeaza noi depnnderi de pe, escoperd regu, ist dezvolta cunoatatea, interesul, poate dezvolta _adevarate pasiuni pentru jocul respect ete 2 Toate rAspunsunie sunt corecte Bede a. bs depinde de tipul de munca ta care ne reterim: poate fo ‘munca predominant fied sau predominant spintuald (dup8 natura Drodusulut sa operatlor implicate) De aici 9 ponderea dferts ctumlor motor sau cognitv- infelectwe O actwiate de munca rutnierd, avand componente automatizate si destagurindu-se in ‘Special la nivel muscular solic mai putin abstiactzadle, Seneralizanle, conceptualzarea, rabonamentele, destagurarie ample 7~ ae gindii ustrat sens find culesul porumbull.) chiar gt Jn acest caz insd. atunci cénd intervin situatii problematice, se declangeaza. prompt. actunla nvelul gindin dabetgn activates de muncd este predomnanté la adutul sainstos falc g1psihic O preacupare constants a celui care munceste este rrventarea idescopenrea) acelot procedee mente 8 creascd randamentul munci prestate Dezvoilates mpetuoas’ a teh in secolul nosttu provine qi din necesttatea creslen pertormante in rmunea in fine once om care munceste dezvold un arsenal prope Je myloace #1 pmncedee care i) conferd stlul stu Unie expresie 9 reatwtayy personalists sale Dect au numat creatwtatea se ‘molimegte pin muncs ct 9 munca beneficiazS de apart creat tty In actwitatea de creabe se intainesc numeroase componente sutomatizate (de exemplu screrea pent poet) apo! faza neubaves ru se destagoara conglien vez! stad creativtaty) 9h ver structura exeattati sace » invatarea geolard este doar un gen de invStare (sistematcs| subordonaté unor obiectve pedagogrce $1 unot contnutun stintiice morale etc) © este 0 acceptune foarte generaid a invStire dar totodats pertnenta ff ver: invatarea cogntwa, daca se imtampla f ne afte in Fata unui caz de incompetenta psiho-pedagogica 91 rezultatul este ca flevul nu va reugineicind 88 dobandeasca respectvele concepte, 9: vez optimum motivational Bede 2b. voz lacta “Conceptele de baz8 ale pathologie” precum 3 ‘Stadile dezvoltiri mtelectulu (ake exerci relertoare a prablematica actunii pol iti in volumul precedent al lucriry de fata testele 1:2) f atunc! cand motwul declangaet actuns nu aste al une: act supracrdonate De exemplu, dacd pregcolarul invatS reguile unui Anumit joc, aceasta invatare are caracterul unet acbuni aici motvul principal find cal at acti de joc Ins3 odata cu ntarea “n ;coald apar modficari in sfera motvationala a copiulut 3 a .rmare Activtatea de Invatare trace pe primul plan. cea de or ‘everindu de data aceasta. subordonats Procesul de statuare 2 “natin ca actvtate este sushnut de dezvoltatea replat interes sco. pentru una sau mai multe discpine de stud Agadar statuul de actiune sau actwitate este hota de cuplul mat soon roresounzstor deestuia Pentn: atingerea scopult ral al une: actus) complexe ‘curs arf cea de pregatre pentru examenul de adnntere) din acting: rmotw pornese vanate actun icoordonate) de atngere a anor seopun partale (acum de memorare de vezolvare de orobleme de conspectate ete ) Tavt : In acest caz este actwtate Oe fapt actwiatea prncpalé a pregcolarulu este cul rie; cu cate el destigoars vanate actun: (de Invatare, cleave, char gi munca) eubordonate variateler Your de joc 4 activates este inodeauna consti 31 voluntara beneficund de controlul atentional In difertele sale segmente ‘Acunle automatzate (deprinderia) nu au aceste caractenistes, 8 a2. 34 enbtoeS ng 9 a1 2b b2 3423.45, 7SETUL2 ‘MOTIVATIA TESTUL 2 Un elev care se progateste pentru sustinerea examenului de psihologie a emis o serie de afirmat referitoare la motivatie. Unele dintre acestea sunt adevarate, altele sunt false. Marcheaza raspunsul care corespunde opiniei tale! 1 * Actele comportamentale nu se produc in mod gratut ci se atoreazs unor mobil interne care smpulsoneae3 st sustin lenergetic actwtatea pentru atngerea unui scop congtient propus AF 2." Selectwitatea reactor 51 comportamentolor noaste (de la nwvelul Percepta: pana a cel al attudinlor, semnficatule difente pe care le acordim stmutior gi situatilor se datoreazs—constelate: ‘motwationale spectice fecarei persoane in parte AF 3.” Functia esentald a motvului este cea de mbold, de dectangator al achuni efectve; orentarea selectva este datora nu atat motu 81 andi ajonale” AF 4 Stile locale 51 generale ale SPU exprimd dimensiunes iui energetica fac parte din tera motivatonala gt afectnva AF 5. * Un stimul intern declangeazaintotdeauna actnea ‘corespunzatoare de satsfacere AF6, Stimuli intern sunt o cauza interna pentru comportament, deci nu au legaturd cu amblanta socio-cultural a subiectulut AF 7. Trebuintele 1 motvele sunt formete de baza ale motvatie! a 8° Motvela sunt mai precise sunt orientate spre un obvect anume Ccomparatv cu trebuinlele care sunt mat vagi mai pun obvectusle find onentate spre 0 categone de obiecte, rela. persoane De ‘exemplu,trebuinta de substante nutntwe nu declangeaza 0 anumta ‘acne pnd edind nu se tansform@ int-un motiv anume. de pid cel fate te impinge 94 progategti © mancare anume, un alt exemplu rmotwul actwitati de pregstire 2 examenulsi de admitere are un sap corespondent bine detmitat dar rebuinta din cate s-2inatat poate fi cea 9 autorealzény de sine ‘rebuintS mai generaia nespeosics in ccomparatie cu metwul amintit AF Alege réspunsul corect: 9 Motwatia nu se afin ceate cu € rezolvarea de probleme. 4 reprezentinle auditve © reprezentrie ndivavale { foxmarea g1 actualzarea deprindenior @ atonta h creatvtatea: | incongtientu j caracterul 10. Trebuinjole ‘8. sunt structuri motivationale bazae ale personaltati: >. sunt modaltal de refectare a echiibrulu: bio-psiho-social at individul ‘© sunt transpunen in plan subiectw ale sténlor de necestate, asigurand efectuarea corespunzstoare a comportamentelor de satistacere 4 sunt onentin selective gi mai ales stable cate studil pshologie sunt onentir afectve spre anumiterezulate g veaizan personaie (de bpul"m-ar plicea s8 devin photog!) 11 Urmatoarele trebuine sunt biologce 2 cele prmare » cele sprtuate © nevota de confort 4. donna de presto. fe nevoia de ordine siete, F nevoia de 2-51 dezvotta potential creatv 9 trebunteletunctonale, by trebuntele de comuncare 12, Piramida rebuitelor. 