Professional Documents
Culture Documents
Algoritmi Paraleli + de Învatat
Algoritmi Paraleli + de Învatat
Uploaded by
y1900sCopyright
Available Formats
Share this document
Did you find this document useful?
Is this content inappropriate?
Report this DocumentCopyright:
Available Formats
Algoritmi Paraleli + de Învatat
Algoritmi Paraleli + de Învatat
Uploaded by
y1900sCopyright:
Available Formats
!
"
#
$ %&
'
( "
$
&
"
!
)
! &
* $$
$
) $
( )+ ((
$
! (
$ &
!
!
$$
! (
$$
!
&
$$ ",
#$
$$$ ",
'-
$$( ",
&
, .
! / '(
$$ & '
$$#
, -
$(
! 0
$
*
.
/ '
$
(
( )
"
!
&
(
,
( &
(
($ 1
((
'
( %
&
,
( )
!
0
2
( 3
"
&
! --
( $ )
2
-
($ !
&
"
-
($
-
($ $
($$ &
4
(
($( +
!
($ )
5
3
$
! !
$$
+
0
5
!
$$
! & )+ $(
$ ! &
$
$
(-
$ & 4 &
(
$ 6
& +78 )+9 &
&
(
$$
! .&
!
/ ($
$(
&
&
!
('
$
&
-
(
$
(
&
5&
(
( :2
&
($
#
((
#
(
&
'
(#
; '#
#
!
# & 4 &
$
#
&
(
#$
&
#
#( 6
&
&
* -
#
#
!
# & 4 &
$
# $
!
# (
0
"
--
#
-
# # &
!
&
! -
# ' 6
&
-
!
#
!
&
9 &
& &
5
"
& ! 0
&
,
&
,
!
! !
!
&
"
! 0
&
<
0
!
" &
!
=
59 &
5
* &
"< &
*
!
0
, ,
5
&
> , &
& 0
&
"
&
?
? &
&
9
&
9 &
9 5 "
!
0
,
! 9
&
& 0
&
9
&
&
!
.
, &
/
0
&
&
@
0
9
!
9
0
&
&! &
9 &
&
> &
"
& ,9 45
&9
A2
B ! C & D E9 &
! 0
>
9
!
&
F
! 0
>
&
4 &
"
# 1
9 &
9
) &
5 ! &
& ,
0
"! 9
!
&
7
0
&
,
5!
5
"
&
!
"
!
,
9 &
*
!
"
! .&
&
!
0
&
! &
/ 5
4 & &
&
) 5
> 9 0
"
9
&
& , 0
5
9 0
>
,
0
&
&
9
> -
&
&
9 &
&
)
! >
4
! &
&
&
!<
&
0
9
'
&
<
, 0
&
" 9 &
& 4
!
9 ", "
.
9
G
&
,9 " 5
/
!
9 0
! & %!9
&
&
9
!
&
4
!
&
1 4
F
, 9
&
5
9
& 4
F4 &
&
!
9 &
,
&
"
&
0
4
&
9
&
G
&
!
!
! 5
! !
&
,
! 0
$
# @ & &
&
"
0
!
! )
&
4 &
.2
9
&
! &
9
&
/
4 9
&
,! &
9 &
4
9 &
, &
>
&
&
!
9 &
& &
4 0
&
,
4 ! 7 ! 0
0
,
&
2
4 !
&
&
" "
&
9 0
,
&
&
2
9 &
&
0
" &
, &
, , !
>
0
&
9 &
&
"
&
9 "
&
&
,9 4 & &
&
9
!9 &
> 9
0
&!
,
9
&
9
&
9
> "
!
!9
& 9 &
4 !
6
&
&
9 &
!9
<
@
<
! "
&
&9 4
0
!
! 0
5
" . &
& /9 &
0
"
6
4
&
&
&
&
&
&
&
!9 &
&
&
&
)
&
&
* < 0
5
HB
9 &
&&
&! <&
I
F4
!
! F4 > &
9 &
"
& I
.
/I
4
!
&
>
! !
.
& /I
4
!
9
&
>
&
9 0
&
4
! &
9
&
.&
& /I
&
4
&
5
&
&
9 "
&
&
.&
/I
9 0
!
&
0
"
9
&
5
!
&
&
&
< ! <
& 0
#
&
9 &
& &
"
9 0
&
" &
9 &
4
&
>
4 &
! &
&
>
4 &
&
&
9 0
", 4 ! !
9 &
&&
, &
&
"
!
, &
&
! 0
&
! &
> 4 &9 &
&
,
0
"
9 &
!
& I
% I &
4&
!
>
%
I
! 4&
9
&
,
>
%I
>
%I
,
,
&
0
&
&
5
&
!9
& 4 &
&
&
>
&
4 ! &
! &
9
&
&
!
"
&
4 !
<
&
!9 0
<
&
9
!
F4
>
9
&
9 & 0
&
&
&
&
?&
?
) &
& 5 , &
9
&
,
4
0
&
!
4 9 &
9 &
!
9 4 & J
K 9 9
5
!
-
J- % %
% %
J % %
% %
J( % %
% %
0
H
I 7 !
0
5
&&
@
", &
H
I
&
6 ) 5
&
> +L 5
> 6 L 5
> + 5
> 6 5
6
!
! !
9
!
)
&
,
&
0
9
5
&
"
&9
55 "
!
0
&&
"
&
! !
!
9 " 0
&
!
74 !
!
&
&
!
9
& "
!
.
/ 0
&
!
,
0
! "
0
!
&
!
&
&
> " 9 & 4 ! &
!
0
1
&
<
5
& ) <
!
5
&
&&
> 0
&
&
0
5
!
! 4 !
9 G! 0
!
& &
&&
9
&
&'
#
&
,
0
$9
&
)
4
!
!
9
<
!
&
5
&
! 4 &
F 0
>
& 9
& 9 !
45
6
4
!
0
&
!
.
&
5
&
0
&/9 " 0
9
9
&
5
&
9
& 4
! &
> 4 &9
&
,
& &
<
9 &
, &&
<
> 9 "
!
4 &9
&
!
0
9 0
! F !
0
&
& 9
,
9 9 0
9
&
$ " "
&&
&
"
!
M-> 4 & "
9 )9 )
)59 N &
& -9
0
&!
& 9
& ! &
&
0&
0
9 &
&
,
I
!
,
&
9
9 J -
>
&
&
4
.
/ &
> , 0
&
,
,
6
4
H
$I
! &
H
(I
&
&
H
&
& 4 &
&
&
9
!
&
&
>
0
&
0
&
"
> "
!
!
"!
4 ! &
"
9
&
&
&
&'
(
!
# 1
&
*9
&
,
0
(9 4
!9
9
.
&
,
0
/
9
& > 0
&
,
!
&
!
"
9
> 0
, &
9
.
/
& 9
F &
0
)
& &
> &5
F
0
,
9
&
!
$
6 )
&
& )
"
H
I
&
&
.& , /9
!
&
5
! &
!
F
%
&
,
&
"
$ &
! , &
9
9 5
,
&
.&
/
9
"
&
G
9
> 4 &9
&
&
"
9
&
9 0
9
&
!
&
! 0
"
!
&
0
&
* &
4
"&
!>
0&
!
0
5
&
> 4
"
!
,
&
!
&
9
0
,
"
> &
9
&
0
&
9
!
5
&
>
4 &9
, &
!
# &
9
#(
&9
&
!
9 &
,
& 9 *
!
9
! &!
,
" 0
F 9 ,
!
F 0
"
7
! 0
,
(
+ !
H
#I
&
&
"&
&
0
)
---- 7
&
&' !
#
9 !
&
,
0
#9
&
>
4
&
&
, , &
!
9 & 4 &
>
" 9
!
!
&
"
H
&
4
&
&
&
F
0
! &
, F 0
L , &
,
&
5
0
!
9
&
9
&
#
"
5
&
&
9
!
, 5
0
(5 &
&
5
! ! ) & " 9 0
5
5
9 &
0 "
0
"
!
&
7
&
4 &
9
9
.
/> !
9 5
! &
&
4 74 & "
A) ---
&
9 3
$---
# &
,
0
! 4
" &
, 9 &
,
, 0
2 > &
, , &
&
9
! &
&
9
!
5 &
5 5
"
! &
! &
&
9
,
9 ! &
,
&
&
9 &
4
1
&
)
H
'I
&
0
5
&
9
0
& &
4 !
! " #
$ " %& '
(
( )
"** (
+
#9 &
&
5
.
/
H 5
! .&
/ &
"
!
&
,
5&<
&
%--
&
&O & 7L#'G#9
&
<
&
.
/ & , &
!
,
9
!
&
0
&
&
! . / "
&
>
& & &
,
0
'9 0
!
, &
" ! .
B /> &
&
9 &
" !
!
& *9 &
!
>
&9 5
* &
,9
&
!9
9
" !
#
)
, 0
&
& + .+
&
/> 4 &
A = )2
)G+ #--9 ) +(---9
6
)+ >
!
&
9 0
I
P & 4
!
& !
>
P
&
" !
& &
!
9
&
. &
& ! &
/ &
&
!
5 *
5
&
!
. P & 4
&
/ ,
* I &
" 0
!
!9 0
&9 &
!
& "
&
"!
&
&
!
!
9 !
0
, 4 ! &
"!
" & " ! 0
&
&
0
5
&
74 !
!
" 9 !
!
9 0
&&
9
", I
!
9
!
&
,
9
4 ! &
&
5,
! 9 &
,
"
!
, 4
4
F
&
! 0
!
9
!
0
&
! 0
4 !
!
& .&
5
L18 P L
B 1
8
/> &
! "
!
&
&
. 0
9 0
9
& ,I
9 0
!
/9
&
"
!
0
&&
>
&
!
! 0
9
!
9 4 &
#( !9
&
!
!
9
4 0
&
)
"
I
&
! 0
&
.
! /<
!
"
!
"
!
& 4 . 9
,9 !
0 &
"9 &
&
&
/
6
J . /
5 ! 9
9 !
9 9 ! &
9 . 0
9
. / J . //9
@
" > 0
> 0 ,
&
9
&
'
6
"
.
/
! 6
" "
!
3
"
,
& 9
!
&
0
!
.
/9 4
0
@
!
& >
&
.
9
, /
5
" ,9
!
&
" .Q/ 4
&
3
"
"
Q
!
. / 0
!
9
9 9 9 " 0
! J 9 J
!
&
9 9
5
9
! 0
&
>
,
9 &
9 0
!
9 .
/9
0
> 0
4
9
.
/
.
/
! 0
&
!
" . / 4
!
0
&
"9
!
&
!
!
> &
9 4
. & &
&
& /
L
&
! !
6
. 4 / &
">
" 6
" &
!
6
"
! 4 . &!
/
0
6
"
4 "
)
!
# &
5
&
9
&
! &
!
9
& !
0
! &
7 9
"
4 &9 & &
9
" !9
& 9
"
> 9 &
&
! 9 &
!
, .
0
& 4
&
!
&
/9
! &
<
9 0
!
<5! "
>
H
I
&
!
9
0
4
,
, &
5
& &
!9
9 0
&
) &
9
9 " 0
! 0
&
9
"
7
,
>
9
&!
9 !
4
0
&
!
!
!
=
9
&
"=
1 4
F
" .
/9 0
4
0
>
9
.
/ . 4
/ !
.
/ . 4
.
/ />
&
" 9
!
> " &
, &
&
&
1 4
F
9 &
&
!9 0&
&
&
!
7
&
"
"
&
&
!
9 &
" 0
5
&
0
,
&
!
& #
5
.
/9 &
9
J .
/
J . K /
> 0
&
, &
9
0
9
& 3
Q J 9
.
/9
J
9
> 9 0
"
, , &!
&
> " 9
&
"
& . ! " , 0
&
M- 0
4&
/
&
! &
9
&
&
9
!
9
"
0
9 > 4 &9 !
! &
*
.
/
J &
)
& 9
&
9 .
/>
"
5
0
- I
& !
9 & . /
K
&
.
/9
&
0
)
!
!
./ . /
H
I 74 &
& ./
( $ . /
( $
&
. -
! -
/9
0
&
I J J 6
&
!
&
.Q J (/9
!
9
&9 9 * 9 9
9
>
" J K 9
6
4 &
*
)
"
.
/9
9 &
0
" 0
&
"
,
%
9 Q J (9 J K . ,
/ !
!
9 &
> 0
"
9 "
!
9 6
4 &
&
H* )$--- 3
!
&
, 0
$
B %$79
&
9
&
$
+ .
-/ " &&
0
&
5
->
!
"9
!
&
.
,
&
/>
0 " 0
& @
&
9
J &
H
&
>
&
,
-
-
--
-
--
-
--- - --
./ . /
H
-I 4 & &
I ./
$ . /
(
! "
&
5
> 4 &9 0
&
$9
9 ! . &
9 ! 0
! 9 ---
--9 -- ! -- -
9 ! (/ Q J J
9
.
/ !
J
. , &
$/ 6
4 &
& &
"
6R7
A&
&
!
>
& !
&
!
5
F 0
! &,! 0
&>
0
&,!
I -
&
&
&
9 &
L &
! ! 0
! "
0
&,! >
"
0
&
,
I J
9
J S > &
!
0
> ,9 4 &9
-9 0
&
,
0
F
&
5
9
!
&
>
&
5
9
, &
&
@
" &
9 !
5
&
&
> " ,9
&
&
. / ! @ . /
" &
9 &
! &
9
S &
9 0
. &!
/ ! 4 &9 0 9 &
.-/
! !
---9 --9 --9 -9
&
S .-/ !
---9
--9 --9 -
# )
9
! &
9
& "
&
$
"
# "
%& Q
.
/ .
/
3
( .
/ .
/
%
( .
/ .
/
%
$ # .
/ .
/
A&
.
/ .
/
% I 3
Q9
!
&
&
&
@
&
9 ! & 0
"
! 9 !
!
! 0
,
9 &
!
4 9 ? ?
0
! " > &
&
!
0
,
I
&
!
!
! &
F
! 9
> &
0
&
&9
! 4
9 5
9
&
,
! 0
"
&
9 &
&
9 9 &
9 "
&
,
&
>
&
$
,
# %& &
"
&
,
@ .
/ J - I
>
.
/9 ,
"9
"
,
! 9
.
/
&
,
./ . /
9 &
. / J -
)
# + & &
&
&
&
,
0
9
&
&
!
!
&
0
>
! &
&
!
$
9
&
&
!
&
-
# + !
& ! -
9 45
& &
0
.
/ 6
"
&
9 &
5
,
0
5
&
& &
&
&
&
& 4
! 0
"
9
$
> "
0
!
5
9
&
,
& 4 & 9
" &
.
M-/9 0
&
&
!
&
,
&
&
.
&
/>
9
----
9 A) --- &
! 3
$---
.
"
&
0
/
# )
! 5
9 & "
.Q
/I
4
"
Q !
; " &9
&
!
& 9
&
> &
&
& I
" &
&
!
&
5
!
, ,
> 0
"
9 4 !
)
&
!
, 4 &9 &
Q J 9
& 7
"
!
0
"
&
&
!
&
>
0
, 9
5
!
9 "
&
&
&
& & 9
9 !
" & 0
&
9
&
&
!
9
&
.Q
/9 !
!
&
!
"
!
"
# )
0
-9 &
&
& &
!5
& 9
!
* & "
!
&
9
0
!
4
>
&
,
" &
. &
&
,
0
&
"
, /9
&
0
&
9
!
, , %
$
,
*
&
,
9
! " &
&
&
,
>
! &
& , 9
&
0
%!9
!
& &
& I
!
" 0
&
0
!
"!
0
0
">
&
, ,
& &
! >
&
"
! !
&
&
& 0
!
&
&
&
5
!
"
!
9 0
&
&
&
"
!
"!
9 &
&
5
9
, &
& & & . & & , 0
"
I & 0
& &
9
&
&
> 0
/ !
?&
&
? &
>
9 !
9
I
9 &
9
, 9
& !
> 0
&
, >
&
0
& (
$
)
!
9 4 & &
&
!
"
>
& 0
&
&
L &
,
0
"
&
9 4&
&
5
!
!
9 "
6
& D E
'-# H !
"
&
"
"
0
"
&
5 "
!
& !
9
0
!
! "
!
& !
9
0
!
> &
,
9 0
! ./ . /
! &
"
&
"
! 9
0
!
.
55
0
./
! . // )
!
"
" ! &
9
& &
!I
"
9
. /9
4
./9
./9
./ !
"
, 0
<
. / . ./
. //9
! &
./ ! . /<
4&
0
"
!
&
.
, ./ !
/I
. / J 4 . ./ . //
"
0 49 &
! . /9
. / . /9
9
! !
) &
9
& . &
5
9
/
4&
!
4 0
>
9
"
! &
&
! ,>
9
F ,
>
>
9
!
% # L &
,
, "
9 &
"
&
9 "
@
"
0
&
9
9
9
! &
&
&
F
& "
0
& 9
9 & &
!
&
.
" / 6
4 &
0
&
!
&
,
0
9 &
(
5
&
& "
>
(
./ . / ./
H
I ./
0
5
( > . / "
0
5
9
> ./
0
5
-- -
-
-- -
--- --
./ . /
H
I ./
&
$ . /
0
&
$
&
>
4
, &
> 0
& 9
&5
5*9
6
0
>
&
9 &
, &
>
&
9
! . 4 5
&/
9 &
9
&
0
. "& &
*
&
&
5
9 !
0
DE/
0
&
3
B
F 6
3
B
&
& !9 " 0
"
&
5
.
0
&
/ 4 &9 3
B
F
!
9
&
,I J .-
/9 J .-
/9
!
9
"
- & &,!
9
!
9
0
9
"
& &,!
9 J .--
-
-/9
& ,9 0
&
$9 0
& "
0
5
( ( & 0
5
&
(>
( (
H
$I 3
&
T
&
5
. &
/9 !9 " 9
9
K J >
4 & &
,
0
$ ! &
,
+ ,
"
+ - -
- . (
/ ,
-
%
0 -
&
1
+ / , (
$
+ /
-
(
$
,
2 3
% 1& (
$
+ /
/ , (
! $ + /
L &
,
&
&
&
, & !
=
&
I
!" 49
0
F&G .
H1
&
)
5
&
/ 9
9 0
) .
)
/
&
,
&
! 0
" 0
5
.
&
4 I 3 &
<-
&
!9 % &
<- &
!/9 0
!
,
9 "
I
"9
&
&
&
, 0
4 .
#
F
9
!9
,
9 &
!/9 ! &
5
9 &
& .
2/9
, &
0
0
!
! 6
, 1@) U9
!
,
&
9 4 &
,
!
+
& ' %F&G9
,
R 8 1=
1
@
1
B9 0
---9 !
,
--- !
#
6
&
9 0
& 0
9
4
&
&
&
!
!
"
&
!
!9 &
,
&
, 9 "
!
5
& 0
&
9
9
4
&
&
! 9
,
&
&
, )
9
&
3
$
&
9
"
! &
&
&
,
9 &
, 0
&
, "
!
3A,> !9
&
"
!
9 & "
, ,
& 3F&G
"
! 0
&
9
0
!
"
! &
L
-- G %!9 ! , 9
"
! 0
,
"9
&
* "
.
0
&
! / !
" 0
&!
L
&
! 0
& $
!"
&
9
! &
L
,
G
L ,
! 4
9
& &
"
, " 9 &
&
!
!
&
!
&
&
"=
"
9
"
,
9
, 0
&
! &
&
. &
/ &
&
5
&
&
9 -
&
! 0
&
L
&
,
&
0
+&
0
! , 9 &&
9
F&G 9 & 9
%
!
!
,
&
9
!
,
7
4
0
&
4 5
&9
,
!
, I
'
0
&
&
7 5
!
749
9
! 0
,
! &
>
&
&
&
&
, 0
&
,
&
&
&
&
! ,
1
& --
9 ,
9 &
) &
! & 9 0
*
9 --- &
)
9 &
,
!
B %$7
9 &
$>
&
7 & #(9 "
!
#' A, ! &
"
!
" $ 3F&G .&
!
0
/9 !
3 @
&
&
0
(- ! '# L , 4
! &
0
$ RG9
L , 4
' %F&9
&
,
(--9 "
( &
"
! & !
7
&
7----
9
( &
#( &
6
)+ 9 "
!
"
! (-- A, !
&
"
!
" -- F&G &
&
#( 39
,
--5(-- G & &
.
&
4 &
/ L , 4
5
&
($ 3F&G . 1@) U/
"
! & !
9
&
4 &
6
)
R5
!9
& &
,
&
&
9
&
&
5
0
5
&
&
!
! 0
"
&
&
&
)
&
" 0
! 0
) .
)
& /I &
4
! &
9
, ,
&
&
" &
,
0
&
&
9
"
0
&
, &
,
,
! &
* >
&
9 &
&
*
&
! > !
9
! 4&
,
&
* 9
! " & &
> &
, , &
)+ .)
+
/
%
0
9
!
! &
* ) . )5
" /
! 0
) &
4 ! &
9
"
&
,
&
I
74 !
!
9
&
4
!
0
&
&
@ &
4 !
!
9 ! &
0
0
&
9 ! & 4 "
! 4 !
$-
)
&
,
* 0
!
9 0
4
5
9
&
0
!
!
)
# 6
&
4 &
&
5
&
> 0
9
&
9 0
"
!
! ,
9
0
&
&
, !
0
.
5
9
"
! 0
!
&
9
&
&
/ )
-
9
9 " 0
0
4 ! %!9 &
& 5! F
&
&
9 &
5 &
&
9 &
, 9
4 &9
!
9 &
&
&
> &9
!
&
)
& 4
!
"
0
"
!
4 &9
&
&
"
!
J $
#
.
# -
&
4
!
# 9 0
&
4 # -
!9 0
9
# Ê
# J -9 J $9
! # J
/
# &
#
9
> ,
0
&
> &
. 0
9
/
,
4
&
! 0
F
0
! 0
"
9
"
!
&
,
9
F 0
9
"
" " 0
&
! 4 &
9
#
"
,
9
&
4
&
,
!
9
&
) &5
I
&
!
4 &
9 &
& 6
&
&
&
)
9
0
4 & 9 % &
!
# Ê 9
&
9
#9 0
&
9
&
"
" I
!
J $
$
#
.
# -
0
&
, #
F 0
5
,
9
0
&
&
"
9 0
,
5
0
9 0
"
L
"
9 !
5
F 0
0
0
&
9
&
" ,
> 0
,
4 # -9 " &
!
&
"& 0
9
4 # ->
>
&
#
9
&
0
9
> "
9 "
9 &
&
9
"
&
5
.
/ F 0
&
9
!
4&
>
0
&
9
4 &
&
0
"
$# 1 * 0
!
&!
"
"
& "
!
!
0
* &
0
9 ! ! " 5
+ ,
!
9 &
&
"
,
!
, > # 0
# &
.
"
J9 &
/
" &
!
, "
!
>
!
4
!
) 4 !
4
! "9
.
!
J I
# I 9
&
,
&!>
!
9
!
55
# ) & &9
& 9
4 & 0
J I
!
0
&
5
&! !
!
!
4
& 4&
!
4 ! &
>
&
9
&
$
)
4&
"
,
!9
! &
9 !
4& 0
&9
,
&
&
, !
! "
!
9
,
9 ,9
&
&
!
&9 0
9
> &
& &
9
!
9 ! 0
9
&
5
.
&
&/9 &
&
"
!
!
>
&
5
& &
!
& 1
&
0
4 & I
5
!
0
9 0
&
9 &
0
!
!
&
.
/ )
"
" !
!
0
F
!
9
,
!
!
9
0
4 & 9
!
# -
'
# &
0
!
0
&
)
& &
>
&
"
9 & &
&
&
0
&
4 ! &
9 0
0
& >
0
0
&
! "!
0
5
0
&
!
0
!
> 0
4&
0
& 0
&
! !
!
.& ( "
&
/
"
&
&9 " ! !
!
01
9 0
4 "
I
)
9
& &
9
!
"!
0
&
&
! &
< 4 &
!
!9
9
"
. &!
/9
5 !
&
"!
& &
"
>
,
9 0
&
&
,9
!
01
0
4 ! &
5
9
&
! &
!
, &
5
. ,
'/9
! &
&
0
0
&
. / &
.!
0
&
&
!/ 74 !
!
01
4 !
!
&
$
!
#
!
!
01
! &
!
!I
&
,
!
$$
4 ! &
!
!
01
J - I
'
(
!
!
& (
4 0
&
>
0
!
9
! &
4
!I
4
& ' &
J -9 & !
!
&
J
9 0
!
J - I 9 01
4 0
&
& &
0
- !
", , &
& 0
! I
J - I
01
'
(
9 &
! 0
9
!
! 4
0
&
9
! 4
!
!
0 ! &
&
&
&
&
9
5
0
&
* &
! ,
0
&
* ! 5
&
! 9
, 0
9 &
&
&
!
!
9
4
, 0
9 &
* . ,
0
&
!
4&/
$2
,!
#
&
9
9
&
!
! &
,
&
! I
4 &
9
&
9
&! 4
!
2
4
.& /
2.& /
$(
)
& 9
.
/
,
0
0
F
. 0
,
&!
/9 &
!
* &
! &
"
!>
&
& 9
& 9 "
&
!
&
! I
9
&9 9 *9 9 9
9 >
5
&
&
9
> &
&
"
&
9
0
- ! !
9
..
I/9
&/
0
&
!
."
! 0
5
/9
&
&
9
& &
4 &
!
L &
&
0
"
, ,
0
9
&
&
,
&
&
&
! 0
!
! >
0
&
* 9 0
&9 &
0
5 ,
9 "
&
! &
9 0
,
0
<&
&
<
&
*
)
# 7
&
! 2
&
0
&
9 &
&
>
&
!
&
0
!
&!
&
! 0
5
4 &9
"
&> &
&
&
! *
&
9 !
"
!
J
. 9
&/
. 9
/
.
!
J . /
2. 9
&/
$
.
!
J . K /
2. 9
/
0
&
! 29
)
" 0
!
9 &
&9 &
&
>
9 &
9 0
$9 4 2
9
&!
,
0
&
52
"
!
# &
&
&
* &
&
F4
!
9
0
& , &
9
29
0
"
%
" * "
& &
&
&
& &
0
I " &
& &
$
&
! 9
& ! &
&
& , &
&
;
&
& I
! &
."
"
/> ,
! >
& 4 &
!> !
)
!
#
&
! 0
! 9
&
&
&
&
& , &
!
., 0
" &
& !
&
/
9
& &
,
? *?
!
.
&
5
&
!
/> &
0
&
2
9 &
4
&
! 9 > & & 2
! " .
0
/9 &
,
? *?
9
& , 0
&
&
! & "
" 9
! 2
&
"
*9
!
!
!
9
!
&
5
) )
*
,
0
5
V
> & 9 4 !
5
9 ,
* &
" *
V
!
4 2>
! " &
&
.
"
/9
,
0
&
.
/ &
&
&9 ,
" !
&
! 9 4 & 0
' )
0
& 0
* & 0
V
!
& 2
!
0
! 0
&
V
9
4 ! &
5
9 ,
0
* &
"9
4 ! 29 *
&!
0
,
&
)
3
!
#
5
9 &
! 2
& & 9 "
,
*
!
* 2 )
!
!9
"
"
,
,
"
&
4 ! 29 &
& 4 &
!9 0
&
5
! ! 0
5
! & " !
5
&
V
> &
0
$>
4
!
7
&
!
5
0
!
& F
! " 9 4 F
,
* &
" &
&
, &
!
&
&
4
.&
$#
)
)
!
&
! * * &
!
&
& 2
2
H
I
!
0
&
9
)
)
!
&
! * RV
* &
!
&
& 2
2
H
I
!
&
V
)
)
!
&
! * * &
!
&
&
!
& 2
2
H
$I
!
5
$'
" 0
!
/9 ! &
!
!
9 ,
&
5
.9 /
4 &
!
$
!
(
9
!
4 & 29 "
! 0
, &
)
#
!
5
F 4 ! "9
0
& 0
, &
4 &
& , &
! >
* &
4 !
&
!9
&
9 0
&
! 9 !
&
!
9 &
! &
!
> & &
,
9
"
"
0
"
! "!
0
&
!
)2
# )
&
! 9
"
5
4 "
9 "
&
!
> 0
9 &
&
9
&
9 &
!
!
" !
0
&
! &
"
4& &
&
9 4 &9
&
5
&
J
*
,
!
.
&
&
/
J - I
.
9 /
.+
&
,
&
/ )
!
5
9
! "!
0
&
9
J - I 9 01
.
9 /
!
&
!
9 &
&!9 & &
!
9 &
5
&
5 &
% .2 01
!
# &
&
9 &
&
9 " ,
&
!
! I
&
&
* 7
9
&
&!
,
*
@
!
* &
&
9
&
&!
5
9
! 9 &
&
&
0
"
*
$
01
.9
&/
.9
&/ 2. 9
/
2. 9
/ $
!
! 2
L &
"
9
!
.9
&/
2. 9
/
&
,
&
9
"
,9
&
0
& &
! & ! & &
& 4
&!9 0 &I &
, 9
" &
V
9 &
!
"
* 0 V
. & ! &
! /9
&!
& 0 &
! &
0 ,
&
&
0 & &
9
&
&! >
" 0&
!
&
0 ! 9 !
" !
&
I
!
&
.9
&/
2. 9
/
.
2. 9
/
.9
&/
&
&
9
" &
! >
0
&
&
&
!
&!
,
&
9
0
&
9
&
9
& >
4 &9
J 9 0
&
& 9
! >
&
9
& 9
&
&9
! > &
&
9
&
9 0
&9
" 9
"
&
> 0
4 &
&
)
&! &
9 &
&
0
" &
V
4
+ / ,!
% &
5
$
/ , 6
,
$
4
/ ,
5
$
-
-
,
)
)
" .)/
&
<
0 4 &
) &
* <&
*
M-9
"
5
!
1
9 ) & &
9 "
&, & 5
&
&
"
! )
&
> ! !
&
&
"
5
&
) L &
,
9 0&
& & )>
& ! &
> 0 "
&
&
&
9
) & ! &
9 4 & 1 4 8 = @%> 5
" 9
!
&
, ) & " 4
!
&
! ) 5
<
9 & &
)
&
* H+%+@ !
,9 "
! &
" !
@ &
) &
, ,
) &
!
*
!
#
) 4 0
& &
9
!9 4
9 9 !
&
&
4 &
)
&!9 5
> 4
)
&
&
&
9 &
-
9
&
6
&
&
F
&
!
&
&
.
0
)/
&
I
!" # $%
&" # $ '%
9 & &
&
>
0
F &
9 0
,
! '9
,
&
9
5
&
&
&
%
) .
&
,
"
!
/ 0
0
,
4 ! I ()*(
4 !
9
&
,
&
$&#
5 0
)9
&
5
)
"
!
&
! +
!
+
, !
& 0
9 !
& &9
) .
5
!
&
!
!
-9
(-
! 5
(!' !'
! -
! -
&
V
.!' !'
(!' !'
% I @
)9 &
&
!
! 0 " ! &
)/
9 0
&
"
) &
&
0 & ,
# )9
&
0! &
* !
9 &
" & &
&
" *
&
&
,
)
&
! (!' ! ! -9
4 &
(!'"-' $!# , #
! '
!# '!#
! !
# %
! -"-' $!# , #
! '
!#
#
! !
# # (
$
!%
1 4 ! (!'
&
9 * F 0
!9 , ! & ' ! .)
&
!
&
&
&
, > &
&
& 5
/
&
'! * 0 . /9
0 &
, , %
* " 0
9
! ! &
9 ! !
! -
!
9
!I 4 ! 9
&! ,
* , 9
*
> &
& "
! ! > 0 &9 &
&! 9
! "
!
&
&
* &
9 4 & " *
# ) &
&
&
!
0 ! >
"
! 9
& 5 9
&
!
&
V
9
&
@
&
,
0
9
"
%
5
&
, .
/ (!'9
! -
&
,> 4 &9 & *
&
V
9
> &
5! &
!
9
)
!
5
9
! &
&! 9
/!
&!
5
% # L &
,
4 & &
)9 &
(
&
! &
! &
0
!
)
*
&
9 ! > &
&
,
0
( &
!
*
&
9
, &
,
9
&
,
&
) & &
)
& &
9 !
&
,
&
(9
*
" 0
! ,
!
> " 9
&
&!
, & ! * "
!
4 .
-/>
&
!
"
! F
&
&
! 7 * 9 !
!
!
,
J #9 &
,
4I
!
0 '! ,
1
!
0 '! ,
!
0 '! ,
!
0
!
&!
& ,
0
&
9
4
! ! !
" 0
0
!
& 4
4 !
4 ! &
&
&
"
!
&
9
"
&
V
9
,
&
> 0
9 &
*
9
(!'
& 0
.!' 0
&
>
!
,
&
&
&
) +
.!
,
5
" &
V
> ,
,
0
"
!
*
&
0
V
.!
/>
0
4 &
9
--
"
&
" 0
&
9
9
&
!
"
&
#
)
!
7
5
)
!
# )
!
&
&
!
!
&
&
5
& .
/ 7
&
,
9 ",
9
! &
!
0
&5
9
4
!
9 4 & 4
5
&
&9 &
4
L
&
,
0
& ( !
&
&
!
(
2 ,'! 3', 4
2 ,'! 3 4
-'
"
#
$$
-%
5
6'# 7
6(
!7
!
081 97
6":
# :
-%7
,
!
66
&"66 # :6'%7
,
'
!
!
66 !"66 # :%7
,
'!
!
!
" 3 ; %
5 " 6' << % '
!
!
0 !
!
"=( ! !
! !, ;
!
! >?=%7
!@" %7
A
" 6' << %
! ! 0,
5
"! 0# =! 0 '! , B'=# 6'%7
6(!'"! 0#
,!"! 0%C1# 6DE # 1# FF# 66 %7
6(!'"! 0#
,!"! 0%C1# 6DE # 1# FF# 66 %7
"=B'
B?=# 6'# ! 0%7
A
!,! " 6' << 1 GG 6' << 1 %
1 1
! !!
5
6 ! -"! 0# # 6DE # # FF# 66 # :
!%7
"=B'
B?=# 6'# ! 0%7
A
6+ , !"%7 !
!
A
H
(I )
) &
&
!I &
* &
5
!
($
2 ,'! 3', 4
2 ,'! 3 4
-'
"
#
$$
-%
5
6'# # '
!
#
7
6(
!7
!'81 9#
! -81 9# !
81 97
6":
# :
-%7
,
!
66
&"66 # :6'%7
,
'
!
!
66 !"66 # :%7
,
'!
!
!
'
!
< "6' C 1% B 7
'
!
!
'
!
< "6' 1 C % B 7
'
!
!
"!'# =!
0 '! ,
B'=# 6'%7
6.!
6
"!
# 1 %7
6.!'"!'#
,!"!'%C1# 6DE # '
!
# FF# 66 %7
6 ! -"
! -# 1 # 6DE #
# FF# 66 # :
!%7
"=B'
B?=# 6'#
! -%7
6+
, !"%7 !
!
A
H
I )
) &
&
!I
&
* &
5
& 9 &
((
" 2
# )
!
&
"
!
&
) &
9 &
&
&
& < 49 0
<&
5
+ )
& , &
&
,
&,! 0
&
) &
&
9 &
5
"9 ! , 0
&5
+
&
&
&
&
5
&
,
9
,
5 &
I
9
.
$/9 &
)
"
0
&
9
&
"
! &
"
&
"
&
$#
)9
&
4
&
9
&
,
&
)> !
9 &
9
5
&
9 0
&
0
&
L
&
&
&
&
> &
"
F 4 0
&
9 &
! 4 !
&
& ! &
"
#
&
* )+ .)
+
/9 4
+ &
! >
&
9 , D#E
9 0
5
&9
&
&
9
4 &
! !
0
5
!
& &! &
! ,
9 &
& 5
&
9 &
& &
0 &
4 !
!
>
)9
&
&
>
&
,
4 &
)+ &
9 0 " ! &
!
I
7+78 )+ .74 + 74 8
/< 0
! &
&
+78 )+ .
+ 74 8
/< 0
9 0
&9 &
5
!
&
+ 8 )+ .
+
8
/< 0
9 0
&9
&
&
0
! ! > &
,
0
"
I
5 &
!
< @
(
5 &
&
>
&
&
4>
)++%W
5 &
< +R%++W
&
9 "
&
9 &
!
&
!
!
&
0
&
9 "
!
!
. &
! &
/
%
"
)+
&
&
& 9
)+ "
0
%
2# &
&
"
$ K 9
9 9 $
&
! &
" &
9
&
"
5
&
&
9
&
" ,
&
! $ K L
F 0
9
&
5
, ! 9 !
4 &!
9
&
J - I
9 01
$ K
&
&
9 0
&
, ,
"
&
! &
&
!> , "
0
%
# )
,
&
& )+9
5
&
&
9 % 9 J - I $ 6
& " &
" , % K % !9 0
&
9 % K % 9 &
&
! @
J 9 &
&
,
% K %
!
J-
K
! &
)+ &
&
./ &
4 5
!
9
,
> 0
,
9
!
&
!
0
!
9 0
&
!
&
9 & , , 0
% K % "
,
&
& &
&
0
0
9
9 0
4 & 9 "& 7+78 )+9
4
0
! !
L
, 4 &
! &
(#
6
)4
, (
-
7 * ! 8
$ ,
&
9
! &
! >
9
! " 0
0
&
.
9 / &
! 4
1 &
9
!
0
&
4 & &
"
!
5
,
,
! &
> 0
! & 4 & 5
0
&
! 4
9 0
,
!9
&
!
& L
!
&
&
9
"
"
! .&
0
&
/
,
&
! "
! 9
4 !
& &
&
&9
& ,
5
9
4
!
0
&
9 &
& &
)
&
*9
! " &
> &
5
&
,
,
! &
!
&
2
> 4
& 9 4 5
& D6E
L
9 &
0
!
5
<
&
&
&
,
! &
! 9
" &
"
&
!
9
0
&9
!
!
&>
!
!
&
& 4
&
0
&
! L 0
9 0
&9 "
4
! 9 ! 0
,
9 0
&
0
! ! &
&
&
" 0
&
!
('
(
!
0
'9
! & , 0
!
,
&
& &
0
&
!I 0
,
! &
!
&
9 &
!
"9 @ ! "& 4
0
&
9
& &
0
&
! &
,
& 9
0
&
% &
,
0
!
"
)
& &
I
*5
0
&
9 "
&
9
&
&
*
+
! & 4 ! <
5
<
" 0
&
( 01
# )
,
0
!
*9
&
9 &
*
&
! 9 *
&
0
&
. 0
"
, &
!
!
/ @
&
&
!
0
&
< &
&
<
0
*
&
&
&
&
,
! 0
&
!
!9 &
! H
*
&
!
&!
0
5 ,
0
&
9
9
&
>
* .
, ! &
&
/
0
$
>
&
!
&
,
0
*> * <
&9
!
5
!
"
!
"
*9 4 &
<
&
&
& &
! > &
&! 9
0
5 9 ! &
!
&
!
0
6
& 9 "
0
0
. */9 0
0
! , 0
!
9
"
!
!9 ! &
*
9 &
, 0
$ 9 0
&
*
0
&
9 0
0
&
9
&
&
*9 *
0
& &
& "
> 0
& .
,
/
&
0
!
! 9
,
& >
&9 &
"
,
0
9 ! & 0
&
(
> &9 *
9 &
,
9
!
4&
> &
,
*
,
0
"
9 4 &
$
9
& 9
9
*
* 0&
! 0
& .+/9
0
$$9
, .,
9 V
/
!
> &
F9 &
5
&
!
!
*
, &
!
& 9
* 0
, > F9 9
,
&
&
* & ,
9
& ? ? * 9
&
*
F
0
0
&
> 9
!
9
0
,
< ! !<
&
&
&
9 &
F9 &9 & , 0
!
& 9 0 9 !
&9
F
&
* !
&
&
H!
9 &
,
! !
&
&
&
&
9
0
*
,
# 6 &
! >
& "
9 & 0 &
> &
! ' 9
. 25 9
4 !
, &
5
/ 4
I 0 &
" &
!9
0 0 &
" &
5&
&
&
&
& !
&! & 9 &
!
&
,> 4 &9 &
&
'9
&
&! 0 &
9
! &
" I &
.
*9
/ " 0 !9 5 &
0 &
9
5
0
9 & 0
, !
9
!
&
9
0
&
&
" 9 " 9
&
&
&
! 9 , &
5
>
& " 0
9
> & "
9
" & 4 &
&
0
" ! , 0 , "
9
0
&
*
%!9
0
& 0
& &
9
0
&
,
0
0
& 5
-
&
!
&
&
H
$I
!
"
=
.
& /
&
!
&
&
H
$ I
!
&
!
&
&
H
$$I
! =
9 &
&
0
*
0
!9
0
0
9 "
!
!
&
5
&
,
.
9 &
! *
&
9 ( ! &
&
,
0
& &
, ! ! &
&
,
0
&
, /
9 0
&
9
"
&
.!
9
4 &9
/
#
&
! &
&
* 0
&
.&9 9 &
&
"
=
/
& 9
5
&
* !
&
0
* 9
"
*> , 0
*
0
&
4< * "
9 & , &
9
*
., !9 , /
&
&
9 0
&
*
./ J '
' &
,
>
'
9 &
9 ! "9 I
./ J ( K ' .$/
0
( &
!,
.
5&/
> &
9 4 &9
! &
! 9 &
0
&
! 9
&!
, 0
*
9 &
!,
&
*9 "
5 &
&
!
>
9 ( !
' 9
( &
*
&
*
) &
9 (
! 9
&
& &
!
,
&
)
*
9
! 0
.$/ ( ' >
9
( J -) ! ' J - -$)
.
& ,
( & ! &
"=
&
! /
,
&
=
9 &
"
./ J ( K * K ' .$ /
, &
&
9 F ! >
*
F &
0
"
0
! !
*
&
! > *
9
F "& =
9 0
9
"
=
74&
.$ /
0
& ,
&
!
!
&
2
#
&
&
*
"
&
> 4 &
!
, &9 &
5
9 0
"
0
"
! &
" 0
!
"
=
> 5
9 &
&
& , ,
9
& 0
4&
,
. 0
&
,
"
/
0
!9
0
&
!
9 0
& &
6
&
! &
"
9
&
9 "
&
4
&9 &
>
&
9
&
&
! ,9
X , D $E9 C
X A DE9 X
8
D E9 R
2 D$E
9 &
!
!
"
, 9 0
&
,
! "
&
, &
!
0
&
* &
!
0
$(
%
*
&
.
55
/
&
!
! 0
&
9 0
9
&
!
!
9 *
&
&
0
%
! *
&
&
9
" .
9
55/
$ %
*
&
&
5
9
"
.55
9
9
&
/ !
&
! ",
"
( %
&
* &
5
&
9
"
"
.
9
%
$
I
I ",
I
I
I
I ",
I
I
I +
!
I
I +
I
I +
I + &
I + + + + +
I +
H
$(I &
!
! 9 4 & &
J ( &
&
&
6
&
!
&
,
I 0
! 9 0
& &
9 &
,
55/ &
!
9
&
* &
&
9
.
9
/9
",
&
, !
&
>
&
" ,
0
5
",
&
,9 !
&
!
& &
0
, 0
&
&,! &
I
4 &9 0&
&
9 &
5
! 9 !
&
, &
5
%
&
* &
&
9
9
.
9 &
, 559 & 4
9
&
/
&
!
",
&
, "
&
&
!
!
9
0
!
9 &
! "
!
&
&
&
! 4
&
0
!
(
,
.
,
/ 7
0
4 ! &
&
9
&
!
0
!
&
0&
&
7
9 ,9 &
,
&
0
&
5
&
> & 4 ! 9 &
0
& 9 0
&
9
4 !
!
&
!
,
& &
0
5
9 ! 0
"
&
=
&
4 ! 9
&
,
0
& " 9
0
0
&
& , &
,
! 5
0
&
0
& 4 ! &
!
,
"
!9
0
&
,
&
>
,
" &
&
5
&! *
!
&
,
!
&
&
!
!
! 0
! 4
&
&
!
! 9
! 0
!
& & 0
> 0
&9
"
! &
!
0
& &
& %&
9 &
!
9
> &
&
,
&
>
9 !
&
, !
&
. ! 4
& &
"
!/ &
,
0
& 9
4 &9
&
"
!
! &
&
9
& "
0
&
> !9 &
&
&
& &
"
!9
"
&
&
*
9
9 9 0
9 , 0
&
9
4 *
9
0
",
9
! ! &
& !
&
&
9 ",
!
!9 &
&
&
. &
/9
9
9 & , 0
&
&
!
*9 &
,
!
&
%& 4 !
! &
)
&
! 9 &
!
&
&
,
&
I , &
.
/9 - &
9 &
9 &
&
&
,
"
! I
&
" & 49 . &
" & 4>
&
4 !
! &
&
&
, ,
! &
>
& &
5&
!
& 5
&
.
, &/
"
& ! I / &
&
9 + &
& 9 &
& &
&
! > & ! 9 &
&
)
&
,
! 0
>
9
"
9
& &
0
! -
&
,
& 4 ! &
",
9 &
&
5
9 " & 49 &
9 &
> " ! - 9
&
&
>
&
9
+ F 0
&
&,! 9
!
0
5
6
*
9
# &
! >
# & &9
!
4 * 0&
! 0
& 9
&
&
,
&
5
9
&
9
&
! # & &
&
9
* &
9
! &
& )
!
0
!
* & &
0
* 9 9 "
9
* &
> &
!
&
& " 0
&
*
! &
! & &
9 !
& 5
& 0 ! * &
&
! , !
*9 &
& 4& !
0
&
! ! 9 !
&
" 5
! 9 * &
&
9
9 &
&
0
! !
)
& &
* &
!
!
&
! ! " & &
5
)
3
3
)
!
#
,
9
! 0
!
! Æ J
. #
# / &
* &
! 9
&
0
&
9
&
.
* 9 &
9
&
/
Æ J
. #
# /
!
.
/ K .
#/ J Æ
!
J
#
./ . /
! ! 9 & I ./
H
$ I ),!
& &
& . /
!
.# /
J Æ
. 9
&/
. . 9
/
.
!
. /
Æ
2. 9
/
!
J #
. 9
&/
$
.
!
Æ 0
2. 9
&/
!
J #
. 9
/
!
9
&
0
&
9 0
!
! 9
F
&
0
!
! &9 &
&
0
" ,
>
!
!
" &
!
& >
9
. /
J Æ > 0 9
. /
J
. / 0 Æ9 &
"
Æ > ,
$ > 0
,
9 ! 0
9 ! &
&
0
0
! !
9
&
"
!
&
, 0
&9
!
! 0
!
&
&
&
, ,
*9 0
!
! >
9 &
!
&!
,
! 0
, 9 $ ! $
.
$
, &
& &
0
,
0
4
9 &
&
!
Æ J
/ ) 4
9 0
"5 &
&
!
9 &
&
> 0
&
,
!
0
,
&
%&
4 !
$ I
- J Æ> - J Æ' > - J Æ .( K ' /
)
&
& "
9 *
&
Æ
)
9
!
,
!
'
H
$#I %
&&
0
&
! 9 &
&
5
7 ,
!
#
&
9 * & 0&
! 0
!
&
! 9
Æ 9
Æ >
0
9 &
* 0&
0
5
&
1
&
!
. 1 /
&
9 1 .-
/9 & &
- J Æ .( K 1' /
& *
!
Æ
Æ (
1J K
'
)
& &
&
!
( J - 0
!