1. ca g pramida concepielor este universal, ».ca $1 pramida trasaturor caracteriala, este 0 organizare sistemicd individual 16. situeaza la un nivel intermediarInre general si particular, 4 este universala prin confrut dar personals prin organtzarea ‘Personal la flecare indivi in parte, ©. este universal prin natura componentelor dar este personalé prin continual organizarea specifice ecru indi In parte, {este dependents de facton vara cum ar f: vars, educatie, media s0000-cultural g| ambianta biologicd 13 Trebuinjele dobandia {2 9e stueaz8 numat in zona superioar8 a piramideltrebuintelor, bse elaboreazd numa’ in ontogenezs © se elaboreaza atat in ontogeners cit sin flogenezs 44 un rol de actare interna © au un rol de autoreglare a condutes { auun rol de semnalzare a unui dezechitbru fzolagie 19. au un rol de semnatzare a unui dezechiiora pinologic 1h au un rot de declangare a actuni 14. Motwele 2. sunt det de mare valoare pentru indived sunt protec ale inavidulu in sisteme de imagin set © cuprnd ansamblul teorlor despre eocetate 4, debuteazs cu ale intern gi continua cu 0 agitate crescand €aleg 0 deprindere din subcongtient pent a o implica In structura tune acti >? {sunt infotdeauna congtiente, aceasta dovedind inutitatea pshanalgtior 15 Interacyunea motwvelor 2, $8 explic8 prin aceea cd once motw are dou segmente, > explica de ce dor subiect dau raspunsuri diferite sub actnea aceluiag simul © expla de ce unul $1 acelagt subsect da raspunsun aifente a aceeag stimulare in dous moment dere ale vets sale 4. este intotdeauna confictuais = este resimtta subsectw in procesul decizonal 1 este implica i faza a doua 9 actu voluntar 16 Interesele 12 se evidentaza atunci cdnd indwidul urmaregle diverse cstgur matenale » este un element fundamental al perormante! glare 6 intr in aleatuirea motwate extinsec, 4 este dependent gi de specialzarea efortuul voluntar: «8 sunto expresie a hogapet caracteruls gia extensi Eu-u: £ sunt o onentare globalé c8tre cunoastere 9. avo structurd psihologicd atectiv-cogniva, 17. Unmatoarele afirmati refertoare la piramida trebuintelor sunt false: Sy2.0 trebuinta mai putin satistacutd a comportamentul ‘anse mai mic de a inflenta bo tebuintd apare ca motivate independent de ate trebunte: © doua trebunnte pot 24 coexiste, in stad dente de sabsfacere 4. oxisth un contnuum ine tebuintele succesive. astel incit pe mésura satsfaceri uneia, apare o alta © trebuintele bologice sunt mai numeroase decit cele de autoreakzare 18 Clasficati urmatoarele motive dup riterul raportir la sursa Producttoare (interna sau externa), alfel spus,cdnd e vorba despre o ‘motiave ntansecs gi cand daspre una extrnseca? 4 aspieatia spre un nwvet inate performanta dorinta de a abtne note mania examenul de admiters ‘© ambifa de af primul pe hsta admigor 4: neplacerea de a f dojent de pant © doringa de af cistns ou un prem F trebuinta de a cunoaste 19 teama de sufennta fica h trebuinga de autoafirmare | nevoia de succes | placerea de a stusia psinologa, sentimental datore, | respectul fat de batran: 19, Ordoneaza urmatoarele motive in ordinea crescdtoare a ecient lor 8 sentimental datorer b teama de epee; «6 doninja de succes, 4 lauds, @ dojana £ simul responsabita 9. teres Depisteaza variants incorectel 20 In sarcinie eimole «8 procedeele eunstice au ponderea cea mai insemnatd > exis8 un raport direct proportional inte intensitalea motwate 91 performant © nu se pune problema supramoti 4. exsté un raportinvers proportional inte intenstatea motivates si performanta ©, succesul se objine pe baza unor procedee algontmice,rutiier, 21. Tn sarin comple 8 exsta un singur mot dar actunile sunt numeroase si se pune problema modulus Tn care sublectul apreciaza dfieutatea sarc ». predomind probleme reproductv-necreatve ©. cu cBt crest intensitatea motivate. cu att cresteperformanta; 7 74. exist un raportinvers proportonal inte intenstatea motwvatel gi valoarea performante: 12 cu cit scade intensitatea motivates, cu atit cresle valoares performante F relata motivabe performanta are o evolube difents de cea ints In saree simple. putnd f exprmata grafic sub forma un “cope 22 Intenstatea motivate: este nfuentats de modul in care sublectu ‘precise’ sarcinarefentor a gradul ei de dictate. Aetfel 2 subectal percepe sarcina corect dec: optimum motwationa inseamns 0 concordanta inte aprecierea subiectiv’ 2 gradulu: de dictate a sarene 51 marimea intenstabs motwater b subioctul percepe sateina co find mai diel decst este ea in Feaiiale 5: 69 wmare va f supramotwat combaterea acester stat find 0 ntervente de tpu subestma intentonate de cate psiolog 2 dieu sarein © subiectul percepe eronat sarcina ca find foarte putin soletants 5) 2 mare psiholagul inlervine asupra acestel apecien inceresnd o exagerare a gradului de dficultate a sarcin 23 Eficenta mowatis pentru activate depinde de 2 formele motivate, deoarece acestea sunt inegal productive, . interesul pentru aciwitatea respectva, fapt dovedit in tmpul formant depanderior cc. ntenstatea at 4. alate intenstatea ei e&t gi de compleitatea sarcini © depinde de sistemul a 4 facton’ intenstatea motwaver, complexatea sarcini ifcultatea sarcini $1 aprecierea subiectvd 24 La Olimpada de la Alanta dupa pma reprigd a unui meci de box unul dintre protagonit este tentat =i abandoneze hipta Se petrec urmatearelefapte a. sportwul afr c3 adversarul su este prea puternic 9 se teme: de rane fizce foarte traumatzante pe cate acesta | lear putea antrenorul i eeaminteste sportwulu cd 1 este unica ocame a canere: de a box cu un adversar deo valoare atat de mare 2 presugiu de ayuca © fina nu este la indemana oncur 3 premul pus in je are o valoare financara naieatd 1 adversarul nu este totugtinvincblg are partie sale slave 5 sunt in joc culanle patne 6 peste 10 mhoane de telespectaton uimarese acest mech 7 fama sportwulu este deasemenea In fala televizoruis Precizeazd co aspecte ale sferei motivationale se evidentiaza aici!RASPUNSURI SETUL 2 TESTUL 2 1A 2 A unele fapte ne atrag, pe altele Je evitdm, iar allele ne las indiferenti decarece fala de ele nu s-a format vreun motv sau 0 alth formabune din sfera motvationals 3F 4A veri SPU. 5 F, deoarece: ‘webuinole au functa de semnalizare a urui dezechiibru, de actvare interna di: In lupta motivelor se produce © select inhibarea celorate, flora unui moti 51 Prin efor voluntar se poate frdna satsfacerea unei cerinte interne. 6. F - functional si genetic, motivatia @ circumsctis® ineractunlor inte subiect 91 ambianfS E vorba aici despre interorzarea teptatd in ontogene2a, a stimulnior extemne (aceasta @ si 0 forma de Invatare- vezi SPU). Exceptia este reprezentatd de trebuinjle Diologice formate de-a lungul flogenezei space! umane. 7. Fin manual se opereazé dstinchia terminologicé Inte forme (intrnsecd-extrnsecd, afectwa-cogniivd, poztivd-negatwa) 51 ‘modaltatle sau structunie motivate (rebuinte, motive...) BA 9. Relatile respective sunt prezentate In fecare lec. 10.0, Cmotwul d.interesele; e-valenaletas et Bedeton the wocet weaeg + sensul paholagi al termanlu ders de cei rus! interesul este exemplar penta motvata minnsect cnle se deavola in directa capacity de efor! volntat rnvers parepa ele Insele a aceasta dezvotire 18 motwate minnseca a fh 14 motvapm extrnseca b¢ de g KI runs motwelot enumerate depinde de multe varable varsta| factor educavonal context socialistone stuctun de personattate Dojans se pila este posi fle ma: efcienta decdt lauda la un num elev dar ma put eficents la alta Este posib deasemenea ca sentmentel datore: 531 impinga pe un soldat in Wpld $1 nu interes! pant functonarea mirahece: Este posi ca teama de epee 53 fe mas stenicd deedt dorinja de succes (rfertor ia aceasta porta de mare performanta actoneazd mai ales din dorinta de ‘succes 5 nu din toama de esc!) road 21 b 6. (dacd ne referim numa la anumite portun’ din graf, 4 ge pot f considerate raspunsun corecte) 2 23 er? 24, a motivate negatva. afectv8: supraestimares adversarvlu b: evocarea Mealull sportv: motvaieafectva; este vizaté nevoia de prestigis s1 nevoia de autoafrmare a sportvuli se intireste ‘motivatia extrnsecd, se corecteaza estimarea adversaruli,SETUL3 AFECTIVITATEA, Flanut- conspect af fete. ‘A. DEFINIREA §! SPECIFICUL PROCESELOR AFECTIVE «2 rlul proceselor fective. reglator energatc al activist be sursa proceselor afectve: relatia_(confunt ‘mativabonale-stimuti ext 5) structuri © continutu informational al proceselr afectve semnificatia $i valoorea stimuluu, In functio de gradul 91 durata satefacen structunior motivatonal 4. vanetatea wailor afectve ca expresie a concordanjel sau Aiscordantel dint cerintelesublectve gi ambiant ‘ madaliatea subiectva de reflectare:airea, {-dofinija proceseler atectve ‘ specficul proceselor afectve: ‘.absenja operatdor specialzate, afectvitatea ca tensiune a Intregulu organism 2-objectl reflect este relaiasubiectuli cu lumea sa cogniiv’ este secundara fata de cea Interactuni cu colette procese psihice 1. procosele cognitive (gindirea) rT2. motweh afectvtatea ca nrastructura a vei psitice 18 PROPRIETATILE PROCESELOR AFECTIVE 2: polantatea define in raport cu gradul de satsfacere motvaponalé exemplificare ‘puri de stin polare {acton situajionali i personak determinanti a port bs intensitatea defnve exempiiicare {actor care determina intenstatea ‘optimum afectiy © durata = define exempliicare 4: mobittaten dofince “forme ‘abiitatea & exprosivatea definite expresile emotionale or? 1+ descrerea principalelor pur 2. conduita emotional -expresivd 3: invatarea condutelor fective 4: contolul conduiteiafectve 5: conventonalzarea socials 6 rolunle expresilor emotionale in comportament 7- semnitcatia scias: imbajulafectv .CLASIFICAREA PROCESELOR AFECTIVE iene de elasiicare 2: PRIMARE, caractenzare forme 1+ tonulafectw al proceselor cognitive 2. twainie afectwe de provenienta organics 3. afectele caracterzare dupa proprietite proceselr afectwe b COMPLEXE caractereare forme 4 emobile curente: prezentare generals 9\ caracterizare dup Proprietatie proceselorafectve, comparate cu afectele 2. emotile superioare: prezentare general comparatie cu afectelo;invajarea atectva thologee i?3+ dispoaitile sfectve: prezentare gi caracterzare dupa propretijie proceselor afectve; comparatie cu emotile transformarea in rasatun de personaitate © SUPERIOARE caracterizare ca elomente afective ale personal forme 1. sontimentele: caracterizare dup’ propnetitie proceselor aectve, generaitatea si stabilitatea ca tasstun definton sentmentele ca formatune attudinald, sentimentele ea indicator in Prediclia comportamentuls)afectW. constituta psihologica procesul ‘eneze:sentimenteor. tipologie 2 paswmie caractenzare ¢ pologe 0, DECLANSAREA $1 ROLUL PROCESELOR AFECTIVE ‘2 declangarea proceselor afective 1. teona perifencd a emotiior James gi Lange) 2-taoria cogniwistt 3. tainlo afectwe ca expresie a corelini tuturor factonior sublect- situational rola procesetor afectve: 1-P Janet rola dezadaptati a emotilor 2-W.B.Cannon- rlul adapta a emotior 3. V Paveleu rolunle opuse ale ematilor gi sentmentelor 4 conceptiacontemporana: varetatea consecnfelor ca expresie ‘2 determina complexe: functia regalorie ca trdsatura defintone roceseler afectwe TESTUL3 ‘Alege raspunsul corect! 1. Procesele aectve 1, asigurd reactvarea energetica a organismului, favorizind astfet adaptarea creatva la stuatile inedite sau la actnea factorior perturbatori ». asgura suportul energetic al actwtati umane, © genereaza tensionarea dar detensionarea persoane 4. nu Indepinesc neaparat func cognitive dar au rol de sensibizare de actvare sau dezactvare tonieS, de focalzare sau distribute a ‘snergior neuransihies info snumis organizare © dupa V Paveleu produc efecte speciale la rwvelulconstinte! © rezutd din clocninle dintre_ stimuli extetni gh stimuli stern epmzand gi de anurrite tasatun de pereonalitate cum ar cole temperamental, 49 quverneaza faptele viet pstice de la nwvelul mncongbentului. dupa leg) care difers de cele ratonale speciice constinte, 2, Procesete afectve 2 reflects paticulantatle stimuluu » roflectsparicuantable subiectuln © reflect relatia dine subiect gi lume sa d. reflectare subieciv’, situational, personald, a gradului de corespondenta dinte cerntle subiective g stimutdnle obiectve, 73 Proceseleafective: 4. apar numai in actvtatea de invatare; spar numol in actviile de muncd gi de oc ©. apar in toate actitale amintte dar lipsesc in activitatea de creaie 4. Insotesc orice tip de activate «toate réspunsurie sunt false, 4. Stimularea gi energizarea comportamentul 2 se realizeazi_ prin intermediul proceselor informatonale (senzorile intelectve) b este 0 reactvar, «© este 0 estructurare energetic sau o reorganizate sub forma unor ‘stan, situa resimpte subject poste fi tensionare sau detensionare, In funche de cenntele acti, se realizeazd de catre motwate, afectwtate gi voints 5. La intrarea in sala de examen, lleana povesteste cl a inceput si pling zgomotes gic s-afScut rau; despre Cristina, su c& aigenz un Zambet pln de neredere alunci cind sustine un examen, ‘Aceasta demonstreaza cd 4. procesele afectve au operati i insvumente speciaizate . afectvitatea este o vibrate conoomtent organicd, psinicd 51 ‘comportamentald «©. acelagstmul poate produce stan afectve diferte unor persoane stent: 4. intrd in joc semnifcatile diferte, personale, subiective pe care persoana le acorda stmutir. «©. nterpretarea cognitvd nu este impicaté in declangarea proceselor fective. f. procesele afective sunt declangate de faptele cognitive deci se reduc la acestea, 9. pol interven factor temperamental care induc diferente pe linia seneititati, a emativitat, h lleana nu invalase bine lacie din manual | procesele afecive dezorganizeaz8inttdeauna conduta | expres i conduitele emotonale pot f simulate. i expresile 91 condutele emotonale pot ditjate voluntar 6 InS PU procesete afectwe nu interactioneaza ev 2. senzatile » percept, © reprezentarie, 6. magia simple gi primare: «© imaginile primare gi comple £ maginile mintale secundate, {9 