"
#
9 &
"
! 0
&
.&
&
*9 0
&
/9
*
& &
0&
! 0
& . * /9
9
6
4 & &
,
0
$#9 0
0
&
!
F
&
> & &
! &
&
*9
&
& 9 0
&
&! 5 &
"& " ,
*
,
* "
9 & &
* 0
! & &
4
, 0
&
"
>
&
&
$'
9 0
&&
9
&
&
&
& 9 &!
&
!
! !G
&
"=
=
9
"
!9 !9
&
0
8!
# & &&
&
*
! 9 &
>
*
0&
! 0
2 &
9 9 9 9
2 > &
5
&
9 &
& 9 2
&
& *
& Æ &!9
& 2 K Æ &!> & 9 &
& &
&
!
I
- J .2 K Æ/ ' J ' K . / '
2 2
./ . /
H
$'I &
&
9 0
,
I
./
*> . /
&&
&
!
&
,
&
& > ,
&
,
&
!
2
)
, &
> 9 2 J 9
& "
5
.
*/
)
&
9 &
!
- J .2 K Æ /.( K ' /
2
@
&
, , &
' .Æ /
2 J
(
&
&
,
- J ' K .Æ /( .$$/
& 0
" I
.Æ /( K ' 0 - .Æ /( K '
! &
&
&
!
) &
9 &
&9
0
&
!
2 9 0
& I
(
.Æ /' (
)
* 9
! 5
)
(
,9 &
9
'
"
> 0
&9
! 0
!
! Æ 9
&
"
&
,
&
!
9
,
9 &
>
&!
, 9 , &
& 0
> &
9
" * &
!
! >
9 &
,
&&
& &
*
$
!
# &&
& &
5
!
&
9
"
! .
/ 0
! ! >
&
9
0 &
9 &
&
0 &
4 &9 0 , 5
9
! && 0
9
&
! 9 &
4&
.$$/9
-
J ' K .
Æ /( .$(/
& &
&
-
9
7 & 0
!
" &
"
&
9
74&
.$(/ &
,
&
"
,
&
&
3 -.
&
-
&/ 0
&
-
.
&
.& /(
- J 'K .$ /
3
&
! 3 Q9
Q
"9
&
9 ! & Æ
) ,# )
&
*
&
0
!
! )
&
.!
/9
5*
0
!
! 9
&!
&
>
&
0
&&
9 &
! &
9
&
,
& !
! 0
&
&&
9
,
"
.$ /9
, &
,
&
& "
!
& .$ / ! &
" & 4 ! "
& 49
" 0
0
5
)
3
3
)
4 &
5*
0
!
! 9
"
!
&
&
&
9
J
0
, 0
&
!
F &
!
"
!
$9 0
&
"
&
!
#-
#
./ . / ./
H
$I %
! &
5*
0
&
F &
!
"
9 0
5
> &
&
0
&9 & 9 & 0 !
9 & 0 > & 9 0 0 9 &
&>
"
! ! *9 0
&
9
&
, 9 ! Æ
9
&
, 0
&9 0
9
Æ &
& &
,
& &
0 * & 9
&
&
>
9
&
,
&
&
!9
0
,
4
&
$ 9
Æ
Æ K (9
0
*
&
"
&
&
& 5
9
$9 0
&
Æ K >
"
0
! &,! 9
& .
&
& 9 />
Æ 9
0
!
9
& 0
!
&
,
&
9 ! F & !
!
9
0
$9 &
&
9
! &
$9 0
Æ K (> "
9 &
> 0
&!5
9 " 4
9
&
9
!
! &
,
9 ! &
! &
&
!
&
L
!
5
! .&
$$(/
#
#
#
H
$I )
5*
0
&
F & !
)
3
3
)
&
9
!
!
!
9
! A
! #9 &
.
#/ J Æ
0
! !
&
! "
!
&
,
! # @
!
&
&
!
"
! 0
- . & !
/
)
& 9
0
&
- ! Æ J - -
.
& Æ &,!/ 3
,
! #
9 , &
$$$
)
01 # L 0
& , &
5
!
& &
9 J - ! # J
,9
0
&
9 &
& "
---9 --9 -9 9 !
J $ )
!
9 &
!
J -
&
9
0
&
!
&,! 9 9 > &
9
9 &
, - 4 &9 &
9
---9 --9 -9 ! ---9 --9 -9 9 & !
0
$- & !
& &
5
&9 &
. &
/
9 9 &,! @
& &,! &
. &
&
-/
! +.3
/9
!
&
!
3 !
!
9 3
& &
&9
+.3
/
& 9 F !
!
-
! 3
-
. 1
/
/ @ + !
F
!
-
.!
! / )
! 9
4
0
+ !
#
- - -
-- -- --
-
-
-
-- -- --
- - -
--- -- --- -- --- --
./ . / ./
H
$-I
5*
0
5
&
$9 0
I ./ --- ! > . / --- ! -> ./ --- ! --
+ >
0
"
9 &
& F
0
. K /
5*
)
,
# %
, 0
Æ 0 &
& 0
- !
Æ
Æ +
& &
Æ !
& &
& 9 ! Æ
5* Æ > 9 "&9
0
!
& &
Æ 9
&
Æ & ! 9
! &,!
Æ 0 &
Æ &
0
9 4 & &
0
5 &
9
" Æ
" > 0 9 &
!
&
9 F 0 >
0
- ! > &
! &
& Æ
$- 9
"
! &
F ! 9
& 9 0
-
. 1
Æ /
/ )
Æ
5*
"
)
&,! $ <
0
"
&
!
9 F &
&
<
&,! 9
& &
&
9
!
-
)
,
! 0
5
@
"
Æ !
&
&
.
/9 ! & "
&
Æ !> %
&
,
& Æ !9
! 9
& ! - . 4 &9 Æ J (9
% J -/
0
9 & 9
9
& 9
"
! &
, Æ J
. ! Æ * 9 &
5* 9
0 &
/
#$
4
!
!
!
$
!
J -
&
J - I 9 01
&
.
/
(
.
!
J Æ
&
!
J - I Æ 9 01
&
Æ
2.
. / Æ /
J Æ I 9 01
Æ
2.
/
.
!
! J -
&
& 0
5
&
Æ
!
J +.%
/
& - 0 0 Æ9 - 0 Æ
2.
. K / Æ /
.
. K / Æ /
#
.
!
! J
&
& 0
5
Æ
&,!
9 0
!
J %
!
J -
2.
/
. 2.
/
$
!
J Æ
.
/ &
Æ
(
. .
/
&
4&!
"
0
9 &
&
4
!
&
&
&
$ &
! 0
--- ! - !
0
5
$- ;
#
0
0
&
&
,
0
* &
9
9 ! &
&
"
9 0
4
9
0
L 0
!
"
# +
"
4 "
5
9
!
%9
&
>
& ! >
9
! >
0
9
0
@
!
>
" - 2
.
! -
/
!
0
! "
,
#
!
!
> !
9 0
!
"
4
>
6
.&
/
" 5
!
5 !
5 .
!
" &
! 5 /
#(
H
$I 6
&
0
!
9 &
&
"
!
&
!
.
&
5*
!
/
'.,
# 1
",
!
&
)
0
& ",
F 0
7
0!
*
9
9 ! &
* *
"
, >
9
&
, &
& * ) "
&
9 * 0&
! 0
& 9
", &
)
&
& , 0
&&
9
9 &
"
& 9 & " &&
&
"
&
5*
! )
&
",
,
)
&,! $
3 "-
"
3
& -
-
.
&&
"
4/5/
!
&
" & 49
&
,
! & &
!
.
!/
" H
&
" !
.
", ,/9 3 Q
&9 0
!
"
"9 & 9 0
,9 & ",
&
! &
55&
0
! 4 ./ 0
" !
9 0
,
!
&
!
0
!
49 & ",
,
.$ /
'.,
7
01!
!
# )
&
"
&
!
&
", , 6
&
&
",
$9
0
!
9
",
I
&
*9
0
9
&
&
",
9
0
!
'
3(# ) 0
" "
&
5*
!>
& 9
&
!
$ 9 0
&
!
&
9
&
&>
#
H
$ I " "
&
5*
! 0
!
9 &
>
"
&
0
0&
!
* 0
&
9
0
9 !
5
0
9
"
I
. ", , * & 9 &
&
5
* !9 &
9 " & 4/
!
J -
01
. 9
&/9 . 9 /
. 9 01
2. 9 /9
!
J
. 9
&/
2. 9
&/9
!
J
. 9 /
!
9 &
& &
&
$ 9
&
&!
0
& ?
?
& 9
!
!
4 0
0
&
9
0
,
&
. J
9
&
/>
&
&
0
&
> &
9
! 0
&
!
!
9
$$
! & 9
&
, &
,
&&
H
&
4
2
!
.
/9
& ! . &
/9
2
&
)
" & 49 & ",
&
" & 49
!
! &
,
&
"
# 0
&
" ",
9
; 7
&
0
!
&
L
&
! &
5
&
.-/
0
!
9 ./9 ! "
9
0
)
9
.-/
"
& 0
./ &
!
./ J . K /
>
! 0
.-/9
"
0
!
./ ! . /> 0
&
"
&
9
&
!
"
0
!
"
##
H
$$I 6
&
&
H
$(I " "
&
5*
!9 &
'.,
L
& &
> &
", ,
$$
&
,
&
9 0
!
!9 &
9 0
!
9 & .
! &
0
/
",
&
&
,
0
,
&
$$
!
&
&
9 &
&
&
$(
&
,
!
&
5*
!>
&
&!
! 9
5 !
&
&
5
! -
0
9 0
*
&
9 &
5
&
.-9-/> "
!
"
&
.
/ 0
.
/ .&
9
!
4 &9 , . 9//>
9
! &59
!
!
&
&
$$>
&
*
I
&
! 9 5
&
&
&
,
>
!
0
,
! &
! ! &9 &
&
#'
./ . /
H
$ I ./
&
&
9
&
&
!
" &
5*
!> . /
&
!
&
!
-
0
./
&
&
*
! 7
"
&
)
0
$ 9
&
4 &
, >
&
,
&
&
&>
0
9 &
>
0
" &
9 &!
&
>
9 0
!
! &
! 9
4
F ,
9
&
&
9
& &
9
"
F
! )
9
&
,
!
!
&
! -
0
9 0
$
!
.
/9 &
4
$(
%
!
&
&
&
*
!
! K 9
J
> &9
0
!
&
)
9
! " ! &
! &
9 0
&
&
&
'.,
#
$# &
,
&
>
! &
0
"
> 4 &9
0
I
0
- ! " &
>
! 0
&
9 !
&
9
S .-/ !
S ./>
!
5
9 &,! &
F
.59 &
-/9
0
&
&
K 9 9
#
!
&
. /
.!9
&
&
&
/
"
",
&
0
5
0
$' 1
&9
&
&
9 &
F 0
& * 9
>
&
" !
& &!9 ",
0
5
&
5
!
0
"
0
I
. ", , * & &
9 &
9
5&
/
&,! .5 &
/
!
J -
2. /
&! ,
$ J K I
. /
9 &
&
* 0
&
&
, 0 &
9
! 01
! $> " 9
&
4& &
*
%& ",
0
9
&
&
&
! *
9
#
0
$(
& 5
&
9 0
!
&
"
0&
* 0
& 9 9
9 > & -9 &
&
9 &5
> & 9 &
&
!
. K / 9
&
0 !
H
!
0
$
, "
&
!
$#9 &
5
.-/ !
&
!I
.-/9 9 !
"
.-/
0
+.
/ 6
4 & "
&
,
0
$# 99 0
F .-/9
& .-/9 &
&
$5
H&
!
! &
!
9
!
5*
!9
",
F 0
&
%!9 ! & ",
&
4
$(9
& ,
&&
"
0
: .
3(# )
I
*
> &9 ! ", ,
* &
&
9
0
#
- -
-- - -- - --
-
-
-- - -- - -- -
--- -- --- -- --- --
./ . / ./
H
$#I ./
&
0
5
&
$ . /9
./
!
! &
! &
9
& &,!
H
$'I ",
&
9
& &
!
H
$I ",
0
5
&
$9
.&
"
&
/
'-
--
-
-
--
-
-
--
-
-
-- --
- -- - -
--- -- --- -- --- --
./ . / ./
H
$I ./
&
> . /
!
&
&
0
--> ./
9
0
&
!
6
.-/
0
&
"
.-/ 0
./ .!
"
&
,
/ 6
4 & &
,
0
$9 0
./ &
,
&
.---/9
. /9
.--/
9 &
! 9
0
!
.
!
0
9
! 0
&
9
"
0
5
>
! ! "
0
! /
&
&
0
- )
0
9
& 9
4 ! &
!
"
5*
; L 0
&
0
-9 0
@ , & "&
0
&
4
"
,
>
4 &9 &
.-/9 -- . 0
/>
0
"
,>
, " * &
,
0
$ 9 ",
9
!
0
- ! -- "!
&
-9
9 !
0
->
, &
,
0
$>
.-/
,I 0
.-/9 "
,
>
.-/ !
.
/
-
.-/9 - 9
5*
! . "
!
! / !
0
! K
)
9 " &
,
0
$ -
# "
!
",
5
&
I
"
&
!
&
5
>
"
&
&
F 0
; &
&
9 0
5
"
9
&
&
! 0
& +
!
I 5&
9 &
9 " & 4 . !
9
'
- -
--
-
- -- - -- -
-- - -- - --
-
--- -- --- -- --- --
H
$ -I H
&
5* ! 0
5 &
5
$
! "
0
/>
"!
&
" & > &
&
"
9 , &
$$ !
"
&
I &
,
* 9 & ", ,
&
> & &
9
9
, ",
> 0
&9 ",
" * 9
9
&
! &
"
!
& -!
!
#
! !
",
&
",
9 !
4 5 0 &
9 9 &
* & 9 0
5 * 9 &
&! , *
5 &
4
* ! !
&
& ,
"
9
4
,
0
0
&
",
&
"
! 0 ",
> 9
. /
& 9
,
&&
'.,
!
)
9 ",
,
! ",
>
&
0!
* &
9 &
* &
9
0
9
" 0
&
& 9
!
* & !
0
! &
&
)
9
&
0! ", , * &
&
&
$9 &
0
&
9
0
!
9 &
I
.",
&
9
&
&
&
0
!
/
J - I
'
01
. 9
&/
2. 9
/
$
!
&
J
9 01
. 9
/
2. 9
&/
& 9
&
*
&
F
! .&
&
*
J -/ !
&!
,
*
&
F
! K >
9 &
, &
*
!
$ 4& &
"&
&
9
$
> 0
&
&
&
9
9
4 & 0
&
! &
&
" & 49 &
4 !
- J
.( K ' /
" & 49
! *
" 0
5
9 4 &
&
&
& !
&!
,
5
",
*
&
*
&
!
'.,
!
)
9 &
,
$
5 &
", 9 " ",
&
,
0
& .
/.( K ' /> &9 "
",
9
&
9
&
* &
&
> &
.
/.( K
' /
9 0
9
" *
9
,
0
&
",9
0
)
, &
& ! *
>
&
0! 0&
* 0
& >
&
", & 9
9 & ! 9
0
&
! & &
,
"
& &9
& ",
- J
( K K ' .$#/
( (
'.,
!
)
&
9
,
",
&
&
5
",
"!
&
, 0
$ 1
&
9 0
-
9
&
&
& >
&
'$
: ; ;9 :+9
9 ;9 :+9 *+9 *+9
< :< :< :+9 :+9 *+9 *+9
# 8 #8 #8 *+8 *+8 *+9 *+9
* " *" *" *+8 *+8 *+9 *+9
H
$ I ",
0
5
&
$9
& &
! . 0
* *
&
&/
* &
& &
& *
5
,> 0
9
*
* &
>
4 &9 & &!9 & * -9 9 9 $ 1 &
0 ",
0 &
"
5
- .
S 9 0 ! &
/9
.
&
" I " ",
0 5
&
& 9 & 0
&
F
& ! &,! 0 &
/
! ",
9 "
" 9
9
5
0
,
5
",
9
"
0 &
! )
0&
* &
&
0 & 9 -
1 & 9 &
&
! J . K / & .
&
/ > 9 , & &
&
!
> 0 9 & 9 &
-
9 ! ! > &
&
9 & 9 - 9 ! *
&
9
0
"
! &
&
! &
5
&
&9
&
> 9 0 .9 9 &
& ! /
&
5
& 0
& &
> & " &
! ,
&
.&
/ ! .
/
)
4 &
9
$ > &
&
, * &
> &
& &
& * 9(9 & 9(9'9#9 ! &
9(9'9#99-9$9 >
" &
&
> 9
* 0&
!
0 & 9
& ! %& ",
.
/
- J .
/( K '
'(
./ . /
H
$ I
! 0
& 9 &
I ./ ' &
> . / #
&
! # #" $ %
&
*
&
9 5
,
&
"
&
5* !
)
& ,
&
&
!
* -.-
-.
&
" 9 0 &
&
* & , &
&
&
!
9 &
&
* &
&
& > & &
,
0
&
L 9 0 , &
9 !
&
'
)
9 &
&
! &
&
9
"
&
$9 0
0
&
&
9
9 &
&9 !
&
K 9 &
1 &
9
* &
&
F
&
&
% &
* &
9 &
0
0
0
&
&
&
,
0
! 4 & 0
$
.
&
/
.
-/ K
&
! "
!
$ J - I
!
J -
9 01
. 9
&/
!
&
0
. 9
/
.
!
9 01
2. 9
/
!
" -
. 9
&/
$
. 9 01
"
'
2. 9
&/
" -
. 9
/
!
@
&
&
&
&
0
!
!
>
! &
>
&
9
&
$
9
&
&
& &
! &!
9 &
! 0
$ )
0
0
&9 &!
0
9
&
9 &
$
9 &
&!
, 0
&
&
! 9
&
&!
, !
!
$ ! $
$$ !
& $$ 9
! >
! &
&
&9
&
9 +
&
& "
,
9
&
&! !
> * &
& 4
- J
.( K ' /
&
&&
0
!
" 0
! &
"
5
! 1
9 9
&
0
&
!
& &
*
0
&
5
& &
&
9
( 9 ! & > !
9
, , &&
'
)
9 &
&
9 "
&
&
$$ &
,
&
", 9
&
,
*
&
> &
.&
4 / .
/.( K
' /
", 9
&
&
-
&
&
F >
*
9 &
.
/.( K ' /
)
,
9 0&
* 0
& > &
&
> 9 & ! 9
0
&
! & &
,
9
&
&
!
&
!
$$ -
0
%&
!
",
.$#/
'
'
# )
&
9 &
"
&
> 0
9 &
,
*
$ $ &
,
!
!
9
0
&
> 0
&
&9
&
.
/ * &
&
&
S ./9 0
'#
# '
(
$
-
H
$ $I ",
&
,
9 0
5
&
$9 &
&
9
& &
!
# '
(
$
-
H
$ (I ",
&
, &
&
9 & &
5
& Y 0
0
&
?
9 * &
S . /> 0
9 0 & 9 - 9
& * &
&
S . />
&
&
! * &
, &
! !
&
0
9 0
5
*
0 *! !
&9 !
& 4
5&
I
- J .
/( K .
/'
% &
&
9 & &
! *
& &
& ? 0 0 &
?9 !
0
$ (
& .- /9
9 & 9 *
&
F ! 9 * &
!
> &
4
&
I
- J .
/( K '
7 *
&
"& 9 0
5
9
9
?"?9
*
> &
!
5
&
>
0
,
''
*****
****" ***"* **"** *"*** "****
***"" **"*" **""* *"*"* *""** "*"** ""*** *"**" "***" "**"*
**""" *"*"" *"""* "*""* """** *""*" ""**" ""*"* "**"" "*"*"
*"""" """"* """*" ""*"" "*"""
"""""
H
$ I
&
&
&
&
9
&
&
9 0
9
&!
.!9 0
9
&!
!
!
9
! / H
$ ( &!
9
4 > !
9 *
&
! 9 0
9 ! &
&
> 9 0
9 !
&
&
9
0
&
* %!9 &
#
& 4 !
!
* 9 0
& 9 &
> & &
9
&
!
&
&
,
&
9 !
?&
& ? ."
&
/ 6
"
&
&
,
0
$ >
! >
&!
! &
9 "
9 &
. /
9 4 &
!
!
0
5
&
>
9 0
,
9 "
! 0
*
9 & 4 !
0
0
*
&
- J .
/( K '
6 & 4 !
- !
" ! "
&
.
$#/9 &
!
*>
&
, 0
'
# '
(
$
-
H
$ #I ",
&
, & "
&
H
$ 'I & & &
9 0 & > *
&
,
&
&9
9 &
$ # !
,
$ $
&
0
&
&
" ,
! 9 & !
& &
,
! ! ",
9
&
&
0
&
9 "
5
&&
L
0
,
9
&
! &
#
&
* &
9
0
&
&
&
9
0
&
* 9 ! & &
9 !
!
&
,
0
$ '> 0
& 9 - 0
9
&
*
.
* 0
& &
/ &
*
&
&
> 0
,
&
0
&
! "
! I 0
&
0
5
>
9 &
&
. & & 9 &
&
/
- 9 -
J - I
. K
/
'
.
K /
$ / -
( /
-
01
./ 9
&/9 ./ 9
/9 2.- 9
&/9 2.- 9
/
L
"
! I !
&
*
9 F
& &
9
&
.&
/> - ! -
,
0
&
* &
9 0
&
9
&9
&
>
0
9 0
/ ! / "
, *
9 0
&
9 &
&9
&
9 0
& 9
&
,
* &
&
*
&
0
&
! &
&
>
*
&!
0
&9
F 0
- ! -
!
$ ! (9 -
!
*
&
9 0
9 . K /
9 9 . K
/
9
- 9
0
9 .
/
9 9 . /
> 9 *
0
4&
9 &!
!
!
! 9
&
! 9 & 4 !
9 0
" & 49
-
J
.( K ' / J ( K . K /'
(
7
& &
0
5
"
>
&
0
& &
*
* &
& . &
&
&
& &
&/ ! * &
&9
&
!
*
9 !
&
> 9 0
& .-
0
/9
&
*
.
&!
0
& &
/ %&
! 4 !
# )
,
" 0
& &
,
9 *
&
5
& !
>
&
* 6
,
& &
9
&
*
&
& !
.
&
&
,
9
0
!/ %& &
",
. ! "
! "!
",
!
! /
9 &
* 0
& ! " !
&
&
&
& 9 ! !
9
0
&
9 &
9 & &
&
0
*
! !
"
!
# L
9 &
9 ,
& 0
5 &
! &
"
&
5
&
&
!
*9
&
9
-
" 0
&
!
&!
* )
5
!
&
.&
/ 6
4 & "
! 9 0
&
&9
&
> 4 & 9 0
*
9 & &
! 0
!
,
&
I
&
0! 0&
* 0
& 9 &
9
&
9
&
5>
& 9
&
& 9
&
>
&
&
, & 9
!
5 &
&
>
9
9
& &
&
* 0
&
! 9
& 9 &
,
" 9
&
"
0
& & ! 4
9 &!
0
,
0
4
&9 9 4 &9 &
!
' #
, &
&
!
!
&
, & 9 "
"
"
9
4&
9
4 &
.,
I
*
&
& &
",
&
&
&
9 &
9 0 ! "
" !
9
&
0! 0 & !
0 ",
7 9
!
0 &
9 9 0 &
&
9
& 0 "
&
&
!
&
&
4
&
9 5
9 0
9 &
&
,
! 74 !
9
&
,
0
& " &&
*
.
& 9
!
?
?
& 4& &
9 &
,
! !
&
! /9
& &
&&
9 0
5
0
*
9
&
&
, , &&
.
5
,9
!
/
9 0
,
! &
&9 &
,
9 4 &9 ",
& &
, ./ .
.
/9 &&
/
4
1
+ - -
- . ' -
-
-
+
5
(
- 8= (
2
+
5
$
- ) ! - +
" 8 <
$ 9
+ / ,
*
# " 7
% & (
&
*
# " / ,
%
& ,& '
*
# "
88"
/ , (
) , 8"
-
-
,
/ -
- . 4
$,
-
,
+
5
+ -
-
- . (
-
,
- 8""
-
,
' -
88
-
,
- 8"8
4
%*&
$ 1
, %*& (
)
$
5
-
8: (
4
5 -
$ (
-
$ / ,
4 + -
,
-
+
%
&
%
&
5 > - ,
,
-
,
+
5 %*& (
+ -
+
(
+ -
"+
( 4 + / , (
-
(
- -
+
( 4 / ( 4
"+
(
-
- /
&
! H & 4 A" & 4
",
( K . K /'
'
",
.
/
' .
/
'
! .
/
' .
/
'
& 9
.
K / ' .
K / '
& 9 &
'
'
% $I
"
&
&
&
!
!
, -
(
- -
,
"+
%
& / ,
) !
! % ? "&#
- / ,
- -
,
,
¼
,
5
/
4
-
/ ,
5 -
4
% & 7 #
,
-
& ,
,
,
* %
,
&
( ,& 4 / , ( &
,
-
(
/ ,
-
$ "+
(
" $%
! &
9
"
&
&
"
=
@ ! 4 &
,
&
@! * , %
"
9
!> &
9 0
"
=
5
&
*> ! &
, ! &
! *9 " I
.& & /
9 *
& 9
&
L 0
!
&
&
, >
& &I &
9 0
9
$
H
$ I ",
0
5
&
9
9 0
$
&
4 & >
"
& & 9
&
*
.
!
! 9
&
* & &
,/
L
! &
2
9 !
4&
*>
&
& *
& ! > 0 &9
)
3
3 # ! 0
&
9 &
4
5* 0
! !
4 3 9 &9 * 0&
! 0 3 & 9
& %& I
- J ( K &* K .3/'
)
&
! 9
! "
.$ /9
"
=
0
&&
'.,
; 3 # 0
0
&
&
"
9 0
",
& &!
",
&
9 0
5&
&
&
! 9 &
"
,
&
> 0
9
&
&
"
.
/ 9 !9
&
5
"
5
& 9
&
!
9 &
9
9 0
& 9
!
5*
"
9 &
9 !
!
!9 & 0
$ &
&
J &
5
&
&
> 0
9
&
F
! &
&> 0
&
! 5
0
*! ! "! &
> 0
& 9 - 9
!
&
" I
. ", ,
* & 9
9 5&
9
J 9 0
& /
!
-
!
J -
2. 9
9 /
$ J I I - J
. 9
&9 K /
(
H
&
&
!
* ! 0
> 5
, 0
!
>
9 &
J $ 9 $
&
.
J 9 &
J -/ %& &
- J
.( K
* K ' / J .
/( K .
/* K .
/'
&
& &
",
&
0
"
=
9
9 &
*
9 &
.
/9
&
*
9
. / 0
&&
%& 0
F 0
!>
* &&
&
"& &
& 5
!
*
9 0
&
" . 0
0
$ 9
&
?
? * 9
&
&
9 ! 0
"9
/
'.,
01
,
#
&
9 &
"
&
9 4 & & F
!
$> &
&
"
, #9
!
$ > 0
9 & .&
&
-/9
!
$ 9 0
4
$ &
"
@
&!
& 0
&
"
Q & &
&9
Q K &
"
9 & .Q K / & &
& )
5*
! &9
9
! & 0
&
.
,
* / 4 &9 &
9
&
0
! 0
$ 0&
0
?&
? 9
0
&
> 0
&
&
"
,
&
F 0
&
&
!
> 0
9 &
&
&
&9 &
&
0
! 9
&
0&
! 0
&
>
0
&
!
",
& 0
&
9 & 0
$ 1
& 9
&
"
!
>
&
!
#
",
& &
0
!
9
0
!
0
"
=
, , &&
9
& &
7
!
& "
> 0
5
0
&
&
&
9
5!
* &
9
! * 9
"
* &
%!9
!
0
&
&
!
! 9 ! &
9 ,
0
&
&
*
! @ &
"
)
,
!
& &
* &!
H
$ I ",
0
5
# H
9
, &
I
& 0
&
9 &
9
&
9
!
* 9 ! &
0 ! & * &
&
& &
"
0 &
" ,9
0
& &
&
&
. 0
& / "
0
&
&
5*
"
"
&
0 & 9
9 &
* &
> 9 0 ! &9
* &
9 &
. / J 9 0 & "
9
&
"
." ! . / J * T/
&
&
&
&
&
*
& &
&
&
> 0 & 9 &
& 0
&
!
& J > ! &
* 9 "
5* &
, 0
J
9
! ! > &
&
F 0
- !9 9 4 &
&
> !
F
! &
&
&
.
* 0
5 />
& > &
"
9
"
! * 0
"
> "
&
& 9 &
0 -> !9
0
)
!
!
9
&!
$$- &
,
' & ! 9
& 9 &
&
$
I
. & 0 &
9
/
J I
&,! &!
#
""* """
"** "*"
*"* *""
*** **"
7 **" 7 *"* 7 *""
7 "** 7 "*" 7 ""* 7 """
H
$$-I & 0 &
9
&,!
$ . 9 9 /
( 2. 9 9 /
%
&
"
* &
&
& . 9 &
!
0
!
/>
&
, ,
0
>
*
> " 9
, L
!
!
&
& 9
& ! 9
* 0
&
& &
!
,
" 0
!> &
0
&
9
&
&
> !9 &
*
9
&
*
! 0
9 &
%&
4 !
$
-
J
.( K .-
/* K ' / J .
/( K * K .
/'
* . / &
5 * 0
&
$$ (
! &
"&
&
&
9 !
. / &
!
'
& !
' (
&
*
&
9
9 *
&
*
! 9
& &
5
& )
&
&
&
! &
4& , *9
!
!9
9
&
&
*> &
*
.
/
5
&
5 & *
9 0
!
$$ 0
&
& &
5
&
!
!
&
!
! 0
& & , "
I
!
!> &
9 &
!
!
&
9 ! &
*
! .!
9
&
5
" &
/> &
*9
! 0
&!
, !9 & ,
! 9 0
&
0
!
& ,
> 0
&
9 &
&
& 4
&
9 &
&
9 *
> 0
, * &
& &
, ! &
!
!9
!
!
& > 0
9 0
=
9
!
&
,
& &
&
&
* !9 & 9
> 9 &
9
!
!
"
!
*
9
, &
'-#
"
5
9 5 J .
/9 !
.
&
,
&
/ ! !
.
&
,
! / H
!
*
I
,9 &
9
3 J .%
/ 9
!
! J .
6/ 74
& "
!
*
9
I
*
I ,
!
&
&
*> 0
&
!
*
&
*
&
*
" 9
0
,
*
I 4 " !
*
,
& .
9
! / ) &
&
9
*
I " !
*
&
0
." !
& 0
&
4/9 * & 9 &
H !
*
& 0 , " I I
9
&
,
<&
*
I
*
!
. ! 9 & / H !
*
& , "
" & 0
" 5
@!
*
&
0
&
9 ! 0
!
9 0
! 9 "
!
*
, &
9
,
!>
*
, &
&
&
"
! &
*
9
& & 5
=
9 ! & 0
& "
!
&
&
" 0
!
$$
L &
& &
!
9 &
"
@ &
*
! )
9 0
&
I &
"
!
*
9 &
" 0
& &
9 &
,
5*
&
! ;
'(
"
&I
&
&
&
* &
&
!
5
0
&
"
!
,
9
"
, ,
. 0
$/9
9
"
, , &&
'(
# )
& &
$9
&
&
& &
!
9
5
&
&
*
.
! &,!
&
&
,
9
&
/I
.
*
&
> &
!
379 &
*
&
3 /
&!
,
* &
9 &
3
!
J .
/
&
, *
$
.
!
J ! J
!
3 J
&
*
37
&
*
(
.
!
J
!
3 J
&
*
37
*
*
.
!
J
!
3 J
&
*
37
&
&
0
!
& &
3 >
6
!
!
37
&,!
!
&,!
3 > 4 &9 0
$ 3 J 9
0
$
4
37 *
4 0
9
!
& 9 0
, 0
!
!
& !
9
$-
0
!> 0
"
"
!
,
9 0
# #
H
$$I &
&
"
!
*
0
9 &
. * &
" 0
& 0
!9 & 5
&
& &
/ )
$- &
"
9 &
, &
9
! *
! &
9 &
5*
$ 9
&
" !
*
6
4 & &
, $
&
, 0
$$> 0 &
9
*
#9 0 &
&
> 0 9
*9 &
#9 0 & 0 > &
*
&
9 " !
9
!
"
@ 9 &
5 " !
*
9 ,
! !9
!
7 9
!
"
!
*
!
!
*> 0
"
0
&
&
*
'(
# ) &
9 0
9 !
&
*
& & &
& 6
&
* &
0
"
> 9 37 &,!
# .
!/ 4 &9
---
&!
,
*
&
--9
"
&
9 0
&
&
H&
!
,
0
& !
*
0
!
! 4 &9 ---
-9 0
&
-9 --9
0
& * ---9 &
&
---9 --9 -9 & 0
&
--- &
>
5*
0
--- ! -
"
0
*
&
&
!
* & 3 9
0 4& & &
F 0
5
9
0
"
9 & 0
"
9
4
> " ,9 37 &,!
#9 &
& &
./ 3 4 &9 --- &
!
* &
-- &
9 0
&
$> 3 J (9
37 -
0
5*
9
* &
!
-
! & ---
&
-9
I &
---9 --9
-9 9 -9 ---9 --9 -9
---9 --9 -
)
&
- !
4
$ > &
&
& !
! > &
9
&
! & 9
9 &
9 F 0
- . 4 ! "
! 0 &,!
9 0
! /9
0 9 9
, &
&
!
,
9
! ! 0
!
,
&
$$
-
5 -
5
$
, "
% &
-
+
5
(
***
""* (
-
5 -
+
& 0
,
&
9
"
&
& &
&
"
!
! @
0
! &! &
9
9 0
"
9
& "
, ,
H
&
, " " 0 , !9
& !
! )
,
&
!
! 4 ! , 0
! "
&
"
!9 ,9
&
5
& , & &
"
!
9 &
5
& , ! , 4&
>
9
9 &
&
. 0
5
& &
&
/
!
"! 9
0
9
! !9
& !
&
,
9
! "
> &
0 !
5
9 ! &
5
! &
!> &
0
9 !
9 0 &
&
"
! 9
0
!
&
! &
0 &
> 9 4
&
9
& !
> "
&
! 9
)
" !
9
!9 ! , ,
9 !
K
! > " 9
&
J K
&
&
&
, . ,/
"
! 9
0
! ! &
&
0
0
&
, 9 &
&
&
9 !
,
! 0
&
&
>
4 *
I
& 0
&
! &
&
L
*9
5 0
,
"
L 0
& &
9 &
9 &
" & 4
0
&
,9
"
&
9
, &
!
9 &
!
!
%
&
,
0
9 ,
49
, &
0
,
! #"
" # )
&
&
&
"
!
5
&
& 4 ! L
& - .
/9
&
&
! &!
"
>
&
9
&
,
0
5
"
9 4 & .,
/9
>
9 ! &
9
&
L
!
!
9
&
&
& %
& 4 !
&
& 4 ! & "
4&
> 0
,
& 4 !
0
&
0
&
! 0
&
)
&
9 &
&
&
" ,9 ! &
! . &
&
"
5
0
!
/>
9 & 4 !
&
!9
,
&
.! &
* 9
!
/ )
9 0
9
&
4 !
F&9
)
&
!
&
,
0
&
&
!
4&
&
4 ! 4 &
&
!
9 0
9
&
* &
! &9 &
4 ! &
!
9
&!
*
&
>
&
&
* !
&!
9 &
4
&
& 4 ! 9 !
! &
9
0
& !
,
9 &
! !
$
! & 4
9
&
,
0
& ! & "
!
!
9
9 &
0
5
4
!
&
. 0
,
/
* % &
& 4 ! " 0
&
5
0
F 0
5
&
! &
,
&
&
&
9
&
&
! 0
&
!
!
# , 0
&
& "
" I &
&
&
9 &
&
9
! . 4 &
&
/ ;
I !
!
, 0
,
&
, ,
&
; 7 ! &
&
" ;
&
< 0
&
"
!9
"
&
<
) &
9
&
"
*9
&
! . &9
&
&
!/9
0
! "
!
>
!
,
&
9 &
&
"
!
, &
)
&
&
"
!
.& 5&9
!
, /
&
5 9
&
!
.
/ J - . /- .
/
0
- . / & 4 !
&
!
, &
& 9
- .
/ & 4 !
&
&
9
9 !
> 0
9 &
9
! .
, />
9 &
9
!
9
" &!
4
9
" I
.
/
&
& !
9
4 & 0
, 0
&
" !
"&
! &
&
9 &
,
5 ! & &
&
! >
, .
/ "
9 &
& 9 & &
0
&
> 4 & &!
,
%-
# )
" 0
&
&
5
%9
" I
.
/ - . /
8 .
/ J J .(/
- .
/
(
7
!
.&
& / 0
>
! &
&
9
!
!
!
L &
&
!
'9
9 &
9
8.
/ J
9 &
9 &
>
, 4&
&
L
.
/
&
9 .
/ J
- .
/
F & 4 ! &
&
7 & &
!> "
! 9 .
/ 9 . / . 9 . / - . //
& &
0 4 ! &
)
&
5
! 5 9 "
!
& .(/ ! %
I
&
,
- .
/
8 .
/ J
- .
/
&
&
&
,
9 "
,
&
9
.
/9 8.
/ 9
&
9
&
!
'-
-
#
!
* &
&
!
.
>
,
!
8/
"
!
,
! )
,
0
&
9 &
!
.
&
! &
& 9 0
"
!
&
/I
9
&
!
!
<
&
!
& &
,9
&
! &
" 0
&
"!
&
!
-. &
> , 0
&
,
"
&
9 " 0
!
&
! 4 >
&
9
& 4 !
!
>
&
,
"!
,
!9
!
!
*> &
&
&
! 4
0
,
!9 &
&
&
74 &
& ,
749 0
&9
&
! &
&
"=
< , 0
"
!
&
5
9
0
& & &
%
2
3 #
&
& "
!
9 0
4&
&>
9 &
9
& !
! "
& )
,
0
"
5
)
&
! 0
&
! !
9 &
& 4 9
@ - & 4 !
0
" ,
5
! ! "
& &
4&
- <& 4 !
&
&
I
- J - K - K -
- & &
&
!
. 0
,
0
&
9
- -
- &
!< 4 ! &
&
/9 - J - - &
&
! 9
- J - - & &
0 4 ! &
, 0
&
9 & &
"=
9 " &
&
.&
, D E/I
! I J - -
"&9
&
! &
,
9 &
.&
*
/
, &
! &
,
9 ! &
! & &
&
! & &
!
&
! " > 0
,9 ,
5 0
&
0
9 "=
9
I J .- /-
! (
<
#
, &!
&
0
"
!
&
9 "
& , &
> &
&
& 0&
! 0
&
!I
&
!
9 9
9
! &
" &
9
"
&
9
9
& 4 !
- .
/ - K - J 9 K 9
- J 9 ! - J 9
9
&
!
&
&
" &
&
5
, 0
&
%& 4 !
&
(
#
%& %& % &
" ?
" # 8 : < " #
%& %,& %&
H
(I 7 ! & &
I ./ %& 4 !
&
" !
&
> . /
" !
> ./
" ! &
4&
9 K 9 9
.
/ J 0K
.( /
9 K 9
9
0
9 ! !
(
!
9
>
"
9 &
!
9
'#
&
& &
&
9 9
5
&
&
9
0
& 0
&
&
&
9 &
" 9 9
&
9 9
> 4 &9 9 J . /9
9 J . /> 9
!
9
4
!
,
.( /
!
9
&
49
&
!
, 0
"
!
&
(> !
!
!9
4
0 !
& 9
,
,9
9
,.
/ J - .
/> " !
&
4
&9 &
&
&
&
"
! 9 &
49 0 "
9
,
,.
/ J .($/
K
0
, J 9 &
"
! &9
J 9 9
&
&
*
&
"
! &
. 0
!
'
0
.($/9 &
/ ! &
&
!
& .($/ .!
&
T/
# & *
;
&
&
9 - .
/ 0 - .
/
9
&
&
!
> 4
!
,
! !9
9 . 0
.( /9
9 0 -9 & 9 ! 9 K 9
" -/ )
5
"
& 4 ! 9
"
"
&
!> 0
&
&9
5
4
"
!>
& 4 !
F& &
4
.! ! " ! & &
"/
&
& &
I
&
!
./9 0
&
9
!> &
! 4
& 0 4 &
9 "! ! &
!
5
)
&
9 9
> " 9 4
> 4 & . /9 !5
&
&
I !9 &
9 0 &
&
!
.&
&
& ! /9
& )
0
9
> & 4 !
&
F&9 !9 4 &9
"
!
.&
!
!
/> &
&
9 &
9 &
5
F 0
>
9
4
!9 4
> 4 ! &
9 &
!
9
> 9
0
9 ! "
0
&!
!
&
9
&
&
"
.
& / 0
&
& !
4
. 0
4 ,
/
! !
)
!
#
&
&
,
5
9 0
! &
&
!
4 ! > &
&
9
&
!
& 4
&
9 0
0
& !
"
! 4 !
> 9 &
! 4
&
, .&
/9
5
&
>
9
! 0
&
!
&
!
&
L "
! 0
& 4
!
! 9 5
"
5
. 0
5
!
! &
&
!9 & "5 * 0
&
&
/
0
& 4 ! & 4 !
9 0
&
&9
! &
&
!
9
!
.
/ "
0
H
&
&
!
,
0
&
9
&
9 49
4
L
& 4 &
9
&
!
,
9
&
!
*
! ."
* & />
!
Z. . //9
. / "
! &> Z. /9 4 &9 & 0
"
$ > &
9 !
! 5
& 4
"
!
, . . //>
9
& 4 &
L " 0
5
9
! ./ 4 &9
! . / ! .
/ &
! 4&
9
"
F
!
&
& 4 !> 9 ! . / ! . K /
9
!
!,
5 9 &
&
0
&
;
-# H
77: . / J
. /
H &
&
&
! 4 0
&
- . /
6
&
, !
4 0
& . /
&
. / &
!
I
/ . / J
77: . /9 !
/
9 . / J
. / . / .- . //
9
& & 4 !
!
!
! .
4
&
! 0
&
9 &
&
9 "!
!/ & 9
. /
0
!
&
&!9
&
&
&
&
. &
> &
9
"
&
/
6
&
%
! /
! (
0
! I
M/
9 . / J - . /
77: . /
6
0
&
9
0
&9 &
!
&
! &
9
F 0
5
"
!
01
.
!
#
!
5
"
&
.! &
! /
&
I &
4 ! .9
9
&
!9 & 4 / @
9 , " ! 0
!
> &
&
&
,
!
! 9
9
9
!
! > ,
&
!
" )
*
0
"
!9 &
&
&
9
&
0
& I
&
0
2
&
!
4
0
& 4 2
9 &
! 2
& 4 0
&
>
*
0
&
" &
! 2
&
.
/ 4 ! 2
9
&
&
4
2
6
9 0
&
,
9 &
&
0
"
45
&9 0
& 5
>
9
9
&
,
&
! 2
L 4&
9 !9 &
9
!
5
& 9 &
&
&
,
.%
&
, 4 0
5
!
&
9 *
&
! 4&
L " !
9
&
9
9 4&
/
& "! & 9 &
&
! I
0
2
9 &
! 9
0
&
9 &
!
,
! ) *
"
=# 6 2 , &
!9 & 0
&
4
.
9 !
9 & 4 ! / @!
&
!
!
> &
! 0
< 0
<
.
9
0 !
/
&
!
2 4 !
9
= # 3
&
&
!
0 2
&
>
4
!
&
"
&
* 0 "
2
9
>
"
4&
9 5
6 &
"
0
& 4 2
I &
!
!
& 0 ! 29 0 & &
! &
--
4 0
&
9 0
9 0
2
"
&
0
!
&
&
!
&
&
F
!
! > &
9 2
" 0
&
&
!
> &
9
2
&
&
&
&
!
"
9
0
&
!
0
&
0
&
,> 0
9
,
"
!
!9
9
* %
0
!
!
0
&
&
!
9
5
, 4 &
! "
!
&
><# )
9 R1 .R 1
&
/ "
! F 4 0
2
> "
,
, <
&
, "
&
!
9 4 & 0
!
5
5
9
,
<" & 0
> 2
& &
"
9 ! &
!
-9
D-E &
&
, &
$ R1
!
&
!
5
9
+ J K '+ 9
& . /
F&9 ! &
. /> 9
$
0
9 0
&
! .
"
0
!
/ H
9 0
2
9 &
!
9 &
"& &
9 "
&
0
! & ! "
!
& #9
&
,
! !
*
# @!
"
0
&
!
2
6
!
&
"
&
!
9 , 0
% .
/
9
.
/
&
, 2
9
"
&
!9 0
0
&
!
!
> 4 5
&9 &
, 9
! 9 0
9
> &
&
9
"
, , &
!
>
9
"& !
& 0
&!
*
9 0
! + "
@!
" &
! 2
<
0 DE< , & 5
!
2
9
5 !
-
'-#
2 - &
0
& &
!
2
&
,9 - & 4
> 0
9 -
! & 4 ! 2
0 "
, ,
9
0
4 2
&
&
! 9 &
!
+ !
&
!
> 9 &
2
-
-
- - 9
&
!
- " &
- .! &9
9 ! 2
/> 9
4 ! 2 - & 0
&
&
4 ! 2 -
" &
! 2
9
0
2 !9 &9
&
,
4 ! >
.
/
&
,
&
!> - - 9
4 - -
"
! .3 5
B 3
&/> 4
!
0
!
- - 9
6
3
> 4 ! "
! &
6
3
?
?9 2
"
&
> " 4
9
& ! ! !
2
"
,
!
0
L &
,
0
! &
3 !9 0
&
9
"
&
!> &
& 9 &
&
&
4 !
2
.&
!
&
4! /
!
&
&
4 ! !
&
&
! " I
.
/
-> . / . / J 4 . / K 9
! . / 6
, -
! .
&
/ !9 0
! 9 &
! .?!?/
-.
. / 3
3 4 / 9 / !
9
/
!
. !
#
" &
!
&
&
&
0
! &
! 9
"
"
" 9 0
0
& 9
"
! "
!
&
! "
0
9 0 ,
9 ,
! 2 .
"
!
2/
!
!
! &
!
!
, , &
,
! &
! ! & &
> 4 - -
&
&! - 9
- - & > ! 9 4 0
- !
- 9 ! 0 &! 9 &
-
!
&
)
. !
# *
" &
!
&
!
0
2
&
!
5
&
&
&
!
)
&
&
&
!
! 0
2
9
F
!
0
,
9
&
0
&
4
0
!
"
5
9 2
&
4
!9
0
!
)
!
&
.
/
9 &
!
0
&
!
2
!
" 9 0
,9
1!
"
"
! &
&
&
&
4 !
2
& !
4
&
! . - - 9
.- / " .- //> 2
& !
& 4 0
&
9
&
&
!
&
4 ! !
"
& 4 ! 2
9
&
&
&9
! &
!
"
0
!
" &
!
&
!
0
2
9 !
9 "
2
9
" &
! 0
&
&
"
!
! , *
)
! 9 , 9 2 4
&
& 0
I & &
4 2 ;
&
9 J -
9
%
6 "
!
& !
2
9
0
! &
9
!
! .- / J
2 - 4 & &
"
! &
&
!
,
& 4 ! 9
!
0
&
!9
9
&
&
!
"
-
# )
& "
I
9 0
"
!
0
0
&
4 !
9 0
"
!
! &
4
9
5 2
&
4 !