procesul psihic de elaborare a imaginlor care nu se cegasesc in ‘memoria insu h provesul psihic care confera constinte atonaltatee 1 procesul psiic a cdrui modaliate subvectiva este orientarea spre seo =7 Propritite proceselorafective sunt: a. infenstates, care este important pentru productivtatea ‘maginabet. b polantatea, care este mai importants decat intenstates pent sustnerea combinatorici imaginative: « intenstatea, care depinde in exchisivitate de capactatea afecti 2 subject 4 durota, care este de 1-2 ant pentru o emotie, ‘© mobiltatea, care poate f surprinst in dou cazun diferte 1 mobitatea. care se mai numeste gi fuctuaie 8 Expresile emotionale a sau expresitatea, bun exemply este riimul mersului sau amplitudes deschuderi brateor fac parte din simptomatca labid pe care o vestgheaz’ pahologt 4. sunt evientiate 1 de pletsmograms «.ustficdafrmaba veenor grec. “chipul este oglnds suet 9. ecto 2. sunt procese afective complexe; avo intonstate reds 6, au 0 durata mare <4, au 0 desfiqurare putornic unipolard, €¢. sunt insotte de o anumta ingustare a campului de congtint 1 sunt insojite de 0 diminuare a controluki congtient al ‘comportamentlu 10 Spre deosebire de afecte, Uinle afectwe de proveniontd organica 2 sunt procese afectve primare sunt procese afectve supenoare Se mai numese $dispoziafectwe 4. 9@ prezita sub forma de eufore in tulburarle cardiace, «sunt procese afectve spontane, slab organtzate. care und s4 scape controll congbent 11 Dispoztle afectwe 2 arata legatura diate caracer 9 afecttate b suntaifuze. nespecice, vagi © nu pot finfventate prin contol voluntar, 4 exemple sunt spaima, gelozia, mana, ©, avo caurd care nu este Inot una congtientzata {se supun invatar mai mult decdtafectae (nvatarea afectvs") 12 Emotile sare bea proces psihic, au ca modaltate subiectva tare; sunt wasdtur de personaltate a w4. sint doclangate de insdsi modificarea organicd produst de stu 6. apar numa} dacs subjectul realzeazs 0 evaluare cognitvé a ‘svabe stmut { prezinta polantate, in functie de gradul de satstacere a trebuinteos 13, Sentimentete: 29 ao durats mare bb avo mtensitate mare © avo mare stabiltate sunt relatw independente de diverse situati tranziton (i best ‘copilul n cuda faptullc8te-a suparat cu © poznd) © prezinta o evolute caractenzata print-un proces de durat3 care traverseazs, in ordine, urmatoarele faze maturzarea, crstabzares decristalizarea Urmatoarele exercitii solicita stabilirea valorit de adevar (adevarat sau fals) a fiecarei afirmatii apoi identificarea corelatillor (daca este cazul). Noteaza: ‘A- daca prima afirmatie este adevarata iar a doua este falsa (a; B- daca prima afirmatie este falsa iar a doua este adevarata (f-a); C- daca ambele afirmatii sunt false (f-f); D- daca ambele afirmatii sunt adevarate dar nu exist relatia cauzala intre ele (2-a); or? E- dac& ambele afirmatii sunt adevarate gi Intre ole existd o rolatie cauzala (a+a), 14 Indferenta afectwa creste capacitatea de a rezolva probleme ‘eurstic-creative DEOARECE supramotiva actvitate Tmpiedicd succesul in 415 Procesele afectve sunt mative in desfigurare OEOARECE rmotwele sunt procese afactwe condensate 18 Afectwtatea este componenta nfastructurala a psiniculu! DEOARECE afectvtatea este prezentd incepand cu pulsatile incongtontula gtermnané cu fapele de congtinta 17 In pshologie. a intrebsrie de covelatie tp cauzd-cfect este diet SB dai un raspuns precis DEOARECE viata. psihicd_ impli Interactunes complex a mullor legit care ‘retatwzeazs” etectul conferind un aspect probabilste previaunii (predicet supra comportameatul) 48 lleana 2 avut un comportament emotional dezadaptativ (vezi ‘exerci 5) DEOARECE lleana nu sta insugit bine materia pentru 19 Procesele afectve reffecta armonizatea sau confictul indvidulut cu lumea OEOARECE numai evenimentele hic et nunc deciangeaza Win afectve. SS or20. Ca 91 in cazul ginditi, procesele afecive opereazé cu abstractizin gi generalizari DEOARECE exist gi o congtinté afectv 21. Tidinle afectwe interactioneazd cu toate celelate fenome psibiee DEOARECE nu au propriullor speotic. 22. Alectwvitatea reprezinta rezonanta lumi in subject 91 vibratia ‘subiectulu in lumea sa OEOARECE indwveul complet iolat este 0 abstractiune 23. Stimuli interni se mai qumesc 9! afecte DEOAREGE raportul Sstmulult extern cu gradul de satsfacere a webuiielor genereaza tir afectwe 24, Procesele afectve contnbule la buna destagurare a actus DEOARECE emotile dezorganizeazi condutta umans RASPUNSURI SETUL 3 TESTUL3 1. Toate raspunsurile sunt corecte. red aa dbede 5 bed g ik 2: dimpotivd, sunt © modiicare cancomtent organic, pind 5 ‘comportamentala (reese gi din eazul lene) he nu putem afirma acest luru. Vez rispunsunle d gig Pe langa Insugrea cunostntelor speciice une! materi gcolare, este evoie $i de o minima pregatre pahologied pent situatia de examen (mai ales la persoanele cu emotitste accentuats, cu redusd ‘ncrodere in sine). 6 Tae ab. chiar gi 0 aire negatwa favorzeaza (uneor cu efecte ‘considerabile) productvtatea imaginatei (penttu visul nocturn cogmarul este un bun g nefercit exempla) in schimb, ipsa vibrate fective nu constiuie un “lerenprisnic” pentru imaginaie ‘Aectvitatea este stimulator, energizer al activi 4 uni candidati considers 8 gi aceasts variants de réspuns este corect Ei pacatuiese pin a reduce sentiment la @ emote care ‘a stata baza (vezi manual) Boede «©: vezi metoda observatio? ‘d- vex figura 26!oder 10.6 2: allt afectee cat gi trinie fective de proveniontS organicd au fost incadrate,altun de tonul afecty al proceselor afective, in clasa proceselor afecve primare Made {-valabil pentru emotile superiare, wet b+ tale afectve constituie ASPECTUL SUBIECTIV al procesului emotional: tn de EXPERIENTA INTIMA a persoane ver detain la ex 12 setul 5. Sspursuri Emotia este proces psn #4 nu insugee 2 destaguranior procesuale (0 tassturd de personaitate ese, ns8, emotivtate Babes 48 160 we we 46 Chiar dac8 propozta a doua s-ar dovedi adeviraté, In vtutea specficuut determinismalu psiic (vez! ex. 17), nu suntem sigur de cexistonfa une relaji cauzale drecte. Nu tof elev izbuenesc in pins atunci cSnd nu g-u pregattlectie 1A 208 21.A ver gilectia 2 de la SPU. QE 28 24.0 rr SETUL 4 VOINTA Planu-conspect at let ‘A. VOINTA CA MODALITATE SUPERIOARA DE AUTOREGLAJ VERBAL 2 definiie '-ipostazele reglajul voluntar © oforul voluntar ca modalitate subiectv caractersticd pentru voint 1+ definite (acceptiunea psthologica) 2: proprietatie: focalzarea in directia nici a scopului (acceptiunea: eurofizolog a efortuls voluntar) - trbirea ca stare de incordare 9 unificare a resursetor adecvarea Ia obstacol 3- deosebirile dntre efortl voluntargTncordarea muscular 4. acceptiunea psihologicd a obstacoluli (obstacolul ca fenomen de relate) ‘aportunefort volunta. ebstacol (ca reflectare a caltabi regljuli voluntar) 1 concordanta 2. discordante (subaprecierea gi supraaprecierea obstacoluui ca ficient ale reglajulu voluntar) —{ speciazarea efortului voluntar (dupa natura pitied a activa ‘redominante) 9-voinfa In S P.U--relai cu ate procese psihice 4 gindires 2-imaginata 3: perceptia 4-memona 5 atentia 6 doprinderie 7. afeetivitatea BB. STRUCTURA $I FAZELE ACTULUI VOLUNTAR ‘2 dasificarea actunlor dupa gradul de complexitate, speciicul reglajuli voluntar bs fazele 1 actualzarea motivelor,consecinte - ofientarea spre scop pani intentiet - constiurea planuii mental al actiuni 2. lupta motvelor gi deliberarea ca proces fundamental al alegeri {3- uarea hotérari ca rezultat al unui proces decizional escriorea procesulu!deciional in situatia de incerttudine: | implcarea personala gi trea afectva a stusilor proiectate 1 exprimarea testurlor de personaliate In procesul evi ivelul de aspiratio temperamental = dornta de succes gi teama de egec = sistemul valoor personale + cate vont 4+ executarea hota - confinutul psihologie gi condiile de reaizae: « particularity dupa gradul de complexitate a achunit ‘5-vertfcarea rezultatuli gformularea concluzilor efortul de voit gi fazele actului voluntar:aprecieicanttatve ©. CALITATILE VOINTEL oxpresio a capactti de efort oluntar 2 puterea gi sabiciunea vointel - perseverenta si incdpatanarea © independenta s\ sugestbiltate, ‘& prompaitudinga $i tergversarea,TESTUL 4 1 Care dintre urmétoarele enunturi se referd la procesul pic de ‘eg superior reaizat prin miloace verbale? 8. “Constituie @instrumontabe psihicd .* Franeaz8, diminueaz8, amana actiuni, acti” ©." Specificul su pshologic este dat de efortul psc 4." Este un proces afect condensat,cistalizat, soliticat”™ 2. Reflect valoarea si sermnificatia obiectului pentru subiect” {+ Reflects particulartatle obstacoluli” 9. * Este un proces a cirui etapa preliminara prevede insturea ‘verbal # formarea reprezontirt generale asupra succesiuni unor acte h.* Pe baza experientei se poate indepsra d 1.” Asigutrajonaitatea constinjet. |.” Se realizeaza cu partesparea lobilor frontal” k.* Este 0 functje de modelare a tonusului news in vederea coptimiziri processor de cunoagtere.” |.” Asigur intentonalitate congtinjei” 1m.“ Este 0 coordonare de semnifiati” 1. Corelare a imagins cu notisnea ©. * Are urmitoarale caracteristc: profund motvatd, perfectbilé i creatva 1. Partcps a deci" 1-7 Poate prezenta (sau nu) un optimum * ee? 5." Mobiizarea energetic este antiipata 5.7 ln momentele difile ale activi, atentia este reglati cu partcparea acestu proces psinic” 17 Ca stat ‘oboseala” ia, nu se poate destigura la nesfargit, intervenind 2, Precizeaza la ce procese, fonomene, aspecte ale vet pshice se refers flecare dine enuntuile de la exerciul anterior. Alege raspunsul corect! 2. Vointa nu interactoneaz’ ex 4 mecanismele imbajull interior. b informatie din memora sublectl « atenta 6 gindirea, «8 perceptia 1 reprezentare, 9 procesele afectve: h doprinderilo 4. Vointa 3 este laura subieetiva cea mai importants a regi ‘comportamentului uman, b apare gi s@ manifesta plenar in stadiul reachilor circulareeste components de bazi a atitudini 4-este 0 mobilzare adaptatva a energie psihonervoase, 5, Reglajl voluntar este caracterizat prin 1. sc0p congtent propus gformulat verbal mplcatea decisivs a aptitudinior deoize gi intenta de a atinge un Scop, «plan mintal al destagurdrv achuni «© invingerea obstacolelor + numai prin ntenta de a atinge seopul propus 6 Efortul voluntar | neurofunctional este © organizare a vie psihice by neurofunctonal este o erganizare a acti revert mu ave lagatura cu tail afectve 4 este trait ca o stare de tonsiune, fate 0 infensttate varabia, in functe de particulantatie obstacollut 1 depinde de modul in care subiectl apreciaza obstacoll 7 Speciaizareaefortulu volta 4, este rezultatul unui proces de invatare bb reprezints un sistem de deprindeni «este dependenté de frecventa 9 importanta actwiti respective in vata insult 4. este 0 garantie @ memorie de lunga durats «©. exprima capacitatea omului de af select {are consecinte importante pentru desfisurarea ulteroard a activator Urmatoarele exercitii solicita capacitatea de a stabili tipul de relatie dintre doua afirmatii succesive, astfel = noteaza A, daca ambele afirmatii sunt adevarate dar lipseste relatia cauzala (a-a); = noteaza B, daca exista gi o relatie cauzala (a-f); = noteaza C, daca doar prima afirmatie este adevarata (ath; = noteazé D, daca doar a doua afirmatie este adevarata (tay; = noteaza E, daca ambele afirmatii sunt false (f-f) 8. Efortul voluntar este 0 mobilzare a resurselorFzce,intelectuale, ‘emotionale OEOARECE vointa este un proces psitic prn care sunt epagte obstacolele © ‘Activates umand nu este aleStuts numa din react imediate Ia stmulanle mediulu natural gi social DEOARECE reglajul voluntar se Interpune inte stimuli rispuns 7a ee OD 10, Obstacolul este conceput in psihologie ca un obiect sau fanomen al reaitati DEOARECE el se identicd cu rezistenta inter’ resimtta in desfigurarea unei acti. 11. Subaprecierea obstacoluui poste afecta atingerea scopului DEOARECE efortul voluntar se moduleaz dup ‘obstacoluu variatite 12, Puterea voinel este o caracteristicl a capacititi de efort voluntar DEOARECE calle voints devin tsar voluntare de caracter 13, Cale vointet se mostenesc DEOARECE opusul independente: vointes este incépatinarea, 14 Puterea vointei se exprma in intensitatea efortlui voluntar DEOARECE perseverenta se roferd la rapiitatea deters 15. Prejedecdtile relevd interactunea dintre voit 31 gandice DEOARECE foxtatea functonalé a gAnditi este un indicator al une: alese mteigente 16 Faza de preparare a actuli voluntar cupnnde 3 momente distncte DEOARECE voinja este un proces phic complex, de insemnatate conrad in reflectarea reall: 47, Actualzarea mativelor In actunie simple este urmats imediat de ‘executia efectw DEOARECE orientarea presupune corespondenta dint un mot gi scopulcorespunzatr satistaceri mob or? Te 18. Pentru realzarea unei actuni voluntare nu este suficient® realzarea legituttdintre motw si scop DEOARECE trebuie ca mai ‘nti 88 apard intenta de a atinge ace! scop, 48. In stuabi complexe de vialS reglajl voluntar se manifesta ca Gelberare in vederea alegeri OEOARECE a dolibera inseamna a fobtine mai multe informapi supimentare refentor a conditie destagurdni actuns gia consecintele acesteia. asf, alegerea se va face in cunogtins de cauz8, semn al unei voine puternice 20 Persoanele impulsive manfesta o slabicune Ia nivel reglojulut \oluntar DEOARECE decile lor se iau sub infiuenta perturbatoore 3 ermotior 24 Debberarea inseamna efort voluntar de evaluare 2 atingent ‘scopulut DEOARECE deca nu este un simpl moment ci un proces ‘complex care se Incheve prin area une hot8rén 22 Vonta nu intervine in toate fazele unut act volintar DEOARECE fforul voluntar se produce in cdmpul congtintel in vedere unei ‘aleger inte etementale aternatvele cu valor dente pentru subvect 23, Proba decisvd a implicdrvoinf! Intro actwtate este uitima faz {2 actuks voluntar, executia, DEOARECE efortul voluntar este subordonat Bruiri obsiacoleor care impredic® atingerea scopulut st prin aceasta asigurd. spectficul voiniei (celelate faze le actulut voluntar find si condipi ale actului dar 91 expresia altor fenomene psihice -procese afectve, cognitve, motivajonale)TESTULS Asociaza corespunzator compartimente! 