&
@ & &
,9
0
& 4 ! 9 & &
4
2
-$
)
F 4 9
0
!
&
>
9
0
, "
&
. 0
, 4 ! 0
,
&
5
/ ) &
9 &
& &
9
&
"
! >
9
&
&
,
&
* " ! &
9
&
&
! I 0
&
, &
5
! 0
9 0
& 0
! "
>
4 & & &
0
!
0
> &
9
4
!
!
! %!9
! 0
&
0
5
2
&
> 0
,9 &
&
&
&
!
" 4 &
9
"
&
> " 9 !
!
&
9
> 0
&9 0
*
,
9
& 4 ! 2
& &
4
$
-
!
!
#
5
9 &
&
&
&
,
2
> &
2
9 0
9 &
9
!
&
2
&
.
&
&
! /
)
"
9 &
& >
& @)5&
&
&
.
, 0
& &
/ 74
!
&
& <
& "
! &
9
&
4 !
&
> & !
, "
&
!
9
&
!
@ &
& 4 ! 2
&
&
&
9 "
! &
0
&9 0
9
"
"9
& 9 0
&
-9 0
&
)
& !
" ! 9 4 &9
!I
&
0
& 2 !
!
"
>
!
&
!9
& 0
,>
2 !
4
& & 9 &
!
& 4 !
@ &
&
9 &
,
4 &
&
, &
% #
" &
! 2
( 9 0
!& 2
4 ! .
9 &
& />
2 '
-9 2
(9 9 #
9
2
9 9 $
L 0
&
2
" &
&
,
9
&
0
2
9
9 $9 0
2
(9 9 #>
0
&
1 $( #'
-(
$
( #
'
H
( I 6
4 &
" &
!
$
$ ( $
( # ( #
# ' '
'
% (I )
& &
&
" &
!
(
&
(9 0
&
F
2
&
&
4 9
&
4 !> &
! " I 0
&
& 4 2
!
> 0
9 $9
(
9 &
$ 0
" &
! > (
4 0
&
9 0&
> 0
& &
2 #9
! '9
#> 2 '
4 0
&
> &
4 ! 0
$ ( #'
$ (#'9
&
( ! (9 & 4 !
(9
9 " 9 &
&
"
"
&!
& 9 &
.
/
9 &
)
&
4 !
&
4 & &
(9
&
,
! &
&
3
($
&
,
"
&
&
&
> &
&
,
& .
9 0
/> ,
!
&
,
&
0
&
& 9
9 &
!
) -!
?
-
#
&
! "
" 0
!
&
" &
,
* )
4 &!
9
!
&
9
!
&
&
&
,
4 !
"
!
!
-
$ ( # ' '
$ ( #
- $ ( - $ (
H
($I
3
&
&
(
&
&
& &>
4 !
" &
&
9
& &9 0
& &
& " &
$
-!
@>A#
0
!
&
&
&
5
.
&
!
0
2
5
/
, 0
2
&
&
&
!
&
4 !
&
& 4 !
&
0
&
; .
,
9
&
!
&
, /
+&
<
!
% <
& 4 !
5
&
4
2
9
&
> "
&
9
2
& &
& &
9 4 !
4
>
& .
&
,
"
&
/ 0
4 !
&
&
9 !
,
+
&!
&
,
9 &
&
&
4 ! &
5
&
9
J 4
&
& 4 ! &
K ! &
K 9
J
) &
9 0
,
9
"
& 4 ! &
&
K
> !
9 0
&
49 0
5
& " "
&
. " &
4 9 "
*
&
/9
0
&!
&
L
&
& R
0
!
%.
,!
#
9 5
9
&
&
!
&
,
!
0
! " 0
&
, &
.
, ,
!/ ! 0
&
5
.
5 0
/
9
, , &
< 0
!
< "
-#
./ . / ./
H
((I 7
&
0
&
,
I ./
> . / &
> ./ &
&
9 &! 0
&
&
&! !
&
,
&
,
,
&
,
0
&
&
! 0
&
, &
0
!
. ! 0
&
/9 " 0
&
&!
&! 0
! &
, &
H
>
&
&
J
> &
& &
&
+ &
,
&
.
& 0
!
/ !
0
((I
0
&
&
9
9
9 &
&
. K /
.
0
&
-/
0
&
0 &
!
K 9
J -
> 9 " &9
&
J .
&I
0&
! &
&
! *
5
&
*
! ,! 0
/
0
&
>
!
0&
0
9
&
,
5
& &
& " &
)
5
,
0
,
!
.
/
)
9
&
,9
&
,
"
5
&
! &
L &
&
0
&
#
) &
9 "
&
,
& 3
B>
: . /
3
B
&
,
&
. 9 ! /9
9 " I
&
!
&
9
&
, &
6
*
9 0
9
0
&
, ! &
-'
&
.&
/> 9
&
&
0
! 0
9 &
&
&
&
&
,
"
3
B . !9
9 ! &
/
"
&
,
9
.
/
&
,
0
0
&
9
&
! . /
'
# )
&
9 4 &9
&
,
&
> 0
&
!
5
&
9
"
&
5
. /9 &
&
9 &
!
9 ,
.
9 " !
/
9
"
!
> 9
#
&
9
&
, &
. /> 0
&
9
! 4! 9
; - I
& > &9 &
&
,
9 ; J
.
. / J / @ "
"
0
9 &
0
1 &
9
0
9
> " 9
,
9 &
4
! 0
&
9
&
, "
? ?
$
-
# % 0
9 "
&
&
! ; !
2 -
&
2 - 9 &
4 &
!
! 0
2
> &
"
!
9 0
2
9
2
- &
&
&
9
- & &
9
9 4 !
9
! 0
&
>
!
,
9 !
9 &
! "
"
2
9
0
"
,
&
&
!
! & @!
0
&
& &
!
&
,
! 4 0
&
>
"
&
9
!
!
&
4 !
! &
0
5
0
>
9 0
&!
9 &
"
&
&
&
!
,>
&
"
9
! &
"
9 9 0
9
F ,
, > " 9
,
9 0
) ,#
&
&
I &
2
0
&
9 &
!
0
9
!
-
!
9
!
0
&
7 &
&
, 0
5
4& >
9
. /
& &
9 &
,
&
"
!
! &
&
5$ &
9 & ,
&
! &
.! &
!
, /9
&
4&
! 9 0
5
> &
* 0
,
&
!
&
" $ +
L &
, 0 ! 4 & &
,
&
& 9
&
"
>
,
0
! &
&
,
&
9
! &
!
&
%
&
0
&
9 &
0
&> 0
&9 !
"! "
,
!
)
&
&
9 9 9
9
7
, 0
&
&
!
0
"
,
2
@ J )
&
&
5
9 &
&
2
"
5
&
! L ,
!
.
!/I
J K
&
0
! , &
J K .
&
&
&
5 5
/
2
#
5 &
- 9 - 0 9
&
! &
! J K > 9 0
9
&
! 9
! ,
0
!
! 9 0
" 9 "!
&
!>
0
5
9 - - 9
" &
! <
"
5
2 & 4 &
. / &
!9
!
$
#
&
I " ,
4
&
0
&
9
K 9
&
! &
> !
"
9 &
&
>
&
!
0
*
! ! 9 & 4
-
- - - - - -
- -
- - - -
-
-
-
H
( I 3
" &
!
&
#
.&
&
9 &
& 9 &
/ " &9 &
J
9 , 0
2 - &
!
K
&
-
J
+ ! &
!
& - - ! - - 9
" &
! "
. "
, 0
T/
9
0
! >
"
&
,
0
( 1 !
" !
9 & &
& 4 . /9
"
. / &
> " 9 ! & 4 &
. /9
"
4 K
( K K J
9 4 ! &
! &
&
9
&9
"
!
0
.
9 " 9
4
/9
&
4
0&
!
0
2
&
!
9
"
&
!
>
!9
!
&
!
$
)
,
J # H
&
9 &
2
"
I 0
& 9 &
4 2 - )
7+78
&
! &
)+9
.
9 & 7+78 )+9
J 9 /
J I
!
0
- . K
4 K /
-
- - - - - - - -
- -
- - - - -
-
- - - - - - - -
- - - -
- -
% ( I &
9
& &
& R
9 &
"
&
!
(
!
&
& 2 - 9 0
!
9 " 0
!
9 0
9
"
&
! 0
&
,
&
9 &
0
&
> " 9 &
&
! 9 &
!
& 0
! &
9 & 0
!
, (
9 &
! &
0
&
!
I &
* 9 & &
! 9 &
"
9
&
! )
9
9 0
5
! 9
!
&
> 0
9
4 &9 0
! &9 ! &
!
!
0
(9 &
&
&
, , &
! >
9 0
&
&
0
!
! &9
&
, ,
!
!
. /J
> 8. / J
. /
9 ! & 4 !
"
9 &
"
> 0
9 8. / ! >
, &
! 5
*
! &
>
, &
9 0
& *
&
5
"
&
!
)
,
! # 9
&
9
! > &
2
; 4 &9
&
J (9 & &
& R
&
" &
!
( .
J #/9
&
0
(
9
& > ! & 4 ! 0
! &
( 9
& ! &
& R
> !
&
9 !
I
&
, (
9 &
" ! &
,
J 9 0
"
9
.
9 & 7+78 )+9
! 9 /
, .
!/ $
& ,
(9 &
$ 9 J - I
9
&
&
&
!
&
,
.! 9
&
,
9 & &
5
/>
,
F 0
$ &
!
9 !
&
! > &
&
(
&
9
J - I
& 4
( - .
/ J
K
9
!
8.
/ J
K
.
K
/
& !9 0
9 &
&
,9 &
&' !
%
9 0
&!
&
!
)
&
!
&
L
, 0
J
J 9 &
0
0
9 , .
&>
&
" ,
9
J
> , J
0
"
9
& &
/
)
&
0
4 2 - > 0
,
"
!
(9
0
&
&
.&
"
! & 9 , &
($ / L 0
"
9 0
,
&
0 & !
.&
&
!
/I
J I I -
0
! K
9 "
(9
"
, " &
, > " 0
K 9 K 9 > !
9 &
& &
&
" ,
. 0
, &
!/ !
. &
!/ &
&
>
!
!
&
-9
!
5
&
0
)9
!
"&
&
! 0
&
9 &
." !
9 0
&
"!
/ 9
"
I
.
9 & &
9
J >
> , & 0
! F 0
&
/
J I I -
!
0
2.$ 9 /9 K $
0
.9 /
.
!
&
!
&
5
&
9
.-/>
" &
, 0
&
! &
&
S . /
9
%& 4 !
($
- .
/ J .
/ K .
/.( K ' /
&
&
9
&
!
!
9
&
0
9 5
, 9 &
, ,
($ %&
- .
/ J .
/ K .
/. K ( K ' /
! 8.
/ " " " # $ 9 &
*
,
# 0
"
! &!
! 9 9
&
!
&
9
($
0
$ $9
! &
&
9
& &
! 9
5
9 &
&
5
& &
0
5
&
9
! 9 0
&
! &
&!
> & 0
4 "
!
=
9
&
, &
&
($
0
&
! & &
9 " 0
> 0
"
!
&
!
9 ! &
! & & &
& !
&
&
!9
9
I !
!
&
9 ! &
&
! 9
!
!9
&
($9 . , &
($ &
! / 9
&
!
!
$
!
"
)
! & 9 &
H
9
9
,
" 0
&
. & 0
/
9 9
",
"
, &
0
& @
! &
)
&
0
J 9 &
!
0
&
!
9 "
&
&
",
&
$ 9 0
&
,
",
9
& &
",
" I & &
0
5
0!
9 " , !
9 & !
9
0
$
&
,
! !
&
!
!
& )
4 &
9
"
&
>
0
&
&9
. /
9 &
-9 !
,
> &9 9 &
9
! ,
9 > 0
9 9 &
9 !
9
!
0
,
.
9 & &
/
J - I
01
2.$ 9 /9 .9 /
K$
&
! "
! &
&
%& 4 !
&
9 * "
7
!
&
9
&
!
> 4 &9 0
&
&9 !
,
> 9
0
&9 &
" , !
* &
&
!
! . ",
/> 0
&9
" &
"
> &
!
($
!9 "
9
&
9
0
& "
)
#
9
& "
5 0
&
&
.
"
/9 &
0
&
! &
>
4 &9 &
&
&
-9 &
&
9 >
& 9 &
&
. K / > !9
& 9 - 9 &
&
. K
(
/ 9 ! "!
5 0 &
9
9 &
9 & ! ! &
>
9 &
,
&
!
",
T
!
,-
,
&
9
5
&
! J 9 J -
@ &
4
.&
4 / &
"& &
!
"
0
&
!9
9
! J
K &
&
!> 0
9 & , &
9
!
$
01
!
# 0
0
,
(> 9 &
&
! 9 &
>
& 9 ( &
&
> ! !9
0
&!
&
&
0
&
, 9 & ! &
&I
& 9
,
)
9
&!
&
"
!
(>
" 0
F
! 0
>
0
&
,9
0
!
&9 " &
9
&
5
&
>
* &
9
"
&
! &,! 0
"
. -/
4 & 0
(#9
&
"
&
!9 ! "
!
"
9
!
0
9 0
& 0
-
.
. &
4
9 & +78 )+9
J 9
/
J - I
!
K
& 9 ! &
9 ! > &
&
& 7+78 )+9
0
& ."
!
0
&9 &
&
&
! /
9
! &
+78 )+9 "
!
!
&
&
&
, , 0
!
& 4 &
9
0 "
& .
9 !/
- $ ( # '
-
-55 5$$5((5 5# #5'
- -5 -5 -5$ 5( 5 $5# (5'
- -5 -5 -5$ -5( -5 -5# -5'
H
(#I &
4
"
( .
0
/>
&
&
!
9
!
&
,
&
! .
5/> & 0
*>
!
&
! . & &
!
&
,
" &
!/
,
9 &
&
& R
(
, &
"
>
9 & . /
!
9 &
!
9
! & &
&
)
! 9 & &
" I
&
,
? ?9
. K/
9 0
5
$ > &
&
( > &9
&
,
!
9
$ J .
&
/
. &
4
9 & +78 )+9
! 9 /
$
, &
4
( 9 &
$
$
!
J -
K $
( J
K I . K /
K
@
0
! 9
&
&
4
9 !
&
! (> 9 0 9
K
&
, 0
! & 9 G >
, "
9 &
&
&
&
> &
0 9 "
&
&
*
! &
,9
,
! &
& R
#
<
39# L &
,
&
&
!
& >
&
&
7+78
)+
&
>
&
&
4
* 9 & ,
9 &9
5
"
!
"
I
$ . &
4
0 &
9 &
/
J - I 9 01
< K
& ,
9 & &
4
< .$ ! <! /
$ J - I 9 01
!
&
$
!
&
$ K
! " , &
> &
&
4
&
< 9 *
* . &
&
/> &
" 0
9
! J K . &
/>
J $ J
- &
(#9 "
!
!
& 4 &
('
- . / J 9 0
9
& & &
.
&
! - . / J - . / K / )
&
,
&
&
!
9
"
L
6
!
&
!
9
.6 /
. &
4
0
&
9 & 7+78 )+9 &
9
J
9 /
J I
!
0
6 6 K 6
J I I
!
0
6
6 9 6 6 K 6
& &
9 6
!
> 0
9 0
!
9 &
4
!
$ ! $
('>
&
&
&
9
&
! K 9 0
! 0
$ K 9 ! 0
$
&9
6 J -
5
! 9 !
&
>
K ( K K J !
&
. /
,
9 & !
(#9 &
!
&
5 0
(> & 4 &
K
7
!
& G 9 &
. / . , &
($ 9
5
!
( /9
. /
'
&' !
@ &
, J
9 & &
>
9 &
(#
01
!
# &
0
! &
( >
&
, &
9
9 & 9
&
>
& 9 &
> 0
J -9
! !
&,!
.
/
"
!9
! >
,
& 0
"
, ,
&
,
& 3
B9 0
&
: . /9
&
. , &
5
($-/
! & &
0
&
: . / ! : . /
>
! &
"
@
>
& &
6
!
9 0
&
9 ! , ,
! .
"
!
*
"
&
/ , , &
9
" " 0
0
>
4 & &
,
0
('> 0
&
9
&
! 9
0
&! . &!
9 &
/>
&
,
&
! >
&
!
,
>
0
&
&
! 9 &
>
,
5
9
&
,
&9
"
&
0
9 @ 0
&
"& 9 0
9
&
,
0
, .!
& 3
B/
&
9
! & &
.
/.( K ' /9
> &
& .
/ )
&
9 4 "
!
*
> &
&
!
.
T/
-
!
#
& &
(' .1
5H
/
"
& 9 &
,
& 9
&
" 0
! &
!
&
! &
0
* !I
"
.
/ ! &
> - $ 9 -
&
4
9 0
&
9 &
5
&
.$ !
/>
&
&
"
&
&
>
, , 0
((9
$ &
> &
&
5
"
9 &
4
*
>
&
&
&
4
9 $ &
C
&I &
9 J K >
0
&
"
9
&
4
0
&
&
9 "
(
'
# #5'
$5(
5#
(5
5#
$5(
(5 #5'
$ 5$ 5 5 5$
- - -5 - -5
$5#
(5' 5
5( 5(
$5#
5
(5'
-5(
-5#
-5
-5'
-5 -5$ -5 -5$ -5 -5$
- -5 - -5 - -5
H
('I &
( 9 & &
9
&
,
!
& 3
B !
&
& &
&
&
!
& &
. &
4
& &
9 &
9
J 9
/
$ 9 $ P 9 P &
4
J - I
01
2. 9 /9 .$ 9 /
!
J
K
$ $ $ K
, , &
4
9 0 &
&
9
0 $9
9 0 %&
.
/ . "
!
/9
&
&
5
( &
, &! 9 & !
9 .
/.( K ' / 9 0
9
&
!9
( &
"
%!9 0
&
! 9
0
(
!
&
! 9 &
!
9 &
5
>
" !
&
. , &
($/
! ! .
6 !
9
.
/
9 ! &
! J # K 4 9
- 9 # ! 4 !
H ! ! ! !
9 & &
, &
&
> J 9 0
! J # K 4 9
!
# J ! 4 J &
"
!
&
"
!9 & 4
&
!
!
# &
,
9 ! 0
0
!
9 0
! &
!
5
, ,9
J # K 4 J # # K # 4 K 4 # K 4
# J # # > 4 J # 4 K 4 .((/
9 0
! 9
!
"
!
!
!
,
!
! 9 0
.((/9
&
! &
9 - 0 9 !
!
9
!
&
,
0
9 0
& 0
*!
5
!
> 0
& 9
!
>
!
9 & &
0
&,! "
J 9 - 0 9 !
!>
!
! "
J # K 4 9
!
# J # #
> 4 J # 4
K 4
.( /
0
# J # 9 4 J 4 )
& J 9 &
& !
!
!
I J # K 4 9
,
&
9
&
!
9 !9 " !
9
(9
&
($ > !9
"
! &
> !
" &
! 2
9 ! &
9
9 ! > 9 &
!
0 "
&
! >
9 0 9 ,
!
!9 ! 0
&
9 & .( / & " 0 &
9 0
& >
&
& &
! 9 ! "& &
&
&
!> 9 0 & 9 # 9 J . /
H
I
.
9 & 7+78 )+9
J 9 J /
-
J I
!
0
# # #
4 # 4
K 4
!
J -
# K 4
&
# ! 4 & 9
"
5 &
"
.( / & $ &
!9 0
&
! K $
. /
9 !
9 *
&
, &
&>
!
(-
$. K ( K K / K J $
&
!
)
,
# &
5 &
& R
9
!
! &
&
!
# !
4 9
. K /
9
9 &
$
$ &
!9
!
. & " ! 0
0
(-> 4 &9 & " I # # # 9 4 # 4 K 4 9
& # # # 9 4 # 4 K 4 9 !9
!
0
/> 0
" 9
0
!
9 &
&
(-
&
9
K $
&
!>
&
9 , &
($$ 9 0
9
&
4 $.
K
/ &
!9
!
8.
/
$. K
/ $
$- # &
!
5
9 -
9 &
&
9 0
9
&
4
5
9 !
&
,
!
& *! !
!>
&
&
( 9 &
! &
&
5 &
, &
(-
&
&
9 & &
(# " "
.( /9
!
# ! 4 0
&,!
&
! " &
! &
> 9
" "
# J # # > 4 J # 4 K 4 .(#/
&
! " !
!
I
.
& &
9 & +78 )+9
J 9 /
J - I
!
4 # 4 K 4 9 # # #
# K 4
&
9 &
,
.
/
!
0
&
&
&
! .(#/ %
7+78 )+ " !
&
4
> !9 &
&
0
&I
&
>
&
, "
&9 &
5
! >
, &
9 ! J -> " 9
&
&
! &
! & /
! &
$ J K 9
9
! $
9
0 &
9
&
, ! 9 0 & &
> "
!
&
! $ J K
&
! 4&B .3
& 9
9
& />
9 &
&
5
9
&
! &
" &
$
)
!
# @ &
#
9
9
>
9
&,! .
/
>
,
$ "
"
!
!
0
&
$ J K
#
- .('/
& &
!> &
49
!
&
0
!
9
0
(9 0
"
&
,
9 &
+78 )+9
$ &
&
> . / &
&
$ 9 & " 0
. / &
!9
&
> 9
J . / &
9 & 4 &
. /
9
. / !
&
"
9
&
& 4 &
)
,
J # )
*
, &
! 9
&
!
J 9
&
, !
&
&
, &
0
&
, $ >
.('/9
J
$
H
(I )
5
&
&
" ! !
! 9 0 0
) +78 )+9
0 "
. 4&B & +78 )+9
J 9 /
$
J - I
$ $ K #
)
!
7+78 )+9
& &
5
> 0 &
!
9 4 F
0
!
"
9 & &
&
! " 0 9 9
&
> 0 &
0 &
J !
> & J 9 J -9
. 4&B & 7+78 )+9
J 9 /
$
J I 9 $ $ K #
$ J - I 9 $ $ K #
!
& 0
4 5
!
)
,
! # @
&
! " "
,
" !
& &
. 4 &9
. K /
/9 "!
0 "
I
. 4&B & 7+78 )+9
! 9 /
" 9 $
J I
" 9 $ $ K #
$ J - I
" 9 $ $ K #
$
7
9
"
&
4
> &
!
!
F
9
& &
0
!
! $
"
& 6 9
0
5 !
?&
&
? &
%!
0
&
" &
> 9
J 9
& 4 ! - . / J >
! 9
- . / J
&' !
,
# @ & 0
& ,
J 9
5
,
& &
, &
0
&
, $ > " &
! 0
,
&!
&
&
&
,
!
,
! .('/ !
(9 &
0
9
!
0
0
) &
9
&
!
9 9
!
"
!
&
)
" !
9
&
,
!
&
9 &
9 ! > 4 &9 !
9 ! + , !
0
!
9
!
0
$
6
I
&
&
& &
!
! 0
0
0
&9
9 & .('/ &
$
& 9
!
0
&
9
",
)
9
.&
0
!
"
/I
. 4&B &
9
J 9 9
&
,
&
&
9 9 /
.,
!
I
&
!
&!
,
$ K # . $ . / . / K .
I/ /
!
&
,
!
! .('/9 0
* > . / ! 9
.
I/
&
,
.
MIM
! ??9 0
,
J I /
&
!
(
0
&
" &
> &
0
! 9
&
&
.
/ %& 4 !
&
&
!
9 !9 4 & &
9 &
4 .( K ' /
&
! . , & ",
!
$$$/
"
&
, 0
> 0
,
.&
/9
! @ &
&
0
&
(
& I
& &
&
! ",
9
&
" ,
&
!
&
&
9 &
&
&
5 &
0
9 0
> &
& &
&!
L 4 & &
9 0
, &
&
! 9
" & 4 9 ",
" I &
9 &
5
> &
!
&
.&
*
& &
&
0
/ )
9 &
9
!9 &
4 &
! $ $ K # .&
&
('/ !
&
9
"
& 9 &
" I
. 4&B &
9
J 9 9
&
,
&
& 9 9 /
$ 9
J - I
$ $ K #
!
0
9 01
. 9
/
2. 9
&/
$ . K /
6
&
"
&
&!
!
.
!
&! "
/>
" &
0
(# )
(# "
9 , &
($
6
& !
, &
, 0
H
&
!
! &
! "
"
L , &
($ -
9
,
! 0
,
&
,
# 0
& &
&
&
,
&
; .7
9 ! 9
9 0! &
,
&
,
/
"
> &
5
&
0
5
4
9 & 0
,
&
!
& 0
> 9
&
,
& & 0&
*
+
, J
9 &
)
9 - 9 &
&
$ J K #
! .('/
"
&
! J # 9
5
&
&
, " 9
$
"
&
&
&
5
0
( !
&
9
9 & "
&
9 $
> 0
&
,
&
&
K K J
$
H
(I )
5
&
&
, $ J K
0
.
& $ 9 0
/ ! & "
.&
$ /9 &
!
!
& I &
&
!
9 &
- I
. 4&B &
9
J 9 9
&
,
&
&
/
J - I
#
I
9 J - I
$ $ K
H
&
" , &
! 9 0
( L
! 0
9 0
9
& 9
&
9 &
" ",
9
&
&9
! ,
* ! ( I
&
>
9 &
! 9 !
9 0 &
&
& & "
.&
9
/>
9 ,
! 9
! .
!9
& 9 /9 & &
9 0
5
&
0
F
9 &
"
9 !
"
0
&
9 &
!
&
!
&9 !
! 9 & *
4 &9 &
9 & "
&
!
0
5
>
&
&!
,
&
. &
!/9
&
&
!
, &
&
> " ,9
&
9 0 !
5
&
" &
#
0
&
9 "
F
! >
&9 &
"
,
0
&
"
&
?& ?
$ &
9
&
! 1
& ! 9 $
, , & ,
"
&
F> &
!
& 9 &
, 0 &
. - 0 /9 0
('9 & &
9 &
0 ,
$ 9 "
I
. 4&B &
9
J 9 9
&
,
&
&
/
. K /
9 $ -
J - I
$ $ K #
!
0
9 01
.$ 9
/
2.$ 9
&/
$ . K /
$ $ $ K
$ &
&
9 &
&
! .&
*
0
/
9
. /
)
&
&
9 !
!
$
*
0
&9 &
$ 9
4&
!
9 &
!
!
$
" *
$ 0
!9 &
( ! (# ! & 4 ! &
&
&
!
9 ! &
!
) & 9
9
&
&5
7
9
4
!
!
&
9
( . 0
& /
! ('
!9
&!
,
!
# L 0
&
"9 &
,
0
!
5
&
)
& ! 9
, 0
&
!
9
J !
&
!
# L
9 ! $
&
,! &
9 4 & & &
&
&
&
,
9
*
9
&
,
* 0
, 0
!
5
9 &
9 &
!
9 !9 0
9 $
)
!
"
&
9 5
9 0
9 &
&
&
, &
$ H
&
" , &
J # )
'
9 &
9 F > 0
, 9
",
&
9 " &
&
&
&
9 &
&
&
, 0
J 9
! 0
&
!
9
. 4&B &
9
J 9 &
&
9
!
# > &
5
!
9 !9 0
9 $ /
.,
&
I
&!
,
#
$ !
&
I &
, J
(
!
J
K
&
!
0
&
! "!
&
&
&
9 F & !
)
,
! # 3
,
&
,
!
4
& L 4 &
&
&
,
&
,
9
>
&
&
!
9
9 ! $
0&
!!
9
5 9 = 9
& >
&
"
&
"
.('/9
!
&
!
9
.
/
9
> J = K
5
-
J
&
,
&
,
9 0
&
! 5
!
! & # &
,
4 &
9
&
"
! 0
&
!
$
(
-
:#
( %6
%
- &
%&&
4 -
:8
(
- )
-
:8
6 -
:"
$
"""
/ ,
,
$
6
,
$
- -
-
, ( 4 (
-
:; (
4 %&
2 3
/ ,
%& % ? # & #
-
:@
$
-
:"* (
$ -
:"*
A 7 % ? &% ? &
>
$
) -
-
$ 7
, -
% 7 * ? "&
6 -
:=
)
-
/ ,
+$ -
:@
-
- 8<
+$
$
-
:";
- -
:";
+$
>
$
-
:";
:"=
+
$
-/
>
7
H J #
#
#
!
!
!
> # &
&
9 !
> #
! 9
& " &
0
&
,
"
! <
" &
)
& 9
&
&
> 9
&
&
&
! -
.
! 0
9 & ,
"
&
!
&
,
>
"
! &
&
! 9
& & >
&
/
& " 9
&
&
,
!
9
. ?
?9
9 /9 ! 0
!
&
$
& 0
&
I
&
<
.
/
! 9
J #
#
# " 0
# 0 # . # " # /
0 >
&
# " # 9
&
9
J >
&
! <
&,! 0
!
> "
,9
&
4 4
. &
, &
&
!
&
F
5 5
/>
&
'
(
( )
$-
!
&
9
&
>
5
9 &,! 0
!
.9
!9
/>
&
.",
9
/I
5
!
5
! 9
9
& 9
!
&
K
!
7
9
&
&
&
! U
D'E9 &
0
'# ! 0
&
& &
>
&
& )+ D#E
)
&
& 4!
,
&
!
0
.
&
!
9
5
/> 0
& 0
&
&
&
!
.
" 0
"
&
/
!
&
,
! 0
& & 4 !
&
9
9
> 4&
&
&
,
&
! &
>
&
&
4 ! 0
9 0
"
, 0
"
,9 &
,
&
&
& & &
& 4 !
%
" ! & , .&
/ &
I &
&
&
,!
"
9
& F9
! &
9 &
&,!
> 9 " 9 & , ,
8
#
"
! !3&.#
# / < !
! <!3&.
/ .
! &/ &
&
!
&
!
# ! # 9
# " # > 9
0
&
&,! *
)
9
&
! "
&
.
!/
,
5
& !>
&
!
! &
9 &
!
>
&
!
&
"
9
&
9 &
"
&
! !
!
I &
9 4> " ,
&
! ! &
!
0
,
" &
! .!
"
5
/9 0
& &
&
."
0
,/
!
! 9 "
!I
! !
&
9 0
&
,9
!
! >
0
"&
>
, &
9 0 9
9 0
$
& ,
)
F
5
!
, &
! &
, &
!
($ L
! &
,
! !
9
&
, &
2
,
I &
&
>
&
>
&
&
!9
& .
&
!
9 !
! /
"
9
&
% %B $ # 3
& " ,
, 9 0
( 9
0
"
,
! 0
> "
,9
, &
&
,
!
9
"
, &
! 4
> &9
"
, ( &
9 ! 1 & 9
&
& " 0
5
&
!
&
,
(
& 7+78 )+9
J 9 /
.
J I
!
0
!3&.
K /
! 0
# 9 - . / J - . / K 9 - . / J 9
! " . / &
& &> " ! 0
+78
)+9
Z. / &
!
)::8 ) )B $ #
9
9
& &
&
! T
0
& &
&
& .#
# /9
J > &
. / J . / &
" 0
, &
!
;
H
3
9
!,
& )
&
# #
- 0
&,!
3
&
,
@ 4
F
I &
0
! ! 9
-
&
!9
3 &
! 9
&,!
>
&
&!
9 &!
&
- 0
&,!
&
,
3
)
&
J . / &
9
&
&
. " /I
.
& @ + 8 )+/
$
!
3 > 3
# " #
3 -
!
$
. 3 -
9
&
!
>
&
&
"
&
, 1
&
! 9
!
9
0
!
<
H 0
" 0
&
!
0
.
J /9
&
! &
&
&
5
! " 9 0
&! ."
&
9 0
/9
!
)
&
0
5
&
5
. /
&
9
J !9 0
9 J
!
!
! - ./ J - . . K
/ K &
9
. /9
&
! &
- .
/ J .
/ K ./ 9
! & &
&' !
# 3
9
,
0
J
. 0 &
!/ &9 &
&
&
, ,
9
&
! &
&
"
, 9 &
!
&
4 &9 0
5 &
9
"
&
9
.
($/I
0 &
9
J 9
9 /
.
! )9
J I I -
$
!
J
.) /9
(
. 2.) /
!
) 0 )
) )
&
, 0 &
S ./9
! - 0 &
&
,
& !
%& 4 ! - . / J . K
/ K
.( K ' /
- .
/ J .
/9
& ! 0 &
!
&
!
! 0 &
! !
!
&
9 &
5 5
" ",
9 & 9
((
$$
$ -
$ -
B BC 6
%
& (
-
-
B BC 6
( 4 -
(
-
<"
#
$
) -
<# "
$+
% $
D&>
- (
& 4
$
- -
<#
(
,& 4 #
(
4
% & 7
-
-
-
-%#& ? %"&
$
% % "&#& 7 %"&
-
-
-
-
B BC 6E<"
, E
-
<8 ( -
&
&
&
0
!
>
,
0
&
4
"
! &
& . )/ " "
@ & 0
0
5 !
.
&
/
!9 &
& !
,
&
5
0
&
! . &
F *
! > F
" 0
*
!
! >
0
* /
) %B $ # )
"
9
&
0
&
9 &
" !
&
39
)
&
# !
0
3
-
# !
!
9 0
0
3
F
-9
)
!
3 ! 3 >
&
9
9
"
."
! 3 J -/
$(
!
.
0
!
& +78 )+9
J 9 >
0
!
/
!
# 0
3 -
. 3
$
!
3 J 3
&' !
#
49
&!
&
9 " I &
!
!
J
9
&
0
J
& &
)
&
&
9
&
,
&> &
", ,
&
5
>
&
,
9
0
!
> & 4
9 &
&
J
!
, ,
& "&
. /
. , 9
0 !
9 &
9
J 9 /
.,
I
0 .&
/
$
.
((/
!
. ,
/
&
.
%
&
! 9
&,! 0
!
9 &
, 0
,
I
"
!
!
&
2
,
&
&
.O2
/ &
0
&
!9 0
!
9 &
0
&
>
&
9 !
9
& 0
O2
9
&
5 &
& 0&
! 0
I 0
&
&
/
9 0
.
&/9
.
>
! 9
0
> 0
4
9
>
&!
9
0
& .
!
" &
/9 " 0
H
. ! &
&
/I
$
.
!
&,! /
-
!
0
.
/
% J
.
/ "
,
!
$
!
% J
% 0
% K
0
&
(
.
!
. %
0
9 !
&
,
&
9
&
9 0
! 0
&
! 0
&,! 9 &
5
9 # J > 0
&
, " I
!
! 0
9
, !
!
> 4
& >
&
&
0&
!
!
0
&
!
&
& 9 0
* !
&
&
>
9
!
&
4 ,
! > &
! 9
&
&
> &
J $
J
)
, &,! % & 9 &
0
" 0
# 0 9
0 % ! # 9
" % >
!
&
!
!I , &
(
, 0
* !
9
&
!
&
! - . / J - . / K 9 - . / J
, & *
. / &
!9
"
&
> &
9 0
9 & . /
) %B $ ;
J # ) F 0
5
& 5
& > 0
9 &
5
0
5 ,
9 &
)
,
0
! & 4&!
. ! &,! 0 ! 9 & +78 )+9
J 9 /
9 -
J
0
! &
0
# . # /
# 0
3 . I 3 -/9 ! 9 -
!
$
. 3 -9 ! -9 . I -/
( , 3 3 9
( . &
4
/
, 9
( . &
4
/
* #
+
'
* #
$#
!
#
!
K 3¼ J
'
!
K 3¼ "
!
! J
4 #
. I 3¼ /
. K 3¼ 0
!
! J -
4 #
. I ¼
K 3¼ /
!
- # 4
)
&
9 &
! I
5
!
0
& ? I?
4 0
&
0
,
>
9
0
,
. "
!
/>
9
!
!
9
& 9
4& >
&
, ./> &
&
&
#
9 3 9 & ! !
4&
&
! 0
# !
( & &
4
&
3 >
3 "
9 !
&,!
0
5
!
!
.&
&,!
/ 4 & &
J I
- $ ( # '
# $ # (
3
! - - - -
- - - - -
3
-
-
-
$ $ (
$ $
9 &
4
&
0
. # " /
&,! 0
5 ! !
4 &9 !
$ ( .
0 & /9
#
.
0
/
9 &
!
.$/9 3¼
0
!
>
0
!
3¼
* 5
9
9
0
9 &
! J 9 0
3¼ >
& 0
5
,
&
&
,
0
, 0
> 0
&9 , , 9 &
3¼
0
9
$'
0
&
&,! - 0
1
!
&
> 0
0! 0
&
-9
&,
0
,
I 0
#9
! -
%& 4 ! &
4
> 0
, "
0
*
!
! 9 - . / 0 - . / K . /9 - . / J . /
. / @
&
! &
!
. "& &
F
/ 5
Z. /9 &
+ 8
)+9
&
&
) %B $ ;
! # ! *
5
'9 &
. ! & +78 )+9
! 9 /
9 -9
9 [ F 0
&,! ! . K /
J
0
! & 0 # . # /
&
$# # & &
!
[ J [ [ 9 [ 0 [
$ 3 [ 9
[
( [ 9
[
3 3 ! 9
( .&! /
#
!
K 3 J
'
!
K 3 "
&, [ 0 9 0 &,! 3
& .3 J -/
!
J -
3
. K 3 0
&, [ 0 9 0 &,!
& . J -/
!
J -
9 K 3
9 [ F 0
. / ! .. K / /
- &, 0 [
& ,
4 &
3 !
5
! 9 0 9 &
J (
3
& $9
> 3
& 0 9
3 9 - $
&,!
0
&
4 J
5
5
! 9
&
&
. !
[/ ! 9 0 9
,
-. -/#
0 0
%
0 * # 0 0 0 * # 1
$
!
- $ (
[ $
$
'
#
#
-
-
-
'
[
[
$
'
#
#
-
-
-
'
3 (
- $
3 - $ '
- ( ( '
% I 74 & 4 ! &
&
&
! [ 9 &
4 !
> 5
" 9
&
&!
> 0
,9 &
&
4 " 0
@
!
&
,
! 0
5
$#
# &
4
.
(9 &
, 0 &,!
/
, .
/ %&
0 &
!
!
> & 9
- . / - . / K
K
9 - . / J
K
9 "
9
. &
&
"
&
!
&
/
&
"
&!
&
! 9 0
&
&
!
>
0
F
5 5
!
9
5
&
> &
&
!
0
9 &
&
,
6
&
&
&
&
9 &
9
9 5
,
0
! H
&
&
, &! 0
9
!
! 0
!
[9 &
#[ #[ >
!
J -9 J >
9
&
& !
&!
&
&
&
9 !9 &
! >
!
! )+I
&
0
&
&
! ; 7
&
" 9
!
9
&
&
!
9 &
&
& &
&
>
!
9
!
) 0
4 &9
! 9 &
&
&
>
4
& 5 &
?/9
&
&
" 9
9
!
0
?
?
&
>
$
&!
&
&
0 9
! & & 9
", ,
?/ L I
&
&
&
! > &
, !
!9
?/9 & ,
9 9 4 &
.
&,!
* 0
!
!
/9 &
5 ", ,
&
>
!
*
! &
&
> &
0
!
&
&
&
&
&
! ;
!9 &,
&,! .
J
!
&9 0
!
9
&
&
&
&!
9
. K / 0
!
&!
;
&
5
9
&
[ 0 #
" 0
# [ >
&
9
&
,
H J !
! " H 0 !
" &
>
9 . K J# [ >
9
9
/ H " !
" &
>
&,! ; 6
.
"
!
/
L
&
! 9
& 0
7
&
&
0
5
.
9
9 &
>
!
/9 "
&
!
, 0
5
>
9
&
!
&
.
&,! 0
!
9 &
9
J 9 9 &
/
-9 9 3 # [ 9
!,
J
0
I &
!
! 3 &
?/9
,
!
!
$
. &
/
(
!
J
&!
!
0
&
&
# [ "
.
&
# [ 0
&
&
$
!
(-
!
3 #[ 0 &!
(
. 3 ?/
! 9 ! 4&9
&
" 9
J -> 0 9 ! 9 &
&
&
& 4 ! &
! 9 & &
! 9 ( ! ( 4 0 & 9
! 0
.
/9 0 .
/ .
!
.
// ! $ 0
. .
/
9 & &
4 &
!
. / &
&
! ! .
/ &
!
4
! & 1
! 9 &!
&
0! 0
*
! ! &!
> 9 0
"
,9
.
/
!> 0
&
"
&
9 &!
&
! 9 & &
9
0
9
! . /
0
,
9 &
,
0
,
! >
9
! &
"
& 4
& 4
!
. / &
&
! !
.
/ &
!
$, -
<: B BC 6 (
-
-
- $
+
$
-
)4
,
$ - 7
-
-
/
,
$
%
&
4
-
<;
-
<@
$
$
(
,
-
(
,
-
<@
$
(
&
H
! #
#
# ! 4
4
4 9
!
0
"
> "
9
0
9
0
9
!,! -> &
!
>
! .
! />
&
,
! 0
5
>
&
&
&! !
! " &!
.
/ &
! !
K . !
&
& &
!
9
!5
&
&
&
/
(
& - " "
&
! 0 & 9 & +78 )+ ; 9
"
(
0
5 !
5
,
# 0
9 &,!
# 0 K . 0 ! 0
# />
&
9 &
&
,
.
& +78 )+9
J 9 0
J /
J - I 9 01
&
,
9
# 0
9
(
&
& 4 I #
J - I 9 01
&
, 9
4 0
9
(
&
& 4 I 4
&
9
2
&
&
"
9 . / &
!
J 9
&
!
/
# L &
,
! 9 " . K / &
9 & +78 )+
U
2 DE
.
& +78 )+9
J . K / /
!
! 0
!
&
0
!
.
!
&
&
" /
H #
! ! 4
! 0 &
9 !
# 0
! J 4
4 9 "
(> " &9 &
# 9 !
. / &
4 0 # 0 4 .
4 J # ! 4 J #/
# 0
!
$ 0&
9 !
(
&
!
&! 5$9 &
. 0
&
/
!
&! & &!
5$ &,! 4
#
0 ! > 0
! ! , &
, > 0 & 0 # & 0 4 9
# > 0
9
4 & # 0 4 0 # 0
4 0 4 0 # 0 # 0 4
(
!
# # # #
4 4 4 4 44 4 4
H
I &
0
&
0
L
3
4 " 0
& > 0
&
! 0
! 4 .
9
/> &
>
4 0
&
"
&
. &
9
0
&
9
(9
&
/
.& $
/
,
> "
&
9 &
! " &
0
&
9 0
!
0
&
4 .
4 J 4 /
!
&
4 >
!
@
&
! "
&
- . / - . / K ./9
- . / J . / 1 &
"
. K / &
9 &
&
!
9
4 . K /
&
,
*
0&
! 0
!
"
&
" , "
&
. 0
9
! 0
"
,/9 0
&
&
0
&
&
&
!
&
, . / &
0
&!
Z. / &
!9
L
&
&9 . /9 &
& 0 .12 . 3 "
& &
L &
,
!
&
& 0&
! ! 0 ! 9
9
& 5
> &
J # # !
! >
J 4 4
&
! 7 6 .
& +78 )+9
! /
# 0
! ."
,
3 ! &,! 4
! /
! ! !
H
&
,
($
7"
F 0
& > & &
. K /
&
!>
&
!
" &
5
&
! K 0
"
,>
&
&
!
&
4 9
, & 4
)
&
&
&
&
&,! # 0
9 5
" &
5
9 0
&5
!
& 0
!
, ! "
L
9
0
& .
/ .
! 0&
>
&
& &
L
"
/
5
9
&
# 9
0
H
&
5
&,! 4 &
# 0
5
!
9
"
.
/ &
! &
&
& 9 &
0
! 9 ! &
&
& 0
,
.
/ K .
/9
0
I
- .
/ J . K /
K .
/ K .
/ . /
L " &
,9 &
! 9 &
!
! 9
. /9 &
# )
9
5
J #
4
#
4
4
#
#
4 !
,
0
&
L
9
.-/ J -9 ./ J 9 . / J $9 .$/ J $>
0
9 . /
#
. /
&
F 0
& # 0
>
.# /
.
9 &
&/
9
.# / .
/
&
F
# 0
0
.# / J
.# / K
.# / J
4
#
!
.
!
/I
.# / J # : .# / . /
, 0
!
9 0
L
9 9 &
#
0
9
! .
/9 & . /
.# / , . / !
" ! 0
L
5U
2
& $ "%
L 0
&
&
! 9
" " 0
> !
. K / ! &
, &
D 'E
$
& "
" ! ! &
!
&
! , ! 0 ! 9 J 9
& J 9
((
!
. / . /
H
I +
J
9
J " .
&
/
" 0 K J . K / 9 K J . K / !
!9
!
.
/
" "
& F
&
!
9
& 9 0 &
9 ! 9 &
&
0
&
!
L &
,
& &
!
5
9 &
9 !
&9 & , &
! &
2
#
9 0
!
!
&
, &
&
&
!
5
9
&
.K / 9 J 4 4 4
&
! 0
>
, "& 0 ! 4
. K /
9 *
9
4
4 &
!
! "
&
&
!
0
&
0
5 &
L # ! %#
0 ! 9 " 0 # 0 9
& %# 0 0
# ! %# 0 0 > ! # J -
! %# J >
&
!
.
& /9 # J %# K
0 4 ! %4 &
! . ! %4 J /
.&
, 9
&
& 0 !
,
/I
.
&
&
!
/
!
.#
%#
4
%4/
!
"
%# # K . K /
# # K . K /
.
!
0
%4 4 K . K /
4 4 K . K /
& &
" &
.- - /
(
$ #
#
$ #
4 $ 4 4
, I #
0 4 , I #
" 4 , $I #
J 4
H
$I &
! 0
&
>
, &
)
&
"
&
! 0
&
0
&
!
9 &
J
!
!
,
# L 0
4
4
"
!
&
! 0
#
! 4 9
-
! J >
>
#
! 4
! 0
&
! 9
& "
!
!
#
0 4 9
& &
#
#
0
! 4
4 0
> 0
5
9
0
#
! J K
0
#
9 0
#
9
#
,
4
$9 , 9
! > !
!
9
& 9 0
#
" 4 9 !
, I #
# &
!
! 4
4
&
!
. ,
$9 , /
9 #
J 4 9 &
&
!
!
0
!9
#
!
!
!
# )
" &
&
5
&
!
! 9 " &
! 0
&
H
&
"
!9 0
9 !
5
&
& &
! 0
#
! 4 & " 0
&
3 J - &
#
0 4 ! 3 J " 9
0
! 3
3&
4
"
4
&
#
0 4 ! #
4
!
!
#
#
9 0
& 4
4
>
& ?
?
, 9
! &
!
!
&
!
& "
&
!9 & *
0
5
&
,
4 &! &
# J 4 9 I
J #
#
J 4
4 J
J #
# J 4
4 J
(#
!
# 0 4 ! # 0 4 9 .# ! 4 0
$9 ,
/I
J #
#
J J #
#
J J 4
4 J 4
4
$ # 0 4 9 ! 4 &
# 0 4 9
# " 4 9
I
J # # J 4 4 J # #
J # # J 4 4 J 4 4
( # " 4 .# ! 4 0
$9 , /9 I
J J 4
4 J #
#
J #
# J J 4
4
&
!
"
0
, 0
9 0
, & J 9 0
, $ J ! 0
, ( J -
)
0
,
, %
! & 5
>
3 " &
!
,
.&
!
9 & + 8 )+9 /
!
.#
%#
4
%4/
!
J -
.#
%#
4
%4/
# %#
0
3 9 ! -9
# K . K /.%# # K /.
K /
!
$ # K %4 &
(
!
#
" 4
!
J - , (
%#
4 K
!
.
!
#
0 4
!
J
,
# K
%4
!
. 3 - , $
#
. , 9 #
J 4
'
!
! J -
!
J
,
# K
%#
4
%4
!
3 J - ! 3 J
, $
# K
%#
4 K
%4
('
9 ! J # #' 9 J 4 4'( 9 J # # 9
J 4( 4
) &
0
! ! #> 0 &
9
"
!
&
! ! > 0 #9 "
&
. 0 +R%++W )++%W + 89
/9 5
" ! ,
. , ! &
$#/
!
&
. / 9 0 #9 %#9 49 %49
&
9 0
. ,9 !9 &
$/
)
, 0 &
%!9 & & 0
5
! . 0
!
!
/9
,
4 &9
0 '9
,
&
,
! 9 + ! 0
!
,
0
&
! 9 &
&
,
#9 %#9 49 %4
& !
&
7+78 )+
#
J 4 . "
/
&
! !
, &
!
'
9
!
#9 # ! 0
, , #
J 4 0
!
9
"
0 0
& 4 !
>
0
! 4 0
&
&
! !
0&
! 0
K
!
9
0
!
0
5
&
! 9 0
&
K
$
! .&
%# 0 #/9
$ 0
&
.
K /) 0 !
$ J - .
/ J
.
K / K
& 4
!
- .
/ J 9
! 8.
/ .
K /
9
, >
&
5
&
> &
J 9
! -'9 0
&
J $
*
-# . 0
&
&
&
!
/
& !
&
,
9 & +78 )+ ! &
,
!
*
&
! 9 0
9 !
&
! &
9 & ! & 4 !
.&
45
!9 "
/9 ! &
& &
0
&
!
.L 5U
2/ & "
&
!
0 !
)
&
!
! 9 9 " 0 K
J . K / ! J & & > 9 &
!
0 ! . &! /9 "
0 "
5
(
!
# # # #
./
4 4 4 4
# # # #
. /
4 4 4 4
&
&
9
H
(I ./ &
> 4 & &
!
> . / 4 & &
!
0 , J # 4 # 4 4 # # 4
9 &
0
&9 ! &
!
J . K / .
9
/I
J #
#
J #
#
J 4
4
J 4
4
9 0
9 J # J # J
9
!
"
!
>
!
!
&
0
& 9 ,
L
.
&!
&
9 &
!
K . K
/ 9 &
& &/
L " &
!
&
4
0
&
&
&
!5
& &
! 9 9 J
.# / J
.4 / .&
!
&
&9
./9 , !
$ > F
!9
!
L
/
&
! !
!
&
,
(9 0
!
&
&9
&
&
&
!
0
! .
& 0 ! 0
&/9 ! &
9
&
! & &
! > 0
(9
&
,
"
9
9 &
#
4 & J
.# /&
-
. -
. K K /
8
% 5/9/
/
# 4 9
#
. K /
# 4 0 # 9
# >
& &
&
0
4 ! 4
(
& J
.# /&
-
. -
. K K /
8
% 5/9/
/ 9
! !
9
!
!
.
. K K /
&
# 4 9 4
>
! *
&
0
&
/
)
9
!
! &
&
4 9 # 9
J
.4 /
"
!9 &
,
I
8
K
.# / J -
% K
.4 / J -
J . $/
-
K
/ )
! 9 , &
$
!
! &
& "
5
, 4 !
&
K
&
!9 &
&
&
!
0
&
!
H
(
,
> &
9
!
0
&
F 4
&
!
I
.&
!
&
&
!
/
!
01
J - I 9 01
&
9
&
!
, £ ,
. / &
J - I 9 01
&
&
!
, 9 (£ ,
. / &
%&
&
&
!
.. K // .
. / K / K .
/
&
&
!
!
" , , J
0
9 &
!
&
*
! 9
9
&
.&
I
&
, 0
&
&>
! /
: .
&
&
!
& +78 )+/
& ,
&
!
J
J - I
9 01
, ! ,
&
-
!
&
"
&
!
!
. 0
&
&
, &
!/ & 4 5
& I
K K
- .
/ J K K .
/ . (/
$
)
&
! .! &/9
5
&
!
&
& 4
L
5U
2 . /
5
"
!
9
*
0
"&
,
&
9 & 0
&
& & "
% ! "
&
!
> & 9 ! 9 !
&
& &
!
" &
9
&
5
&
"
&
& " *
!
I
! !
&! , !
. /> &
, ! 9 &
5 !
&
> 0 ! &9 !
, ! 9
0 &
"
! !
9 &
5 ! ! > 0
!
&
9 & &
! 4
!3&. /9
,
! &
! )
&
!
9 & 4
!3&. / ! 0 9 0 &
,> ! 0 , &
! 9 !3&. /
4 & ", > &
& &
!
.
&
9 &
5
9 9
!
[/
!
!3&.
/
!
J
01
.
[ /9 2.
/
[ &
[ 9 &
!
!
J
01
.
[ /9 2.
/
[
[ 9 &
!
. 0
/
%& 4 ! &
&
&
5, ! .( K ' /
&
! @
&
! *
9 0
,9
! 9 !
&
! 0
9
& 0
!
&
&
&
0!
0
&
! 0
0
5
9 " 0
&
2
" & &
&
.!
0
!
&/
! &
! !
&
, &
5 , &
! *
0
0
!
0
&
!
&
! &
&
&
>
&
, !9
0
&
0
&9
9 0
& 0
&
!
&
.&
&
0
/> 0
'9
! [ .J
[
[ / ! & 9
!
2
&
# [ 4 9
5
$ !
5
&
> #[ 4 9
&
[
!
9
0
& > &
# [ ! 4 9 !
.
&
9 9
! &
& /
!
!3&.
/
9 :## -9
0
2 ! :## J -
&
!
J
01
.[
/9 2.
[ /
[
, 0
9
&
$
!
#[ 4
:##
!
J
01
.[
/9 2.
[ /
, 0
9
[
$
!
#[ 4
:##
$ K
$
!
J
[ &
[ 9 &
!
(
.
[
[ 9 &
!
. 0
/
* ! , * "
& ! & , &
2 J )
& G > 0
5
I ! F 0
0 *
*
& 9 ! &
F 0
!
*! &
, & 9 0
9 0 9 & !
!3&./ I .( K
' / K . ( K ' / J ( K ' 9 9
9 & ! &
"
0
! 0
9 !9 0 , 9 @
, 0 "
& > 4
&
&
" "
9
&
,9 0
5 " 9
,
.
&
! 9 &/9 & 4 !
&
! &
)
&
&
0 &
9 9 4 &9 & )
&
"
& 0 &
9
!>
4& 5
.
/ 2
"
9 0 &
9
5
&9 0
&
&
!
! &
&
!
5
&
! %!9 &
&
! &
9 , &
('
%
& -
$
$
-
<""
4
%& 7
-
- $ %& 7 %& ? "
2
-
% ? &
-
+F
G
4
%<#&
4
7
$
$
/
$
-
-
$
- - BC 6
7
) -
<":
,
$ ,
!
!
(
4 " 7 # # #
$ 7 # # #
$
? %% & 7 * # # # " ? %% & 7 * # # # " 7
* # # # ? " 6
%<8&
H -
+
,
! +
$
-
$
? 7 ? 7 ? 7
+ / $
!
"
% &% & ?
% &
$
/
,
&'% &
$ (
BC 6 &'% &
!
, (
&"
L
9
0
&
&
0
5
> &
9 0
4
F 0
5
9 4
.9 /
& 4
!
Z. / ! 4
I
& 9 &
;6 ! *
9
&
.
/
. &
/
&
9
! & 4 .
/ 0
,
9 O2
&
4
0
9
& *
. / 0
"
,> !9
&
! 4& 0
!
9
& 0
5
& !
&
9
& &
!
!
&
,
&
!
& & 4
L &
,
! 0
&
!
9
0
*
,
&
! 9 &!
9 &
&
&
.&
9 /
&
,
!9 &
&
" ,
! &
!> &
! "
9
0
&
!
,
! !
&
!
&
I 0
4 ! ,
0
&9
& )
&
!
!
,
9 0
9
>
&
!
&
! !
&
!
9 !
&
"
L
9 0
9
!
&
9
-
9 !
0 9 -
0 9
(
!
), ),
- -
$ $
( (
J - $ ( J - $ (
H
I + !
&
5&
&!
/
74 !
!
0
& . / . ,9 4 &9
&
(/>
I
4
& &
!
! &
&
,
"
9
#
0
!
! &
9
*
>
,
&
,
!
9
,
&
,
&
9
" , &
! !3&.
/9 0 . !
,
/>
!
9
&9
! ?
?9
?
0? + !
! !
!
9
"
! ) !
!
=
9 0
&
,
9
&
!
!
9 &
! & &
9
0
! &
)
&
!9
! & @ D I E 5
&
4 !3&.
/>
! 9
D I E
! "
5
! &
D I E .
&
/> 5
!
9
5
! !
9
./
&,!
3
# H
&
,
"
! >
& .
&/ 4 4
&
! & 9
&
&,!
. 0
&
! /
+ , !
0
& 9
&
, , . / J
. / &
> " &9
. /
!
&9 0
,
0
> &
&
9
!
"
9 &
&
!
!
,9
!
& >
&
&
"
!
$ !
#
! 0
&
"
D I K E .&
/
!
> "
!
!
&
5&
&
&
!
0
&
! &
5
! 9
&
.#
# / # " # ! 0
! & . /
.
/
<
. /
/
/ 6
&
D I K E
!
-
!
> 4
. /
9
&
9
! &
5&
I
!
&
@ >
!
!
& I &
0 9
$ " $ > 9
!9 &
> J
$ "
5
"
0 & ./ " ./ & " > "&
.$/ " .$/ /
/ )
! &
&
&
D I K E ! &
&
.$/ 0 .$/ 9
J 9 J K
! ./ 0 ./ 9
, & ,
'
! &
9 J ' D I K E ! ./ "
./ 9
.$/ " .$/
J 9
" K . J K & ./ 0 .$/ / ./ 0
./ ! ./ " ./ 9
./ " ./ 9 .' / " .' / ! .' / "
.' / >
& ,
!
, .$' / " .$' / ! .$' / " .$' / ! 0
.$/ J
..$' /
.$' / / " .$/
J 9
.' / .' /
.' / .
/9
.$' / .$' /
.$' / .
& ,
! / !
.$/ J 4..$' /
.$' / / " .$/
1
&
! &
J ! J )
! 9
9
D I K E
" , &,!
"
>& "
/
/
!
)
&
)
!
&
5&
"
!
,
5
!
=
"
>/
#
!
/
!
!
&
9 0
&
!
,
9
> &
!
&
&
0
& ! @
"
!
9
&>
&
9 , $ ((
"
&
!
"
K > 9 J -9 $ & &,! -9 $ & &,! >
9 $ & &,!
-9 $ & &,! )
&
!
J -9 J >
&,!
J
0
&,!
$ 0
&
"
&
)
&
I
&
K
$
J J 9 *
0
&,! ->
&> &
J K J 9 *
& &,! 9
K
&
)
&
I
&
$
J J 9 *
0
&,! >
&>
&
J K J 9 *
& &,!
&
! &
&,! "
!
&
L "
"
! 9 ,
)
J-9 "
!
)
&
!
9 0
9
9 " "
!
!
K )
&
&
! &
I
/ $ F 0
&,! .&
9 0 /9 &
! "
&,! 9 $ )
0
&
!I
)
&
I J & J 9 & .
&
/
J & J 0
)
&
I J K& J 0
J & J 9 &
/ $ F & &,! .&
9 K /9 &
! "
&,! 9 $
"
)
&
I J & J "
J & J 9 &
)
&
I J K & J 9 &
J & J K"
9
&
9 4
& . &/ ! 9
& "
9
!
'
!
.
! &9
, &
/
!
!
&
5&
74
&
* 4
!
. , $##
/
3
&' !
@ &
,
! H
&
0
J
># & &
"
> 0
&!5
J !
,
&
&,! &
&
!
&,! * &
&
>
&
4 &
! !
0
9 &
0
9
9 "
5
! . 0
!3&.//>
9
.
&
"
! ( 0
&
! /> 0
&9 & 4 !
. / @ " & &
& R
3
2#
&
&
5&
! >
9 0
9 &
,
!
H
&
&
" ?
? 6
?&
?
9
&
9 & !
* , & &
9 ! &
9 &
!
9
9
0
5
9
&
! !3&.
/9 !
"
0
!
$ @
, 9
,
,
!3&./
9
! !3&./
! 9
!
! "
!
> &
!3&./
'
!
&
9
"&
,
&
9 "
! 4 ! 9
!
0
> 9 0
!
0
&
5&
&
!
9 &
0
, &
&
&
! &
! ! ,
&
4
.
&
5&
&
9
! 9 /
,
! . O2
/
J - I
!
&
!
&
! J
!3&.
K /
1
!
&
!3&.
/
!
. &
!
&
! J -
!3&.
/
&
! J
!3&.
K /
!
,9
&
! .&
&
9
&
/I
- .
/ J K
J K
%& ! - .
/ J
.( K .
/' / J . / ! &
,! &
&
& R
> ,
" & 9 ! &
5&
" 9
! &
! 9 !
!
0 . / &
!
*
,
# @ !
&>
&
0 ! 9
, ,
,
&
9 "
!
& 9
&! & " !
! %!9
&
, , "
!
> 0 &
&
&
9 0
5
&
5
9 0 G! & ", &
0
&
9
&
9
9 0 ! " 0
&
& 0 !
, ! &
7
, "
! & !9
!
&
& &
&
9
&
&
& 4 !
&
&
,
9 &
"
,
&
T &
"
5
!9 5
&
"& "
>
&
9
& ! %!9 &
! !9
! 9 &
9
&
,
9 O2
!
& 4 . />
&
5&
9
& 4 . /9
0
& . / &
"
A
& 4
&
. /
@
0
! O2
&
, &
,
L
%!9
&
& 9
! 9 &
&
#
9
! &
!
0
9
=
)
0
& 4
9
9 &
9 "
9
,9 ! ! & !
9 &
&
9
> 4 0
,
9
,
9
, . 0
!
&
5&
9 ! 0 &
&
&
/> & 0
5
0
,
" 0 9 &
? ?
, .
!/
5
!
9
& . &
/9 F &
9 0
,
?
? &
."
/
* &
&
!
0
&&
!
0
! 9
4
F & &
! 9 *
&
5 &
!
9
9
! &
,
9
!
"
" &
, "
!
9
0
, &
! F4
&
9
&!
<
! .%
!
>
0
0
"
!
9 0
&
/
&! 4 *
2
#
& & ! I 0&
! 0 &
!> 0
5
& 9
0 9
>
5 ! 9
, !
H
,
.O2
9 "
!
/
!
;6 .
/
0
0
!
.
/
.
% / "
,
!
$ ;6 .
% / !
,
( ;6 . % K
/
L
!
9 0
!9
&
& &
&
&
"!
0
!
>
& 0
&,! 9
#
9 !
, ,
! &
!
9
$#
#9 !
&
9
. 0
&
&
/> %
&,! & 0
! &
,
&
!
9
!
, &
&
& " ;6 .-
/
# &
,
I
> & ,
&
9 &
5
&
&
!
,
!
!
&
!
!
, > &
9
#-
!
&
! 9 9 &
!
! !
&
,
! . O2
/
!
&
&
!
&
!
&
!9 ! &
&
!
!
&
!
9
&
!
K K ( K K
K
.
/
K
>
!5
,
J 9
!
0
0
&
9 ! &
! G$ "& !
9 &
! &
9 !
&
C= $
C=
,
!
# "
" , &
!
0
&
9
&
)
9
O2
&
0
*
"
!
.O2
9 "
&
&
)+/
!
;6 .
/
J
!
,
! "
O2
-
.
0
!
0
.
/
.
%
/ "
,
!
$ . % /. /
&
&
!
(
;6 .
%
/
, 0
&
;6 . % K
/
, 0
& &
H! "
! "
&
9
&
>
!9 J
> &9 &
! 9 &
0&
! 0
& 9
&
&
!
!
>
,
*
9
,
"
&
9 &!
"
$
!
#
& &
!
,
&!
! & " 0
"
9
&
&
I
&
!
> "& &
& 0
&
&
&
!
9 & "
!
9
!
0
> 4
!
, >
)
!
.&
&
&
9 9
9
&
>
!
&
&
[>
& # /I
#
.
&
!
& +78 )+9
! 9 &
&
5
&
!
& &
/
!
.
%
/
. /
[ F 0
&,! J K ! % J
D K . K /
E
$ &
$#
# & &
!
[ J [
[ 9 [ 0 [
$M . 0
&9 &
& &
&,! 0
[ /
( 3 [ 9
[
[ 9
[
# 3 3 ! 9
( . &
4
/
' &, [ 0
9 0
&,! K 3
& .3 J -/
&, [ 0
9 0
&,! K 3
K
& . J -/
&, 0
[
&
,
. %/
-
!
J -
% K 3
!
9 &
,
, ,
& )
!
! &,!
0
!
[ ! [
" 0
1 &
9
"
! > 0
9
! & [
&, 0
5 ,
0
& &,! K 3
> 0
&,!
& . 0
$M9 5 & & &
&,! 0
[ 9
&,
K 3
/>
3
J 3
[ 0
&
9 &,!
9
&
&, &
4
0
9
! !
!
& " &
!
&
0
! %&
&
, 0
&
9
& . / K . / &
&
&
!
!9 &
&
4
0
, , &
!
&
5
+ &
,
&
0
"
!
!
"
. / 0
* "! . / .&
! />
" 9 & 4 !
..
/ /9
!
& >
&
! 0
& 4 !
.
/9
.
&
&
!
0
9
&
! /
&
" !9
0
& 9 & 0
#
&
!
0
9 &
> &
0
D#E
&
&
&
&
!
9 0
& 9
0&
! &
9 0
4 &
#
&
&
&
&
,
& &
> 0
9
&
&
& &
!
! 0
$#
# .& $/>
#
!
- $ ( # ' - $ (
# $ $ ' # # - - - '
$
# -
$ ' - '
# -
$
# -
- ' $ '
- #
# - $ ' - #
# - '
H
#I +
&
&
&
,
!
&
&
!
4
, 0 I 0
& 9
0 > 0
& 9
& > 0
9 ,
&
,
"
9 0
5
&
!
.&
& . M//>
0
!
!
&
,
& &
&
! &
*
C=
&
& &
&
9 0
&
!
J
.
! /
&
& " 0
"
&
&
!
, & &
!
> &
&
&
! >
9
! 0
5
& &
& !
!
>
9 4 &9
&
' &
5
&
J #
L
! 0
*!
&
&
!5
>
&
&
&
!
! 0
9 &
&
&
!
, 9 ! &
&
,
! &
!
"
&
"
! > !
)
9
*
0
& 7
I
! > " 9 &
!
5
"
* >
& 9 4
9
! &
4
#$
-
(
'
$
'
#
'
#
$ $ $
-
#
-
-
(
$
-
-
$
(
./ . / ./
H
'I 74 & "!
& &
&
&
&
5
I ./ !
!> . / &
! &
! > ./ &
!
&
! -
)
&
J 9 &
& &
!
0
&
&
&
! 0 ", ,
H
&
&
!
,
! &
&
I [ J [
[ " 0
[ 0 [ )
&
&
! .
"
&
&
,
> &
/
0
!9 " 0
! ?? [ *
0
*
"
&
.
J -/9
?
? [ 0
*
&
.
J /> " &
9 -
9
& !
&
9
9
& 0
&
.
.-/9
*
"
!
. /9 * &
/9 0
&
>
&
! 9 &
,
&
9
!
&
!
"
9 &
! ->
9
&
&
&
, ,9
&
5
& 0
*! !
9
&
"
5
&
>
!
.
9 0 / !
&
!
&
,
0
'9 &
J ( ! J >
&
.&
! /> ",9
9
"
&
,
&
&
O2
"
.O2
& &
9
J ! 9 /
J I I -
!
K !
-
&
.,
,!
0
. /
&
$#
# &
&
!
[ J [
[ 9 [ 0 [
$
!
J -
0
&
?
"
?
#(
!
01
.[
/9 2.5
/
[ [
5
,
! &
(
. J 9 &
?&
?
01
.[
/9 2.5
/
[ [
5
,
! &
&
[
%& 4 ! & " 9 0 & , 0
&
4
/I
.
&
0 &
!
- .
/ J K K .( K ' / J . / K .( K ' /
. /
)
&
9
0
9
&
!
&
!
9
&
! >
* &
&
",
9 "
5 0
&
& &
0
+ , &
!
9 &
!
&
"
&
9
4
!
&
!>
&
"
! 9
0
&
"
9
&
"
!
, 4 &9
,
4
9 &
9
9 0
&
9
!
9 & &
!
"
9
& &
&
& .
& &
&
9
I
, 4 !>
&
"
! />
, ! &
(#
+D E=# 6
9
5
&
9 " &
& 8
!
&
O2
D #E &
&
&
0
& &
! &
&
!
*
& I
>
!
9
&
45
! " ",
& )
!
!
&>
&,! & 0
!
9
>
" &
9
&
9 4 0
&
5
9
! ?? 0
*
"
&
!
! ?
? 0
* &
H
&
!
9 &
,9 &
!
&
0
&
9 & 0
&
9 9
!
!
%
!
I
.&
O2
9 & &
9
J
> ! 9 /
,
! [
J I I -
#
!
K !
-
! [ &
.,
,!
0
. /
&
!
, [ J [
[ 9 [ 0 [ 9 &
$
!
J -
0
&
?
"
?
01
.[
/9 2.5
/
[ [ 5
,
! &
(
. J 9 &
?&
?
01
.[
/9 2.5
/
[ [ 5
H
& ,
0
. &
&
9
/9 & 4 !
- .
/ J
K .
/ K .( K
'/
. / K .( K
' /
. #/
&
!
&
! . /
,
0
&9 0
9
&
,
9 .
/9 &
5 & !
*9 "
9
"
9
! !9 !9
9 &
!
!
.
/
! &
$
! & 4
! .
&
4 .
// 0
&
O2
"
&
O2
!
& 4 9 0
,9 !
$9
&
7 ! &
" &
"
>
9 !
&
&!
"
&
&
! O2
9 & ,9
,
*I &
!
&
! " 9
4
!
0
L &
,
0
!
9 &
DE
0
,
*9
9 &
!
&
! &
@
!
9
!
! &
9
J
)
&
5 "
&
5!
,
!
&
# 0
" " 0
&
9 &
9 &
)
&
& I
" , !
&,! 9 J
9 0
!
>
"
9
9 &
&
!
0
!
##
!
H
&
0&
! 0
& >
!9 0
!
!
! " 0
0
$ )
,
! &
> &
9
&
! &
9 !
! &
0 9 4
9
&,! ! . K / 9 0
!
.&
, 9 J
#/
# , 0
!
!
&
0
!
>
&
& 9
&
0
& "
0
&
9
&
I
9 0
!
9
! ! > 0
&9
&
L 4
0
&
9 &
0
)
0
!
9
!9 0
9
@ [
0
,
0 .
&
!
!
0
! 9 &
9
J 9 /
J I
-9 9 3 # [ .3 ?//9
J 9 &
&!
9
0
I &
!
! 3 &
?/9
,
!
!
$ .,
!
I
( J I
0
[
.
((/
$
!
J
!
0
&
#[ "
.
&
# [ 0
$
!
3 #[
(
. 3 ?/
"
& 0
!
, ,
I 0
!
9
5
"
0
& 9 0
$ ",
0
",
1 & &
, 0
&
1 ! &!
&
&,!
& >
,
9 &
!
?/9
&
#'
& 4 ! @
"
&
H!
9 & 4!! 0 !
9 &! & 9
.
/
"
0 .
/9 ! & 9
.
/ 9
!
! &
!9 & &
&
.
/ &
&
!
.&
!/ ! .
/
&
!
. / &
!9 &
&
9 ! & 4 .
/9 &
&
!9 &!
!
.
9 &
9
J 9
/
,
!
&
&
&
!
$ &
0
! 9 -
9 0 0
( I , &
.-
/
,
! .-
/9
&
&
1 & $ &
! 0
&
! & " &
&,!
9 0
& .
.
//9 &
5 &
&
!
! .
9
!
!
/ 0
& .
/ 1 & (9
*
9 &
& ..
/
/
1 & 9
&
!
&,! . K
/ 0
!
9 4
0
9
"
! 9
)
&
9 &
"
&
I
!
, 9
!
5
!
9
9
, 9 .
&
9
!
/ 1
0
*!
! 9
9 "
&
!> 9 0
9 ..
/
/
&
!9
&!
&
!
9 !
&
#
&
! ..
/ K
/ !
&
! ..
/
/
. .
/
"
9
0 9 &
,
/>
&
!
!
&
!
%5
& 4 !
&
0
! &
! 4&
0
! &
O2
9 &
&
!
"
9 &
O2
&
>
&
&
9
& 0
0 &
0 9
9
4 !
&
#
!
2
3
!
# %
9 "
,
0
&
"
&
9 "
, , * &
, 5
&
> " & 0
D (E
#
F & &,!
.
/ 0
!
&
&
F &
& &,!
&
,
0
"
>
, &
!
'
!
# 9
&
,
!
&9
!
4
!
> 0
9
&,!
9 J
>
!9
&
& &
&
! 0
& ./
!
0
.
/
9 0
5
! &
, =
, = !
&
!
9
!
9
&,! .
/9
. & 9
4 &9
&,!
9
K
9 9
K .
/
9
9
9 / &
0
#I
&
&
!
,
! &
&
0
9
,
& 0
&
,
! ! &,! 0
! !
, & &
&
$ !
#
0
&
>
*
0
&
2
D .
/ K E
-
.
/.
/
-
/
/
&,! .
/ 0
! !
= >
!
.
/
0
= !
.
/ .
/ J
.
/.
/
= & &
&
,
> 0
&9 4
0
!
&
9
&
,
>
9 D .
/ K E
1 "
9
=
&
,
9
.
/.
/
#
0
/
/ )
9
&!
.
/.
/
9
&!
D. /.
/ K E
>
0
!
D.
/.
/ K . /.
/ K E
J
0 &
! 0
,
J - ! J
&
&,!
,
"
5/?
-
J &
/
#
&
0
!
9
&
!
&!
> 9 0
&
&,! #
,
,9
!
2!
#
#9
.
&
/ "
!
9 & 9
&
!
"
)
9
&
&
@ .
&
!
!
0
!
9 &
9
J 9 9
[
! /
"
,
! 5 J #[ J
I ,
! 5 !
, 0
! =
$
, = ! 4
J . J /9
( .,
I
! ",
, .
/9
& .
/ . *
/9
&
!
! = 9
&
,
9 9 !
"&
! =
9
&
&
&
& )
$##
& 0
! &
& 4
.5
5 5
/ #
' ./9
& 9 !
1 & 9 &
!
&
&
9 & &
" .
/
&
!> 0
,9
4
!
&
&
9
&
! .
4
&
!
!
-9
0
9
&/ ..
/ K
/
&
!
& ! ..
/
/
5
./ !
& &
5
&!!
"
&
,
0
4 & & 5
&
9
&
0
"
! .
9 " 9
& 4
!
. // 7
9 9 R
D E
'- !
# H J #
#
#
!
)
J
&
#
# ! #
# ! #
# ! #
#
!
'-
!
./ . /
H
I
! ./
.
/ . /
4 !
! ! > ,
6
$ J #
#
#*
/
@ %
./ ./ 8
./ J
.#
#* /
.#
#* /
.#*
#* /
./ J 4.#
#* /
4.#
#* /
4.#*
#* /
0
./
./
./
-
.//
/ ) &
&
!
!
!
> 0
5
9
&!
.
&/9
! ./9
./
&!
.
&/9 0!
&
&
&
> & &
9
!
& !
&
!
!
. , &
( /
H #
&
&
0 . 9
! 0
9
,
0
./9 ./9
/
H
&
I # " #* 9 9 # " #* 9 # 0 #* 9 9
#* 0 #* 7
-
./ J #*
#*
#
#
#
#
#*
!
! #
#
#
#
#*
#*
#*
. #
/9 ./
./
!
!
#
#
#*
#* .
# #*
/
) &
9 &
./9 ./
!
" # " #* 9 0 # 0 #* > 0
&9 I # " # 9
#* 0 #* .
/ ! # " #* 9 # 0 #* .
& ,
/> !
!
"
'
H
I
&
&
&
!
#
0
&!
"
0
5
!
9 &
"
, I
"
,
!
./ ! ./9 &
, ./ ! ./9
& " 0
&
+
&
&9
!
5
!
!
)
!
9 & &
!
9
&
(
!
(9 &
!
9 ! ! &
&
!
!
)
"
!
0
5
!
,
!
!
9 ,
!
.
9 &
5 &
,
*9
0
4 !
!/
!
#
&
,
&
!
" , 0
5
&
9 "
!
>
&
! "
&
I &
!
>
0
&,!
"
!
&
&
. &
! 0
&
/
& 4
. /
&
!
&
! " &
9 . / J
. R
/ &
!
-. / J
. / J K
K K
J .
/
& 7+78 )+ . 4 F
9
/
5
. /> ! . /9 & &
'
!
R
& 0
!>
&
&, I &
5
&
0
. /9 "
&
9
./
)
9
R
&5
!
)
,
J # & &
&
9 &
&
&
0
, 0
4
&
&
I
J
&!
&
9
5
&
,
&
9
&
&
' 9
0 " 0 0
5 &
! 0
I
.
& &
9
J J 9 /
J - I
J I I -
!
J -
!
J -
!3&.
K /
. !3&.
/
. J
!
J -
!3&. K
/
. !3&.
/
&
0
"
>
5
!
0
!
9 & 9
5
&
" &
5
!
K
&
,
- !
.&
!
J -/ )
49
" " 0
9 &
&
&
9 . J ' /
"
9
*
0
&
,
! 0
&
,
& 4
./ J .
/9
&
! 0
! &
!
)
,
! #
&
& R
! .&
)+/
&
9
&
> &
4 !
..
/
/9
..
/
/ &
&
! &
&
+
0
&
&
&
& J
&
9
&
,
0
5
!
&
! 5
&
>
, ..
/ .
//
9 &
&
9 0
#
!
9
!
> "
!
& ./ ! ./ " &9
'$
. / ! ! &
5
F & ! &,! 0 ! 9 ! !
4 & &
& ( &
> &
& !
. !
!9 0 &9
0 / ! !
! J
.
/> 0
! & &
& . J - 0
9 , !
/
6
, &
! .& &
&
&
/I
. / . / 4. / 4. /
. / 4. / . / 4. /
1 R
0 0 0 >
. J / "! > &
9 &
!
9
. 0 /
"
&
..
/ .
// &
> ! &
! >
&
& .
&
< & !
I ..
/ .
//>
5
&
&
& R
/
2
!
2
# .
!
4
!/ ! &
! 9
9
&
&
0
9 !
!
! &
!
9 0 & .
/> I
.
/ &
!
&
.
!
9
!/
! 9
, #
#
# #
#
#
!
# )
&
&
9 0
,
>
! &
&
!
.
!
&
/
.
& &
9
J ! 9
9 /
9
, J -9
J
J - I
J I I -
01
.
/9 2.
/
!
J
.
/
$
. 4.
/
(
,
!
9
J -9
J
'(
!
@
&
! "
.
&
& 4!
!
9 , &
/
K
K
K
J .
/ . '/
! &
& " &
! !9 &
&
.( K
' / J .( K ' /
J .
/
& ,
&
&
! &
L &
& 4 ! 9
! &
!
5 0
9
$- "
I &
! &
!
" >
&
&
"
! < 0 <
!
!
#
&
!
& &
)
9 &
, !
& 9 0 ! J 9
0 ! 0 > ! ! &
, 0
9
! 0 5
9 !
! ! "
!
./ ! ./9 ! & "
. /9
& 4. />
! ! 9 0 " 9 !
./ ! ./ 0 &
&5
. !
9 / "
0
! 9 ! 9 ./ ! ./
R
!
* ! 0 &
! 9 !
" 0
$-9
!
!
!
. /
0 ! 0 &
! !
9
! ! &
" 9 ! 9
9 ! ,
&
! !
%
!
& & "
!
0 ,
! 9 I &
!
! &
! & !3&. / ! !
" ! "
0 !
.
& &
9
J ! 9
9 /
. /
,
& ,
9 !3&./ !
'
@
&
! "
- .
/ J K
K
. /
! ! . '/ 9
$
& $-9
!
&
! > 0 &
!
!9
& ! "
L 9 0 &
(#9 "
$- "
! ,
&
* 9
&!&
2
#
&
.
/
5
I 0&
! 0
*
"
!9
,
! &
,
!
> 0
*
!
!
&
!
9
.
9 "
!/
!
.
/
J
!
0
. K / &,!
.
/
, &
*
$
. K
/
, *
. I / . K I /
(
, !
*
&
9 & !
" I
,
&
!
9 & ( &
!
9
& 4
!
& - . / - . / K .
!
" &
!/9 - . /
&
&
&
! O2
9 0
, "
&
>
0
&
! &
4 ! &
!
9
&
4
9 0
& &
O2
%!9 0
9
O2
&
$ #
"
$
&
&
" 9
! !
&
0
&
9 0
&
5
!
9 ! &
!
7 !
&
! O2
9
&
0
&9
!
9 0
&
O2
I &
&
!
!
!
0
>
4 "
!>
, &
9 0
&
! !
&
&
!
'#
!
&
9 &
+78 )+9 "
. / &
9
& & &
L
> 9 &
5
!
./ &
. /
&
!
& &
&
!
, 0
&
9
,
. / &
5
@
&
! . K K K . (/ K
. //9
&
.&
5
!9 &
> &
*!9
>
!
/> "
. ,
$##
F/ !
& 4 . / &
&
5
! &9 . /> 4
&9
0
& . /9 . / &
9
&> !9 , , &
,
! 9 &
+78 )+ & &
# .\
/ H
&
,
! J
&9 &
& , &
!
9 &
&
!
9 & &
!
(9 %&
&
!
- .
/ J K
K K .
/ . /
J K
K .
/
)
&
! 9
!
. (/
)
9
!
"
)
, # & , 0
!
5
9 &
4
&
, &
)
&
9 &
!
5
9
&
&
!
9 0
&
&
0!
,
! &
5
!3&./> &
&
&
,
!
& &
9
&
&
,
!
& &
&
9 @
& !
! .9 &!
9
" &
0
&
,
/
! "5 *9 ! &
(' &
"
!
&
9 ! &
! &
&5 0
5
&
&!' 5
&
, !
, ! &
9
0
> ! 0 &! ! ! )
0 ;
5 !
9 ;
!
& &
&9 0&
& 4!
''
&
!
!
&
5&
. / . K / . /
A&
O2
.8
9 (/ . / .
/
. 9 #K / . K
/
.
/
5
.9 #K '/ . K
/ .
/
.R
9 $/ . K
/ .
/
% I & 4!
&
5
9 &
, 0 &
<
&
! !
9 0
9
&
&
9
&
5&
9
&
&
0
0
9
> !
& ! &
&
9
! & 4
! 9
&
) &
9
&
9
&
&
5&
9
&
&!
4
4
,>
&
&
,
! G , &
& > &
5
0
! 0
, "
> &
& F 0
& 4 ! >
! ./>
=
"=
9
& & !
,
& , & !
!9
0
9
& &
&
&
&
! "
9
&
9
! &
,
&
&
9
4
-
$
% &
,
%,,,
&
) 5
%
&!
7 " ! " ! " 7 " ! "
7 * ! " 7 " ! " ! *
&'% ? "& &'% ? "&
4
-
$
-
+ B BC 6 7
#
'
!
-
- <<
(
A (
% &
6 (
$
, -
<#"
<##
B BC 6 (
-
<#8 $
) $
) -
%
, -
$
$& (
B -
/ , <#; + $ / ,
- (
A " 7 " # # # "
$ - "
$ - -
% $ &
"
,
, 4
$
(
-
$ +/ , %/ & 6
$ * " # @ "; "9 #: #< #9 #= 8* 88
9 = "" "# "8 "= "@ #" #8 #@ 8: 8< $ 8 : < ; "* ": "< #* ## #; 8" 8#
- "# 5
/
-
<#9 (
$
(
/ , -
<#9
,
! +
5
"
> ,
,
"
+
$
-
+
$ ,
,
$ +
$
-
$ - $
-
-
,
(
4 -
<#@ $ ,
2
,
B BC 6
7 #
2
$
,
B BC 6
-
I/
$
> -
+ %
-
+ & $
, $ 7 >
>
$! $ # # # # # #
# # #> $ # # # # # #
, +
'
# # #>
$ * 7 # # #
+
/ , &'% & &'% & >
* 7
4
-
,
!
%
+& 4
% -
7 &
#
$
$
$
4
,
6
,
-
/
)4
,
,
6-
,
,
$
4 7 # # #
$
# # #
% &
# # # % &
&'% & &'% &
4
-
+
,
4
-
- ?
-
-%#& ? # # # ?
-
- # 7 %
-
-
- &
-
!
)
&
5 & &
&
,
"
9
"! 0
,
&
!
!
9 &
5
, &
9 & &
&
9
" &
! &
&
, P ! &
P
0
" ,
. & 4 9 , &
5
9
&
"
! /9
&
,
0
"
74 &
&
I 0
&
0
!
5
9
0
5
&
9 !
,
!
&
9 &
9 , 9
,
! "
! 9
&
!
&
9
&
9
9
! " , &
! .&
!9
/9
,
"
&
>
& 0
&
9
0
9
&
0
&
!
9
&
&
,
&
&
&
&
!
7
0
!
!
,
9
. !
> 0
4
0
!
&
"
,
16/ !
> 9 & ,
749 0
&9 !
&
&
, &
>
"! 0
&
9
9
!
&
9 !
"
L
0
&
!
9
&
,
)
0
! &
0
!
!
" . / ! &
&
"
5
9 &
"
,
! @
&
!
"
. ?&
& ? ! 4 &
/ P
9 "&9 &
0
>
0
59 &
& & &
0
&
&
&
,
,
9
&
,
0
!9 &
5
0
& H
9
&
9
>
&
>
0
0
5
,9 0
!
9
,
!
@ &
# 9 &
.
/9
9
9
>
!
0
&
,
)
.!
/9
&
!
I
J
J D
EJ
.#/
0
I
&
>
5
>
5 ! %1RI
. I . K / I . K / /
.I I . K / /
. I . K / I/
)
& 9 !
&
( J
&
&
&
&
9
!
,
0 !
9 "
&
! 9 !
! &
",>
& >
" 0&
- $
!
&
! " 0
9
0
& 0
, & &
R1 .R 1
5
/
$ . 0
9
!
9 !
! &
! & 9 &
"
> &
,
"
&
"
,
16/ @ & 0
!
&
,
,! & "
!
0
!
L 4&
0
&
! & 4 &
9 &
&
,
&
9 &
& 5
!
9
0
&
&
*
+ "
! , 0
!
" D 9 $9 E
"
$
' -
H
@ &
. / &
&
+ J )
! I
3 J
#
4
&
-I .# /
"
4& "
&
,
. / .&
"
!
& 9
0
0
> , DE/
1
9 &
+ J & " "
&
!
5
! .#/ L &
,
9
&
5
,
&
"
.# /I
+ J
&
- I .#$/
(
0
&
&
& "
"
&
,
+ I
+ J J
- I (
&
.#(/
9 0
9 ,
+ I
+ J J
&
- I ( .# /
! 0
"
9 &
, "
9
! 0 !
.
/
&
5 "
.# /9
&
!
0
5
,
&
&
. /9 - . / J >
+ & &
! . &
/9 ! 5
, 0 &
9
. &
+ / &
& # 4
&
& 9
& ,
> &9 &
!
,
> &
"
! &
, 0
& . /9 ,
. / &
. . /
&
,/> ! & 4
&
0
!
7
! & 4 &
. / . /9
&
& !
@ 5 &
0
(
"
"
&
> !
. /
P &
!
! P ! +
. /9
*
&
&
9 0
' DE
0
& 4 . 0
&/
!
&, ! & 4 ? 0
&!? .
&
/
&
.. + /
&
! &
. //> !
"
9 , D#E
! "
&
&
, &
! , &
5
9 &
! *
4 &9 "
,
! .#(/9 J . ( J /9 ! !
&
& & 0
&
9
&
I
. . / &
9 !
/
J - I 9 01
, + .I
/ .I
/
&
&
&
!
9
! 9
& !
&
! .# /
,9
&
&! 9 !
"
& &
"
9 & & 0
!
"
"
&
*
9 &
!
&
5&9 !
5
!
* %!9
&
!
'
L &
, & ,
&
,
0
&
9
"
& !9 !9 9
P !
! !
P
!
&
,
&
! 9 !
&
9
& 9
&
! J
> !
9 0 "
9 ( J
)
&
&
,
9 & &> &
0
9 .9
"
9
9 9 J - I
/> 0 9
& ,
,9
+
6
&
&
! .# /9 + J
&
!
,9
0
",
& 0
&
&
&
&
0
&
&
>
(
&
9 " &
5
0
, &
5
0
!
&
$
.
9 ! + /9
&
&! &
0
9
"
! 9 0
9
&
"
%
! &
& &
>
9
!9 " !
+ 4 &9
, &
I
&
&
!
&!
,
&9
&
&
5 !
!>
9
0
& &
" ,
&
&
&
&
! 0
5
4 &
!
66>
9
(#
L
&
!
&
9 ! 3
&
& 9 &
,
&
& 9 0
&
! .# /9 9 0
.&
/ !
&!
,9
!
0
%1R> 0
&
&
,
!
"
!
.# /
. . / &
9
9
&
,
&
9 9 + > &
&
/
I . K / 9 3 9 + .
I/ -9 + -
J - I
+ .
I/ + .
I/ K .
3/ .3
I/ + + K
01
. .3
I/9
/ . 9
/
2.9
&/ 2. 9
&/
. K /
3 I . K / 9 .3 I/
%
9
&
" 9 .
I/9
+ .
I/ ! .3
I/ . !
4
/
0
9 !
"
" &
9 &
4 &
9 &
,
! "
" 9 &
&
0
5
* &
> , 9 , !
+,
!
9 9
& +
. . / &
9
9 &
&
/
9 +, -
J - I
3 I . K /
+, +, K , .I
3/,
01
., 9
/9 2.9
&/
. K /
9 ,
#
"
&
"
0
&
>
&
*
%& 4 ! I
-+ .
/ J K
( K '
5
! I .
/ J # $
,
P
! P &
! >
6
& !
&
&
,
9 !
"
&9 0
&
%& 4 !
'
)
&
,
"
> &
0 5
9 9 ! +
,5
> "
.#$/ !9 &
&
9
J
. ( J
9 0
"
/
+ , + &
&
9
4
&
! 0
"
,>
0
9 &
, &
9
! ! 9
&
.#$/
"
F &
9
&
9 &
!
&
F &
,
&
,
.&
/9
&
.&
/
&
&
9
&9 0
&
9 &
&
5 !
!>
& > 0
" 9
&
9
&
" 9
&
; 1
9
&
!
9 &
"
&
"
,
P !
&
> 4 &9 0
&,!
! 9
9 9 9
0
! >
&
9 0
! .# /9 &
9 &
J - &9 &
.&
, 0
/9 &
- &
9 9 9 >
0
!
& &
&
,
!
.
9 /
9
&
",
9
&
&
!
!
4 & 0
#9 &
$ $ &
!
F
"
'
H
#I
! 0
&
. / &
9 ",
&
!
&
&
&,!
&
9
&
9
0
&
&
,
! R
F 0
5
",
&
&
& 0
&
&
& .$9 0
,
/9
!
&
,
!
)
&
", ,
9 &
>
0
& 9 J - I
9 ", , &
&
.
K /
J -> " &9 0
&
& ", , &
&
9
0
& 9 &
&9 ",
&
&
!
9
&
0
L
3
&
" ",
I 3 J . K /
)
,
0
!
>
. . / &
9
",
&
9
9
&
&
/
3 9 + -
J - I
./ .,
@
!
AI ", , &
+ + K
01
. 9 /
2. 9 */
3 .3 K /
)
9 4&
!
./9
&
&
> 0
& 9 &
" ",
> J 39
&
!, J 39
",
>
!9
9
",
9
&!
!
5 9
"
",
&
"
H
&
I
&
+ 9
!
9 &
4
.
&
9 "&/9
&
",
9 &
&!
"
H
# I
! 0
0
!
&
9 &
2 =
! 9
&
, 0
&
&
!
&
! 9
",
&
!
! &
" !
,
!
& ",
& ."
0
" && /9 .
/.( K .
/' /9 &
( K
-+ J K
(K ' K
'
&
,
& ",
9
* &
5
.
/ & 9
&
! . /9 &
&
7 &
&
&,
",
9
9 0
,9 .
/9
&
&
",
,
0
0
!
4
0
&
",
!
9 0
& 9
&
! "
> , &
#
&
!
",
6
&
&
&
,
. /
!
&
!
&
! 9
&
!
"
P &
9 0
.
" 0
#(/> 0
!
! +
,
!9 9
, &
,
0
&
,
0
!
9
"
! .#$/9 " 0
,
"
, > 49 &
!
!
" 0
9 0
&
! 9 0
0
9 &
9
9 9 - I
>
9
0
&
!
&
,
? !
?9 &
! 9
">
&
9 0
9 0
.#$/ &
!
! &
,
0
# 9 0
9 !
" &
.
?&
2 =
? P
&
,
? ?/
&
,
&
&9
!
"
&
! P
9
& .
0
9
T/
0
& &
& &
&
&
9 0
!
I ) !
9
"& , + 9
&
5 0
!
0
&
9 &
&
&
5
9
&
& 0
&
& > 0
& 9
& , &
9 0
*
> &
+ 9
0
! >
!
! 9
5
0
0
& >
!9
0
F 9
0
! ! &
+
& &
! 9
!
9
! 0
# 9 0
&
,
& 0
!
&
$ $
5
,
? &
!
9 0
&
,
?
!
&
,
! 9
,
&
. /
"
& @
73#
9 9 + F
0
&
&
9 ! !
4
!
. /9
I
. . / &
9
&
2 =
9
9 &
&
/
+ -
J - I
+, +, K , ,
01
., 9
/
2.9
&/
., 9 /
2. 9 */
, 9 ,
"
9 & 4 !
I
-+
J
K
.( K
' /
&
! 0
F & 4 ",
9
&
! .
/9
&
,
#(
@
0
9
9
&
0
&
,
&
,
0
& !
9 &
9 1 &
# & *
!
&,! &
9 &
&
! &
&
&
*
9
9 &
9
. K /
&,!
-
"
9 &
& .& "
/ "!
* 0 & &
9
0
9 &
6
&
&
2 =
.
4
&
&! /I
.&
2 =
&
9
9 &
&
/
01
J - I
01
., 9
/
2., 9
&/
J - I
01
., 9 /
2., 9 */
%& 4 !
## &
&
",
&
>
9 0
#( "
",
&
&
>
& 4
!
&
#
! ##9 ! 0&
## & 0
!9
" 0
> 4 &9 &
9 0
9
&> "
* &
! > , &
#$
)
&
,
!9
"
&
,
! 5
9
!
&
9 &
9
&
,
5
& 4
!
. /9
&
,
. /
' ! 0 6"
)
&
&
* 9
&
9
>
9
! 0 &
L "
# 0 &
! "!
!
&
,
& &
9
F 0
9 ! 0 9 &
!