1 2. puterea voinje »Independenta vointe: «.promptitudinea decizie 4. perseverenta elementele color doua 1. poate f wassturd de personaltate 2.este insugire a efortula voluntar 3. opusd tergversii 4, denota fxtatea gana '5 18 opune slabiounea vointe: 6. se dezvota prin implicare frecvent in actuni voluntare 7 expnma capactiatea {yolumul, energia) voluntar for 8 se bazeaz’ pe convingen 1. sustinuté de valoarea seopulu uma 2, sustinut de inredorea in ‘ine gi luciitate 3. sustinutd de rapiditatea profunzimea ginny « independenta vointot 4. perseverenta 3 2. siabictunea voingei b incapatanarea © sugestbiitaten 4. nohotararea 28, execularea hota » luarea hota © intenia 4. suspiuté de expenenta personals 5, suspnutd de Fecare reugts Pe drumul eae seop 1. wasatura de caracter 2 poate fo wasatura cardinal (Alport) 3. atune’ cing subject nu mai are resurse volive pentru finaheare 4. dotborarea este prelungita 5. denota carente ‘ectucatonale legate de satsfacetoa oneSror cennte 1 selectarea unui mati 2, st la baza construin unus plan mental 3. actune cognitiva de informare suplimentara 4 trasturd de caracter 5. in focarul contigs clare 6. uimarea une deci oTSe eee ee 6 deliberarea 7 insufcienta pentru o actune Urmatoarele afirmatii provin din lucrarile unor elevi voluntard propriv-zisd care se pregatesc pentru examenul de psihologie; 8 atngerea reall a scopulut unele afirmatii sunt adevarate, altele sunt false. Marcheaza raspunsul care corespunde opiniei tale! 5 7" Vonnta se aseamand cu atenta prin rolul energetic regator al actvititi dar se deosebeste prin faptul cb produce orientarea spre a. vont gi motvatie 4. In faza_ de onentare cop 51 mobikzarea energiei psiionervoase in canttatea 51 pe durata » vointa ¢ iba ene cerutd de birureatuturorabstacoteler AF 2. in faza_ luptei_motwelor voInta imaginate ‘concurente 6 voint 9 afectvitate 8 “Alenia intervine In desfSgurarea unui act voluntar asigurind Sess er concentvatea energie: necesare in lobii frontal pentru © optima ©. vont gt gandire 4 infaza de execute desfagurare a procesulu psihie consent care este vointa AF 5 in faza de veriicare 9 “Efortul voluntar este mobitza atenja este solectare gi concentare Ambele refenindu-se la enetgie psho-nervoasd 3 nu la 6 Iatura operational informational a vet psihice NF ain actwlatea productia de teste mat amportanta ‘bunur matenale cexecuba hotiramt 10. “Copit sunt mai ambitog decdt aduli (in special bale), ei bi acne conucar® 2. te ma imporans 22S Emmear pe mee mat sia cama 4 organizare a nut grup deiner escopern uno plcen secundare care chltuiesc energia necesar’ profesional 3 este mai importants fazade —voijei” AF preparare 4 este mai importants a 11. “Vointa nu intervne in viata afectva deoarece aceasta este sub perseverent imperial incongtientuui ar voinja ee destSgoar8 la rwel congtient” 5. este mai_importants prompttudines deciziei AF independenta vointei 12,-Prompbtudinea deciie este 0 aptiudine generalé deoarece este Important in toate imprejurarie viet AF om a13. Voinfa are un rot portant in autoreglarea 3i autoorganizarea nus doar a acti ci si a personalitai, nefind deci o components a personaltabi co facultate psibicd distncté (cu Insusin spectice ‘ecdrei persoane In parte) AF 14 “Toate fazele aclu voluntar se realizeazs cu partciparea directs efor voluntar. Toemat de aici provne sdenumicea acuta” NF 15. “Actul voluntar se poate incheia cu amanarea acturi sau inhibarea vets a ei des parcurge toate fazele respective Aceastd capactate de amanare este pezity-umand si nui! impiedics pe om 34 ig) abnga scopurie ci dimpotivd, i permite si obtn8 performante mat inaite pe care momentan nu lear F putu reaiza corespunzator Pe de alt parte, amanarea este un semn de maturzare a personalise opune tendinfelor de a actona impulsv” AF 16. “Vonja nu este indscutd, desi oxisti premize in potentalul creditar uman. voila se formeaza, se educa in actvitate Aga cum nu ppulem deveni picton daca nu pictdm, sexton dacd nu seniem, orator faci nu vorbim (in ciuda faptului c& ne dorim), nici vointa nu se formeaza poztiv dacd meteu evitim s8 ne apucim de lucra, daci labandonim mereu ceea ce Incepem. Un om cu voinfa puternca este ‘nul care se 84 igi stableascd scopur care, gle s8 Ig intocmeasca tin program zinic pe care se atSdviegte 6 Tl ating find nemilos cu ‘comoditatea, Dar vointa nu se eprina pe oboseald, ci dpotrv, De ‘2ceea, In programa ost zinc, rebuee 8 introducer si momentele corespunzitoare de odihn’ si relaxare. Alteranfa chibzuta dine ctvitate i relaxare are efece formative favorabile vointei iscipina presupune vointS#invers” NF Completeaza spatiile libere cu nofiunile care lipsesc! 17. “Modaltitle subjective caracterisice pentru procesul pathic al wont sunt. $7 1B. “Vointa se defineste ca....psibic.. de reglaj superior, realizat prin... gi constind Tn .de mobitzare 91 2 energie... in vederea birt obstacolelor 5 linger 49. * consté intro mobiizare a resureelor prin intermedia mecanismelor verbale* 20 “Efortl voluntar este tr de parsoand cao... de incordare ‘de mobilizare a resurselor™ 21 “Intensitatea fortulnvoluntar, ‘mobilzate retecta mecanismelor psiice 22 "Efortul volunar nu se wfeniifca cu 23. “Din punct de vedere Postbitatie omg obslacolul reprezinta 0 intre 24° 98 maduleazs dups cresterea sau descresterea obstacolul asgurandu-se inte mirimea acestuia gl... Conditia ideald a activi este ealzarea 28 “Int-o actwtate voluntaa bine relat... sunt concentrate 26 “Reglajul asupra processlorafectve se poate face fie. fe. omRASPUNSURI SETUL 4 TESTUL 4 Ldethbpnset 2. e:poate fi aptitudinea, In cazul vointe, accentul cade pe reglaul energetic (¢ nu instrumental operational) al actumi : motvul © procesele afecive 9° deprinderie he imaginatia ¥ gindiea JF voint mba, gandire ke atentia ‘ congtinta, In viziunea lui Piaget 1 starea de constintd, In vizunea ll Rubinstein ©: actwitatea umand > voinla, motivajia, wasdturie de personalitate, gAndirea Imaginata, memoria, baju ‘ motvatia,afectivtatea givointa, 3 Evident, nici un raspuns