9 &
& &
9 &
&
,
! .# /9 0
J
! ( J
I + J &
9
"
0
9
9 ! 9
&
0 0
&
9 & &
I 0 9
9 !
9 0
9 * &
> &9 &
!
9 & 4 F
0
, " !
# I
&
"
, 9 " 0 9 0
& 9
&
, 0 0
,
& &
# 9
& &
&
#$
. . / &
9
9 & &
/
9 3 I . K / 9 +, -
..3
I/9 , / !
J - I
. .3
I/9 , / !
+, +, K , .I
3/, + + K
. K /
9 3 I . K /
.+, 9 + . I . K /
I//
+
L
73#
0
&
,
!
&
> 0
,
"
9
9
+
,9
5
> 0
+, ,
"
9 0
9 0
9 0
&,!
&
,
>
&
&
F
! &
& &
!
5
"
,
9 & ,
&
>
&9
,
&
0
,
9
" ,
&
0
K
> & ,
"
! ! "
! %& 4 !
I
-+ J K .
K /.( K ' /
! &
!
&
#' &
P
&
9 ! + 9 &
&
&! &
$
0
, & &9
4 &9 &
!
&
> &
&
& 9
9 ! J
H
&
9 &
9 &
5
#'9
5
+ )
9
0
9
& 4 !
-+ J K .
K /.( K ' /
! &
4
0 , &
-
%&
,
"
-
;:
,
,
$
-
-
;;
-
$ %& /
- 7
4 +
-
(
-
%&
,
,
-
@ & 0 ! &
,
"
J 49 9 "
! 4 > 9 # J-9 &
0 >
&
& &
! 9 #
! &
9 &
- ,. /9 0
! !
& 4 . / P "! . /9 &
0 !
,
P &
! 0 ,
&
&
&
9
9 ! 9
!9
9
, 9 & !>
" 9 &
!
! -5-] ! 9
&
,
-] * &
"
!
9
,
& 0
,
9 !
&
& &
, &
,
!
&
9 & 4 ! ! &
9
! ! !
!
&
&
- ,. / 7
&! 0 &
>
! &
9
&
5 "
! %!
!
!
, &
+ "
!
"
0
! " A X + D(E9
D'E ! 1 X
D -9 E
'
74
! &
,
7
&
&
!
9 ! ,
P !
0 P ! ! & 4 9 - I 9 ! J 4
I
J 4
# #
.##/
"
$
& 0
9
&
,
0 > " 9 0
9 0
!
9 !
&
!
&
&
!,
4
&
9
&
! 9 , , *
9 " 9
0
)
9
&
P "
I
.- ,. / !9 &
/
4
J - I
#
J K I
#
& 0
&
. K I
/ . K I / . K I /. /
"
9 , " * 5
! 9 & "
.##/
)
, 5
" , &
0
!
9 4
. - I / .- I / .
& 0 */ P
"
I
.- ,. / !9 &
&
/
4
J - I
J - I . / . - I / .- I /
#
#
@
&
!9 0
9
' - "
)
9
&
9
" &
!
!9 !
#$9 0
5 " ! I - &
&
! # 9 ! &
&
! # + ! &
!
- ! -
&
9
4 ! & 9 9 - 9 - 9 - 9
- 9 9 0 & 0
& 9
9 9 - 9 9 - 9 - 9
(
"
-
- -
- - -
H
#$I 3
" & ! &
,
"
J (
!
" 9 - 9 9 - 9 9 9
0
K . / J $ &
! 1 !
"
& 4 &
. /9 "
. /
&
& 4 &
&
- ,. /
9 &
9
4 &9 0
D(E " !
,I
!
.# J 9
! >
"
9
0&
0
9
&
,
4/9 ! &
J ? /9 /
"
. J -9 &
/9
I
J ? K / K / K K /
!/ @
& ! 9
.
J ? / & 0
/
&
,
9 /
&
,
9 > 0
, / J -
9 & ,9 & . / &
!> 5
/9 / 9 9 / &
& &
4 9 !
& 45
. /9
0
!
& 0
. /9
! *9
&
&
! &
. / &
. , !
&
4
/> 0
9 &
4 & 0
. /
!
& !
0
& . /9 . /
&
9 . /
.
&
4
/ . / .
0
!
/ & !
! ! ! & 4 9
"
. / &
> & 0
D(E
"
,9
&
&
& 4 !
" !
4
&
. &!
/ !9 0
&9 &!
7
&
& 4! &
&
&
9 &
, , &
& ! 0
' "
)
&
&
&
&
,
" . 0
!9 0
,
/9 &
!
& !
9 & 4
& ,
9
& ! & !,
49
&
&
!
9 &
,
9 " 9
! ! .&
& /
&
9 &
! "
! ! 9 0
)
&
&
,
&
&
.
&
&9
,!
! , 9
"
&
,
"
/9 "
0
9 9
&
,
>
&
J
.
/
L
./
&
!
.
9 & ,/
9
&
&
9
!
.
/
7
4
&
, ,
" 9
"
&
, , &
&
9
&
> 0
,9
&
4 !
& 9 0
9
&
,
> 9 . / !
4 ! ,
& &
,
! &
,
!
&
9
& "!
0
&
9 &
9
&
!
- 9 J K I 9 & ?
?
" &
!
#$ 7
> &
4 "
&
9
&
0&
!
0
&
>
,
&
,
&
) &
9
0
& - &
9
&
&
> &
&
",
)
,
*
9
& 4&! L &
&
9
! 0
!
,
&
- ,. /9
!, 4
.- ,. / ",
9 &
9
&
5
, &
/
#
"
- - - -
- - -
- - - -
- - - - -
- - - - - - - -
./ . /
H
#(I + &
,
"
!
9 &
J !
J $9 0
,
I ./
> . / &
H
&
, ,
9
&
,
&
!
J - I
!
J . /
./ #
. / .,
I . /
&
J K I
!
J . /
.$/ #
)
&
9
! 9 " &
!
! 4 9
. /9 0
& &
&9
!
. /
&
9 0
5 &
!
",
9 0
.$/9
&
, ,
&
&
9 " 9
0
! 9 "
&!
",
!
# &
0
+
&
&
,
&
&
&
&
,
9
#(9
&
9
!
- 9 0!
&
& &
!9
.- I /9 4
&
)
9
"
&
9 &
0
!
! 9 7
& &
!
&
>
.$/
4 0
&
9
&
&
> 0
9 &
9
&
,
&
4 0
&
&
! & .$/9 &
4
&9
!
&
!
9
"
&
9
> 4 &9
. K /
9
"
'
0
&
&
4 9 > 9
&
,
9 !
&
9
!
7
9 !
9
&
&
4 !
.
/
%
9 &
0
!
& .$/ &
, & &
5
&
,
&
9
#( > 9 . / J
9 &
,
9
&
! &
4 !
)
&
#-9
& &
",
I
P & &
.
!/ !
&
3 .( K ' / P & &
&
! ",
.&
J
",
/>
3 &
&
!
",
> 4 &9 &
&
3 J
9
&
3 J
&
,
.&
& /I
. / . /
%&
I
-+ J .
K
/ K 3 . /.( K ' /
)
, &
& > &
9 &
&
9
0
& ",
&
&
&> 9 0
&
&
! ",
9 &
,
)
&
9 4
0
&
&
!
9 0
&
&
&
# > 9 &
49 &
&
9
!
* )
&
,
9
&
&
0&
! &
4 0
&
9
&
,
&
9 !
9
&
9 &
>
&
,
&
&
&5
9
&
!
# 9 . /9 !
! 9
&
, - # 9 &
&
&
)
!
0
"
##9
&
! 9 &
&
,
0
I
"
.- ,. /
9 &
9
&
5
, &
/
J - I
-
J - I
!
J . /
./ K #
. /
0
. /
!
J . /
.$/ .4 /#
)
49 & ./
0
&
" &
>
&
! - & ?
?
" &
!
#$9
5
&
>
&
,
9 &
9 &
&
45
!
&
! " % &
!
9
,
&
. /> &
,
&
5
&
!
9 ! , 0
($9 &
&
5
9 0
&
($'9 &
"
!9 0
!
.$/9 &
. / , ! 9 & 0
&
. 0
9
&
./
!
9
5 ! & & . /
> &
9 &
!9
0
/
%& 4 !
&
4 ! &
5
9
"
! &
&
& 4
! >
",
!
&
! 9
&
> "& "
0
&
, 9 &
&
,
!9 #- ! #9 " !
!
.
!
!
/
4&
-+ 9 &
F
.
/9
& 4
!
.
/9 0
,
9
> 9 &
#9 &
!
9 ! !
%!9 &
5
, 9
F ! &
.
( /9
!
! 9 &
&
!
,
! &
9 &
&
&
&
! ! 9
&
,
9 ! 0
&
& 0
! &
*
> 0 &9 4 &
! "
&
9 0 &
. , !
,
/
9
! "
9
*
>
> & &
!
( ! ' 0 & !
L 0
&
*
9 ! !
9 &
" ,9
"
.
/> &
&
,
9
&
",
&
&
&
!
0
&
0
&
&
! .#/> "
9 J - 9 &
0 9
"
9 0
!
"
&
5
9 &
&
! 4 0&
!!
0
(
5
9 &
5
5 9
& . - I ( /
!9
! .##/9
5
! J 49 I
5 J
5
!
5 & &
,
"
??9
9 &
5 9 0
!
# ! > "
&
&
9
&
!
9 !
.- ,. /
!
9 &
/
4
J - I (
,
"
= I = J 5
5 =
J K I (
5 5 5
&
! !9
)
",
#-9
5
&
,
&
, ,
&
! 5 5 5 9 " . 4/9
5
9
&
>
0
&
,
&
9 >
&
0
J (
J .
/
9
>
.
/ . / &
!
9 !
,
5 9 !
I
.- ,. / ",
9
9 &
9
&
, &
/
J - I (
!
J . /
./
,
"
= I = J 5
.M/ 5 =
. / .,
I . /
5
&
J K I (
!
J . /
.$/ 5 5 5
--
"
"
"
#->
&
! 9 0
9 "
4&
-+ " &
", 9 & 4 ! I
(
J &
.
!9
&
,
./9
! &
",
/ !
5
&
9 &
, (
3 . ( ( K ' / J 3 .. /( K ' / P &
( ",
9
*
! 0
-+
& &
,
.$/
+ , 9 & &
",
0 -+ 9
( & ",
,
( 9
& %!9 &
0
! !
9
0
,
! 9 &
'! ) "
!
9 9 &
4
&
! ! &9 &
,
0
",
9
&
!
0
&
9 4& 0
,9
! 9 9 9 &
&&
9 0
",
4
0 &
&
!
5 ? ?
" &
!
#$9
0
5 ? ?9 & 0
7
9 4 & !9
4&
0
@ & 0
&
,
!
L &
&
&
,
&
&
&
. / , 9 ,
9 " 9
&
0&
! &
. / !
0
0
>
,
" . /9
4 !
&
! . !
/9 &
&
"
)
! &
9 0&
,
0 &
$ 9 9 !, ,
9 0
,
> 9 0 9 $ J #
. 0
#-9
",/9
$
0&
0
9
>
9 > 0
&
. / , ,
9 &
. K /
" 9 . K / & &
&!
&
9
&
&
&
&
! . /
"
-
H
# I ),!
9 0
"
&
)
.-/ , 9 & 0
& &
$ J # 9 " -9
,
& &
"
9 &
9 .-/
./9 " 0
5
& & .4 $ /# ! 5! 0
& ,
9
&
!
$ $ K # 9
&
,
&
&9 .-/
$ 9
)
9 &
&
,
9 0
&
9
0
! " 0
9
9 &,! .&!
/
0
# 9
!
0
"
9
!
6
4 & &
,
0
##9 "
3
&
! .4 $ /# ! - &
! $ $ K # 9 0
!
" &
!
#$> &
&
! ! &
4 ! %&
! &
! &
&! )
&
9 &
&
!
>
,
0
!
J 9
&
4 &
9
9 &
! & -
! 4 &
, &
9 &
9 0
"
!
5
!
&
, .
&
&
! G& 9 0
& /9 & &
L &
,
0
"
&
! &
L
!:! !
!
,
$ >
&
,
&
> !:
&
&
! 0 . / . K / !
&
,
9 &
9 &
0
5
-
"
- - - - -
- - -
- -
- - - -
- -
-
-
- - -
- - -
- -
- -
H
##I
3
&
4 !
0
"
&
9
&
J 9
J (9 J
.- ,. / P 0
"
&
9 &
9
&
,
&
/
J - I
!
J . /
J I !: !: J . /
!
J - ! J -
./ !:!
, $ .. / K I / -
.
. / 2.!:! 9
/ . /
!
J
.$/ .4 $ /#
.(/ !:! !:! $
$ !:!
. / $ $ K #
!
!:! " -
.#/ .!:! 9
&/
. K /
%
9 0
./9
9 &
! 9 !
&
& @
&
&!
,
&
, !: J . / 9
&
0 &
&! &
& ,
9 &
. / & 9 0 .$/ .
"
.##//9
&
$
9 &
&
&!
!
&
& &
& 9 0
&
&
. &
/
&
!
, 0 . /9 &
. K /9
&
" 0
! .#/9
5
! 9 ! . /9
9 4 0 &
"
-$
"
&
9
&
&
! >
9
4 &9
> & &
9 0
9
!
> !9
&
0
&
9
9 9
!
&
9
! &
! 9
>
9
*
9
! &
H&
! &
,
&
, 0
5
"
& ! &
9 &
&
0
,
!
& 4 ! &
9
9 "! ,
%& 4 !
.&
, D(E/I
. / (
-+ J . K
K
/. K K ' /
! , , 0 " ! > & !
5 !
$ 0
9
! &
, 9 &
! &
9
!
&
"
4 ! 9 &
9 9
& 9
4
4 !
L
0
"
&
&
&
&
,
&
)
. /
,
&
&
>
4 0
0
9
5
"!
&
! " !
0&
!
0
9
&
0
&
!
0
"
5
&
9
!
4&
&
0
$ 9
, & ,
9
&
& > &
$ J # 9 &
. /
9
5 &
&
> "
9
!
9 0
&
$
)
9 &
. / &
! "
9
,
$ 9 &
!
> & & "
9 &
5 ! ,
>
&
. K /9
&
9 " 0
&
,
),!
0
#'
*9 !:!
!
> $ & ,
> &
!
&
&
-(
"
H
#'I ),!
9 0
"
&
.- ,. / P 0
"
&
9 &
9
&
, &
/
J - I
$ -
!
J . /
J I !: !: J
./ 2.!:! 9
/
01
. / .!:! 9
&/
. K /
!:!
.$/ $ $ K #
.(/ 2.!:! 9
/ J -
!:!
. / $ $ K #
.#/ .4 $ /#
.'/ !:! !:! %
,
./ .!:! 9
&/
%
&
)
49
5
&
! 0
& 9
&
&
)
&
9
. /
9 0
9 &
&! ./9
!
9
. K / 5 &
> & &
9 &
! & "
!9
,
.$/ 0
&
.
9
&
&
" / )
4
&!9 0
.(/9
,9
> ,
. / &
./9
9 0
.#/9 !
9 0
./
0
!
9 &
*
4
"
-
- - - -
- - - - - -
- - - - - - - -
- - - - - - - - - -
H
#I
3
&
4 !
0
"
&
9
&
J 9
J (9 J
3
4 & &
,
0
#9 &
!
&
0
,
0
"
&
! , &
5
0
,
&
>
&
&
!
9
"
9 &
,
&
! " &
&
> &
&
9
&
&
. / ! ,
.$/ & " 0
.
*/9
!
%& 4 ! &
4&
&9 0
&
0
"
&
9
&
'&
0 "
, * !
&
, ! 0
" ! 9
* 9 !
L 0 &
&
&
&
&
,
&
74
0 "
& 9 0 ,
, 0
5
$ 9 9 !, ,
!
9 0 9 !
$ J # 9
& ,
, 9 0 9
$
0&
0 > 4
& . /9
9
5 9 ! &
$ 9
"
&
!
L &
, 0
9 ! & 4&!> 0 &
! ! 9
@ &
9 ! &
&
,
&!>
9
&
$ 9
.
K
9
&/9 0
-#
"
, &
> &
&
9
@
! $ !, , -
I
.- ,. / P &
9 &
9
&
, &
/
J - I
!
J . /
./ 2. @ 9
/ . /
. / $ $ K @ .-/
.$/ .4 $ /#
.(/ @ .- I
$/ @ . I
/
@ .-/
&
J I
. / @ . / @ . / K $ K #
.#/ @ .
/ $ K #
.'/ . @ 9
&/
. K /
J K
I
./ $ $ K #
9 & @
5
&
9
&
&
5
0
./ !
!
5 &
& 0
.'/9 & "
)
!
,
&
>
&
, 0
&
9
$ J #
&
# &
& "
> 0
$ 9 & "
@ 9
&
5
&
5
!
"
!
&
9
&
& &
!
. /
&
,
!
$ 9 & 0
@ .-/ 5 ,
" 5
&
9 0
.$/9 . / ,
"
"
.##/ &9 0
.(/9
&
@ . 0
9 &
5 &
@ /9
&
> , ,
9
0
. /9
@
&
& ! 9 0
.#/9
& @ &
! ., !
/
P
. K
/9
. /9
&
0
! & @
5
& @ & &
! & 4&
&
9 0
./9 . / , ,
&
& &
! $
&
. K
0
/9 &
!
&9 0
9
& &
>
&
9
&
& 9 ,
&
9 &
9
!
9
& !
0
& & 4 ! 9 &
&
&
>
&
. / &
,
./
$ 0
&
"
-'
& @ > 0 ,9
" !
! & >
&
" & &
0 P
&
>
I
9
&
,
& @ 9
"
9 0 & ,
$
&!
"
. K
/ . 9
0 F&9
0
/ P 0
9 & 4 !
&
4 4&
I
-+ J . K
/ K
. K
/
7
!
& &
9
&
&
&
0
D -E
!
&
4
-] !
&
J
. K
/
6
& ! &
&
,
&
!
0
"
&
9
> !
&
9 4
& 9
5 @ .
!
/ !
!
)
&
&
,
9
" !
$ 9
! &
>
$ !
& , !
$
&
, 0
&
!
. . /
$ /
I
.- ,. / P &
9 &
9
&
, &
/
J - I
!
J . /
./ 2.5 @ . I
/9
/
J I
. / $ $ K # 5 @ . /
.$/ .4 $ /#
.(/ 5 @ .- I
/ 5 @ . I
/
. / 5 @ .
/ 5 @ 5 @ %
.#/ .5 @ . I
/9
&/
J K I
!
J . /
J I
.'/ $ $ K # 5 @ . /
"
0
,
& 5 @ >
5
&,! I
> 4& &!
,
" ! &,! - 6
&
. /9 &
&!
,
0
./ & 5 @ 9
& , &
! $ 0
. /9 & , !
F 0
5 @ . 0
0 * #
-
"
&
/9 &
, "
"
5
.##/ &9 0
.(/ ! . /9 !
& 5 @ &
! !
&
& > &
9 0
.#/9
5 @ &
& , ,
. &
0 &
!
/
$ 9 "
5 @ > 0
!
&
&
.(/
5 @ > 9 0
,
./9 &
! 5 @ .-/9
&
. K /9
0
&
,
&
&
!
&
''
&
, &
&
&
,
!9
!
9
9
&!
&
"
!
&
&
>
9
0
"
&
>
.
&
"!
&
/9
4 &9 0
D(E
&
, 9 &
&
& @ 9 &
J --9
&
J (
#
& 4 ! > 0
9
&
J $
#(
0
"
" &
&
,
9
&
&
9 &
,
&
5
0
"
9
&
,
&
&
&
0
4
" 0
"
!
!
5
&
" &
. 0
&
&
&
! G&
/ + &
,
&
&
0
"
!
4 0
, - ,. /
@
*!9 !9
!
9 0
&
5
.
#$/9
&!
! "
&
!
!
&
!
'7 0
L &
, 0
,
&
- ,. / &
)
&
,
>
9
?
? 0
!
9 4 ! &
! > &
! 4&
!
9
&
,
& 9 ! & > " &9 # ! &
&
!
6 4 & &
,
0
#>
&
&
4 !
&
!
4 ! 9
,9
0 &
&
&
,!
&
&
> 4
&
! &
&& 9 J
> ! &
! 0
"
-
** **
"* "" ""
#* #" ## ##
** *" *# ** **
"* "" "# "* "" ""
#* #" ## #* #" ## ##
** *" *# ** *" *# ** **
"* "" "# "* "" "# "* "" ""
#* #" ## #* #" ## #* #" ## ##
H
#I + &
,
"
!
&
$ $9 &
J
0
",
#- !
# 7
9
&
,
&
0
&
,
!9 &
9
& &
3
&
&
&
9
",
5
&
,
" I &
9
& &
. / 0 ", ,
5
&
9
" , ,
)
&
9
&
&
&
9 &
,
I
! 9
& 5
, &
.##/
0
9 &
!
0
&
5
! . /9
&
&
9
!9
" ",
&
!
&
9
"
&
9 !
&
5
&
,
&
!
9
&
&
?
* ?> 9
!
&
,
4
0
&
9
>
&
&
9 9
&
,
&
9 " &
)
& 9
!
6& . J
/9 .&
9 /I
6& J
#
.
. / J
/
- &
# &
5
9 "
$ 9
$ .J
#
6
/ J &
&
-
"
!
, 9
6& &
J . /
9 J .4 $ /# & &
&
& 9 ! .
! 4 9
! # /> 9 "&9
#
) &
9 &
6& 9 &
9
&
. / J >
&
&& 9
&
&
,
9
", ,
&
& 9
,
6&
&
! ,
&
0 ,9
&
&
, &
& I
!
#3%# $#!.
/
J K I
!
J
&
&
&
6& 6& K #
&
&
,> 0
J 9
&
, ,
0 &
!
9 &
"
5
&
&
&9 ! &
&
I
.- ,. / &
9 !
/
J - I
.&
/ 0
&& I $ 6
&& , .4 $ /#
&& ", ,
&
& 9 - I
.
/9 " , #3%# $#!. /
&9
" *
> 9 0 9
! ! 0
6 4 & &
"> & , 9 0 ", , & -
> &
!9
0
&! , ! 9
,
> 0 &9 9
! &
6 9
&
9
">
5 & 0!
,
9 & &
.&
&
/
"
0
&
> &
&
&
. &! &
9
/9 0
, &
4 !> & 4 !
&
9
! &
,
&
, &
! &
> 4 &9 0 6 9 0
9
& , 6 9 6 9 " ! &
"
& 9
&
!
" !
& ! 9
&
0 & &
!
",
!
9
0
5 & 0 .
0 &
,
&
/9
&
& &
! )
!
!
0 & !
0
9 " ",
&
0 *9 & "
9
&
&9 &
L &
,
&
&
& 9 0
5 "
!
)
9 &
, !
&
&
&
> 0
5 & 9 & &
& ",
&
!
& > 9
&! * ! 9
!
* ! &
&
.- ,. / &
9 9
&
, &
!
9 &
5
&
& /
!, , ! 6& -
J - I
!
J
!
J
&
./ 2.$ 9
/ J -
. / $ $ K 6&
.$/ .4 $ /#
.(/ . 9 */ J
. / #3%# $#!.
/
. J 9 &
.#/ 2. 9 /
.'/ . 9 */ J . /
./ K . /
./ 6& 6& K #
.-/ 2.$ 9 / J . K /
./ $ $ K 6&
. / .$ 9
&/
.$/
#3%# $#!. K
/
9 & &
&
! 0 ./
,
&
9
0 . / !
! 9 &
,
0 .$/9 & "
.##/> &9 0 .(/9 !, ",
&
&
! , , 0 " ! 9 &
&
9 0 . /
6 &
! & 0 &
5
& 9 &
&
> .#/ ! .'/
! &
",
& & , , 9 0 ./9
&
6& >
9
0
./9
"
&
&
9
"
J K . /9
> 0
5
9
0
J K . K
/ 6& 9 &
&
&
&
9 0
!
.-/9 ./ ! . /> 0
"
!9 &
,
9 0
.$/ 9
!
.'/9 ./ ! .-/ &
0
&
>
$
&
& ,
"
4 &
& 4 !
! &
&
!
0&
! 0
&
9
!
&
4 (.
/.( K ' / .
&
" , (
! & &9 !
& /
9 & 4 &
! 0
&
9
& &
9
,
& & &
!
- -
;"*
$
-/ 7 % 7 * &
-
$ +%&
/
+
$
$
$
4
- 2 $
-
;"*
;"" 7 ; 7 8
' $
-
$
, +%&
;";
;"9
%
&
-
;";
$
, +%& ( 4 -
;"9 (
5-
$
- % +$
& -
+%&
(
J
>
#
,
,
- 9">
,
/ ,
%,
,
,
$ ,
& )
"**
#*8
"*8
7 "
$
,
" A ,
? ">
- ">
! +
>
5 >
5- +
5
>
,
, +
,
4
- ">
, ,
" > ,
.# 4
. >
1
-
,
4 "** **"
5-
***
"*" %
#*
$ *#&
J
,
, " 4
%
&
,
! % &?% &? # # # ?
% & 7 #
/ ,
-
, > - """> $
!
K 7 * 7 *
7 "
7 "
+
H
'I &&
&
&
$
K 7 " 7 *
7 "
7 *
K 7 "
K 7 "
K 7 * * "
K
)
-
4
,
2 3
$
, K2 3
7 * ! " %
$ 7 *& )$
$
2 3K,
7 # # #
7 ! 7 " ! " ! *
) /
2 3 1
$ ¼
¼¼
2 3
, ¼ 7 "
¼¼ 7 ?"
2 3 4 - ! 7 : 7 *"**
2 3 7 *"""
%
9 &> ¼ 7 *""* ¼¼ 7 "*** ¼ 7 *"*" 7 <
¼¼ 7 ""** 7 "#
/ , -
!
"
7
" 7 * ! "
" % &
#
) % & 7 " $
0 - "
"
, "
# % &
)
+,
)
,
-
,
"
,
*
4 A
$ $
$
$
"
?
#
7 *
"
?
%, ? & ?
4 -
- .
-
" > - " - #
#
- 7 >
$
- 9#
+
>
- "
$ 9 - 8
$ <
7 , " A
%* " # # # "& % # # # &
7 # # # 7 7 "
7 # # # 7 7 *> , # # #
- # " A
*
# "
>
+
$
,
%
(
H
' I )
5*
0
9 &
*
&>
$
-
! * * ¨
# " ¨
-
4
$
- : 7 ""*
7 *"" +
/ ,
8> 7 "*"
-
! %* " #& %* # "&> - 8"*
,
$ *
# " 7 *"" - :
*** "** "*" """ *"">
$
*** *"* *"" """ "*">
$ 7 ""*
, ""* "** "*" **" *"" 4
- %* " #& %" # *&
$
, *** *"* ""* """ "*">
""* "**
*** **" *""
B
-
,
- %
&
- ? #
- , -
-
,
& A
-
,
7 * # # # * " ## # ">
$ ,&
,
J
! !
, ! - "
)
% &
>
-
4
% &% & 7 % &
4 ! .
5-
%, ? &
.
>
,
-
1
-
-
4 / ! - %.&#
> $
,
-
,
% "&
5 ,
5-
>
-
, -
4 - ! -
,
-
J
$
,
% "& %
$
"
> 5-
5
,
, &
5
.
%.&#
/
4
, !
, ,
% "& $
.
/ ,
!
1
J
5
# 7 % ?"&
% ? "& 4
# - $ /
-
,
/ ,
/ ,!
1 % &
>
% "& 5
% & 7 " % $
, 88#:&
- % &#
, -
,
4
.
. ,
2 . %
&> . ,
$
.% "&
5 ,
- 8""!
"
7 *
"
% & %
-&
#
#
" %
-&
#
7 #
% &
8
" % &
#
7 # ? "
%
-&
&
% ? &&
B$
>
#" -
88 % ?
"&
% "&
6-
!
"
7 *
7 *
"
% & %
-& %
& % 5
&
#
7*
"
#
" %
-&
#
% 5
& %
&
"
7 #
% &
#
" % &
#
% 5
& %
&
"
7 # ? "
%
-&
8
7 *
"
#
" % 5
&
7 #
%
&
#
" %
&
7 # ? "
% 5
&
#
6
, >
,
- %
, %*&& $
, % ? &
) ! !
$ , " ) -
$
5 $ ! !
$ , "
% &> !
,
%*&
%*&>
,
5
! !
6-
$
!
" 7 * ! "
" !
$ , "
% & %+" 7 *&
# 7 * ! "
"
" 7 * ! "
"
! 7
% %! ? &
&
# 7 * ! "
"
!
% % ? &
&
-
>
>
#""
#"#
#"""
5
$
,
!
5
!
! %
,
%*&&> $
,
%! ? &
%
%*&> $
, 88"8& 4
5
$
#"#"
$
% %! ? ? ! &
7
% ? &
&
, -
8#
5 %$ - 8"*&
/ )
$
$
'
5
)
5 $
6
,
>
5
,
-
6
-
-
4
/ , -
8: 4
"+
-
%
,
$
/ , -
&
)
" %
,
& ) /
#>
5
> $
5
- %
- &
!
/
>
$
) "+
- / , %-
- -
8#"& ) /
,
,
>
"#::
-
"#==
- > $
% $
- &>
- / , -
'
-
" 7 * ! #
"
%
& %
-&
-
5
$
>
5
>
1
+
5
- %
&
)
"+
,
- 8""
5
-
+
,
- $ #
$ % ? "&#
/ , -
5 - 8#8
5
?
$ ?
4
5
%# #&
%# *&
5 7 #
?
>
%# *&
, $
)
/ ,
5 %# "&
%* "&
5 7 "
? >
%* "&
,
B
, 4
, -
,
- 8"8
% $!
-
$ &
-
! % & ? %
&% & 7 % & ? % &% & 7 % & 4 % & 7 %#& % & 7 #
& ,&
+
/ ,
-
,
,
&
!
-
5
* 6
,
*
,
$ %, ? & %
+ ,
&
6
,
>
5
/
$ % /
&
-
, $ /
+
5
-
+ ,
4
,
$
/ ,
5
>
B $
/ ,
5 -
-
/ ,
# , ? %:&
)
">
5
$
)
"+
%
&
"
-
/
!
7
7
$
>
7
7
- % &
-
,
>
-
%
&
-
, -
1
4
- ***
""*
! *** **" "*" """ ""*
***
*"* ""* *** "** ""*
)
5
>
,
- "
# - #
7
7 %
- & A
%& 7 %
- &
%
- &>
>
%
-%
- && 7 %
-
-
- & 7 %
- & 4
%
- &
$ %&
A 5
$
- -
,
$
+
$ ,
- # % !
$ -
#&
!"# $
% !"# $
& ' ( ' ) *+,
- & ./ & 0& * .. 00& /
& 1 / 22
- 2 00/
! $ / 34 * !"# $
)&
5
- 2
$ / 34 * !"#
5
5
,
#
# 7 *
, """ 6-
!
" 7 " !
-
"
# 7 *
" ?
6
#
# ? # $ / ,
" 6 -
7
, %
, 7 # 6&>
$
$
-
:8
,
,
J
$
?>
$ ,
%
# 7 *& $
$
$
A
-
-
$
! 6
,
,
7
,
$
-
-
4
>
6
! L%& "M(
(
% &
%, ? &
-
:8 ,
$
4
,
,
$
-
A
% ,
- 8""&
> #(
, ?
D %4
-
$,
>
/
$
, $
&
$ % "&(
%#&%, ? &
#(
4
/ ,
%
$
$
$
$ &
+ %#&(
)
$
,
1
#
/ ,
,
/ , ,
, ? >
A
6
#
- >
,
>
-
, :89>
>
-
4
- ,
-
5
6
$ %#&, ? % #&
,
-
4 ,
-
% ?"& #
/ -
A 7 ? # >
2 3
$
-
$
, K2 3! 7 %$ &
,
& 7 " 7 *
7 7 ! 6 7 .
7 .
4
# ! 7 * %
$ /
&
,& 7 * 7 /
!> !
6 7
. 7 7 %
7 N N &>
7 .
7 7 >
"
! "
#
! 7 *
)
##
#8
!
##
7 "
? - ? -
#8
- - ?
B
!
+ / ,
%
&
-
,
$ + / ,
,
-
? $ ,
+ / ,
4
$
J
$ # ? #
-
BC 6
7 # >
7 #
7 # B BC 6 -
!
" 7 " ! % "
" ! 7 ! # ! % ? "& "
" ?
# 7 " ! ? "
"
#
" ! % " ?
# ?
8
7 *
?
) ,
#>
,
-
:"*
,
!
7 %% ?? && ?
? % ? &
% ? &
4
6
-
:"*> ,
4
? 7
#> 7
7 % &
# H
)>
,
6-
B BC 6 # 7 #!
" 7 " !
-
"
#
" ?
#
7 *
0
?
8 7
- ! " ! "
"
#
" 0 0 0 0 ?
6
0
$ >
$ 0 7 *>
0 ) ,
>
,
,
0
- /
>
$ ,
$
7 ?
%:<& )
/
7 ? 4
-
:@
%/ $
&
%/ $
& 6-
!
" 7 * ! "
"
%%¼ ¼ & & %% & &
#
7 "
" ¼ ? ¼
8 ¼ ? ¼
-
:@
$
, "O#
,
'
$
-
#: -
%
7
, &!
" - ? !
# 7 * ! # "
"
" %- -&
# %- &
8 %- &
: %- -&
# % ? "&
8 ! %! "&
: - - ? ?
,
$
$ , -
$ , -
" -
# 7 * ! "
" - - ?
# "
" % -&
# %
&
8
: % ? "&
)
6 '6I
,
+
! 7 ! % ? "& ">
%! !& %!& %!& '
-> $
0 $ ,
-
% $
&
0
-
!
" -%!& %!& ! 0 %&
# 7 * ! "
" -%!& -%!& ? %! &0
#
"
" %0
-&
# %0¼ &
8 % ? "&
: ! % ? "& "
< 0 0¼ 0 7 %&
)
$
+
! %?"& " %% ? "& " &
4
% ? "& " %% ? "& " & %H $
/ $
$
&
)
-
:";
:"=
/ +
, ) $
) -
:";
"
%
&
$ , ? ) -
:"=
- " %- +
&
, ? 6 $ -
,!
-
:"= :";
6-
$
/ ,
-
% &> -
/ ,
$ $
% (&
I -
<" $
,
!
$
" 7 " !
-
"
#
#
" &'%# # %# ? "&& ?
7 #
, !
%& 7 # ? : ? # # # ? # ? " ? ## # ? " 7 ?
- "
1% & 7 "? "
- 4
- 1% & "
H $
-
<"
) -
<" $ , #
# !
" 7
- " ! " ! * $
" # &'% ? # &
4 ! " ¨ ">
#
& 4 ,& 4> $
$
, %
&
-
$
,! 7 * ! "
$
) ,
$
-
J
"
$
5
A
,
-
!
>
* " # A
$ % & -
$ $
- >
# -
? % % -
>
" -
*
- %
-
&
6-
<< $ -
- $
-%&
4 - +
+
-
$
% $
&!
% &
" ! ? "
# !
" ! ! ? "
#
"
(
8
!
! ! ? "
"
8
/
- >
-
!
> !
-
>
-
>
/ , )
$
>
$
/ , J
6
-
$ 6-
% / +
&
$ * " " #
$ * * " 8 - *
* - "
8
1 - #
-
<@ ( ) "!
"
*
* - * #>
" " #
" 8
) #! ,
" -
8 #>
$
-
-
B
! $
- #
- $
-
$
6 ,
-
$
5
$ >
+
-
, $
*! *
" (
$- )
- % $
%
-
&
- +
- % -
$
&
-
<@
%
+ 6
% + "
!
$
%
+ "
$
- -
<< ,
-
, 2
-
>
, -
,
- %
$
&
)
! -
-
$
6-
%"&
%;&
6- -
, - %
%#&
%8&& -
, A
-
-
> ,
- -
,
%
%:& $ -
<<& '
%<&
$
%
- &
$ %& %
-
<=&
)
-
<@
6
%
-%&&
%
&
J
7 >
!
" * * ! *
#
"
? "
#
? "
8 ! ! ? "
8
! ? -
$
"
? "
#
? "
8 ! ! ? "
'
$
'
,
2 7
,
7
7 >
>
/ ,
7 7
$
,
,
,
4
/ - /3+I G
P
G +/P
$
5
-
$ ¼
5>
%
-
,
& B$
$ +
- >
,,
% %£ & £
$ £ £
£ £ 4 % %£ & £ £ % %£ &
£ !%£ &
£ £
!%£ & 7 % %£ & " % + £
£ & %<#&
$
-
% "
7 ? " & %
$
& B
,
%
7
$
&
*
"
>
$
- >
$
1 $
*
$ $
"
$ -
"
*
#
"
8
7
% &
6
- $ ,
6-
B BC 6
4 4
7
%:&
7 " 7 * 7 " )
%;&
%<&
!
!
-
4
$ %
- &
$
1
!
%<& %8&
$>
-
+
#
./ . / ./
H
'$I + !
&
./
9 . /
&
!
./
!
A * 7 " $ 7 - # # # - 4
* 6 - " >
$,
$
4 - 7 %% & 7 * * ? %% & 7 *
4 - 7 - 7
%% & 7 %%& - 7
%%& 7 % %% & 7 ! ? "
4
H +
-
>
1
5
)
#
/ $
$ &'% & $ ,
4
A
,
- 98 $
,
$
, $ +
-
- $
# 8 - #
% &
7 #
!
" 7 * ! "
" &'%# # ? "&
# 7 # &'%# ? " # ? #&
$ > I
-
&'%&>
4 > -
%
$
$
E
-
&
6 $
,
- $ $
* 7 # # # " / ,
* ¼ 7 " # # # 4 -
'
$
* ¼
/ ,
, * $
B
$
,
!
2 2¼ $
-
$
4 %
- 2 &
%
&
$ )
5 B BC 6
' ! %! 7 " ! " ! *&
- ) 7 #
-
$ # $ - $
>
K -
$
K
4
#
$ -
$
>
$
4
, )
> $
> )
#
J / - $
B$
-
<@
%$
, <#<&
$ " # # # "
+
- +
" >
# # #
$ % 7 * 7 &
" 7 " !
-
" ! 7 * ! # "
" # ! # %#! ? "&
$
-
$
? ?
'
+
$ -
" %
+
$ $
&
H $
A
-
7 " #> ! ";
#9 ! "8
#8 ! "*
##
! $ 7 "* "8 "; ## #8 #9>
$
-
% "& 7 " # ";
#8>
/
) $ $ "; 9
"8
6-
% 7 # &!
"
$
"
# 7 * ! "
"
7 "
" %" &
#
%" ¼ & " " " ¼
8
! /
4
$
$ ?" ,
- * '
5
,
%
# % "& # >
-& J
% &
%
- & A -
<#9
#
-
, >
$
>
>
,
$
%
, $ $
& 4 !
- - - - - -
$
$ $
$ $ $
H
'(I &
&
&
&
)+
" * 3 "
#
7 3
" 7 % ? 3 &#
#
3
8
? "
$ -
)
$ ,
-
-
$
$
, %
-
& H
$
"
4
> $
$
Q>
! "
" -
# Q ! " % "&
3 % ? "&
8
7 3
" Q % & ! ! ? " 3Q % &
#
3Q 7
% "&
8
3 %3 ? "&
- <@ +
-
%
B BC 6&>
-
$ - 9:
%$
-
, &
J $
-
<#= $
- ,
$ ,
-
>
*
#
" ! 7 * ! "
" 7 ! ! " ! *
"
# ? # #
# ? #
8
7 *
&'% &
:
&'% &
$ #
$ 7 %#& >
+
$ 6
,
#
$
-
, %
-
<8*& 4 5
-
% &
% &
%
,
& J
?
- ? %
- "& ?
- 7 %%&
- &#
# #
- # ? # :
%<9&
%&
- %
&
4 -
<8"
,
,
$
$
# #
- # ?
#
- ?
-
# #
>
!
-
4
%<=&
6
6-
>
$
- 7 7 4
$ $
$
> $
!
! 6
" 7 # # # $ # ? !#
$ 7 # # # $
# ? !#
4 % # ? !#& % # ? !#&
$ $
*
"
# % # #
*
"& 4
*
"
$ *
5
4
#
&'% & $
*
!
7 * " " " # # # 7 * * " " # # # 7 * * * " # # #
7 * " " " # # # 7 * " " " # # # 7 * " " " # # #
- 9< %
-&
,
- >
,
-
#>
+
%
- &>
'
/ )4
,
-
% ,&
-
>
,
/ ,
$ /
1
%
&
$
!
! %
-
$
$-
H
' I R
&
5&
I
!
&
!>
$
5
!
" " * " " # # # " " * * " # # # " " * * " # # # " " * * " # # #
" * * " " # # # " * * " " # # # " " * " " # # # " " * * " # # #
4
$
"
&'%& $
$
4
,
%
-&
%
- 9:&
7 #
$ -
- D 4 D
- D 7 %
- & 7
-
,
$
$
L"M I 6, A HR -R 6 I / I
03 , +
:%<&!<9#K<=" "@@8
L#M FB I/
- P
G /
)
- 8*9K8": "@;=
L8M 4 I G HR $ 24
- SJ G H
6-
/
03 , !
""!#;8K#9< "@@"
L:M 4 I G SJ G " "
"
+0
"@=@
L<M I5T A T $ G 5 U BÆ
)4
# ! # "8%"&!8=;K:*" "@@#
L;M I
P V
- 6 W G
6-
/ !
"@!=8K=@ "@@8
L9M / , 6 6-
/
' A
P / $
-
/3+
, /
=;O"" 4
/
-3 / /
) I - J
P3 S "@=;
L=M B2
X S 4 - $ % +0 "@98
L@M 4
/ C
-
$ /
-
) %
# % - "K; "@=9
L"*M SS 4
- S 4
0 - ) 4X 6
'$+8 I '
6-, ,
- # #%&' ";!"K"9"=K#= "@@*
L""M I 4 S+'
/ 4 3 A
-
/
/ $% " :%#&!<8K9* "@@:
L"#M 2 A
$
+0 "@==
L"8M 20 2
, A '
#
" " / S
/
0
G $ 3 "@=@
L":M 0/ 0
6 -
$
4 , +
3
# !
@%8&!<<=K<=9 3 "@==
L"<M C 0
G3 S /
( 6 0 - ' "@==
L";M F / 6-
/
/ +
3 /
) S $ 'P
)" * & %
B $
, / "@@*
$$
L"9M 4B F/ % &
$$ +,- $ " %$
6
+C
3 "@98
L"=M F
G / - - -
-
8#%"*&!@:#K@:; "@=8
L"@M ' S
/
0
H I
-
+
03 ,
8=%@&!"#:@K"#;= "@=@
L#*M 2 ' A
6 -
$
4
, +
3 +
# !
@%8&!:=<K<*# 3 "@==
L#"M 2 ' A
6 JP /
$ - - 3
4
, +
3
-+
-
# !
"*%#&!8=#K8@;
/ "@=@
L##M I
0 ,
-/ B , -
)
JP
G 6
/
$
9!#<9K#=# "@@*
L#8M Y 0 / 4
6 /
$ ""!"8"K"<* "@=@
L#:M 0 / S /X
- ,3 - - !
":!8;"K89# "@@#
L#<M ZA
I C- )
$ 03 ,
+ -
+
' G+I
/
!
"*!";9K"=" "@@*
L#;M I C- 03 W G
) )
#
.- / -
#@#K#@@
)6 "@=9
L#9M V
- I
P - +
- P / 6
- -
- :%<&!<<@K<;< "@@8
$(
Arpad GELLERT
Adi-Cristina MITEA
Algoritmi Paraleli şi Distribuiţi
Aplicaţii
Cuprins
1. Operaţii I/O .................................................................................................................................3
2. Fire de execuţie ...........................................................................................................................7
3. Sincronizarea firelor de execuţie ..............................................................................................14
4. Aplicaţii client-server................................................................................................................18
5. Conectarea la o bază de date MySQL.......................................................................................25
6. Java Servlets..............................................................................................................................28
7. Aplicaţii distribuite Java RMI...................................................................................................30
8. Algoritmi paraleli în MPI.NET.................................................................................................33
Bibliografie ...................................................................................................................................36
2
1. Operaţii I/O
Un flux de intrare/ieşire (I/O) furnizează calea prin care programele pot trimite o secvenţă de
octeţi de la o sursă către o destinaţie [7]. Un flux de intrare este o sursă (producător) de octeţi,
iar un flux de ieşire este o destinaţie pentru octeţi (consumator). Deşi fluxurile I/O sunt deseori
asociate cu accesul la fişierele de pe disc, sursa şi destinaţia unui program pot fi, de asemenea,
tastatura, mouse-ul, memoria sau fereastra de afişare [9].
Citirea unui şir de la tastatură
Pentru citirea de la tastatură [7], pot fi folosite clasele DataInputStream sau BufferedReader. Cu
DataInputStream citirea se face în felul următor:
DataInputStream dis = new DataInputStream(System.in);
String str = null;
try{
str = dis.readLine();
}
catch(IOException ioe){
ioe.printStackTrace();
}
În următoarea secvenţă citirea de la tastatură a unui şir de caractere se efectuează folosind clasa
BufferedReader:
BufferedReader br = new BufferedReader(new InputStreamReader(System.in));
String str = null;
try{
str = br.readLine();
}
catch(IOException ioe){
ioe.printStackTrace();
}
Conversia unui şir de caractere str într-un întreg se poate realiza folosind funcţia statică parseInt
a clasei Integer:
int i = Integer.parseInt(str);
Pentru conversia la float sau double se pot folosi:
float f = Float.parseFloat(str);
double d = Double.parseDouble(str);
Pentru evitarea excepţiilor, în cazul conversiilor trebuie tratată excepţia
NumberFormatException.
3
Citirea unui şir de caractere de la tastatură în C# se face cu funcţia readLine:
string str = Console.ReadLine();
Conversiile pot fi efectuate prin funcţiile clasei Convert. Exemple:
int i = Convert.ToInt32(str);
double d = Convert.ToDouble(str);
Pentru evitarea excepţiilor, în cazul conversiilor trebuie tratată excepţia FormatException.
Citirea dintr-un fişier
În exemplul următor, se afişează pe ecran toate liniile citite din fişierul input.txt.
FileInputStream fis = null;
try{
fis = new FileInputStream("input.txt");
}
catch(FileNotFoundException fnfe){
fnfe.printStackTrace();
}
DataInputStream dis = new DataInputStream(fis);
String str = null;
try{
while((str = dis.readLine()) != null)
System.out.println(str);
dis.close();
System.in.read();
}
catch(IOException ioe){
ioe.printStackTrace();
}
StreamReader sr = new StreamReader("input.txt");
string line = null;
while ((line = sr.ReadLine()) != null)
Console.WriteLine(line);
Console.ReadLine();
sr.Close();
4
Procesul de separare în simboluri
Biblioteca Java util defineşte clasa StringTokenizer care facilitează separarea unui şir de
caractere în simboluri. Trebuie creat un obiect StringTokenizer, specificând şirul şi delimitatorul.
Următoarea secvenţă de program afişează pe ecran simbolurile şirului delimitate prin caracterul
spaţiu.
String psd = "Programarea Sistemelor Distribuite";
StringTokenizer st = new StringTokenizer(psd, " ");
while(st.hasMoreTokens())
System.out.println(st.nextToken());
În C# un şir poate fi separat în simboluri folosind funcţia Split a clasei string. Următorul
exemplu procesează un fişier întreg:
StreamReader sr = new StreamReader("input.txt");
string file = sr.ReadToEnd();
char [] separators = {'\n', ' '};
string [] values = file.Split(separators);
foreach (string v in values)
Console.WriteLine(v);
Console.ReadLine();
sr.Close();
Scrierea într-un fişier
Următoarea secvenţă de program scrie în fişierul data.txt întregul 10 şi float-ul 3.14, apoi citeşte
aceste valori din fişier şi le afişează pe ecran.
try{
FileOutputStream fos = new FileOutputStream("data.txt");
DataOutputStream dos = new DataOutputStream(fos);
dos.writeInt(10);
dos.writeFloat(3.14f);
dos.close();
}
catch(IOException ioe){
ioe.printStackTrace();
}
5
try{
FileInputStream fis = new FileInputStream("data.txt");
DataInputStream dis = new DataInputStream(fis);
System.out.println(dis.readInt());
System.out.println(dis.readFloat());
dis.close();
}
catch(IOException ioe){
ioe.printStackTrace();
}
Următoarea secvenţă de program scrie în fişierul data.txt şirul de caractere “Hello World!”, apoi
îl citeşte din fişier şi îl afişează pe ecran.
StreamWriter sw = new StreamWriter("data.txt");
sw.WriteLine("Hellow World!");
sw.Close();
StreamReader sr = new StreamReader("data.txt");
Console.WriteLine(sr.ReadLine());
Console.ReadLine();
sr.Close();
Aplicaţii
1. a) Citirea unui întreg de la tastatură;
b) Afişarea pe ecran a întregului citit;
2. a) Citirea unui float/double de la tastatură;
b) Să se rotunjească în sus (Math.ceil()) valoarea citită şi să se afişeze rezultatul pe ecran;
c) Să se rotunjească în jos (Math.floor()) valoarea citită şi să se afişeze rezultatul pe ecran;
d) Să se rotunjească la întregul cel mai apropiat (Math.round()) şi să se afişeze rezultatul;
3. Să se citească dintr-un fişier un şir de întregi şi să se afişeze pe ecran media aritmetică;
6
2. Fire de execuţie
Un fir de execuţie (thread) este o secvenţă de instrucţiuni ale unui program executabil.
Firul de execuţie principal este metoda main şi atunci când acesta se termină, se încheie şi
programul. Programele pot executa în paralel două sau mai multe fire de execuţie, dar în
realitate un singur fir se execută la un moment dat, comutând controlul de la un thread la altul
[9].
Pentru implementarea unui fir de execuţie în Java, se poate extinde clasa Thread.
Deoarece Java nu acceptă moştenirea multiplă, în cazul în care a fost deja extinsă o clasă, pentru
crearea unui fir de execuţie trebuie implementată interfaţa Runnable. Indiferent de metoda
utilizată, se suprascrie metoda run care trebuie să conţină instrucţiunile firului.
Aplicaţia următoare porneşte două fire de execuţie: unul pentru afişarea numerelor şi
celălalt pentru afişarea literelor. Pentru a observa diferenţele dintre cele două metode de
implementare, firul de execuţie Numbers extinde clasa Thread, în timp ce Letters implementează
interfaţa Runnable.
public class Numbers extends Thread {
public void run(){
for(int i=0; i<1000; i++){
System.out.println(i);
}
}
}
public class Letters implements Runnable {
char a = 'a';
public void run(){
for(int i=0; i<1000; i++){
int c = a + i%26;
System.out.println((char)c);
}
}
}
public class Main {
public static void main(String[] args) {
Numbers numbers = new Numbers();
Thread letters = new Thread(new Letters());
letters.start();
numbers.start();
}
}
Pentru setarea priorităţii unui fir se apelează metoda setPriority a clasei Thread. De asemenea,
pentru a afla prioritatea unui fir se foloseşte metoda getPriority. Pentru suspendarea unui fir de
execuţie pentru o perioada de timp precizată în milisecunde, se utilizează metoda sleep a clasei
Thread.
7
Pentru implementarea unui fir de execuţie în C# se foloseşte clasa Thread. Următoarea aplicaţie
de tip Console Application porneşte două fire de execuţie: unul pentru afişarea numerelor prin
funcţia numbers şi celălalt pentru afişarea literelor prin funţia letters.
public class Fire
{
public Fire()
{
Thread numThread = new Thread(new ThreadStart(numbers));
Thread letThread = new Thread(new ThreadStart(letters));
letThread.Start();
numThread.Start();
}
public void numbers(){
for(int i=0; i<1000; i++)
Console.WriteLine(i);
}
public void letters(){
char a = 'a';
for(int i=0; i<1000; i++){
int c = a + i%26;
Console.WriteLine((char)c);
}
}
static void Main(string[] args)
{
new Fire();
Console.ReadLine();
}
}
Pentru blocarea unui fir de execuţie pentru o perioada de timp precizată în milisecunde, se
utilizează metoda Sleep a clasei Thread. Firul de execuţie poate fi oprit temporar cu funcţia
Suspend, repornit cu funcţia Resume, respectiv oprit definitiv cu funcţia Abort a clasei Thread.
Lucrul cu imagini
Pentru a trasa o imagine în cadrul unei componente (ex. fereastră), trebuie obţinut
obiectul Graphics al componentei respective [4]. În aplicaţia următoare s-a implementat o
animaţie simplă: deplasarea unei bile pe orizontală. Deplasarea bilei se face pe fir de execuţie.
Aplicaţia Java este formată din două clase: Ball şi MyFrame. Înainte de a muta bila pe noua
poziţie, ea trebuie ştearsă de pe poziţia veche, şi de aceea, pentru un scurt timp bila dispare de pe
fereastră. Din această cauză apare o pâlpâire în timpul deplasării. Pentru eliminarea acestei
pâlpâiri se poate implementa tehnica double buffering: desenarea se face mai întâi într-un buffer,
8
şi apoi se copiază conţinutul bufferului pe fereastra aplicaţiei [4]. Clasa Ball, instanţiată în clasa
MyFrame, are următoarea structură:
public class Ball extends Thread {
int px = 0;
int py = 0;
int size = 0;
Color color = null;
MyFrame parent = null;
Image buffer = null;
public Ball(MyFrame parent, int px, int py, int size, Color color) {
this.parent = parent;
this.px = px;
this.py = py;
this.size = size;
this.color = color;
buffer = parent.createImage(parent.getSize().width, parent.getSize().height);
}
void paint(){
Graphics gbuffer = buffer.getGraphics();
//se deseneaza mai intai in buffer (tehnica Double Buffering)
gbuffer.setColor(Color.white);
gbuffer.fillRect(0, 0, parent.getSize().width, parent.getSize().height);
gbuffer.setColor(color);
gbuffer.fillOval(px, py, size, size);
parent.paint(gbuffer);
//se copiaza imaginea din buffer pe fereastra (tehnica Double Buffering)
Graphics g = parent.getGraphics();
g.drawImage(buffer, 0, 0, parent.getSize().width, parent.getSize().height, 0, 0, parent.getSize().width,
parent.getSize().height, parent);
}
public void run(){
while(px < parent.getSize().width){
px++;
paint();
}
}
}
Clasa MyFrame are următoarea structură:
public class MyFrame extends Frame {
Ball ball = null;
public MyFrame() {
try {
jbInit();
}
catch (Exception e) {
e.printStackTrace();
}
setVisible(true);
ball = new Ball(this, 20, 50, 20, Color.red);
ball.start();
}
9
private void jbInit() throws Exception {
this.setSize(new Dimension(400, 300));
this.setTitle("Balls");
this.addWindowListener(new java.awt.event.WindowAdapter() {
public void windowClosing(WindowEvent e) {
this_windowClosing(e);
}
});
}
void this_windowClosing(WindowEvent e) {
System.exit(0);
}
}
Aplicaţia C# de tip Windows Application este formată din două clase: Ball şi MyForm. Clasa
Ball, instanţiată în clasa MyForm, are următoarea structură:
public class Ball
{
int px = 0;
int py = 0;
int size = 0;
Color color;
MyForm parent = null;
Thread bthread = null;
public Ball(MyForm parent, int px, int py, int size, Color color)
{
this.parent = parent;
this.px = px;
this.py = py;
this.size = size;
this.color = color;
bthread = new Thread(new ThreadStart(run));
bthread.Start();
}
public int getPX()
{
return px;
}
public int getPY()
{
return py;
}
public int getSize()
{
return size;
}
public Color getColor()
{
return color;
}
10
public void terminateBallThread()
{
bthread.Abort();
}
public void run()
{
while (px < parent.Size.Width)
{
Thread.Sleep(20);
px++;
parent.Refresh();
}
}
}
Clasa MyForm are următoarea structură:
public partial class MyForm : Form
{
Ball ball = null;
public MyForm()
{
InitializeComponent();
CheckForIllegalCrossThreadCalls = false;
this.BackColor = Color.White;
ball = new Ball(this, 0, 50, 20, Color.Red);
}
private void MyForm_Load(object sender, EventArgs e)
{
this.Size = new Size(400, 300);
this.Name = "Balls";
}
private void MyForm_Paint(object sender, PaintEventArgs e)
{
SolidBrush brush = new SolidBrush(Color.White);
e.Graphics.FillRectangle(brush, 0, 0, Size.Width, Size.Height);
brush = new SolidBrush(ball.getColor());
e.Graphics.FillEllipse(brush, ball.getPX(), ball.getPY(), ball.getSize(), ball.getSize());
brush.Dispose();
}
private void MyForm_FormClosing(object sender, FormClosingEventArgs e)
{
ball.terminateBallThread();
}
}
Atenţie, fişierul MyForm.cs se va genera automat, urmând să-l completaţi conform clasei
MyForm de mai sus. Evenimentelor Load, Paint şi FormClosing trebuie asociate funcţiile
corespunzătoare (MyForm_Load, MyForm_Paint şi MyForm_FormClosing) în
Design/Properties/Events!
11
În aplicaţia C# tehnica double buffering se activează setând pe True proprietatea DoubleBuffered
în Design/Properties.
Aplicaţii
1. Să se dezvolte clasa Ball din aplicaţia prezentată pentru modelarea mişcării unei bile
folosind următorul algoritm:
gravy = 1;
speed = -30
speedy = -30;
speedx = 0;
while(true){
speedy += gravy;
py += speedy;
px += speedx;
paint();
if(py > frameheight){
speedy = speed;
speed += 3;
}
if(speed == 0) break;
}
2. Să se modifice clasele MyFrame şi Ball în aşa fel încât să poată fi pornite mai multe bile
simultan.
3. Să se realizeze o aplicaţie care să afişeze reclamele, câte 5 secunde fiecare, într-o buclă
infinită. Fiecare reclamă are o anumită prioritate şi în funcţie de aceasta, ea apare cu o
anumită frecvenţă. Căile imaginilor şi priorităţile acestora vor fi preluate dintr-un fişier.
Indicaţii pentru aplicaţia 3
Pentru încărcarea unei imagini în Java se foloseşte metoda getImage a clasei Toolkit. Una din
metodele de a obţine obiectul Toolkit este prin folosirea metodei statice getDefaultToolkit a
clasei Toolkit. Pentru preîncărcarea imaginilor în memorie, se foloseşte clasa MediaTracker.
Metoda waitForId a clasei MediaTracker permite încărcarea imaginilor care au un anumit ID
(mai multe imagini pot avea acelaşi ID). ID-urile se setează la adaugarea imaginilor în obiectul
MediaTracker. Metoda waitForAll încarcă în memorie toate imaginile adăugate în obiectul
MediaTracker. Dupa ce imaginile au fost încărcate ele pot fi desenate pe orice componentă
folosind metoda drawImage a clasei Graphics. Următoarea secvenţă de program încarcă două
imagini:
Image imgA = null;
Image imgB = null;
12
MediaTracker mt = new MediaTracker(this); // this - fereastra
imgA = Toolkit.getDefaultToolkit().getImage(“A.gif”);
mt.addImage(imgA, 0);
imgB = Toolkit.getDefaultToolkit().getImage(“B.gif”);
mt.addImage(imgB, 0);
try{
mt.waitForAll();
}
catch(InterruptedException e)
{
e.printStackTrace();
}
Pentru încărcarea unei imagini în C# se poate folosi clasa Bitmap, iar desenarea imaginii pe
fereastră poate fi efectuată cu funcţia DrawImage a clasei Graphics. Pentru asta, trebuie obţinut
obiectul Graphics al ferestrei sau al componentei pe care se doreşte să se afişeze imaginea:
private void MyForm_Paint(object sender, PaintEventArgs e)
{
Bitmap bmp = new Bitmap("c:\\t.bmp");
e.Graphics.DrawImage(bmp, 0, 0, new Rectangle(0, 0, Size.Width, Size.Height),
GraphicsUnit.Pixel);
}
13
3. Sincronizarea firelor de execuţie
Există mai multe metode de sincronizare a firelor de execuţie [2], cea mai frecvent
utilizată fiind sincronizarea prin semnalizare. În continuare, va fi prezentată o aplicaţie simplă,
rezolvarea ecuaţiei de gradul 2.
Dacă în cadrul unui program Java există un fir de execuţie care creează (produce) date şi un al
doilea fir de execuţie care le prelucrează (consumă), de regulă se declară un bloc synchronized,
ceea ce permite ca un singur fir să aibă acces la resurse (metode, date) la un moment dat. Astfel,
sincronizarea se face prin aşteptare. Atunci când un fir de execuţie apelează wait în cadrul unui
bloc de cod synchronized, alt fir poate accesa codul. Iar atunci când un fir de execuţie încheie
procesarea codului synchronized, el apelează metoda notify pentru a anunţa alte fire de execuţie
să înceteze aşteptarea. În cazul rezolvării ecuaţiei de gradul 2 – aplicaţie prezentată în continuare
– firele tx1 respectiv tx2 aşteaptă notificarea firului tdelta:
public class Ec2{
private Thread_X1 tx1;
private Thread_X2 tx2;
private Thread_Delta tdelta;
int a = 1;
int b = -4;
int c = 1;
double x1, x2;
Double d = null;
public Ec2() {
tx1 = new Thread_X1(this);
tx2 = new Thread_X2(this);
tdelta = new Thread_Delta(this);
tx1.start();
tx2.start();
tdelta.start();
}
public synchronized void delta(){
d = new Double(b*b - 4*a*c);
System.out.println("delta = " + d);
System.out.println("tdelta: sleeping");
try {
Thread.sleep(5000);
}
catch (InterruptedException ex) {
ex.printStackTrace();
}
this.notifyAll();
System.out.println("tdelta: notified");
}
14
public synchronized void x1(){
if(d == null){
System.out.println("tx1: waiting...");
try {
this.wait();
}
catch (InterruptedException ie) {
ie.printStackTrace();
}
}
x1 = (-b * +Math.sqrt(d.doubleValue())) / (2 * a);
System.out.println("x1 = " + x1);
}
public synchronized void x2(){
if(d == null){
System.out.println("tx2: waiting...");
try {
this.wait();
}
catch (InterruptedException ie) {
ie.printStackTrace();
}
}
x2 = (-b * -Math.sqrt(d.doubleValue())) / (2 * a);
System.out.println("x2 = " + x2);
}
public static void main(String[] args) {
new Ec2();
}
}
public class Thread_Delta extends Thread{
Ec2 ec2;
public Thread_Delta(Ec2 ec2) {
this.ec2 = ec2;
}
public void run(){
ec2.delta();
}
}
public class Thread_X1 extends Thread{
Ec2 ec2;
public Thread_X1(Ec2 ec2) {
this.ec2 = ec2;
}
public void run(){
ec2.x1();
}
}
15
public class Thread_X2 extends Thread{
Ec2 ec2;
public Thread_X2(Ec2 ec2) {
this.ec2 = ec2;
}
public void run(){
ec2.x2();
}
}
AutoResetEvent şi ManualResetEvent permit firelor de execuţie să comunice între ele prin
“semnalizare”. Un fir aşteaptă un “semnal” apelând WaitOne pe ManualResetEvent (sau
AutoResetEvent). Dacă ManualResetEvent este în starea nesetat, firul se blochează şi aşteaptă
până când acesta ajunge în starea setat, în urma apelului metodei Set. Astfel, dacă în cadrul unui
program există un fir de execuţie care creează (produce) date şi un al doilea fir de execuţie care
le prelucrează (consumă), firul consumator aşteaptă până când este activat de firul producător.
În cazul rezolvării ecuaţiei de gradul 2 – aplicaţie prezentată în continuare – firele tx1 respectiv
tx2 aşteaptă notificarea firului tdelta:
using System;
using System.Collections.Generic;
using System.Text;
using System.Threading;
namespace ec2
{
class Program
{
static void Main(string[] args)
{
new Ec2();
}
}
public class Ec2
{
int a = 1;
int b = -4;
int c = 1;
Double x1, x2, d;
static ManualResetEvent deltaReady = new ManualResetEvent(false);
public Ec2()
{
Thread tx1 = new Thread(new ThreadStart(ComputeX1));
Thread tx2 = new Thread(new ThreadStart(ComputeX2));
Thread tdelta = new Thread(new ThreadStart(ComputeDelta));
tdelta.Start();
tx1.Start();
tx2.Start();
Console.ReadLine();
}
16
public void ComputeDelta()
{
d = b * b - 4 * a * c;
Console.WriteLine("delta = " + d);
Console.WriteLine("tdelta: sleeping");
Thread.Sleep(5000);
Console.WriteLine("tdelta: ready");
deltaReady.Set();
}
public void ComputeX1()
{
Console.WriteLine("tx1: waiting...");
deltaReady.WaitOne();
x1 = (-b * +Math.Sqrt(d)) / (2 * a);
Console.WriteLine("x1 = " + x1);
}
public void ComputeX2()
{
Console.WriteLine("tx2: waiting...");
deltaReady.WaitOne();
x2 = (-b * -Math.Sqrt(d)) / (2 * a);
Console.WriteLine("x2 = " + x2);
}
}
}
Aplicaţii
1. Să se implementeze aplicaţia prezentată în lucrare.
2. Să se implementeze cazul clasic de partajare a datelor: problema producător/consumator.
3. Să se implementeze o aplicaţie vizuală: sincronizarea liftului cu locatarii într-un bloc,
sincronizarea călătorilor cu o linie de autobuz.
17
4. Aplicaţii client-server
Reţelele fac posibile multe tipuri noi de aplicaţii, deoarece nu mai este necesar ca un
singur calculator să execute totul [4]. În cadrul unei reţele, câteva calculatoare, denumite
servere, efectuează activităţi specializate în folosul altor programe. Serverul este un program
specific care rulează în mod continuu, cu unicul scop de a furniza un serviciu altor programe.
Clientul, pe de altă parte, este un program care primeşte servicii de la un server.
Pentru a scrie aplicaţii client-server [14], trebuie create două programe: clientul şi
serverul. În cadrul acestor programe, trebuie definit modul cum comunică cele două programe,
modul de interacţiune dintre ele. Regulile de comunicare pe care trebuie să le respecte ambele
programe. Se numesc protocoale.
Atunci când două aplicaţii trebuie să comunice, ele trebuie să se găsească reciproc. Dacă
două aplicaţii îşi cunosc reciproc soclul, ele pot crea o conexiune de soclu. De obicei este
responsabilitatea clientului să caute serverul iniţializând o conexiune de socluri. Serverul creează
un soclu pe care îl va utiliza pentru comunicarea cu clientul şi îşi transmite propria adresă de
soclu către aplicaţia client în primul său mesaj de răspuns [15].
Pentru implementarea aplicaţiei client în Java, se foloseşte clasa Socket precizând IP-ul
respectiv portul serverului. Pentru crearea unui server în Java, se foloseşte clasa ServerSocket,
precizând portul serverului. Apoi serverul apelează metoda accept pentru a aştepta conectarea
unui client. Atunci când un client lansează o cerere de conectare, metoda accept returnează
soclul clientului (obiect prin care se va realiza comunicarea dintre cele două aplicaţii). În
aplicaţia următoare, clientul trimite o valoare serverului, iar serverul primeşte valoarea şi o
afişează. Aplicaţia se va testa pornind prima dată serverul şi apoi clientul.
public class MyClient {
InputStream in = null;
OutputStream out = null;
DataInputStream DataIn = null;
DataOutputStream DataOut = null;
Socket clientSocket = null;
public MyClient() {
try {
clientSocket = new Socket(“localhost”, 8000);
sendInt(100);
}
catch( UnknownHostException e) {
e.printStackTrace();
}
catch(IOException e) {
e.printStackTrace();
}
}
public void sendInt(int val) throws IOException{
out = clientSocket.getOutputStream();
DataOut = new DataOutputStream(out);
DataOut.writeInt(val);
}
18
public void receiveInt() throws IOException{
in = clientSocket.getInputStream();
DataIn = new DataInputStream(in);
int val = DataIn.readInt();
System.out.println(val);
}
public static void main(String args[]){
new MyClient();
}
}
public class MyServer implements Runnable{
private Socket socketReturn;
InputStream in = null;
OutputStream out = null;
DataInputStream DataIn = null;
DataOutputStream DataOut = null;
public MyServer(Socket s) throws IOException {
socketReturn = s;
receiveInt(); // Clientul incepe, deci serverul asteapta valoarea
}
public MyServer() {
Thread thread = new Thread(this);
thread.start();
}
public void sendInt(int val) throws IOException{
out = socketReturn.getOutputStream();
DataOut = new DataOutputStream(out);
DataOut.writeInt(val);
}
public void receiveInt() throws IOException{
in = socketReturn.getInputStream();
DataIn = new DataInputStream(in);
int val = DataIn.readInt();
System.out.println(val);
}
public void run(){
ServerSocket s = new ServerSocket(8000);
try {
while(true){
Socket socket = s.accept();
try {
new MyServer(socket);
}
catch(IOException e) {
socket.close();
}
}
}
finally {s.close();}
}
19
public static void main(String args[]){
new MyServer();
}
Pentru implementarea aplicaţiei client în C#, se foloseşte clasa TcpClient precizând IP-ul
respectiv portul serverului. Pentru crearea unui server în C#, se foloseşte clasa TcpListener,
precizând portul serverului. Apoi serverul apelează metoda AcceptTcpClient pentru a aştepta
conectarea unui client. Atunci când un client lansează o cerere de conectare, metoda
AcceptTcpClient returnează soclul clientului (un obiect de tip TcpClient), prin care se va realiza
comunicarea dintre cele două aplicaţii. În aplicaţia următoare, clientul trimite o valoare
serverului, iar serverul primeşte valoarea şi o afişează. Aplicaţia se va testa pornind prima dată
serverul şi apoi clientul.
using System;
using System.Collections.Generic;
using System.Text;
using System.Net.Sockets;
using System.IO;
using System.Threading;
namespace client
{
class MyClient
{
TcpClient client = null;
NetworkStream stream = null;
StreamReader streamReader = null;
StreamWriter streamWriter = null;
public MyClient()
{
client = new TcpClient("localhost", 8000);
stream = client.GetStream();
streamReader = new StreamReader(stream);
streamWriter = new StreamWriter(stream);
sendInt(100);
stream.Close();
client.Close();
}
public void sendInt(int val)
{
streamWriter.WriteLine(Convert.ToString(val));
streamWriter.Flush();
}
public void receiveInt()
{
int val = Convert.ToInt32(streamReader.ReadLine());
Console.WriteLine(val);
}
}
}
20
using System;
using System.Collections.Generic;
using System.Text;
using System.Net.Sockets;
using System.IO;
using System.Threading;
namespace server
{
class MyServer
{
TcpListener server = null;
NetworkStream stream = null;
StreamReader streamReader = null;
StreamWriter streamWriter = null;
public MyServer(TcpClient clientSocket)
{
stream = clientSocket.GetStream();
streamReader = new StreamReader(stream);
streamWriter = new StreamWriter(stream);
receiveInt();
stream.Close();
}
public MyServer()
{
Thread thread = new Thread(new ThreadStart(run));
thread.Start();
public void sendInt(int val)
{
streamWriter.WriteLine(Convert.ToString(val));
streamWriter.Flush();
}
public void receiveInt()
{
int val = Convert.ToInt32(streamReader.ReadLine());
Console.WriteLine(val);
}
void run()
{
server = new TcpListener(8000);
server.Start();
while (true)
{
TcpClient clientSocket = server.AcceptTcpClient();
new MyServer(clientSocket);
}
}
}
}
21
Aplicaţii
1. Să se implementeze aplicaţia prezentată în lucrare.
2. Să se modifice aplicaţia prezentată în lucrare astfel încât clientul să trimită serverului
mesajul Hello Server iar serverul să raspundă Hello Client.
3. Realizarea unei aplicaţii client-server pentru listarea fişierelor text la imprimantă. Aplicaţia
va avea următorul protocol de comunicare:
Server Client
arhivare fişier (ZIP)
dimensiune ZIP
trimite arhiva în pachete de 1K
dezarhivare fişier (ZIP)
listare la imprimantă
Figura 1. Transfer de fişiere
Indicaţii pentru aplicaţia 3
Aşa cum se poate observa în secvenţele următoare, arhivarea şi dezarhivarea se vor face folosind
clasele ZipOutputStream şi respectiv ZipInputStream. Pentru listarea fişierului la imprimantă se
poate folosi clasa PrintJob.
SERVER (dezarhivare)
try{
FileInputStream fileIn = new FileInputStream(zip);
FileOutputStream fileO = new FileOutputStream(numeFisier);
ZipInputStream zipIn = new ZipInputStream(fileIn);
zipIn.getNextEntry();
int m;
while((m = zipIn.read()) != -1)
fileO.write(m);
fileIn.close();
fileO.close();
}
22
catch(ZipException e){
System.out.println(e.toString());
}
CLIENT (arhivare)
try{
FileInputStream fileIn = new FileInputStream(fisier);
FileOutputStream f = new FileOutputStream(zip);
ZipOutputStream zipOut = new ZipOutputStream(f);
zipOut.putNextEntry(new ZipEntry(fisier));
int m;
while((m = fileIn.read()) != -1)
zipOut.write(m);
zipOut.close();
fileIn.close();
f.close();
}
catch(ZipException e){
System.out.println(e.toString());
}
Listarea la imprimantă
PrintJob job=Toolkit.getDefaultToolkit().getPrintJob(this, " Print ",(Properties)null );
if (job==null) return;
Graphics pg = job.getGraphics();
pg.setFont(new Font("Times new roman",Font.BOLD,12));
pg.drawString("Programarea Sistemelor Distribuite”, 100, 15);
job.end();
Pentru listarea la imprimantă în C#, există componente vizuale în Toolbox, în categoria Printing.
4. Să se modifice aplicaţia 3 în aşa fel încât ea să funcţioneze corect şi în situaţia în care
anumite pachete de date se pierd şi nu ajung la server. Modificarea constă în retransmisia
pachetelor pierdute.
5. Realizarea unei aplicaţii client-server pentru apelul funcţiilor la distanţă:
• clientul cere apelul unei funcţii cu anumiţi parametri;
• serverul apelează funcţia şi trimite rezultatul aplicaţiei client.
6. Să se dezvolte aplicaţia 5 prin introducerea unei strucuri de tip buffer, care să reţină
rezultatele celor mai frecvente operaţii efectuate. În cazul in care rezultatul unei operaţii este
găsit în acest buffer, operaţia respectivă nu se mai efectuează, rezultatul transmis aplicaţiei
client fiind cel din buffer.
7. Să se implementeze o aplicaţie de chat.
23
Indicaţii pentru aplicaţia 7
Aplicaţia va fi formată din programul server respectiv programul client. Clientul va avea o
interfaţă grafică (Figura 2) formată din următoarele componente: lista clienţilor conectaţi, lista
de mesaje, căsuţă de editare pentru introducerea mesajelor, buton SEND pentru trimiterea
mesajului introdus către clientul selectat. Recepţionarea mesajelor se va face într-o buclă infinită
implementată pe un fir de execuţie.
Client 1
Client 2 Lista de mesaje THREAD
while(true)
Client k RECEIVE MESSAGE
Client n
Editare mesaj... Send SEND MESSAGE
Figura 2. Aplicaţia client
Aplicaţia server, prezentată în Figura 3, păstrează clienţii (soclu, nume, etc.) într-un vector.
Pentru fiecare client conectat creează câte un fir de execuţie (thread) care, într-o buclă infinită,
recepţionează mesajele de la clientul respectiv şi apoi le trimite mai departe clientului destinaţie.
Conectarea clienţilor se face la fel ca în aplicaţia prezentată în lucrare. La conectarea unui nou
client serverul trebuie să anunţe toţi clienţii pentru actualizarea listelor de clienţi. De aceea, în
afară de mesajele propriu-zise vor exista şi mesaje speciale (de administrare) pentru adăugarea
clienţilor conectaţi respectiv ştergerea clienţilor deconectaţi. Diferenţierea dintre cele două tipuri
de mesaje se poate efectua prin utilizarea unui antet (header) în cadrul mesajului.
VECTOR = { Client 1, Client 2, ..., Client n }
Client 1 Client n
THREAD THREAD
while(true) RECEIVE while(true) RECEIVE
SEND SEND
Figura 3. Aplicaţia server
24
5. Conectarea la o bază de date MySQL
JDBC (Java Database Connectivity) este o interfaţă API (Application Program Interface)
realizată de Sun, care permite unui program Java accesul la un SGBD (Sistem de Gestionare a
Bazelor de Date). JDBC permite conectarea la baza de date şi execută instrucţiunile SQL.
Proiectul conţine două clase principale: DBConnection şi DBFrame. În constructorul
clasei DBConnection se încarcă în memorie driverul necesar pentru realizarea unei conexiuni la
o bază de date MySQL:
Class.forName(driver);
Apoi are loc conectarea la baza de date database:
con = DriverManager.getConnection("jdbc:mysql://IP/database/", "user", "password");
unde IP este adresa IP a calculatorului pe care se află baza de date database şi pe care trebuie să
fie pornit un server de MySQL. Pentru testare locală, în loc de IP se foloseşte localhost. În cazul
unei baze de date locale adresa IP nu trebuie precizată:
con = DriverManager.getConnection("jdbc:mysql:database", "user", "password");
Clasa DBConnection poate fi definită în felul următor:
import java.sql.*;
public class DBConnection {
private String driver = "org.gjt.mm.mysql.Driver";
public Connection con = null;
public DBConnection(String database, String user, String password) throws Exception{
Class.forName(driver);
con = DriverManager.getConnection("jdbc:mysql://localhost/” + database + “/", user, passw);
}
}
DBConnection va conţine şi metodele prin care se vor insera date în tabele sau metodele
prin care se vor interoga aceste tabele. Toate aceste operaţii se vor realiza prin intermediul unui
obiect Statement:
Statement statement = con.createStatement();
Inserarea se face cu metoda executeUpdate a clasei Statement. De exemplu, pentru adăugarea
înregistrării Popescu în tabela student, care are un singur câmp Nume, se procedează în felul
următor:
statement.executeUpdate("insert into student (Nume) values ('Popescu')");
Aşa cum se poate observa în următoarea secvenţă, obţinerea rezultatelor unei interogări se
realizează prin intermediul unui obiect de tip ResultSet:
ResultSet rs = statement.executeQuery("select * from student");
while(rs.next()){
System.out.println(rs.getString("Nume"));
}
25
În constructorul clasei DBFrame se creează un obiect de tip DBConnection, prin
intermediul căruia va putea fi apelată oricare din metodele acestei clase:
try{
connection = new DBConnection(nume_baza_de_date, nume_utilizator, parola);
}
catch(Exception exc){
exc.printStackTrace();
}
Observaţie:
Pentru conectarea aplicaţiei la un server MySQL, în proiect trebuie inclusă librăria care conţine
driverul de MySQL: mm.mysql-2.0.12-bin.jar. Dacă lucraţi cu Java Builder, librăria se încarcă
din “Project\Project Properties\Required Libraries”.
Aplicaţia C# prezentată în continuare [16], foloseşte driverul MySQLDriverCS [14] pentru
conectarea la baza de date. Pentru ca driverul să poată fi folosit, trebuie introdusă în aplicaţie o
referinţă la MySQLDriverCS.dll respectiv trebuie copiată librăria libMySQL.dll în directorul
/bin. Următorul exemplu prezintă conectarea la o bază de date MySQL folosind driverul
MySQLDriverCS.
using MySQLDriverCS;
using System.Data;
MySQLConnection myConn;
MySQLDataReader MyReader = null;
try
{
myConn = new MySQLConnection( new MySQLConnectionString("123.456.789.100",
"mydatabase",
"user",
"pass").AsString );
myConn.Open();
string sql = "SELECT * FROM Table";
MySQLCommand cmd = new MySQLCommand(sql, myConn);
MyReader = cmd.ExecuteReaderEx();
while (MyReader.Read())
{
Console.WriteLine( MyReader["Product_Name"].ToString() );
}
MyReader.Close();
}
catch(Exception ee)
{
Console.WriteLine( ee.ToString() );
}
26
finally
{
if (MyReader != null && !MyReader.IsClosed)
{
MyReader.Close();
}
if (myConn != null && myConn.State == ConnectionState.Open)
{
myConn.Close();
}
}
După cum se poate observa, obiectele MySQLConnection şi MySQLDataReader sunt declarate
înaintea blocului try/catch, şi ele trebuie închise în cadrul blocului finally, asigurând astfel
deconectarea de la baza de date, chiar şi în situaţia în care apare o excepţie în blocul try/catch.
Astfel, se pot evita eventualele erori "Too many connections".
Aplicaţii
1. Să se implementeze o aplicaţie pentru conectarea la o baza de date MySQL care menţine
informaţii despre student. Aplicaţia trebuie să aibă o interfaţă care să permită vizualizarea
(interogarea) tabelelor unei baze de date şi introducerea unor noi înregistrări.
2. Dezvoltaţi aplicaţia 1, prin introducerea funcţiilor care să permită modificarea şi respectiv
ştergerea înregistrărilor existente.
27
6. Java Servlets
Servleturile sunt componente independente de platformă ale aplicaţiilor server şi au
suport Java integrat [11]. Ele sunt independente de protocol, asigurând un cadru general pentru
servicii pe baza modelului cerere-răspuns. Acest binecunoscut model este des folosit la
programarea sistemelor distribuite, începând cu apeluri de proceduri la distanţă şi terminând cu
protocolul HTTP pentru cereri către servere web. Cu ajutorul servlet-urilor extindem deci
funcţionalitatea unei aplicaţii de tip server informaţional (nu neapărat server HTTP), un prim
domeniu de aplicare fiind, bineînţeles, extinderea serverelor web.
Pentru rularea servlet-urilor se poate utiliza un server Tomcat, inclus în Jbuilder 7.
Servlet-urile trebuie copiate în Root sau într-un director nou creat în directorul webapps din
Tomcat, şi în funcţie de asta, trebuie să aibă următoarea structură:
Tip fişier Root Nume_Aplicatie
html Webapps\Root\*.html Webapps\Nume_Aplicatie\*.html
class Webapps\Root\Web-inf\classes\*.class Webapps\Nume_Aplicatie\Web-inf\classes\*.class
jar Webapps\Root\Web-inf\lib\*.jar Webapps\Nume_Aplicatie\Web-inf\lib\*.jar
Tabel 1. Structura unui servlet
În funcţie de directorul (Root sau Nume_Aplicatie) şi respectiv staţia pe care se află servlet-ul,
cererea HTML va fi următoarea:
IP Port Root Nume_Aplicatie
localhost 8080 http://localhost:8080/*.html http://localhost:8080/Nume_Aplicatie/*.html
192.168.25.99 8080 http://192.168.25.99:8080/*.html http://192.168.25.99:8080/Nume_Aplicatie/*.html
Tabel 2. Cereri HTML
Aplicaţia următoare este formată dintr-un HTML care permite introducerea unui nume şi
apoi la apăsarea unui buton lansează o cerere spre servlet-ul Hello, care răspunde cu mesajul
Hello nume. Clasa Hello are următoarea structură:
import javax.servlet.*;
import javax.servlet.http.*;
import java.io.*;
import java.util.*;
public class Hello extends HttpServlet {
/**Process the HTTP Get request*/
public void doGet(HttpServletRequest request, HttpServletResponse response)
throws IOException, ServletException
{
response.setContentType("text/html");
PrintWriter out = response.getWriter();
String name = request.getParameter("name");
out.println("<html>");
out.println("<body>");
out.println("<head>");
out.println("<title>Hello, " + name + "</title>");
out.println("</head>");
out.println("<body>");
out.println("<h1>Hello, " + name + "</h1>");
out.println("</body>");
out.println("</html>");
}
}
28
Prin metoda getParameter a clasei HttpServletRequest sunt preluaţi parametrii cererii (în
cazul nostru name), iar prin intermediul clasei HttpServletResponse, este construit răspunsul sub
forma unui HTML.
HTML-ul care lansează cererea spre servlet-ul Hello, are următoarea structură:
<html>
<head>
<title>Introductions</title>
</head>
<body>
<form method = get action="servlet/Hello">
If you don't mind me asking, what is your name?
<input type=text name="name"><p>
<input type =submit>
</form>
</body>
</html>
Aplicaţii
1. Implementaţi aplicaţia prezentată în lucrare.
2. Realizaţi o aplicaţie servlet care să permită gestionarea unei baze de date MySQL:
• conectarea la baza de date MySQL;
• introducerea unei noi inregistrari;
• afişarea rezultatelor interogărilor într-un tabel.
Pentru această aplicaţie va fi creat HTML-ul, clasa DBServlet care extinde clasa HttpServlet
şi clasa DBConnection preluată din lucrarea anterioară (Conectarea la o bază de date
MySQL). Driverul de MySQL mm.mysql-2.0.12-bin.jar trebuie pus în directorul lib din Web-
inf (vezi tabelul 1).
Observaţii
1. Dacă lucraţi cu Java Builder, pentru cele două aplicaţii se va crea câte un proiect. Clasele
create în cadrul proiectelor nu trebuie incluse în pachete. În proiect trebuie încărcată şi
librăria “Tomcat\Common\lib\servlet.jar”. Se generează fişierele *.class prin comanda
make.
2. Fişierele *.class şi *.html trebuie copiate în structura de directoare din Tomcat (vezi
tabelul 1).
3. Dacă serverul Tomcat nu poate fi pornit, trebuie verificată existenţa variabilelor
Environment (My Computer\Properties\Advanced): JAVA_HOME (calea spre JDK) şi
CATALINA_HOME (calea spre Tomcat). În cazul în care nu există, ele trebuie create.
4. Dacă serverul Tomcat rulează, aplicaţia este pornită printr-un Browser Web (Internet
Explorer – vezi tabelul 2).
29
7. Aplicaţii distribuite Java RMI
Java RMI (Remote Method Invocation) permite implementarea aplicaţiilor distribuite
Java-to-Java, în care metodele obiectelor pot fi apelate la distanţă [12]. Astfel, o aplicaţie client
poate folosi la distanţă obiectele unei aplicaţii server. O clasă poate fi instanţiată la distanţă, dacă
ea implementează o interfaţă Remote. Figura 4 prezintă structura generală a unei aplicaţii Java
RMI.
Caller Remote
object
Remote interface
STUB SKELETON
marshal / unmarshal unmarshal / marshal
Figura 4. Structura unei aplicaţii Java RMI
La apelul unei metode la distanţă are loc următoarea secvenţă de operaţii:
− Clientul apelează metoda;
− Componenta STUB primeşte apelul, serializează parametrii şi îi trimite apoi spre
componenta SKELETON a serverului;
− Componenta SKELETON primeşte apelul, deserializează parametrii şi îi trimite
serverului;
− Serverul primeşte apelul şi parametrii, apelează metoda local şi trimite rezultatul
componentei SKELETON;
− Componenta SKELETON primeşte rezultatul, îl serializează şi îl trimite mai departe
componentei STUB a clientului;
− Componenta STUB primeşte rezultatul, îl deserializează şi îl transmite apelantului;
− Clientul primeşte rezultatul metodei apelate.
În această lucrare este prezentată o aplicaţie Java RMI în care clientul apelează la
distanţă metoda sayHello a aplicaţiei server. Această metodă returnează mesajul “Hello World!”.
Mesajul este preluat şi afişat de client. Interfaţa Hello conţine antetul metodei sayHello pe care
dorim să o apelăm la distanţă.
30
import java.rmi.Remote;
import java.rmi.RemoteException;
public interface Hello extends Remote {
String sayHello() throws RemoteException;
}
Clasa unui obiect apelabil la distanţă trebuie să implementeze cel puţin o interfaţă Remote. Clasa
HelloImpl implementează interfaţa Hello de tip Remote, şi ea reprezintă aplicaţia server. Metoda
main a serverului creează o instanţă a clasei HelloImpl, rezultând astfel obiectul ale cărui metode
pot fi apelate la distanţă. Acestei instanţe i se asociază numele “Hello” în registrele RMI.
import java.rmi.server.UnicastRemoteObject;
import java.rmi.RemoteException;
import java.rmi.RMISecurityManager;
import java.rmi.Naming;
import java.io.*;
import java.net.*;
import sun.security.util.*;
public class HelloImpl extends UnicastRemoteObject implements Hello{
public HelloImpl() throws RemoteException {
super();
}
public String sayHello() {
return "Hello World!";
}
public static void main(String args[]) {
if (System.getSecurityManager() == null) {
System.setSecurityManager(new RMISecurityManager());
}
try {
HelloImpl obj = new HelloImpl();
// se atribuie instantei acestui obiect numele "Hello"
Naming.rebind("//localhost/Hello", obj);
System.out.println("Hello bound in registry");
} catch (Exception e) {
System.out.println("HelloImpl err: " + e.getMessage());
e.printStackTrace();
}
}
}
Compilarea serverului se efectuează prin comenzile JDK:
javac server\HelloImpl.java
rmic -d . server.HelloImpl
După înregistrarea obiectului, acesta poate fi căutat de aplicaţiile client, folosind metoda
Naming.lookup(), prin numele care i s-a asociat în registrele RMI. Aplicaţia prezentată mai jos
apelează la distanţă metoda sayHello a serverului, şi afişează mesajul returnat: “Hello World!”.
31
import java.rmi.Naming;
import java.rmi.RMISecurityException;
public class SayHello {
public static void main(String args[]) {
String message = "blank";
if (System.getSecurityManager() == null) {
System.setSecurityManager(new RMISecurityManager());
}
try {
Hello hello = (Hello)Naming.lookup("//localhost/Hello");
message = hello.sayHello();
} catch (Exception e) {
System.err.println("Hello-exception: " + e.getMessage());
e.printStackTrace();
}
System.out.println(message);
}
}
Compilarea clientului se efectuează prin comanda JDK:
javac client\SayHello.java
Aplicaţia poate fi rulată prin următoarele comenzi JDK:
rmiregistry
java -Djava.rmi.server.hostname=localhost -Djava.security.policy=java.policy HelloImpl
java -Djava.security.policy=java.policy SayHello localhost 20
Aplicaţii
1. Să se implementeze aplicaţia prezentată în lucrare.
2. Să se implementeze o aplicaţie Java RMI, pentru apelul la distanţă al unor metode care să
efectueze operaţiile aritmetice elementare.
32
8. Algoritmi paraleli în MPI.NET
Algoritmii paraleli [6] folosesc resursele specifice unui sistem de calcul paralel (un
număr de p procesoare) pentru rezolvarea unei probleme. Un algoritm secvenţial poate fi
paralelizat dacă secvenţa de operaţii elementare generată poate fi descompusă în p subsecvenţe,
în aşa fel încât operaţiile din fiecare subsecvenţă să poată fi executate concurenţial de
procesoarele disponibile. Există situaţii în care această descompunere este naturală, în general
însă, algoritmul secvenţial cel mai natural pentru rezolvarea unei probleme nu conduce la o
împărţire în astfel de subsecvenţe [6].
Limbajul C# permite implementarea aplicaţiilor paralele printr-o librărie MPI (Message
Passing Interface) [13]. Pentru înţelegerea structurii unui program paralel implementat în
MPI.NET, această lucrare prezintă aplicaţia PingPong în care are loc un transfer de mesaje între
p procese, care pot fi pornite pe calculatoare diferite. Procesul 0 primeşte şi afişează numele
staţiilor pe care au fost pornite celelalte procese. După cum se poate observa în codul sursă al
aplicaţiei, prezentat mai jos, aceste transferuri de mesaje sunt efectuate prin instrucţiunile Send
şi Receive existente în librăria MPI.
/* Copyright (C) 2007 The Trustees of Indiana University
*
* Use, modification and distribution is subject to the Boost Software
* License, Version 1.0. (See accompanying file LICENSE_1_0.txt or copy at
* http://www.boost.org/LICENSE_1_0.txt)
*
* Authors: Douglas Gregor
* Andrew Lumsdaine
*
* This test exercises Communicator.ReduceScatter.
*/
using System;
using MPI;
class PingPong
{
static void Main(string[] args)
{
using (new MPI.Environment(ref args))
{
Intracommunicator comm = Communicator.world;
if (comm.Rank == 0)
{
Console.WriteLine("Rank 0 is alive and running on " + MPI.Environment.ProcessorName);
for (int dest = 1; dest < comm.Size; ++dest)
{
Console.Write("Pinging process with rank " + dest + "...");
comm.Send("Ping!", dest, 0);
string destHostname = comm.Receive<string>(dest, 1);
Console.WriteLine(" Pong!");
Console.WriteLine(" Rank " + dest + " is alive and running on " + destHostname);
}
}
else
{
comm.Receive<string>(0, 0);
comm.Send(MPI.Environment.ProcessorName, 0, 1);
}
}
}
}
33
Pentru transfer de date simple (int, string, etc.) de la un proces la altul funcţiile blocante Send şi
Receive se apelează după cum urmează:
Send<type>(d_src, proc_dest, tag);
d_dest = Receive<type>(proc_src, tag);
unde type reprezintă tipul datelor transmise, d_src / d_dest reprezintă variabila care conţine
valoarea înainte / după transfer, proc_src / proc_dest reprezintă codurile proceselor sursă /
destinaţie, iar tag ne permite să formăm perechi send / receive (datele sunt recepţionate de la
procesul sursă doar dacă tag-urile corespund).
Pentru transfer de tablouri se pot folosi variantele:
Send(d_src, proc_dest, tag);
Receive(proc_src, tag, ref d_dest);
sau, pentru transfer de matrici:
Send(d_src, proc_dest, tag);
Receive(proc_src, tag, out d_dest);
Variantele neblocante ale funcţiilor de transfer sunt ImmediateSend respectiv ImmediateReceive.
În cazul unui apel al funcţiei Barrier sistemul va aştepta ajungerea tuturor proceselor la barieră,
permiţând astfel sincronizarea acestora. O altă posibilitate de sincronizare constă în apelul
funcţiei Wait a obiectului Request returnat de o operaţie de transfer neblocantă, determinând
astfel aşteptarea finalizării operaţiei respective. Prin apelul metodei Test a unui obiect Request se
poate determina dacă operaţia neblocantă aferentă s-a terminat.
Pentru dezvoltarea aplicaţiilor paralele folosind MPI.NET trebuie instalat MPI.NET SDK, iar
pentru rularea acestora se instalează Microsoft Compute Cluster Pack SDK (sdk_x86.msi) [13].
Orice aplicaţie MPI.NET trebuie să aibă introdusă o referinţă la librăria MPI.dll.
Aplicaţiile MPI pot fi pornite pe staţia locală (localhost) prin următoarea comandă:
mpiexec –n nr_procese NumeAplicatie.exe
De exemplu, comanda
mpiexec –n 5 PingPong
va porni aplicaţia PingPong pe cinci procese, toate pe staţia locală.