nu poate fi acceptat 4acd be In absenta imbajului nu poate fi vorba de un reglaj voli, Sacde Bodet Tacdet8. A. voinja nu determina efertul cise exprim prin acesta, Efortul nu € consecintavoinei ci expresia et. 98 we ne 2A BE we 15. C- ‘vascoziatea mintala" este caracteristicd debiului mint 16.C- vointa este proces reglatr; in afirmata a dova @ vorba despre andre 70 we 19a 208 2A 2B 23, B:tolugl afrrmapa nu mai este valabilé pentu stuatia cand vointa intervie pent a inhba sau aména actunile TESTUL 5 1 a1.2567-—-b1268—c12.3.68- 41.268 Bd BIS 624 1.2 5 67.8-—D12567—~c25.7-—43 5.7 toate 6 ate 7A BA oA 10F 2 3.123 b125— eh 21.24 4 5 2235 WF 12. F aptitudinea are un caracter instrumental, apartine “sectoral prelucralor operationale ale informatie, este © component Principals a sistemului de personaltate, Prompiitudinea decizei este © insusie a procesului vol. este desi conditionata de informative bandit in tmpul vie indivdulu, uneor este mai putin importants deci alte propnetati ale vointet (de pida, perseverenta este mai ‘important in stuaile de fnalizareexecutvd a unut act voluntar). BA we 1A 16A 17-onentarea spre Soop, efortul psi 18. proces, complex. mijoace verbale, actuni; concentrare psinonervoase, scopurior congtentstabilte =49, efortul voluntar zoe, intolectuale, emoponale 20, stare de tensiune; interna 21, spectcitatea, particulate obstacollut 22. Incordarea musculard 23, pathologic: confuntare;condiile obiecve ale acelel activi 24, efor voluntar, concordanta: gradul de Incordare voluntar aceste} concordante 25 toate componentele (format, operat, capac): st drectionate ‘pre atingerea scopulut 26 fie sub forma concentrari energies afectve 1 a unicant cu fenergia voluntard. fie ca rezolare a conflictelor emationale (reprmand acea tendint’ fect care nu este ovientati spre atingerea scopubu activi) SETULS DEPRINDERILE Pranui-conspect al lec: ‘A. Locul gi rolul deprinderilor IN STRUGTURA ACTIVITATII: 2: introducerea termenutu ‘ipuri de actin’ structura acti 1+ deciangate 1 conduse voluntar 2+ fr contol voluntar permanent exemplu aia deprinderior exemple de actiuniautomatizate) b- automatizarea ca insugie caracteristict a deprinderior: 1+ continutl automatizani(totedats condita jutomatziri) ‘elemento: stereotine - frecvent repetate + Indelung exersate exempt 2. consecinjole (avantajele) automatizari = cursvitate (schematizare prin elminarea elementelor redundante, articularea optima a secventelor de actiune fuenta migcarion) ‘apiditate = faciitate in execute = reducerea efortulu voluntar oFeplasarea controlului congtient de la supravegherea ‘elementelor la supravegherea Intregulu! {3 aulomatzarea ca rezuitat al Invi, caracterul postvoluntar ‘al deprinderior desfégurarea subcongtienta a acfunii automatizate 9 posibiltatea constientzarii voluntare a tuturor verigior de execute © definitia deprinderor -rolul deprinderior in acoitile cu grad mare de complexiate 8. TIPOLOGIA DEPRINDERILOR 2 dup8 enterulcompliti 1+ simple, elementare 2- complexe, ca sistom de deprinder elementare dupa entteriultipului de proces psihic la nivel cdruia se petroc automatizinle: intotectuate: 4+ senzotial perceptive 2-verbale 3-de andre motice ‘& dupa criteria pula de actvitat Tn care se integreaz C. CONDITILE ELABORARII DEPRINDERILOR ~ caracterul DOBANDIT al deprinderior condi 1+ instruirea verbal prealabia 2. demonstrarea modeluki acfuni 3. organizarea exerctlor 4- control i autocontroit 5 implicareainteresulu ga aptiudinior 6 constanta princpior gi metodelor 77-caracteral activ al metodelor . ETAPELE FORMARII DEPRINDERILOR. CURBA EXERCITIULUI ‘2 Enumerarea gi descrorea otapelor 1+ etapa familarzdri cu continutul deprinderi inetrarea verbal demonstrarea modell acisnit - primele ncercaride execute ormarea reprezentiri generale asupra succesiunlactlor 2- etapa inva anatice stangaci Incordare voluntarh + eoncentrarea atonii eons mare de timp wcontlabil perfect 3 etapa organizdi gsistematizari pa organizani 3: evaluarea exerciut ‘lementele 0 executh corect dupa enterulatngeni parametriorscontat fort voluntar de integrare a parton reprezentarea graficd ‘conaum mare de timp in cazul deprindenior simple ‘ror la cregtoreavitzei de executie - pentru deprindenie complexe 4: etapa sinttizar gi automatizin platou! interpre le sale - elementale sunt integrate complet eee E- PRICEPERI $I OBISNUINTE. solcttarea atenyeidiminua salut componente insirumentale ale actwtai ‘control congtient de ansambiy 1 obignuinta: controll tactlo-chinestezic al detalitor (pentru deprindenie {roll tactio-chinestezic al detalilor (pentru depri iets motori) ‘ump de execute apropiat de optim caracterstic - corecttudinea executes motwatie propre (itrinsecd) - seade Incordarea voluntara caracteru stringent 6 etapa perfecondri deprindert evaluarea functie de caltatea tebuinei din structura sa - se ating toi parame vitez8,preczie, corectiudine importania obignuintelor in plan pedagogic = se atnge nivel malestne >: priceperea definite b- Problematica exercitilor deosebir in raport cu deprinderea 4+. exerci ca o condi fundamental a formar deprinderior ‘orgarizare mai putin rguroass 2- cerinfele unui bun exerci exbiltate superioars - continut adecvat deprindert + generaitate - caracter activ + clasticare: similar cu deprinderile ooo —?avantajele dobandinipriceperior F._INTERACTIUNEA DEPRINDERILOR- INTERFERENTA, 2 ansforul definite mpl - continutol transteruii conditi optime pont transfor b- interorenta definite ‘pur factor favorzanti g detavonzanti ai nteferente, TRANSFERUL $1 TESTULE Alege raspunsul corect: 1 Din punct de vedere genetic. deprinderea este: 2.0 actiune care s-a automatizat prin exert adecvate gi repetate, 0 actiune dobandita; ©. actiune indscuts; 4 0 achune dobandits In prolungirea unor promize ereditare de tip «© actuate care dobandeste progres vitez8, precizie, cursivtate 2 In cadrul une acti 4. 