Pentru rularea pe mai multe staţii, se copiază executabilul programului pe care vrem sa-l rulăm
în folderul Microsoft Compute Cluster Pack\Bin\ al fiecărei staţii folosite şi se porneşte
executabilul smpd pe fiecare staţie, prin comanda:
smpd –d
Apoi se va folosi una din următoarele comenzi:
mpiexec –hosts nr_statii nume_statie_1 nume_statie_2 nume_statie_n PingPong
mpiexec –hosts nr_statii nume_st1 nr_procese nume_stn nr_procese PingPong
mpiexec –machinefile machine.file –n nr_procese PingPong
unde machine.file conţine fiecare staţie pe câte un rând.
34
Exemple
Comanda efectuată pe statie10:
mpiexec –hosts 4 statie10 statie07 statie09 statie08 PingPong
porneşte patru procese pe patru staţii diferite (staie10, statie07, statie09 şi statie08). Prima staţie
trebuie să fie cea locală!
Comanda efectuată pe statie10:
mpiexec –hosts 4 statie10 3 statie07 2 statie09 5 statie08 6 PingPong
foloseşte patru staţii, pornind trei procese pe staţia locală (statie10), două procese pe statie07,
cinci procese pe statie09, respectiv şase procese pe statie08. Şi în acest caz prima staţie trebuie
să fie cea locală!
Aplicaţii
1. Să se implementeze şi să se ruleze aplicaţia PingPong prezentată în lucrare.
2. Să se implementeze un algoritm paralel care calculează suma elementelor unui tablou.
3. Să se implementeze un algoritm paralel care determină suma elementelor unei matrici.
4. Să se implementeze un algoritm paralel pentru înmulţirea matricilor.
5. Să se implementeze şi să se ruleze algoritmul Quicksort paralel.
35
Bibliografie
[1] Ari B., Principles of Concurrent and Distributed Systems, Addison Wesley, 1990.
[2] Athanasiu I., Java ca limbaj pentru programarea distribuită, Matrix Rom, Bucureşti, 2002.
[3] Attiya H., Welch J., Distributed Computing, McGraw Hill, London, 1998.
[4] Chan M. C., Griffith S. W., Iasi A. F., Java 1001 Secrete pentru Programatori, Teora, 2000.
[5] Coulouris G., Dollimore J., Kindberg T., Distributed Systems: Concepts and Design, 3rd
Edition, Addison Wesley, 2001.
[6] Croitoru C., Introducere în proiectarea algoritmilor paraleli, Matrix Rom, Bucureşti, 2002.
[7] Eckel B., Thinking in Java, 3rd edition (electronic version: www.pythoncriticalmass.com),
Prentice-Hall, 2003.
[8] Geary D. M., Advanced Java Server Pages, Prentice-Hall, 2001.
[9] Gellert A., Analiza şi proiectarea algoritmilor: o abordare pragmatică prin aplicaţii Java,
Editura Techno Media, ISBN 978-606-8030-81-4, 2010.
[10] Gordon R., Java Native Interface, Prentice-Hall, 1998.
[11] Hunter J., Java Servlet Programming, 2nd Edition, O’Reilly & Associates, 2001.
[12] Mahmoud Q. H., Distributed Programming with Java, Manning Press, 2001.
[13] MPI.NET, http://www.osl.iu.edu/research/mpi.net/
[14] MySQLDriverCS, http://sourceforge.net/projects/mysqldrivercs.
[15] Orfali R., Harkey D., Client/Server Programming with Java and Corba, 2nd Edition, J. Wiley
& Sons, New York, 1998.
[16] Primary Objects, http://www.primaryobjects.com/CMS/Article68.aspx.
36
IOAN DZIłAC GRIGOR MOLDOVAN
SISTEME DISTRIBUITE
MODELE INFORMATICE
Editura UniversităŃii Agora, Oradea
2006
2 Ioan DziŃac, Grigor Moldovan, Sisteme distribuite: Modele informatice
Referent: Prof. univ. dr. Răzvan Andonie, Central Washington University, SUA
Editor: Prof. univ. dr. ing. Mişu-Jan Manolescu, Universitatea Agora
Coperta şi asistent editorial: Emma M. Văleanu, Universitatea Agora, student
doctorand la Academia Română
Descrierea CIP a Bibliotecii NaŃionale a României
DZIłAC, IOAN
Sisteme distribuite - Modele informatice / Ioan DziŃac,
Grigor Moldovan. - Oradea : Editura UniversităŃii Agora, 2006
Bibliogr.
ISBN (10) 973-87960-9-1 ; ISBN (13) 978-973-87960-9-6
I. Moldovan, Grigor
004
Copyright © 2006 by CCC Publications, Agora University Publishing House.
Title:
DISTRIBUTED SYSTEMS: INFORMATION SYSTEM MODELS
Abstract:
This work presents various definitions and models for the distributed
informatics systems starting from the parallel and distributed computation
general models, usual models from Internet and Intranet (client/server, cluster,
grid etc.), and also the communication models in these kind of systems. The
book is addressed especially by the students and by the professorate that wants
to study/teach the applied informatics (economical informatics, medical
informatics) but can also be used by all the other that are interested in using the
distributed informatics systems.
Ioan DziŃac, Grigor Moldovan, Sisteme distribuite: Modele informatice 3
CONTENTS
CHAPTER 1
DISTRIBUTED INFORMATICS SYSTEMS
1.1. A short description of the distributed informatics systems
1.1.1. Distributed informatics system. Homogeneous/heterogeneous
systems. Tightly /loosely coupled systems
1.1.2. Specific characteristics and advantages of the distributed systems
1.1.3. Middleware
1.2. The requirements of a distributed informatics system
1.2.1. Heterogeneously
1.2.2. Scalability
1.2.3. Security
1.2.4. Errors treatment
1.2.5. Openess
1.2.6. Concurrency
1.2.7. Transparency
1.3. Remarkable examples of distributed informatics systems
1.3.1. Internet networks: SIPRNET, FidoNet, Internet
1.3.2. Intranet and extranet
1.3.3. Nomadic computing and ubiquitous computing
1.3.4. Internet2
1.3.5. PlanetLab
1.3.6. Cluster
1.3.7. Grid
CHAPTER 2
PARALLEL AND DISTRIBUTED COMPUTATION SYSTEMS:
TAXONOMY AND MODELS
2.1. Binary classification of the parallel and distributed computing systems
(SCPD) architectures
2.1.1. SCPD classification after the number of the central units connected
to the memory
2.1.2. SCPD classification after the control mechanism type
2.1.3. SCPD classification after the number of the processing instruction
sets
2.1.4. SCPD classification after the processing management strategy type
2.1.5. SCPD classification after the number of the processing data stream
2.1.6. SC class partition after the number of the processing data stream
4 Ioan DziŃac, Grigor Moldovan, Sisteme distribuite: Modele informatice
2.1.7. SIMD class partition after the processing data type
2.1.8. SF class partition after the processing data type
2.1.9. MIMD class partition after the organization way of the address-
space of memory (Bell)
2.1.10. Multiprocessors partition after the used memory type (Bell)
2.1.11. Multicomputer partition after the used memory type (Bell)
2.2.The parallelism in various computing systems
2.2.1. The parallelism in the SISD modern scalar computers
2.2.2. The parallelism in the MISD multiscalar computers
2.2.3 The parallelism in the MIMD systems
2.3. Flynn’s classification
2.3.1. SISD class (Single Instruction stream - Single Data stream)
2.3.2. SIMD class (Single Instruction stream - Multiple Data stream)
2.3.3. MISD class(Multiple Instruction stream - Single Data stream)
2.3.4. MIMD class(Multiple Instruction stream - Multiple Data stream)
2.4. A synthesis of various taxonomy of SCPD
2.4.1. The inclusion of Flynn’s classes
2.4.2. The inclusion of Bell’s classes (SASA multiprocessors, MPA
multicomputer)
2.4.3. The inclusion of Hwang’s classes (UMA, NUMA, ccNUMA,
COMA models)
2.4.4. The models Cluster and Grid
2.4.5. A synthesis taxonomical schema
2.5. The software needed for the configuration and the management of the
distributed informatics systems
2.5.1. Multiuser operating systems
2.5.2. Parallel Virtual Machine (PVM)
2.5.3. Message Passing Interface (MPI)
2.5.4. Globus Toolkit
CHAPTER 3
THE INTERCONNECTION IN THE PARALLEL AND DISTRIBUTED
COMPUTATION SYSTEMS
3.1. PRAM, an idealist parallel computer
3.2. Interconnection methods in the parallel and distributed computation
systems architecture. Computer networks
3.2.1. “Crossbar” networks
3.2.2. “Switchboard” interconnection
3.2.3. Network interconnection with limited direct links
3.2.3.1. Bus network
3.2.3.2. Linear and cyclic network
3.2.3.3. Perfect mixing network
Ioan DziŃac, Grigor Moldovan, Sisteme distribuite: Modele informatice 5
3.2.3.4. Tree network
3.2.3.5. Lattice network
3.2.3.6. Hypercube network
CHAPTER 4
THE INTERNET: A SCALABLE OPEN DISTRIBUTED SYSTEM
4.1. The architectural schema of the Internet
4.2. The functional schema of the Internet (router, gateway, host)
4.3. The client/server model. The TCP/IP protocol
4.3.1. IP (Internet Protocol).
4.3.2. TCP (Transmission Control Protocol)
4.3.3. UDP (User Datagram Protocol)
4.3.4. DNS (Domain Name System)
4.3.5. POP3 or the Post Office protocol– Version 3
4.3.6. IMAP (Internet Message Access Protocol)
4.3.7. SMTP (Simple Mail Transfer Protocol)
4.3.8. HTTP (HyperText Transfer Protocol)
4.3.9. HTTPS
4.3.10. SSL (Secure Sockets Layer)
4.3.11. FTP (File Transfer Protocol)
4.3.12. LDAP
4.4. World Wide Web: a distributed application over the Internet
4.4.1. Generalities about the Web. Hypertext and hypermedia
4.4.2. The hypertext marking (SGML, XML, HTML, WML, XHTML)
4.4.3. URI (Uniform Resource Identifier): URL and URN
4.4.4. HTTP (HyperText Transfer Protocol)
APPENDIX
A minidictionary for parallel and distributed computing
REFERENCES
WEB REFERENCES
6 Ioan DziŃac, Grigor Moldovan, Sisteme distribuite: Modele informatice
Ioan DZIłAC (n. 14.02.1953, Poieni
de sub Munte - Repedea, Maramureş),
este doctor în informatică, conferenŃiar
universitar şi şeful catedrei de
informatică economică la Universitatea
AGORA din Oradea. A obŃinut
doctoratul în informatică în 2002 sub
conducerea ştiinŃifică a prof. Grigor
MOLDOVAN. A fost directorul
Departamentului de Matematică şi
Informatică al UniversităŃii din Oradea,
Conf. univ. dr. Ioan DziŃac iar în prezent este directorul centrului
de cercetare „Tehnologii informatice
Domenii de interes: avansate în management şi inginerie”
Calcul paralel şi distribuit, la Universitatea AGORA.
Matematică şi informatică economică A publicat 11 cărŃi şi a editat 4 volume
ale unor conferinŃe internaŃionale şi
peste 40 de articole. Este fondator şi
editor executiv la International Journal
of Computers, Communications and
Control.
Grigor MOLDOVAN (n. 29.12.1939,
Vadu Izei, Maramureş), este doctor în
matematică, profesor universitar şi
conducător de doctorate în informatică
la Universitatea „Babeş-Bolyai” din
Cluj - Napoca, Facultatea de
Matematică şi Informatică. A obŃinut
doctoratul în matematică în 1972 sub
conducerea ştiinŃifică a acad. Tiberiu
POPOVICIU şi prof. Dimitrie
STANCU. Este unul din pionieri în
informatica românească, predând
cursuri de informatică începând încă
din anul 1971, scriind articole şi cărŃi
de informatică şi fiind directorul
Centrului de Calcul al UniversităŃii, de
Prof. univ. dr. Grigor Moldovan la înfiinŃarea sa în 1975, până în anul
1990. A fost mulŃi ani şi directorul
Domenii de interes: Departamentului de Informatică.
Sisteme distribuite, Limbaje formale A publicat 18 cărŃi şi peste 65 de
articole ştiinŃifice.
Ioan DziŃac, Grigor Moldovan, Sisteme distribuite: Modele informatice 7
CUPRINS
CAPITOLUL 1
SISTEME INFORMATICE DISTRIBUITE 11
1.1. Scurtă descriere a sistemelor informatice distribuite 12
1.1.1. Sistem informatic distribuit. Sisteme 12
omogene/eterogene. Sisteme puternic/slab cuplate
1.1.2. Caracteristici şi avantaje specifice ale sistemelor 14
distribuite
1.1.3. Midlleware 16
1.2. CerinŃele unui sistem informatic distribuit 17
1.2.1. Eterogenitatea 17
1.2.2. Scalabilitatea 18
1.2.3. Securitatea 20
1.2.4. Tratarea erorilor 23
1.2.5. Deschiderea 24
1.2.6. ConcurenŃa 24
1.2.7. TransparenŃa 24
1.3. Exemple remarcabile de sisteme informatice distribuite 26
1.3.1. ReŃele de tip internet: SIPRNET, FidoNet, Internet 26
1.3.2. Intranet şi extranet 27
1.3.3. Nomadic computing şi ubiquitous computing 28
1.3.4. Internet2 28
1.3.5. PlanetLab 29
1.3.6. Cluster 38
1.3.7. Grid 43
CAPITOLUL 2
SISTEME DE CALCUL PARALEL ŞI DISTRIBUIT: TAXONOMIE 47
ŞI MODELE
2.1. Clasificări binare ale arhitecturilor sistemelor de calcul paralel şi 48
distribuit (SCPD)
2.1.1. Clasificarea SCPD după numărul de unităŃi centrale 49
conectate la memorie
2.1.2. Clasificarea SCPD după tipul mecanismului de control 50
2.1.3. Clasificarea SCPD după numărul de seturi de 50
instrucŃiuni prelucrabile
8 Ioan DziŃac, Grigor Moldovan, Sisteme distribuite: Modele informatice
2.1.4. Clasificarea SCPD după tipul strategiei de management 50
al procesării
2.1.5. Clasificarea SCPD după numărul de seturi de date 51
prelucrabile
2.1.6. Divizarea clasei SC după numărul de seturi de date 51
prelucrabile
2.1.7. Divizarea clasei SIMD după tipul de date prelucrabile 51
2.1.8. Divizarea clasei SF după tipul de date prelucrabile 52
2.1.9. Divizarea clasei MIMD după modul de organizare a 52
adresării spaŃiului de memorie (Bell)
2.1.10. Divizarea multiprocesoarelor după tipul de memorie 52
utilizat (Bell)
2.1.11. Divizarea multicalculatoarelor după tipul de memorie 52
utilizat (Bell)
2.2. Paralelismul în diverse sisteme de calcul 53
2.2.1. Paralelismul în calculatoarele scalare moderne de tip 53
SISD
2.2.2. Paralelismul în calculatoarele multiscalare de tip MISD 55
2.2.3. Paralelismul în sistemele MIMD 60
2.3. Clasificarea lui Flynn 62
2.3.1. Clasa SISD (Single Instruction stream - Single Data 62
stream)
2.3.2. Clasa SIMD (Single Instruction stream - Multiple Data 62
stream)
2.3.3. Clasa MISD (Multiple Instruction stream - Single Data 62
stream)
2.3.4. Clasa MIMD (Multiple Instruction stream - Multiple 62
Data stream)
2.4. O sinteză a diverselor taxonomii ale SCPD 64
2.4.1. Includerea claselor lui Flynn 64
2.4.2. Includerea claselor lui Bell (multiprocesor de tip 65
SASA, multicalculator de tip MPA)
2.4.3. Includerea claselor lui Hwang (modelele UMA, 65
NUMA, ccNUMA, COMA)
2.4.4. Modelele Cluster şi Grid 67
2.4.5. O schemă taxonomică de sinteză 69
2.5. Software pentru configurarea şi managementul sistemele 70
informatice distribuite
2.5.1. Sisteme de operare multiuser 70
2.5.2. Parallel Virtual Machine (PVM) 71
2.5.3. Message Passing Interface (MPI) 84
2.5.4. Globus Toolkit 89
Ioan DziŃac, Grigor Moldovan, Sisteme distribuite: Modele informatice 9
CAPITOLUL 3
INTERCONECTAREA ÎN SISTEMELE DE CALCUL PARALEL ŞI 95
DISTRIBUIT
3.1. PRAM, un calculator paralel idealizat 95
3.2. Procedee de interconectare în arhitecturile sistemelor de calcul 97
paralel şi distribuit. ReŃele de calculatoare
3.2.1. ReŃea de tip “crossbar” 98
3.2.2. Interconectarea de tip “switchboard” 98
3.2.3. ReŃea de interconectare cu legături directe limitate 99
3.2.3.1. Magistrala comună (bus) 99
3.2.3.2. ReŃeaua liniară şi ciclică 99
3.2.3.3. ReŃeaua de tip amestecare perfectă 100
3.2.3.4. ReŃeaua arborescentă 101
3.2.3.5. ReŃeaua de tip latice 102
3.2.3.6. ReŃeaua de tip hipercub 103
CAPITOLUL 4
INTERNETUL: UN SISTEM DISTRIBUIT DESCHIS ŞI 105
SCALABIL
4.1. Schema arhitecturală a Internetului 106
4.2. Schema funcŃională a Internetului (router, gateway, host) 108
4.3. Modelul client/server. Protocolul TCP/IP 109
4.3.1. IP (Internet Protocol) 110
4.3.2. TCP (Transmission Control Protocol) 110
4.3.3. UDP (User Datagram Protocol) 110
4.3.4. DNS (Domain Name System) 111
4.3.5. POP3 sau Protocolul Post Office – Versiunea 3 122
4.3.6. IMAP (Internet Message Access Protocol) 122
4.3.7. SMTP (Simple Mail Transfer Protocol) 122
4.3.8. HTTP (HyperText Transfer Protocol) 122
4.3.9. HTTPS 123
4.3.10. SSL (Secure Sockets Layer) 123
4.3.11. FTP (File Transfer Protocol) 123
4.3.12. LDAP 123
4.4. World Wide Web: o aplicaŃie distribuită în Internet 124
4.4.1. GeneralităŃi despre Web. Hipertext şi hipermedia 124
4.4.2. Marcarea hipertextului (SGML, XML, HTML, WML, 126
XHTML)
4.4.3. URI (Uniform Resource Identifier): URL şi URN 126
4.4.4. HTTP (HyperText Transfer Protocol) 127
10 Ioan DziŃac, Grigor Moldovan, Sisteme distribuite: Modele informatice
ANEXĂ
MinidicŃionar de calcul paralel şi distribuit 128
BIBLIOGRAFIE 143
WEBGRAFIE 146
Ioan DziŃac, Grigor Moldovan, Sisteme distribuite: Modele informatice 11
CAPITOLUL 1
SISTEME INFORMATICE DISTRIBUITE
1.1. Scurtă descriere a sistemelor informatice distribuite
1.1.1. Sistem informatic distribuit. Sisteme omogene/eterogene. Sisteme
puternic/slab cuplate
1.1.2. Caracteristici şi avantaje specifice ale sistemelor distribuite
1.1.3. Midlleware
1.2. CerinŃele unui sistem informatic distribuit
1.2.1. Eterogenitatea
1.2.2. Scalabilitatea
1.2.3. Securitatea
1.2.4. Tratarea erorilor
1.2.5. Deschiderea
1.2.6. ConcurenŃa
1.2.7. TransparenŃa
1.3. Exemple remarcabile de sisteme informatice distribuite
1.3.1. ReŃele de tip internet: SIPRNET, FidoNet, Internet
1.3.2. Intranet şi extranet
1.3.3. Nomadic computing şi ubiquitous computing
1.3.4. Internet2
1.3.5. PlanetLab
1.3.6. Cluster
1.3.7. Grid
12 Ioan DziŃac, Grigor Moldovan, Sisteme distribuite: Modele informatice
1.1. Scurtă descriere a sistemelor informatice distribuite
1.1.1. Sistem informatic distribuit. Sisteme omogene/eterogene. Sisteme
puternic/slab cuplate
1.1.2. Caracteristici şi avantaje specifice ale sistemelor distribuite
1.1.3. Midlleware
1.1.1. Sistem informatic distribuit. Sisteme omogene/eterogene. Sisteme
puternic/slab cuplate
Vom admite că prin sistem distribuit de calcul sau sistem informatic
distribuit se înŃelege o mulŃime de programe peste o reŃea de noduri
(calculatoare, multiprocesoare, procesoare paralele masive, staŃii de lucru,
clustere, grid ..) care au acces fiecare la o memorie proprie (dar pot avea acces
şi la anumite memorii comune partajate), fiind conectate între ele prin nişte
linii de comunicaŃie (fir, fibră optică, unde radio, sateliŃi), având diverse
topologii de conexiune (magistrală comună, stea, ...), sistemul fiind conceput
cu scopul partajării unor resurse sau/şi pentru rezolvarea concurentă a unor
aplicaŃii paralele sau paralelizabile.
MotivaŃia pentru construirea şi utilizarea sistemelor capabile de calcul
paralel vine din nevoia de a reduce timpul de calcul prin diviziunea unei
probleme mari în sub-probleme ce se pot rezolva simultan pe structuri de calcul
adecvate, iar sistemele informatice distribuite răspund cerinŃelor de
simultaneitate a calcului paralel şi au în plus facilităŃi de a putea partaja unele
resurse scumpe: hardware (imprimante, discuri, scanere, faxuri) şi software
(pagini web, baze de date, fişiere).
Din punct de vedere al investiŃiei în echipamente, costurile se pot reduce
considerabil, dacă se utilizează un sistem distribuit care partajează unele resurse
hardware scumpe (imprimante, servere cu baze de date, plăci pentru achiziŃie de
date, discuri, scanere, faxuri etc.), dar şi a unor produse software cu licenŃe
scumpe (medii de programare, limbaje de programare, programe utilitare,
programe pentru achiziŃii de date etc.). Acest lucru se face de obicei în
organizaŃii (instituŃii, întreprinderi) prin organizarea sistemului de calcul într-o
reŃea Intranet în care este reglementat accesul distribuit la resurse.
Utilizatorii propriu-zişi a sistemelor distribuite de tip Internet sau
intranet sunt în multe cazuri mai puŃin preocupaŃi de costurile resurselor
Ioan DziŃac, Grigor Moldovan, Sisteme distribuite: Modele informatice 13
folosite, fiind interesaŃi mai mult de funcŃionalitatea modalităŃii de partajare a
resurselor de care trebuie să se folosească în aplicaŃiile lor.
Partajarea resurselor se face începând de la indivizi foarte apropiaŃi (de
exemplu, membri unei familii sau colegi de serviciu care folosesc aceeaşi
imprimantă sau cooperează în mod direct prin partajarea unor fişiere comune
dintr-un intranet local) şi până la indivizi care nu se cunosc între ei şi nici nu
intră vreodată în contact (de exemplu, utilizatorii unor motoare de căutare pe
Internet).
În cadrul partajării resurselor într-un sistem distribuit denumirea de
serviciu este considerată ca o parte distinctă a unui sistem care face
managementul unei colecŃii de resurse asemănătoare şi face publică
funcŃionalitatea lor utilizatorilor şi aplicaŃiilor care apelează la ele. Dacă, de
exemplu invocăm un fişier partajat cu ajutorul unui serviciu pentru fişiere,
accesul se face de fapt printr-o serie de operaŃii: read, write, delete.
Termenul de server se referă la un program care rulează (proces) pe un
computer dintr-o reŃea şi care acceptă cereri de la computere din reŃea, iar cei
care trimit cereri poartă numele de clienŃi, funcŃionalitatea fiind asigurată prin
protocolul client/ server.
Într-un sistem distribuit care este modelat prin folosirea programării
orientate obiect, resursele pot fi încapsulate ca obiecte şi pot fi accesate de aşa
numiŃii client object prin cererea unei metode de la server object.
Din punct de vedere al structurii hardware şi a tipului de conexiune, sistemele
care cuprind mai multe procesoare pot fi:
• puternic cuplate (conectate la nivel de memorie, de exemplu
multiprocesoare, clustere);
• slab cuplate (conectate la nivel de reŃea de calculatoare, de exemplu,
multicalculatoare, griduri).
Sistemele puternic cuplate sunt sisteme în care mai multe procesoare
partajează aceeaşi memorie internă şi folosesc acelaşi ceas intern. De exemplu,
sistemele din clasa MIMD sunt sisteme puternic cuplate (multiprocesoarele şi
calculatoarele paralele masive).
Sistemele slab cuplate sunt sisteme în care fiecare procesor are propria
memorie şi propriul ceas intern (grid).
14 Ioan DziŃac, Grigor Moldovan, Sisteme distribuite: Modele informatice
Sistemele informatice distribuite se împart în două clase:
• sisteme informatice distribuite omogene (bazate pe multiplicarea unor
resurse identice, de exemplu unele multiprocesoare, MPP sau unele
clustere);
• sisteme informatice distribuite eterogene (neomogene), de exemplu
reŃeaua Internet, unele clustere, un sistem grid etc.
În practică se întâlnesc cel mai frecvent sistemele distribuite eterogene
(neomogene) formate în general din componente eterogene:
• hardware local neomogen: echipamentele electrice şi electronice fizice
diferite,
• software local neomogen: programele de reŃea şi procese care
formează sistemul distribuit sunt făcute în diverse limbaje de
programare, sistemele de operare din nodurile reŃelei pot fi diferite etc.;
• componente conceptuale neomogene: topologia reŃelelor care intră în
alcătuirea sistemului distribuit, modul de comunicare, sincronizare şi
coordonare între procese etc.
1.1.2. Caracteristici şi avantaje specifice ale sistemelor distribuite
Din modul de definire a sistemelor distribuite rezultă câteva
caracteristici de bază ale lor:
• concurenŃa: se poate lucra simultan pe diferite computere din reŃea,
eventual partajându-se aceleaşi resurse (pagini web, fişiere, etc.);
• lipsa unui ceas global: există limite în ceea ce priveşte capacitatea
computerelor din reŃea de a-şi sincroniza ceasurile interne;
• rezistenŃa la erori: un defect în reŃea poate duce la izolarea unor
computere, însă reŃeaua va funcŃiona în continuare şi de obicei
programele care vor rula pe nodul deconectat nu vor detecta că a fost
întreruptă conexiunea sau că aceasta a devenit neobişnuit de înceată, ba
mai mult, nici celelalte noduri din sistem nu vor sesiza imediat că unul
din noduri a căzut.
Proiectarea şi utilizarea sistemelor informatice distribuite este argumentată
de câteva avantaje specifice sistemelor distribuite:
• Facilitatea schimbului de informaŃii: creşterea exponenŃială a
cantităŃii de informaŃie şi necesitatea de a schimba rapid informaŃii între
diferitele puncte aflate în locuri geografice depărtate fac necesară
conectarea între calculatoare autonome. Sistemele distribuite oferă
facilităŃi de comunicare la distanŃă: un sistem distribuit reprezintă un
mijloc eficient şi comod de comunicare a unor informaŃii la distanŃă, de
Ioan DziŃac, Grigor Moldovan, Sisteme distribuite: Modele informatice 15
exemplu aplicaŃia Internet, prin intermediul căreia se poate realiza
comunicarea şi corespondenŃa electronică între indivizi aflaŃi în locuri
diferite (email, chat, forum), cu condiŃia ca expeditorul şi destinatarul să
se găsească într-o reŃea conectată la Internet.
• Partajarea resurselor scumpe: o organizaŃie preferă să cumpere mai
multe calculatoare mai ieftine şi de puteri rezonabile în loc să cumpere
unul performant şi scump. Prin interconectarea acestor calculatoare mai
mici între ele, eventual cu un număr redus de calculatoare mai puternice
ale căror resurse (memorie, putere a procesorului, periferice de
capacităŃi mari) să fie partajate între acestea; costul măririi capacităŃii
unei astfel de reŃele este mult mai mic decât în cazul resurselor
conectate la un singur calculator, fie el cât de performant;
• Fiabilitate mărită în funcŃionare: dacă un sistem de calcul este format
dintr-un singur calculator, defectarea acestuia face imposibilă utilizarea
întregului sistem. La proiectarea unui sistem distribuit trebuie să Ńinem
seama de siguranŃa în funcŃionare a acestuia, astfel încât căderea unui
nod să nu perturbe funcŃionarea sistemului în ansamblu, ci alte noduri
vor prelua sarcinile nodului căzut. Într-un sistem distribuit avem această
posibilitate datorită faptului că aplicaŃiile care se rulează într-un sistem
distribuit sunt astfel concepute încât ele să nu sufere din cauza
nefuncŃionării corecte sau deloc a unor componente, respectiv procese.
• Creşterea performanŃei prin paralelizarea calculului: existenŃa mai
multor procesoare într-un sistem distribuit face posibilă reducerea
timpului de realizare a unui calcul laborios prin împărŃirea sarcinilor
între diferite procesoare, colectarea ulterioară a rezultatelor parŃiale şi
determinarea rezultatului final (acest procedeu este cunoscut sub numele
de paralelizare a calculului). Deci, se obŃine timp de execuŃie redus
pentru aplicaŃii paralele sau susceptibile de paralelizare;
• Specializarea nodurilor: proiectarea unui sistem de calcul autonom cu
funcŃionalităŃi multiple este destul de dificilă. Din motive practice; la
proiectare sistemul se împarte în module, fiecare modul implementând o
parte din funcŃionalităŃi şi comunicând cu alte module;
• Scalabilitatea sau extensibilitatea: un sistem distribuit poate fi
modificat relativ uşor prin adăugarea sau îndepărtarea unor noduri;
Dintre principale dezavantaje putem aminti:
• exploatarea permanentă a unor vulnerabilităŃi privind securitatea de
către persoane răuvoitoare care lansează atacuri, programe maliŃioase,
troieni, viruşi etc.;
• dependenŃa utilizatorilor de furnizorii de servicii.
16 Ioan DziŃac, Grigor Moldovan, Sisteme distribuite: Modele informatice
Dificultatea construirii unor astfel de sisteme apare în momentul
elaborării algoritmilor de prelucrare ce sunt folosiŃi în sistemele distribuite.
Algoritmii utilizaŃi în sistemele distribuite, pe lângă faptul trebuie să fie corecŃi,
flexibili şi eficienŃi, trebuie să Ńină cont de resursele care pot fi puse să lucreze
în paralel şi de modul de comunicare între acestea. Dezvoltarea unui algoritm
distribuit diferă esenŃial faŃă de dezvoltarea unui algoritm centralizat, mai ales
datorită particularităŃii sistemelor distribuite, cum ar fi lipsa informaŃiilor
despre starea globală, lipsa unui timp global, nedeterminismul etc.
1.1.3. Midlleware
Majoritatea sistemelor informatice actuale sunt sisteme deschise neomogene
(eterogene), ale căror date si aplicaŃii coexistă pe platforme hardware şi
software neomogene. Cu toate precauŃiile producătorilor de hardware şi
software de a respecta anumite cerinŃe generale pentru a facilita comunicarea
între aceste platforme, este evident că sunt necesare o serie de programe de
translatare de la o platformă hardware sau software la alta. Acest lucru se face
cu ajutorul unor programe intermediare sau midlleware (middle - de mijloc,
intermediar, în limba engleză).
Conceptul midlleware joacă un rol esenŃial în sistemele informatice
distribuite eterogene. Aceste programe de traducere/ translatare trebuie să
îndeplinească o condiŃie esenŃială: transparenŃa pentru utilizator.
Se poate utiliza middlware orientat pe obiecte, care permite programatorului
să creeze un model orientat pe obiecte al unei întreprinderi şi apoi să scrie
aplicaŃiile care cer informaŃii din obiecte şi nu din anumite surse de date.
Cererea este coordonată de un Object Request Broker (ORB), adică un
intermediar de cereri orientat pe obiecte, care reprezintă un middleware.
Middleware-ul de aplicaŃie execută operaŃiile de detaliu privind
conexiunea dintre diferitele platforme hardware şi software care trebuie să
comunice între ele pentru a satisface cererile utilizatorului.
Ioan DziŃac, Grigor Moldovan, Sisteme distribuite: Modele informatice 17
1.2. CerinŃe în proiectarea unui sistem informatic distribuit
1.2.1. Eterogenitatea
1.2.2. Scalabilitatea
1.2.3. Securitatea
1.2.4. Tratarea erorilor
1.2.5. Deschiderea
1.2.6. ConcurenŃa
1.2.7. TransparenŃa
1.2.1. Eterogenitatea
Această caracteristică a sistemelor informatice distribuite se manifestă
la diverse nivele. Un sistem distribuit de tip intranet poate fi format din
calculatoare eterogene. La rândul său, Internetul este compus din conectarea
unor intraneturi şi calculatoare eterogene, dar diferenŃele dintre ele sunt ascunse
de faptul că se utilizează pentru comunicare aceleaşi protocoale. La nivel de
hardware, tipurile de date, cum ar fi întregii, de exemplu, au o reprezentare
diferită în funcŃie de tipul de procesor folosit. De asemenea, la sistemele de
operare, modul cum se face de pildă schimbul de mesaje în UNIX este diferit de
modul cum se face schimbul de mesaje în Windows. Eterogenitatea apare şi la
utilizarea limbajelor de programare şi aplicaŃiilor diferite utilizate de diverşi
utilizatori.
Pentru mascarea eterogenităŃii la nivelurile amintite mai sus se
utilizează conceptul de arhitectură distribuită middleware, cele mai
reprezentative fiind:
• CORBA (Common Object Request Broker Architecture);
• DCE (Distributed Computing Environment);
• DCOM (Distributed Component Object);
• Java RMI (Remote Method Invocation).
18 Ioan DziŃac, Grigor Moldovan, Sisteme distribuite: Modele informatice
CORBA este un cadru standard de dezvoltare a aplicaŃiilor distribuite în
medii eterogene, la elaborarea căruia au participat toate marile companii de
soft, cu excepŃia Microsoft care şi-a făcut produsul propriu DCOM, în care un
sistem distribuit este alcătuit din "clienŃi" ce utilizează diferite obiecte
distribuite. Datorită diverselor modalităŃi de comportare a obiectelor în sisteme
de operare diferite, CORBA lucrează cu noŃiunea de "server" (fiecare obiect
este asociat unui server). Rolul acestuia este de a include implementarea
obiectelor asociate, modelul impunând doar invocarea de către clienŃi a
obiectelor de pe server şi nu a serverului însuşi.
DCOM (Distributed Component Object) este soluŃia oferită de
Microsoft, similară cu CORBA, pentru platforme Windows. Acesta permite un
sistem de transmitere a mesajelor. Un model de comunicare între obiecte COM
(Component Object Model), un model de document compus OLE (Object
Linking and Embedding), cu servicii de comunicare între documente şi
gestiunea lor, ActiveX- pentru aplicaŃii Web.
DCE (Distributed Computing Environment) este promovat de către
OSF (Open Software Foundation). FacilitaŃi oferite: thread-uri, apeluri de
procedură la distanŃă, servicii de directoare. Există un standard gateway între
DCE şi CORBA prin care CORBA poate lucra peste DCE (protocolul DCE
CIOP). DiferenŃa dintre DCE si CORBA constă în stilurile de programare
adoptate: CORBA foloseşte un model obiectual, DCE are la bază un model
procedural în care se folosesc apeluri la distanŃă (RPC - Remote Procedure
Call).
Java RMI (Remote Method Invocation) a fost dezvoltată de Sun
Microsystem. InterfaŃa de programare Java RMI se calează perfect pe modelul
orientat obiect oferit de Java, unde se pot crea obiecte ale căror metode pot fi
invocate din alte maşini virtuale. Aici intervine conceptul de cod mobil, ce
desemnează codul care poate fi trimis de pe o maşina pe alta şi rulează la
destinaŃie (de exemplu apleturile Java). Pentru a putea rula este nevoie de
existenŃa unei maşini virtuale.
RelaŃia între Java RMI şi CORBA este mai mult una de
complementaritate decât de concurenŃă, însă se poate vorbi de o adevărată
rivalitate între Java/CORBA pe de o parte şi DCOM, pe de altă parte.
1.2.2. Scalabilitatea
Scalabilitatea a fost introdusă la început pentru compararea sistemelor
paralele. În această accepŃiune scalabilitatea înseamnă modificarea liniară a
performanŃelor unui sistem, adică nu se produce o modificare semnificativă a
Ioan DziŃac, Grigor Moldovan, Sisteme distribuite: Modele informatice 19
performanŃelor odată cu modificarea numărului sau calităŃii resurselor instalate
(număr de procesoare sau procesoare mai rapide, capacitatea memoriei etc.). Un
calculator paralel de tip multiprocesor cu memorie comună asigură
scalabilitatea numai până la aproximativ 30 de procesoare. În plus, costurile
sistemelor paralele sunt prea mari raportate la ciclul de viaŃă, motiv pentru
interesul s-a deplasat spre sisteme distribuite eterogene, formate din colecŃii de
PC-uri, staŃii de lucru, supercalculatoare, multiprocesoare, MPP (Masssively
Parallel Processors) şi reŃele de calculatoare.
Vom considera că un sistem distribuit eterogen este scalabil, dacă
funcŃionarea sa nu este afectată atunci când se modifică semnificativ numărul şi
tipul de resurse, precum şi numărul de utilizatori.
Deşi numărul de utilizatori de Internet creşte drastic în fiecare an, totuşi
sistemul distribuit şi eterogen Internet rămâne scalabil.
Din punctul de vedere al programării, marele avantaj al scalabilităŃii este
următorul: creşterea în timp a complexităŃii unei aplicaŃii sau mărirea
dimensiunii sale nu prezintă nici o problemă pentru programator, dacă sistemul
pe care se execută este scalabil.
Pentru ca un sistem distribuit să fie scalabil, la proiectarea sa trebuie
găsite soluŃii la probleme ca:
• controlul costului resurselor fizice: pentru ca un sistem cu n utilizatori
să fie scalabil, cantitatea de resurse fizice trebuie să fie în jur de O(n);
• controlul pierderii performanŃelor: creşterea dimensiunii duce în
general la scăderea performanŃelor, deci trebuie găsite soluŃii pentru ca
această scădere să fie semnificativă ;
• prevenirea căderii resurselor software;
• evitarea strangulărilor: un exemplu de strangulare se întâlnea la
predecesorul DNS-ului actual când tabelul era Ńinut într-un singur fişier
master care putea fi downloadat de oricine avea nevoie, dar situaŃia s-a
complicat când numărul de computere din reŃea a început să crească.
Rezolvarea problemei scalabilităŃii este una foarte importantă şi dificilă
în domeniul sistemelor distribuite. În mod ideal un sistem nu ar trebui modificat
atunci când numărul de utilizatori sau de resurse cresc, dar acest lucru este greu
de realizat. Ca soluŃii de ameliorare a scalabilităŃii s-au propus: replicarea
datelor, tehnici de cashing, crearea de taskuri similare care sa funcŃioneze
20 Ioan DziŃac, Grigor Moldovan, Sisteme distribuite: Modele informatice
concurent, crearea de servere care să conlucreze pentru rezolvarea anumitor
taskuri etc.
1.2.3. Securitatea
Există trei concepte fundamentale de securitate a informaŃiei:
1. Atac de securitate: orice acŃiune care poate compromite securitatea
informaŃiilor dintr-un sistem;
2. Mecanism de securitate: mijloc pentru detectarea şi prevenirea
atacurilor de securitate;
3. Serviciu de securitate: monitorizează atacurile şi declanşează
mecanismele de securitate adecvate.
Principalele atacuri de securitate, pasive sau active, asupra unui sistem
informatic distribuit (în special în reŃelele de calculatoare) sunt:
1. Întreruperea: un element al sistemului este scos din uz (distrugerea unei
piese hardware sau compromiterea unei linii de comunicaŃie);
2. IntercepŃia: o entitate neautorizată (o persoană sau un program) are acces
în sistem, putând captura date sau copia fişiere şi programe;
3. Modificarea: o entitate neautorizată poate modifica conŃinutul mesajelor
transmise sau poate schimba date în fişiere;
4. Falsificarea: o entitate neautorizată poate să însereze mesaje false în reŃea
sau să adauge înregistrări false în fişierele de date.
Atacurile pasive dintr-o reŃea de calculatoare doar spionează (studiază şi
monitorizează) activitatea din sistem, fără a face modificări asupra fişierelor sau
a mesajelor transmise şi din acest motiv sunt foarte greu de depistat.
Se cunosc două tipuri de atacuri pasive:
• atacuri care interceptează conŃinutul mesajelor transmise în reŃea,
• atacuri care analizează traficul în reŃea, putând determina locaŃiile sursei
şi destinatarului, frecvenŃa şi lungimea mesajelor etc.
Atacurile active pot fi de grupate în patru categorii:
• Mascarada: o entitate se prezintă ca fiind o altă entitate, de exemplu o
entitate cu drepturi mai puŃine în sistem poate să pretindă că este o alta
cu mai multe privilegii;
• Retransmiterea: după capturarea pasivă a datelor, acestea sunt
retransmise pentru a produce un efect neautorizat;
• Modificarea mesajelor: porŃiunea unui mesaj poate fi modificată
astfel încât să producă efecte de modificare a autorizării iniŃiale, de
exemplu, mesajul „se permite lui Dorin Ifrim să citească fişierul
Ioan DziŃac, Grigor Moldovan, Sisteme distribuite: Modele informatice 21
confidenŃial accounts”, se poate modifica în „se permite lui Dan Ivan
să citească fişierul confidenŃial accounts”;
• Refuzul de servicii (denial of service): o entitate neautorizată poate
suspenda drepturile de acces a unei alte entităŃi autorizate sau poate
supraîncărca reŃeaua cu mesaje de bruiaj, scăzându-i astfel
performanŃele.
Serviciile de securitate a unei resurse (computer, bază de date, fişier,
imprimantă etc.) aflate într-un sistem distribuit vizează următoarele aspecte:
• ConfidenŃialitatea: protecŃia datelor împotriva atacurilor pasive (de la
protecŃia fizică la algoritmi matematici);
• Controlul accesului: dreptul de acces la resursă doar pentru utilizatorii
autorizaŃi pe bază de username şi parolă şi protecŃie împotriva accesului
neautorizat;
• Integritatea: protecŃie împotriva manipulării de date (alterării sau
coruperii) resursei prin programe maliŃioase lansate de o entitate
neautorizată;
• Disponibilitatea: protecŃie împotriva interferenŃelor atunci când se
doreşte accesarea unei resurse la care avem drept de utilizare şi
asigurarea că datele, aplicaŃiile sau programele sunt întotdeauna
disponibile pentru entităŃile autorizate;
• Autenticitatea: două entităŃi se pot identifica una pe alta prin asigurarea
la iniŃierea comunicaŃiei că cele două entităŃi sunt autentice şi protecŃia
împotriva interferării unei a treia entităŃi neautorizate pe parcursul
comunicaŃiei, care ar putea pretinde că este una din cele două entităŃi
autorizate;
• Nerepudierea: previne ca nici o entitate să nu refuze recunoaşterea
faptului că a beneficiat de un serviciu executat, de exemplu, când un
mesaj este trimis, se poate demonstra de către destinatar că mesajul
primit este cel trimis de emiŃător, respectiv emiŃătorul poate demonstra
că destinatarul a primit mesajul trimis de emiŃător.
InformaŃii suplimentare despre securitatea datelor şi siguranŃa
comunicaŃiilor. ŞtiinŃa care se ocupă de studiul siguranŃei comunicaŃiilor se
numeşte criptologie.
Criptologia are două ramuri:
• Criptografia: studiază algoritmii de criptare şi decriptare pentru
asigurarea secretizării şi autenticităŃii mesajelor (poate fi simetrică - cu
cheie secretă sau asimetrică – cu chei publice);
• Criptanaliza: studiază spargerea cifrurilor pentru refacerea
informaŃiilor.
22 Ioan DziŃac, Grigor Moldovan, Sisteme distribuite: Modele informatice
Mecanismele de securitate stabilite de OSI (Open System Interchange)
sunt:
• Criptarea: se utilizează pentru asigurarea confidenŃialităŃii şi are rolul
de a transforma datele, astfel încât să devină inteligibile numai de către
entitatea autorizată;
• Mecanismul de semnătură digitală: are scopul de a confirma că datele
au fost produse chiar de semnatar (cuprinde mecanismul pentru
producerea semnăturii şi mecanismul pentru verificarea semnăturii);
• Mecanismul de integritate a datelor: este menit să asigure integritatea
datelor în timpul transmisiei, adică asigurarea faptului că în timpul
transmisiei datele nu pot fi şterse sau amestecate (la expediere,
expeditorul adaugă o informaŃie adiŃională ce depinde numai de datele
transmise, iar la recepŃie, receptorul generează aceeaşi informaŃie
adiŃională şi o compară cu cea primită);
• Mecanismul de control al accesului: controlul accesului la resurse a
entităŃilor prin mecanisme bazate pe una sau multe din următoarele
instrumente: lista drepturilor de acces, parole, etichete de securitate,
durata accesului, timpul de încercare a accesului, calea de încercare a
accesului;
• Mecanismul de autentificare a schimbului: constă în parole sau
tehnici criptografice menite să dovedească identitatea entităŃilor (la
expediere, expeditorul adaugă o informaŃie adiŃională ce depinde numai
de datele transmise, iar la recepŃie, receptorul generează aceeaşi
informaŃie adiŃională şi o compară cu cea primită);
• Mecanismul de control al rutării: informaŃiile sunt dirijate pe baza
unui protocol prestabilit sau pe baza unuia dinamic pe rutele considerate
mai sigure;
• Mecanismul de umplere artificială a traficului: ajută la protecŃia
împotriva analizei traficului şi constă în una din următoarele procedee:
generarea unui trafic fals, umplerea pachetelor de date transmise cu date
redundante; transmiterea de pachete şi spre alte destinaŃii în afara celei
vizate;
• Mecanismul de notariat: implică existenŃa unui mecanism de arbitraj,
numit notar, în care au încredere toate entităŃile, cu scopul obŃinerii de
garanŃii în privinŃa autenticităŃii şi integrităŃii.
Principalele soluŃii de securitate relativ la informaŃiile din Internet sunt:
• la nivel de reŃea: s-a dezvoltat o arhitectură de securitate la nivel de IP
şi la nivel de protocolul TCP/IP (Transmision Control Protocol/ Internet
Protocol);
Ioan DziŃac, Grigor Moldovan, Sisteme distribuite: Modele informatice 23
• la nivel de sesiune: se foloseşte deseori protocolul SSL (Secure Sockets
Layer), care oferă servicii de securitate chiar deasupra nivelului TCP,
folosind criptosisteme cu chei publice şi secrete, astfel încât să asigure
confidenŃialitatea, integritatea şi autenticitatea clientului sau serverului
din sistem.
1.2.4. Tratarea erorilor
Un procesor/computer din reŃea poate eşua în mod independent de
celelalte. De aceea fiecare componentă din sistem trebuie să Ńină cont de faptul
că o altă componentă de care depinde poate eşua şi să fie capabilă să găsească o
soluŃie în caz de avarie.
Iată câteva tehnici folosite pentru tratarea erorilor:
1. Detectarea erorilor (care pot fi detectate). De exemplu, utilizarea
sumei de control poate fi folosită pentru a verifica dacă nişte date au fost
corupte. Sunt şi erori care sunt greu de detectat, de exemplu căderea la
distanŃă a unui server, marea provocare fiind de a găsi soluŃii în cazul de
erori care nu pot fi detectate cu precizie, ci doar suspectate.