56 intiinese at&t acto voluntare ct $i componente care se desfagoard fad un control constant deta »numarul actunilor automatizate nu depinde de varsts © se pot forma noi deprinden ‘mplicarea sublectulu tn acttate condita elaborsriacestora find 4 se formeaza deprinde adecvate continutukst acelui tip de actvtate ©, infelectuale (cum ar f Ivatarea cttului de catre un scolar sau ‘nvatarea reguiior de calcul sau invétarea unet limbi strine) se flaboreazs numai deprindenile corespunzitoare, adic depeinden intelectuate, 3. Automatizarea este caracterstica de bazi a deprndeni Prncipatele consecine ale automatizin sunt 78. eresterea vitezei de execute, a corectiudin 5 a precize! ».apanija eronior datos implicdni scdzute a ateni «© posibitatea destagura: concomitente a allor acini tn cadrul une activi complexe 4. diminuarea carmpulu de congtints «6. ehminarea elementelorredundante din stuctura actu 4 Deprindenle se destigoard ivoluntar. Aceasta Inseamna ca 1. deprinderea este un reflex neconditonat '. deprinderea este un reflex conditional, « deprinderea este involuntars 4. se destigoard la nivel mconstientlu se destigoard la nivel subcongtent. pot contolate congtient chiar hin detalu, au fost elaborate congtient gt voluntar dar oe desfigoara postvotunta: 5, Rolata dintre deprindeng vointd a. este una de opoziie deoarece deprinderea se desfigoara fara ‘control congtent b. este una de succesiune, aga cum aati si denumirea de “postvoluntar’ «in ordine geneticd, mat int apare vointa sabia apoi deprinderea, 4. este 0 relate complexd, de interdependent, acoperind aspecte genetice gi functonale. «implied gi funchiambaju 6 Relatia dine atente g deprinden ‘2. manifests numat in procesul de elaborare a depanden bse manifest gin cusul desfagurstv achuns aulomatzate «este Intotdeauna dependents de controll voluntar constient, 4. se expr g sub forma atentiet postoluntare se evident $1 atunc! end sublectul ig poate oventa atentia mat ‘les spre evaharea cited 9 rezuttatelor acbumi §4 nu doar spre desfagurarea ei 7 Clasicarea depeinderor are urmatorul continat 2 depainder de joe, munca, invatare, dupa criteria! complexitti b. deprinden simple i motte, dupa natura proceselor la nivelul crora au loc automatizarie; © deprinden de identiicare a iterelor ¢1 citelor, dupa tpul de activate 4. dopeinden care vizeazs 0 singurd modaltate de operare precum gi ‘ructurdri unvare de deprinden: ©. deprnden simple gi comploxe,inteloctuale 51 motor, de munca, Tovalare joe, conduta morala 8 Pentru elaborarea unei deprinden sunt necesate edteva condi Prine acestea 8 descrierea complexs de tre profesor a deprinderi care umeaz3 ‘8 fie insu, cu scopul de a evident caractersticle importante ale ctunt si pentu a forma o reprezentare care il ghudeaza permanent 'e elev de-alungul procesulu ivatar, ?mai ales in dobindives deprinderior complexe, demonstrarea ‘modelului de actiune optim’ de clive profesor, face 28 scads la jumatate numarul exerci. «controll de cite instructor (sau/gi aulocontoll)previne insusitea dofectuoass a deprindeni 4. tuctfcaroa tebuintelorelevuls ©. caracterul act al metodei, dics exerctile trabuie 3 alba de ‘ecare daté un scop bine preczat gis impice direct pe elev 9 Inetapa invatan’ anaivoe 2 se formeaza reprezentarea generals a succesiun actelor ‘componente ale deprinderi controll congtient se face numal in ansambl 6 atonia voluntara este solictata maximal 4. cot 3 parametn ai deprinderlor prezints vatori foarte depariate de ptm «2. se realzea28 din pin contolul g auiocantolu, de aceea 98 fac ‘umeroase repetii: { elevul este fentat s8 abandoneze uneon, datont itcultati primelor ‘ncercan 51 astfel aceasta etap’ face 58 itre in joc trdsaturie de personaltate ale sublectulu, ndeosebs cele caractenale. 10.In etapa sintetizsni g automatizani 2 elementele actuni complexe se executé la parametti cerut iar fortu voluntar este centrat pe articularea acestorelemente, »atenfa nu mai este solotata de elementele de deta actin capita cursiviate, fuenta, partie ind bine arbouate; 4, des vteza execupei mai poate f Imbundtatt,eublectul nu mai comite eran £2. nu Se atinge inca nivelul maiestrie. Urmatoarele afirmatii provin din lucrarile unor elevi care studiaza psihologia pentru admiterea la facultate. Unele afirmatii sunt false, altele sunt adevarate. Alege raspunsul corespunzator! 1 “Deprindenie nteractoneazs cu toate procesele psi AF 12, ‘Depnndenie sunt stuctun de personaltate AF 13 "Deprindenie sunt echwalente cu aptiudinie, deoarece au acelag! ‘ol pentru actwtate $1 ambele se dobandese, AF 14. "Spre deosebie de prcepen, obignunjele pot fal valoroase cat ‘y/ddundtoare penitu vat colin cauza.” AE 15 * deci invaarea gi deprinderea sunt termenisinonimi”.... NF 16_"Aga cum motwulaloge deprinderie existente age g alent ~ AF 17 “Fiecare dinre operatile gin pot devant deprinde NF 7518, “Progresul objnut prin formarea une deprinden Insearnnd g:ip redus al executes, preczie, scdderea numsrulu de eron, transfer gin ‘alte acttti de acelag! nwvel al complextiti sau chiar in acivia mai ‘complexe care altel nic nu s-ar putea destagura in mod optim AF 19.-Prcepene pot viza un numar mare de siuats, agemandtoare sau Inedite, deoarece au un anumit nvel de generaltate mai ridicat decdt cela deprinderion NF 20 “In formarea deprinderiot intervin numerogi facton, att extern ‘au obiectivi cits! intern! sau subiectii. Aste. In cazul deprindenlor motori pt intervent aptiudinle motnce, nwvelul general de instrute al subject, motwata hi, stare de sAndtate gi de odinna, canttatea lexersirlor, modul de egalonare a secvenielor exersiri, aprecierea ‘ezultatelor, emotitatea, practic intreaga personaitats AF Asociaza corespunzator elementele celor doud compartimente! 2 12 deprinderea 1 activtate b invatarea 2 actune 2. caractarzats prin automatizare gi suplete 4.20 reaizeaza prin ofort voluntar 5 Intotdeauna coneitionati de atente 2, 2. deprinderiinteective ». deprinderi motor 2 4 etapa invari analtice etapa sistematzan 1. aentaroa priv in zona Ccertrald a campului perceptiv 2 ientificarea ropida a unvi ‘cwvant dino mba straind 3 pot simple =! complexe 4 potintra tn stuctura une! obignuinte 5 in etapa pertectonari conduc la maiestrie 6 s0 intdinese in actvitatea de Invare, condition’ind Cfcionta acesteia 7 implica migcan corporate observabile gi masurabile find, ‘de aceea, mai ugor de ‘eunoscut gt contolate ma precis 1 Incordare voluntara 51 concentrate a atentet 2. se intevad avantajele deprindetii deoarece controkl Constont se face doar pe ansamblu 5 pire ve organiz treptat in structun 28etapa sintetizrit 24, 8, deprinderie simple ».deprindenite complexe 25, 4. caractriztl prin 2. obignuinta rnumeroase stingaci, realizar “caricaturale' ale “portretui” execute! ». pricoperea. 5. sub constrangerea crest \iteze, apar ero care afecteazs at logtuie o&t gi executia parlor 6. consum mare de tmp 1. pot fverbale, de gandire sau mote 2. sunt numai motrice 3, aomatzarea unui singur tip de operare (migcare), reprezints 0 secvent’ a unet acbuni 4. automatizarea gt coordonaree unui numa varabilde modaita de ‘operare,alcdtuind asamblarea secventolor actiuni 1. eate supusd uneor blamasi sociale deci int au incident itruhi socio-moral 2. realizarea activi in condi foarte variate, realizind o prompt adaptae la schimbari 3. are un caracterimperos, de ‘aceea poate fi garantia Indeplinii activist care 0 contine 4. include variate deprinden i bogats experienta personalé 5. datont stuctuni complexe 1 mobili interne, permite slegerea color mai potivite rmijoace pentru efectul urmarit 6. este putemic rath afeciv 7. poate f motorie sau intolectva 7