2. Mascarea erorilor (unele erori care pot fi detectate pot fi ascunse sau
găsite soluŃii de ameliorare a lor). Exemplu de situaŃii de ascundere a
erorilor : un mesaj poate fi retransmis atunci când transmisia sa a eşuat;
unui fişier i se poate păstra o copie pe un alt suport şi dacă o variantă a
fost coruptă se poate folosi varianta buna pusă la păstrare.
3. ToleranŃa la erori. De exemplu, un browser Web performant care nu
poate intra în contact cu un server, informează utilizatorul asupra
problemei şi nu îl face să aştepte indefinit.
4. Recuperarea datelor. Sistemul trebuie astfel proiectat încât datele să
poată fi recuperate după ce serverul a căzut.
5. RedundanŃa. Serviciile dintr-un sistem distribuit trebuie să fie tolerante
la erori prin folosirea unor tehnici de redundanŃă (multiplicare a datelor
şi căilor de comunicare). De exemplu, între două rutere din Internet
întotdeauna trebuie să existe minim două căi de acces diferite. În
Domain Name Service (DNS), fiecare tabel se găseşte pe cel puŃin două
servere diferite, o bază de date poate fi replicată pe mai multe servere
(atunci când un server cade utilizatorul este redirectat către serverul care
funcŃionează).
24 Ioan DziŃac, Grigor Moldovan, Sisteme distribuite: Modele informatice
1.2.5. Deschiderea
Termenul de deschidere (openness) este caracteristica unui sistem care
indică, dacă el poate fi extins şi implementat în moduri diferite. Deschiderea
pentru un sistem distribuit se referă în primul rând la disponibilitatea de
adăugare şi publicarea de noi servicii de partajare a resurselor (interfeŃele cărora
devin publice). Sistemele distribuite deschise sunt bazate pe asigurarea unui
mecanism uniform de comunicare şi publicare a interfeŃelor pentru accesul la
resursele partajate în mod transparent. Sistemele distribuite pot fi constituite din
entităŃi eterogene, dar trebuie să se asigure buna funcŃionare a acestora în cadrul
SD. Marea provocare a deschiderii constă în integrarea componentelor scrise de
utilizatori diferiŃi.
1.2.6 ConcurenŃa
Într-un sistem distribuit există posibilitatea ca o aceeaşi resursă partajată
să poată fi accesată de mai mulŃi utilizatori simultan. O soluŃie limitativă şi greu
acceptabilă ar fi ca mecanismul care face managementul resursei să servească
numai câte un client odată. În general însă aplicaŃiile în sistemele distribuite
sunt construite pentru a putea deservi mai mulŃi clienŃi simultan
(multiprocessing, multitasking etc.). Pentru ca un obiect să fie sigur într-un
mediu concurent, operaŃiile asupra lui trebuie să poată fi sincronizate astfel
încât să avem date consistente pentru fiecare utilizator. Acest lucru se poate
obŃine prin tehnici standard de sincronizare, cum ar fi semafoarele.
1.2.7. TransparenŃa
Un sistem este transparent atunci când este perceput ca un întreg şi nu
ca o simplă colecŃie de componente independente şi eterogene.
Există mai multe tipuri de transparenŃă:
1. Acces transparent: permite ca resursele remote şi cele locale să poată
fi accesate prin aceleaşi operaŃii;
2. TransparenŃa localizării: face posibilă accesarea resurselor fără să se
ştie unde sunt localizate;
3. TransparenŃa concurenŃei: permite ca mai multe procese să opereze
concurent folosind resursele partajate fără să interfereze între ele;
Ioan DziŃac, Grigor Moldovan, Sisteme distribuite: Modele informatice 25
4. TransparenŃa replicării: oferă posibilitatea ca mai multe instanŃe a
unei resurse să poată fi folosite, mărindu-se astfel performanŃa şi
robusteŃea;
5. TransparenŃa erorilor: facilitează ascunderea erorilor, permiŃând
utilizatorilor să-şi rezolve task-ul chiar dacă apar erori software sau
hardware;
6. Mobilitate transparentă: face posibilă mobilitatea resurselor şi a
clienŃilor în SD fără să fie afectată operaŃionalitatea;
7. PerformanŃa transparentă: permite SD să poată fi reconfigurat pentru
a-i se îmbunătăŃi performanŃele;
8. Scalabilitate transparentă: permite extinderea SD fără să fie nevoie de
schimbarea structurii sistemului sau a algoritmilor folosiŃi.
26 Ioan DziŃac, Grigor Moldovan, Sisteme distribuite: Modele informatice
1.3. Exemple remarcabile de sisteme informatice distribuite
1.3.1. ReŃele de tip internet: SIPRNET, FidoNet, Internet
1.3.2. Intranet şi extranet
1.3.3. Nomadic computing şi ubiquitous computing
1.3.4. Internet2
1.3.5. PlanetLab
1.3.1. ReŃele de tip internet: SIPRNET, FidoNet, Internet
Cuvântul „internet” provine din concatenarea prescurtărilor a două
cuvinte englezeşti, interconnected (interconectat) şi network (reŃea) şi
desemnează o reŃea de mari dimensiuni formată prin interconectarea mai multor
reŃele autonome eterogene.
Astfel, substantivul comun „internet” (cu minusculă) desemnează în
general o reuniune de reŃele, văzută ca o reŃea unitară, împreună cu informaŃia
şi serviciile care sunt oferite utilizatorilor prin intermediul acestei reŃele (Web,
E-Mail, FTP etc.).
Exemple de reŃele mari de tip internet sunt
• Secret Internet Protocol Router Network (SIPRNET),
vezi http://www.fas.org/irp/program/disseminate/siprnet.htm;
• FidoNet, vezi http://www.fidonet.org/ ;
• Internet, vezi http://www.internet.com/ .
Cea mai mare, mai notorie şi uzuală dintre reŃele de tip internet la ora
actuală (în 2006, dar lucrurile evoluează incredibil de rapid) este numită
Internet (nume propriu, scris cu majusculă), adică super-reŃeaua mondială
unică de computere, interconectate prin protocolul IP/TCP. Precursorul
Internetului datează din 1965, când Defence Advanced Research Projects
Agency (DARPA) din SUA a creat prima reŃea de computere interconectate
sub numele Arpanet. Super-reŃeaua Internet de azi a rezultat din extinderea
reŃelei Arpanet.
Atât Internetul sau The NET (ReŃeaua), cum i se mai spune în lume,
cât şi alte reŃele mai mici de tip internet sunt exemple de sisteme informatice
distribuite.
Astfel, prin Internet multe resursele dint-o anumită locaŃie geografică
pot fi partajate (exploatate în comun) de către utilizatori din cele mai diverse
locuri geografice. De exemplu, varianta online a publicaŃiei International
Ioan DziŃac, Grigor Moldovan, Sisteme distribuite: Modele informatice 27
Journal of Computers, Communications and Control (IJCCC), a cărui bază de
date se află pe serverul UniversităŃii AGORA, la adresa
www.journal.univagora.ro, este citită simultan de către cititori din România,
SUA, India, China, Canada etc. De asemenea, oricine dispune de un nume de
user şi o parolă pentru administrarea bazei de date a IJCCC, poate face
modificări în aceasta bază de date de la orice computer din lume care este
conectat la Internet.
Utilizând în Internet aplicaŃia distribuită WWW, putem deschide diverse
pagini web, de exemplu pagina web a UniversităŃii „Babeş-Bolyai” din Cluj
Napoca se află la adresa http://www.ubbcluj.ro/, iar a UniversităŃii Agora
Oradea – la adresa http://www.univagora.ro.
1.3.2. Intranet şi extranet
Un alt exemplu de sistem distribuit (SD) este intranetul, care este o
reŃea particulară cu aceleaşi principii de funcŃionare ca şi Internetul, dar cu
acces restrâns, de exemplu intranetul sau intraneturile unei firme particulare.
Un intranet este o reŃea închisă sau o sub-reŃea dintr-un internet sau
chiar din Internet care este administrată autonom şi pentru care exista un sistem
de securitate local. Un intranet poate fi format din mai multe reŃele de tip Local
Area Network (LAN), legate între ele prin anumite sisteme de comutare. Un
intranet poate fi conectat la Internet printr-un router , care permite utilizatorilor
din intranet să utilizeze servicii ca Web, FTP sau EMAIL. De asemenea
permite utilizatorilor din exterior (din Internet) să acceseze servicii pe care le
pune eventual la dispoziŃie intranetul. Pentru a se proteja de diferite atacuri
maliŃioase, sunt utilizate soft-uri de tip firewall, care previn utilizatorul că
anumite mesaje neautorizate încearcă să intre sau să plece. Un firewall este
implementat să filtreze anumite mesaje conform unor criterii, de exemplu el
permite trecerea doar a mesajelor legate de poşta electronică.
Tot mai multe organizaŃii investesc în intranet şi în diverse sisteme
informatice/informaŃionale integrate, de tip ERP (Enterprise Planning
Resource) sau sisteme expert pentru asistarea deciziei. Într-o bază de date
comună şi unică se găsesc toate informaŃiile necesare angajaŃilor şi managerilor,
unele fiind disponibile şi partenerilor sau chiar publice. Există organizaŃii care
din motive de securitate, pentru a preveni spionajul prin mijloace informatice,
nu doresc conectarea intraneturilor lor la Internet (anumite organizaŃii militare,
unele centre de cercetare, etc).
28 Ioan DziŃac, Grigor Moldovan, Sisteme distribuite: Modele informatice
Extranetul este un intranet particular al unei firme, la care însă au acces
limitat şi anumite persoane sau grupuri din exterior, din alte firme, ca de
exemplu de la firme-furnizor sau firme-client.
1.3.3. Nomadic computing şi ubiquitous computing
În lumea sistemelor informatice distribuite un rol deosebit îl au în
prezent dispozitivele miniaturizate şi reŃelele wireless. De exemplu, cu ajutorul
unui laptop sau chiar a telefonului mobil, printr-o conexiune de tip wireless ne
putem conecta aproape de pretutindeni la intranetul „home” şi putem utiliza
resursele de acolo (de pe calculatorul de acasă sau de la serviciu). Putem vorbi
astfel de un calcul mobil (nomadic computing).
Ubiquitous computing promovează ideea aparent opusă, „computere
omniprezente”, adică să existe computere conectate la internet în locuri în care
există indivizi obligaŃi să stea un timp mai lung sau mai scurt (imobilizaŃi acasă
sau în spitale, în staŃiuni turistice, în gări şi aeroporturi etc.), pe care indivizii le
pot accesa pentru a comunica sau pentru a accesa anumite informaŃii din
exterior. De exemplu, de la calculatorul de acasă conectat la Internet, putem
accesa diverse informaŃii de la serviciu sau putem citi presa din Bucureşti sau
Londra, sau putem coresponda prin email sau online cu orice persoană din lume
care dispune de aceleaşi facilităŃi. În afară de laptopuri şi de telefoanele mobile
performante, amintim imprimantele inteligente, ceasurile inteligente, PDA
(Personal Digital Assistant), camere video digitale, iPOD-uri, care contribuie la
dezvoltarea tot mai expansivă a calculului nomadic.
1.3.4. Internet2
Sursa: http://www.internet2.edu/
Internet2 este cel mai avansat consorŃiu de networking din SUA
organizat pe principiul non-profit. ÎnfiinŃat de comunitatea de cercetare şi
educaŃie începând cu anul 1996, Internet2 are în vedere dezvoltarea de aplicaŃii
şi tehnologii de reŃea avansate, cu scopul de a accelera modernizarea
Internetului şi utilizarea tehnologiilor sale revoluŃionare.
În afară de implicarea a peste 200 de universităŃi din SUA, Internet2
promovează colaborarea cu peste 70 mari corporaŃii (Microsoft, IBM, CISCO,
SUN, ...) şi organizaŃii, precum şi 45 organizaŃii guvernamentale americane
(laboratoare de cercetare, departamente guvernamentale etc.). De asemenea, la
acest proiect colaborează peste 50 de parteneri din afara graniŃelor SUA.
Ioan DziŃac, Grigor Moldovan, Sisteme distribuite: Modele informatice 29
Din punct de vedere practic, Internet2 nu este o reŃea fizică separată şi
această reŃea nu-şi propune să înlocuiască omniprezentul Internet. Ideea pe care
se merge este că pe platforma Internet existentă deja, prin colaborarea
universităŃilor, institutelor de cercetare şi companiilor să se accelereze procesul
de dezvoltare de noi tehnologii şi aplicaŃii. Pare incredibil, dar prin Internet2 se
ating viteze de transfer de 20.000 de ori mai mari decât printr-o conexiune
tradiŃională dial-up! Experimentele efectuate au demonstrat că, de exemplu, o
copie a DVD-ului cu filmul „The Matrix” poate fi downloadată în aproximativ
30 de secunde utilizând Internet2, proces care pe Internet la o conexiune de
viteză medie ar putea dura circa 15-20 de ore.
În ce măsura vor fi avantajaŃi utilizatorii casnici de facilităŃile pe
care le oferă sau le va oferi Internet2? La începuturile sale, Internetul avea
doar câteva mii de utilizatori, fiind axat pe interconectare între super-
calculatoare, acces de la distanŃă şi transfer de fişiere. Azi există sute de
milioane de utilizatori, iar serviciile principale utilizate sunt e-mailul, chatul,
transmisii video şi tehnologii P2P sau VoIP. În viitor se aşteaptă creşterea
drastică a numărului de utilizatori şi a dispozitivelor dedicate, convergenŃa
aplicaŃiilor multimedia: chat, telefonie, video-conferinŃe sau HDTV (High-
Definition TeleVision).
Cine se conectează la Internet2? Evident că deocamdată universităŃile,
organizaŃiile şi cei care au acces la aceasta reŃea ca parteneri în consorŃiu. Dacă
dorim să aflăm, dacă computerul nostru este conectat la Internet2, se poate afla
acest lucru fără dificultate folosind un applet Java de la adresa
http://detective.internet2.edu/applet/index.html.
1.3.5. PlanetLab
Sursa: http://www.planet-lab.org/
PlanetLab era la sfârşitul anului 2006 format dintr-o reŃea de 723 maşini
distribuite pe tot globul, fiind găzduit de 353 situri, de pe cuprinsul a peste 25
de Ńări. Majoritatea maşinilor este găzduită de institute de cercetare, deşi unele
din ele sunt găzduite în co-locaŃie şi cu diverse centre de rutare (cum ar fi
Internet2 Abilene backbone). Toate maşinile sunt conectate la Internet, Ńinta
PlanetLab fiind de a creşte la peste 1000 numărul nodurilor în majoritatea
dintre importantele zone regionale ale backbonurilor de Internet.
PlanetLab are mai multe aspecte, despre care se pot afla mai multe
informaŃii citind următoarele două articole, care se pot descărca de pe pagina
oficială a PlanetLab: http://www.planet-lab.org/:
30 Ioan DziŃac, Grigor Moldovan, Sisteme distribuite: Modele informatice
• [PAC+02] : Larry Peterson, Tom Anderson, David Culler, and Timothy
Roscoe, A Blueprint for Introducing Disruptive Technology into the
Internet, Proceedings of the First ACM Workshop on Hot Topics in
Networking (HotNets), October 2002.
• [BBC+04]: Andy Bavier, Mic Bowman, Brent Chun, David Culler,
Scott Karlin, Steve Muir, Larry Peterson, Timothy Roscoe, Tammo
Spalink, and Mike Wawrzoniak, Operating System Support for
Planetary-Scale Services, Proceedings of the First Symposium on
Network Systems Design and Implementation (NSDI), March 2004.
Primul din aceste articole prezintă viziunea iniŃială despre PlanetLab, iar
al doilea descrie principiile de organizare şi arhitectura sa. Mai multe informaŃii
se pot afla citind PlanetLab Design Notes (PDNs), care se pot descărca de la
pagina http://www.planet-lab.org/PDN/.
PlanetLab este o reŃea de servicii de calcul şi o bază de testare deschisă
şi globală pentru dezvoltarea noilor tehnologii Internet. După cum vom
prezenta mai jos, cele mai importante centre de cercetare şi universităŃi din
lume sunt deja membre ale PlanetLab, inclusiv: AT&T Labs, Cambridge
University, France Telecom, HP, NEC Labs, Princeton University, UC
Berkeley, alături de centre educaŃionale din Brazilia, Canada, China şi
organizaŃia Internet2.
În 2004, Intel Corporation a descris schimbările semnificative care ar
trebui implementate pentru ca infrastructura Internetului să devină mai sigură,
mai fiabilă, mai eficientă şi mai accesibilă. Vicepreşedintele senior al Intel, Pat
Gelsinger, a afirmat că prin adăugarea la Internet a unei reŃele de servicii care
conŃine resurse de calcul şi stocare, industria poate adăuga un plus de
inteligenŃă în şi de-a lungul reŃelei nucleu. Acest lucru ar transforma Internetul
într-o vastă platforma care găzduieşte servicii disponibile celor peste şase
miliarde de locuitori ai Terrei.
Gelsinger s-a referit la posibilitatea de a oferi servicii pe scară mondiala
a Internetului, care să detecteze şi să alarmeze în legătură cu atacurile viruşilor,
să redirecŃioneze traficul reŃelei pentru a se evita nodurile lente, pentru a uşura
accesul utilizatorilor din regiunile în care furnizarea electricităŃii lipseşte sau nu
este de calitate. Gelsinger a apelat la industria si potenŃialii utilizatori ai
serviciului pe scară planetară să ajute la crearea unui Internet mai „deştept” prin
alăturarea la PlanetLab Consortium.
În sublinierea provocărilor de a îmbunătăŃi serviciile Internetului, lui Pat
Gelsinger i s-a alăturat şi „părintele Internetului” Vint Cerf, vicepreşedinte
senior al strategiei tehnologice MCI. Pentru a oferi serviciile Internetului
miliardelor de noi utilizatori, cercetătorii industriali propun o nouă generaŃie de
dispozitive operate de baterii la preŃuri reduse care pot fi folosite în regiuni
Ioan DziŃac, Grigor Moldovan, Sisteme distribuite: Modele informatice 31
defavorizate, unde nu se pot folosi calculatoarele tradiŃionale datorită lipsei de
electricitate. S-a descris modul în care serviciile la scară globală ar putea ajuta
aceşti utilizatori prin suportul a noi tipuri de conexiuni şi stocare „in-network”,
care pot opri întreruperile şi întârzierile în tranzacŃii. Un alt serviciu inteligent
propus ar fi trans-codarea, adică capacitatea reŃelei de a converti de a lungul
reŃelei conŃinutul într-o forma potrivită diverselor dispozitive.
Următoarele instituŃii găzduiau la sfârşitul anului 2006 sau îşi
propuneau să găzduiască în viitor noduri aparŃinând PlanetLab, cf.
http://www.planet-lab.org/php/institutions.php :
1. Academia Sinica – Taiwan 27. CERNET - Huazhong University
2. ADETTI/ISCTE of Science & Technology
3. American University of Beirut 28. CERNET - Jilin University
4. Architecture Technology 29. CERNET
5. AT&T Labs—Research 30. CERNET - Beihang University
6. Bar-Ilan University 31. CERNET - Beijing Jiao Tong
7. BeiHang University University
8. Beijing Institute of Technology, 32. CERNET - Beijing University of
Intelligent Information Network Posts and Telecommunications
Lab 33. CERNET - Central South
9. Ben-Gurion University of the University
Negev 34. CERNET - Chongqing University
10. Birkbeck University of London 35. CERNET - Dalian University of
11. Boston University Technology
12. Brigham Young University 36. CERNET - Lanzhou University
13. California Institute of Technology 37. CERNET-MSR Joint Lab,
14. CANARIE Tsinghua University
15. Canarie – Calgary 38. CERNET - Northeast University
16. Canarie – Halifax 39. CERNET - Peiking University
17. Canarie – Montreal 40. CERNET - Shandong University
18. Canarie – Ottawa 41. CERNET - Shanghai Jiao Tong
19. Canarie – Toronto University
20. Canarie – Winnipeg 42. CERNET - South China
21. Carnegie Mellon University University of Technology
22. Case Western Reserve University 43. CERNET - Southeast University
23. Centre for Development of 44. CERNET - Tianjin University
Advanced Computing 45. CERNET - Tongji University
24. CERNET - Fudan University 46. CERNET - Tsinghua University
25. Centro Nacional de Calculo 47. CERNET - University of
Cientifico Universidad de Los Electronic Science & Technology
Andes of China
26. CERNET - Harbin Institude of
Technology
32 Ioan DziŃac, Grigor Moldovan, Sisteme distribuite: Modele informatice
48. CERNET - University of Science 75. Eurecom Institute
& Technology of China 76. Forschungsgemeinschaft
49. CERNET - Xiamen University elektronische Medien e.V.
50. CERNET - XiAn Jiao Tong (FeM)
University 77. France Telecom R&D
51. CERNET - Zhejiang University 78. France Telecom R&D Lannion
52. CERNET - Zhengzhou Univeristy 79. Fraunhofer-Institute for
53. CESNET - Czech Education and Telecommunications -
Research Network Heinrich-Hertz-Institut
54. Chinese Academy of Sciences, 80. Fraunhofer Institut fur Techno-
Computer Network Information und Wirtschaftsmathematik
Center 81. Friedrich-Alexander University
55. Chinese University of Hong Kong Erlangen-Nuremberg
56. Chungnam National University 82. Fu Jen Catholic University
57. City College of the City 83. George Mason University
University of New York 84. Georgetown University
58. Collegium Budapest 85. Georgia Institute of Technology
59. Colorado State University 86. GIST
60. Columbia University 87. Google
61. Cornell University 88. Haifa University
62. CSLab - Institute of 89. Harvard University
Communication and Computer 90. Helsinki Institute for
Systems of National Technical Information Technology
University of Athens 91. Helsinki Institute of Physics
63. Darmstadt University of 92. Howard University
Technology 93. HP Brazil - RandD
64. Dartmouth College, Computer 94. HP Labs
Science 95. HP Labs, Bristol
65. Datalogisk Institut Copenhagen 96. HP Labs, Cambridge
66. Delft University of Technology 97. HP Labs, Internet 2
67. Department of Electrical 98. IBBT - Ghent University
Engineering, National Taiwan 99. IIS, UniBw Munich
University 100. Illinois Institute of
68. DePaul University Technology
69. Dept. of Computer Science, 101. Imperial College London -
National Chengchi University ISN
70. Dipartimento di Informatica di 102. Indiana University
Torino (Bloomington)
71. Duke University 103. Indian Institute of Information
72. Ecole Nationale Superieure des Technology, Bangalore
Telecommunications 104. Indian Institute Of
73. ERNET India Technology Bombay
74. ETH Zuerich
Ioan DziŃac, Grigor Moldovan, Sisteme distribuite: Modele informatice 33
105. Indian Institute of Technology 135. ITEC, Klagenfurt
Delhi University
106. Indian Institute of Technology 136. Japan Advanced Institute
Roorkee of Science and Technology
107. Information and (JAIST)
Communications University 137. Japan Gigabit Network II
108. INRIA Sophia Antipolis 138. Johns Hopkins CNDS
109. Institute for Applied 139. Johns Hopkins Information
Supercomputing, California State Security Institute
University San Bernardino 140. KAIST
110. Instituto de Pesquisa 141. Kansas State University
Tecnologicas de São Paulo 142. Keio University
111. Instituto Superior Tecnico 143. KREONET at KISTI-
112. Inst. of Computer Science, DAEJON
Foundation for Research and 144. Laboratoire d'Informatique
Technology - Hellas de Paris 6
113. Intel IT - Folsom 145. Lancaster University
114. Intel Labs - Oregon 146. LARC - University of Sao
115. Intel – Leixlip Paulo
116. Intel - Nizhny Novgorod 147. Lawrence Berkeley
117. Intel Research at Seattle National Laboratory
118. Intel Research Berkeley 148. Learning Lab Lower
119. Intel Research Pittsburgh Saxony (L3S) University of
120. International University Bremen Hannover
121. Internet2 149. Massachusetts Institute of
122. Internet2 - Atlanta Technology
123. Internet2 - Chicago
124. Internet2 - Denver 150. Max Planck Institute for
125. Internet2 – Houston Software Systems
126. Internet2 - Indianapolis 151. McGill University
127. Internet2 - Kansas City 152. MCI GRID Lab
128. Internet2 - Los Angeles 153. Michigan State University
129. Internet2 - New York 154. Monash University - DSSE
130. Internet2 - Seattle 155. Moscow Institute of
131. Internet2 - Sunnyvale Physics and Technology
132. Internet2 - Washington 156. Moscow State University
133. Interxion – Frankfurt 157. Moscow State University,
134. Iowa State University Electrical Chemistry
and Computer Engineering
34 Ioan DziŃac, Grigor Moldovan, Sisteme distribuite: Modele informatice
158. Munich University of 181. PlanetLab Colo - NICT
Technology JGN2 Hiroshima
159. Nara Institute of Science and 182. PlanetLab Colo - NICT
Technology, Graduate School of JGN2 Kochi
Information Science 183. PlanetLab Colo - NICT
160. National Institute of JGN2 Nagoya
Information and 184. PlanetLab Colo - NICT
Communications Technology JGN2 Okayama
161. National Taiwan University, 185. PlanetLab Colo - NICT
Department of Information JGN2 Osaka
Management 186. PlanetLab Colo - NICT
162. National Tsing Hua University JGN2 Sendai
163. National University of 187. PlanetLab Colo - Santa
Singapore Clara
164. NEC Laboratories 188. PlanetLab Colo - SJCE
165. New York University 189. PlanetLab Colo - Sterling,
166. Nizhny Novgorod State VA
University 190. PlanetLab Colo - TP
167. North Carolina AT State Gdansk
University 191. PlanetLab Colo - TP
168. North Carolina State Piotrkow Trybunalski
University 192. PlanetLab Colo - TP Poznan
169. Northeastern University CCIS 193. PlanetLab Colo - TP
170. Northwestern University at Warsaw
Illinois 194. Politecnico di Milano - Dip.
171. Ohio State University di Elettronica e Informazione
172. Oklahoma State University 195. Politecnico di Torino
(Tulsa) 196. Polytechnic University
173. Orbit 197. Princeton
174. Oregon State University 198. Princeton - DSL
School of Electrical Engineering 199. Public Broadcasting Service
and Computer Science 200. Purdue
175. Packet Clearing House - San 201. Queen Mary, University of
Francisco London
176. Penn State University 202. Rensselaer Polytechnic
177. PlanetLab Central Institute
178. PlanetLab Colo - AMST 203. Reykjavik University -
179. PlanetLab Colo - McLean, VA Network Laboratory
180. PlanetLab Colo - NICT JGN2 204. Rice University
Fukuoka
Ioan DziŃac, Grigor Moldovan, Sisteme distribuite: Modele informatice 35
205. RNP 232. Telekomunikacja Polska R&D
206. RNP – Ceara at Olsztyn
207. RNP - Rio de Janeiro 233. Telekomunikacja Polska R&D
208. RNP - Rio Grande do Sul at Piotrkow Trybunalski
209. Royal Institute of Technology 234. Telekomunikacja Polska R&D
(KTH), Sweden at Swidnik
210. Rutgers University 235. Telekomunikacja Polska R&D
211. RWTH Aachen at Warsaw
212. San Jose State University 236. Texas AM University
213. Seoul National University 237. The Hebrew University of
214. Simon Fraser University Jerusalem
215. Simula Research Laboratory 238. The Hong Kong University of
216. Singapore Advanced Research Science and Technology
and Education Network 239. The University of Hong Kong
217. Stanford University 240. Trinity College Dublin
218. Stevens Institute of Technology 241. UC Berkeley - DSL
219. Stony Brook University 242. UCLA - EE
220. Swedish Institute of Computer 243. UC Santa Cruz
Science 244. Universidad Complutense de
221. Swiss Federal Institute of Madrid
Technology Lausanne (EPFL) 245. Universidade Federal de
222. SwRI/UT San Antonio Campina Grande - Laboratório de
223. Technical University Ilmenau Sistemas Distribuídos
224. Technical University of Madrid 246. Universidade Federal de Minas
225. Technion - Israel Institute of Gerais
Technology 247. Università degli Studi di Napoli
226. Technische Universitaet 248. Universita' di Roma
Dresden 249. Universitat Politenica de
227. Technische Universitat Berlin Catalunya
228. Tel-Aviv University 250. Universitat Rovira i Virgili
229. Telecom Italia Learning 251. Universite catholique de
Services Louvain
230. Telecommunications Research 252. Universite de Montreal
Laboratory 253. University College Dublin
231. Telekomunikacja Polska R&D 254. University College London
at Krakow
36 Ioan DziŃac, Grigor Moldovan, Sisteme distribuite: Modele informatice
255. University of Arizona 281. University of Illinois at Urbana-
256. University of Basel, Switzerland Champaign
257. University of Bern, IAM 282. University of Ioannina
258. University of Bologna 283. University of Kaiserslautern,
259. University of British Columbia Germany
260. University of Calgary 284. University of Kansas
261. University of California at 285. University of Karlsruhe
Berkeley 286. University of Kent Computer
262. University of California at Los Science Dept, UK
Angeles 287. University of Kentucky
263. University of California at San 288. University of Lisbon
Diego 289. University of Manchester, UK
264. University of California at Santa 290. University of Maryland
Barbara 291. University of Massachusetts at
265. University of California, Davis Amherst
266. University of California, Irvine 292. University of Melbourne -
267. University of California, CSSE
Riverside 293. University of Michigan
268. University of Cambridge 294. University of Minnesota
269. University of Canterbury, New 295. University of Missouri Kansas
Zealand City
270. University of Central Florida - 296. University of Nebraska at
EECS Kearney
271. University of Chicago 297. University of Nebraska -
272. University of Cincinnati Lincoln
273. University of Colorado at 298. University of Neuchatel
Boulder 299. University of New Brunswick
274. University of Connecticut 300. University of Newcastle
275. University of Cyprus 301. University of New Mexico
276. University of Delaware 302. University of North Carolina at
277. University of Duisburg-Essen Chapel Hill
278. University of Florida - ACIS 303. University of North Carolina at
Lab Charlotte
279. University of Georgia 304. University of Notre Dame
280. University of Goettingen 305. University of Oregon
306. University of Osaka
Ioan DziŃac, Grigor Moldovan, Sisteme distribuite: Modele informatice 37
307. University of Oslo
308. University of Passau 333. University of Utah - Emulab
309. University of Pennsylvania 334. University of Victoria
310. University of Pittsburgh 335. University of Virginia
311. University of Puerto Rico at 336. University of Washington
Mayaguez 337. University of Washington -
312. University of Puerto Rico, Rio Accretive DSL
Piedras Campus 338. University of Waterloo
313. University of Rochester 339. University of Wisconsin
314. University of Saskatchewan 340. University of Wuerzburg
315. University of Sevilla 341. University of Zurich, Institut fur
316. University of Southern Informatik
California, ISI 342. Uppsala University at Sweden
317. University of South Florida 343. Vanderbilt University
(CSE) 344. Vrije Universiteit
318. University of St. Andrews 345. Warsaw University of
319. University of Stirling Technology
320. University of Sussex 346. Washington State University
321. University of Technology at 347. Washington University in St
Sydney Louis
322. University of Tennessee at 348. Waterford Institute of
Knoxville Technology
323. University of Texas at Arlington 349. Wayne State University
324. University of Texas at El Paso 350. WIDE Project
325. University of Texas at San 351. Wroclaw University of
Antonio Technology
326. University of Texas, Austin 352. Yonsei University
327. University of Tokyo
328. University of Toronto
329. University of Toronto at
Mississauga
330. University of Tromso
331. University of Tuebingen
332. University of Utah
38 Ioan DziŃac, Grigor Moldovan, Sisteme distribuite: Modele informatice
1.3.6. Cluster
Clusterul este un tip de sistem distribuit ce permite calculul paralel,
format fizic dintr-o reŃea de cel puŃin două procesoare, numite staŃii de lucru
(care pot fi calculatoare complete, PC-uri, supercalculatoare, calculatoarele
vectoriale, multiprocesoare, MPP), care pot fi folosite şi de sine stătător,
interconectate într-o reŃea, fiind utilizat ca o resursă de calcul integrată şi
singulară. În practică se utilizează două tipuri de clustere: clustere dedicate
(formate din procesoare omogene) şi clustere de întreprindere (formate din
procesoare neomogene).
Un cluster are, în mod iluzoriu, pentru utilizator o imagine de sistem
unic -SSI (Single System Image). Aceasta este impresia utilizatorului, că are
acces la un sistem unic cu resurse multiplicate, cu control unic asigurat prin
intermediul unei singure interfeŃe. Sistemul este simetric, în sensul că un
serviciu poate fi solicitat de pe orice nod, iar accesul la resurse este
transparent. Astfel, clusterul pare la fel de uşor de folosit ca un PC.
Elementele clusterului sunt văzute din afară ca fiind anonime şi
interschimbabile.
Rolul principal într-un cluster îl joacă staŃiile de lucru, iar sistemele
paralele din reŃea pot fi folosite ca nuclee de calcul foarte puternice în aplicaŃii
de mare complexitate (fizica atomului, studiul genomului uman, meteorologie
etc.).
Conceptul software corespunzător conceptului de cluster este domeniul
de execuŃie, care reprezintă o maşină virtuală foarte puternică, are o evoluŃie
dinamică în funcŃie de necesităŃi: se pot scoate sau introduce în orice moment
staŃii de lucru, servere de baze de date, procesoare specializate etc.
Domeniul de execuŃie al unei aplicaŃii distribuite poate cuprinde unul
sau mai multe clustere, iar pentru definirea sa se folosesc mai multe criterii:
• disponibilitatea resurselor şi estimarea încărcării;
• caracteristicile aplicaŃiei (timp de execuŃie, raport
calcule/comunicaŃii, necesarul de resurse),
• maparea grafului posibilităŃilor de execuŃie al aplicaŃiei pe graful
de comunicaŃii al domeniului de execuŃie;
• condiŃii de performanŃă impuse (execuŃie în timp real - dacă este
cazul, toleranŃă la defecte, gradul de precizie etc.).
Elementele specifice ce diferenŃiază clusterul în cadrul soluŃiilor
multi-calculator sunt:
• fiecare nod este un calculator de sine stătător, cu un sistem de
operare propriu în general de tip Unix şi elemente software necesare
managementului clusterului: comunicare, alocare de resurse,
Ioan DziŃac, Grigor Moldovan, Sisteme distribuite: Modele informatice 39
echilibrarea încărcării, dar nu îi sunt neapărat necesare unele
dispozitive periferice cum ar fi monitor, mouse, tastatură;
• nodurile pot comunica printr-o reŃea obişnuită, de exemplu ethernet,
dar există şi clustere comerciale care folosesc reŃele de mare viteză;
• interfaŃa de reŃea este ataşată magistralei I/O şi nu celei de memorie;
• clusterul este administrat ca o resursă de calcul unică printr-un
ansamblu de tehnici denumite single-system image (SSI);
• are disponibilitate ridicată, adică sistemul poate utilizat un procent
mai mare de timp;
• datorită multiplicării resurselor clusterul oferă o performanŃă foarte
bună, fie ca timp de execuŃie mai scurt fie ca servire simultană a mai
multor utilizatori.
Clusterele pot fi clasificate în baza următoarelor atribute:
• asamblare (compact sau distribuit);
• control (local sau centralizat);
• omogenitate (eterogen sau omogen);
• securitate (închis sau deschis).
În practică se folosesc îndeosebi două tipuri de clustere:
• Cluster dedicat: este instalat cu toate nodurile într-un rack compact,
este omogen (toate nodurile folosesc acelaşi tip de procesor şi acelaşi
sistem de operare), este controlat centralizat şi este accesat via un
sistem front-end (închis pentru exterior);
• Cluster de întreprindere: este distribuit geografic cu noduri în rack-
uri diferite din aceeaşi cameră sau în camere diferite, este eterogen
(nodurile pot avea procesoare şi sisteme de operare diferite), cu un
control limitat, iar joburile locale au prioritate faŃă de cele ale
întreprinderii.
Pentru ca un sistem să fie robust şi eficient este necesar să fie:
• fiabil (timpul mediu până la defectare să fie cât mai mare);
• disponibil (procentul de timp cât este disponibil utilizatorului să fie cât
mai mare);
• uşor de întreŃinut (service facil şi rapid).
Pentru asigurarea disponibilităŃii unui cluster se folosesc următoarele
tehnici:
• RedundanŃa izolată: se folosesc componente redundante pentru ca, în
cazul că una cade, funcŃia sa să fie preluată de altă componentă,
40 Ioan DziŃac, Grigor Moldovan, Sisteme distribuite: Modele informatice
componentele trebuie să fie izolate, în sensul să nu poată fi afectate de
aceeaşi sursă de cădere (două componente se pot testa reciproc şi în
timp ce una funcŃionează, cealaltă poate fi reparată sau înlocuită, după
caz). O strategie judicioasă de realizare a unui cluster fiabil este cea care
elimină punctele unice susceptibile de cădere, de exemplu la arhitectura
client/server vor fi dublate liniile de comunicaŃie, serverul şi adaptorul
său, discul, magistrala SCSI (Small Computer System Interface);
• Preluarea (failover): când o componentă cade, restul sistemului preia
serviciile oferite de componenta respectivă. Un mecanism de diagnoză,
numit heartbeat („bătaia/pulsul inimii”,
v. http://www.linux-ha.org/HeartbeatProgram), asigură diagnoza notificarea
şi refacerea. Nodurile îşi trimit mesaje heartbeat, iar dacă sistemul nu
primeşte mesaje de la un nod, însemnă că nodul sau/ şi conexiunea la reŃea a
căzut. De regulă se folosesc două căi de conexiune între noduri şi fiecare
nod are un demon heartbeat care trimite la un anumit interval de timp
prestabilit un mesaj pe ambele conexiuni către master (unul din noduri este
desemnat master). Dacă masterul primeşte două mesaje, totul este în regulă.
Dacă primeşte un singur mesaj, însemnă că una din conexiuni a căzut, iar
dacă nu primeşte nici-un mesaj însemnă că ori au căzut ambele conexiuni,
ori a căzut nodul în cauză. Odată diagnosticată o cădere, sistemul notifică
acest eveniment şi se iau măsuri pentru refacere şi remedierea defecŃiunii;
• Scheme de refacere (recovery schemes). Se utilizează două scheme de
refacere: prima constă în salvarea periodică a stării proceselor ce se
execută (backward recovery – checkpoint), iar a doua este forward
recovery. În primul caz, după o cădere, sistemul este reconfigurat astfel
încât să izoleze componenta căzută şi se continuă funcŃionarea normală
din punctul de salvare (tehnica rollback). Această tehnică se poate
implementa şi portabil, independent de aplicaŃie. A doua soluŃie se
bazează pe reluarea execuŃiei pe baza diagnosticului dintr-o stare validă
anterioară şi se foloseşte de obicei când timpul de execuŃie este critic.
Schema este dependentă de aplicaŃie şi poate necesita un hardware
suplimentar.
Imaginea unică de sistem -SSI (Single System Image) se referă la faptul
că utilizatorul are iluzia că accesează un sistem unic, care are resurse
multiplicate, are control unic asigurat printr-o singură interfaŃă, este simetric
(un serviciu poate fi solicitat de pe orice nod), iar accesul la resurse este
transparent.
Ioan DziŃac, Grigor Moldovan, Sisteme distribuite: Modele informatice 41
Fig. 1.3.1. Arhitectura principială a unui cluster
Fig. 1.3.2. RelaŃii între componente software/hardware într-un nod de cluster
42 Ioan DziŃac, Grigor Moldovan, Sisteme distribuite: Modele informatice
Iluzia imaginii unice a sistemului - SSI (Single System Image) poate fi
obŃinută:
• la nivelul aplicaŃiei: utilizatorul are impresia că foloseşte o simplă
staŃie de lucru şi nu un cluster;
• la nivelul hardware sau kernel: într-un cluster omogen se poate
realiza iluzia de sistem unic chiar la nivel de sistem de operare sau
hardware (într-un cluster eterogen acest lucru este mai greu de realizat);
• la nivelul situat deasupra kernelului: este cel mai potrivit nivel
pentru construcŃia iluziei SSI, deoarece este independent de platformă
şi nu modifică aplicaŃia.
SSI realizează următoarele:
• Punct de intrare unic: un utilizator se poate conecta la un cluster ca la
un singur calculator (gazdă). Trebuiesc rezolvate probleme precum
crearea directorului home (unde să fie plasat: se poate păstra o copie pe
fiecare calculator gazdă sau se pot memora toate directoarele home într-
un spaŃiu de stocare sigur al clusterului), autentificare, gestiunea
conexiunilor multiple, căderea gazdei etc.
• Ierarhie unică de fişiere: producerea unei imagini care include
discurile locale, globalwe sau late dispozitive (NFS sau AFS);
• SpaŃiu de memorie unic (iluzoriu): produce iluzia unei memorii
principale mari, care în realitate este o sumă de memorii locale;
• SpaŃiu I/O unic;
• Un punct de control;
• ReŃea unică;
• Un singur sistem de gestiune a joburilor;
• SpaŃiu unic pentru procesare.
Sistemul de gestiune a unui cluster trebuie să conŃină:
• un server pentru utilizator: acesta permite utilizatorilor lansarea în
execuŃie a joburilor şi cererea de resurse;
• un planificator de aplicaŃii/ joburi: face planificarea în funcŃie de tipul
jobului, de resursele necesare, de politicile de planificare;
• un gestionar de resurse: alocă şi monitorizează resursele şi verifică
politicile de planificare.
NOW. În 1998 a fost terminat proiectul NOW (Network of Workstations) al
UniversităŃii Berkely, care şi-a propus să realizeze un software pentru gestiunea
unui cluster. S-a proiectat un strat software de tip cluster middleware, numit
GLUnix, care se aşează deasupra sistemelor de operare existente şi permite
executarea joburilor interactive cu viteza unei staŃii de lucru, dar şi a unor
joburi care ar fi prea mari pentru o singură staŃie de lucru.
Ioan DziŃac, Grigor Moldovan, Sisteme distribuite: Modele informatice 43
1.3.7. Grid
Diverse definiŃii descriptive.
1. Grid-ul este o colecŃie de resurse informatice eterogene (PC-uri,
supercomputere, MPP, clustere, ....), fără o localizare determinată, fără
control centralizat, fără o imagine de sistem unic, accesibilă unor
organizaŃii virtuale prin intermediul unui software suport pentru
configurare (uzual, Globus Toolkit, http://www.globus.org/ ).
2. Grid-ul este un tip de sistem paralel şi distribuit care permite partajarea,
selectarea şi agregarea serviciilor unor resurse distribuite eterogene
peste domenii cu administrare multiplă, bazate pe disponibilitate,
capabilitate, performanŃă, cost şi cerinŃe calitative ale utilizatorilor.
(Rajkumar BUYYA, http://www.gridcomputing.com/ )
3. Grid-ul reprezintă modalitatea flexibilă şi securizată de a coordona
punerea în comun a resurselor diverselor colective dinamice de indivizi,
instituŃii sau organizaŃii (organizaŃii virtuale). [FKT01];
4. Grid-ul reprezintă un efort ambiŃios şi incitant de a dezvolta un mediu
în care fiecare utilizator să poată accesa calculatoare, baze de date şi
facilităŃi experimentale într-un mod simplu şi transparent, fără să Ńină
seama unde sunt localizate aceste facilităŃi [RealityGrid, Engineering &
Physical Sciences Research Council, UK 2001]
http://www.realitygrid.org/information.html ;
5. Grid computing este un model care permite unor companii să
folosească un număr larg de resurse de calcul la cerere, indiferent unde
s-ar afla acestea.
www.informatica.com/solutions/resource_center/glossary/default.htm ;
6. Un grid este o infrastructură informatică de tip reŃea, constituită virtual
dintr-o mulŃime de resurse informatice distribuite, eterogene, cu
potenŃial de partajare, fără o administrare centralizată, fără imagine de
sistem unic, care permite unor utilizatori de tip organizaŃional să-şi
rezolve unele probleme de dimensiuni mari utilizând resurse de
pretutindeni (din afara organizaŃiei).
Deci, resursele unui Grid sunt caracterizate prin
1. Partajare: sunt puse la dispoziŃia utilizatorilor care au nevoie de ele
pentru rezolvarea unor aplicaŃii;
2. Distribuire: sunt amplasate în locaŃii geografice oriunde pe glob;
44 Ioan DziŃac, Grigor Moldovan, Sisteme distribuite: Modele informatice
3. Eterogenitate: nu sunt toate de aceeaşi natură, pot diferi prin sisteme de
gestiune a fişierelor, prin sisteme de operare, prin tipul de procesoare
utilizate etc.;
4. Coordonare: resursele sunt organizate virtual , conectate şi exploatate
în funcŃie de nevoi (obiective) şi mijloace disponibile pe baza unui
software de configurare şi gestiune a gridului;
5. Externalizare: resursele sunt accesibile la cerere de către furnizori
externi;
6. Autonomie (descentralizare): în contrast cu clusterul, lipseşte
imaginea de sistem unic şi controlul centralizat.
Domeniile de aplicabilitate pentru Grid Computing:
1. Modelare predictivă şi simulare: prognoze meteo prin simulări
numerice; oceanografie, simulări de semiconductoare; astrofizică;
prognozarea albiilor râurilor şi fluviilor; studiul genomului uman;
proiecte socio-economice şi guvernamentale.
2. Proiecte inginereşti şi automatizări: modelări prin metoda
elementului finit, aerodinamică, inteligenŃă artificială (procesarea
imaginilor, recunoaşterea formelor, vizualizare computerizată).
3. Explorarea resurselor energetice: siguranŃa reactoarelor nucleare,
explorări seismice, puterea de fuziune a plasmei; modelarea
rezervelor energetice.
4. Cercetări fundamentale în medicină şi probleme militare: imagini
şi vizualizări în explorări medicale, probleme de mecanică cuantică,
chimia polimerilor, proiecte de atac nuclear.
5. Vizualizare: vizualizări grafice, video, animaŃie, film cu ajutorul
calculatorului.
Sistemele GRID pot fi clasificate în trei mari categorii:
1. Grid computaŃional: supercalcul distribuit şi transfer de mare viteză,
vezi http://www.nwicgrid.org/
2. Data Grid: exploatarea unor baze de date de mari dimensiuni,
v. http://eu-datagrid.web.cern.ch/eu-datagrid/ http://www.eu-egee.org/
3. Service Grid: servicii grid la cerere, colaborativ, multimedia, v.
http://www.globus.org/ogsa/
Ioan DziŃac, Grigor Moldovan, Sisteme distribuite: Modele informatice 45
Notă. Uneori se mai fac confuzii între cele două concepte: cluster computing
şi grid computing. Este necesar de la bun început să facem o distincŃie
categorică între cele două concepte, comparând următoarele definiŃii ale celor
două concepte:
• Cluster computing: este o colecŃie de staŃii de lucru (PC-uri,
supercomputere, MPP,...) omogene sau neomogene, puternic cuplate într-o
reŃea bine localizată (într-o încăpere sau în câteva locaŃii ale unei
întreprinderi), cu control centralizat, accesibilă utilizatorilor de la terminalele
staŃiilor de lucru prin intermediul unui software de administrare (uzual,
GLUnix realizat în cadrul proiectului NOW sau CODINE, vezi şi
http://www.linux-ha.org/ClusterResourceManager ), prin intermediul căruia
văd clusterul ca o unică resursă de calcul la fel de uşor de utilizat ca un PC.
Pentru programare în clustere se utilizează de obicei MPI (Message Pasing
Interface) http://www-unix.mcs.anl.gov/mpi/ sau PVM (Parallel Virtual
Machine) http://www.csm.ornl.gov/pvm/ ;
• Grid computing: este o colecŃie de resurse informatice eterogene (PC-uri,
supercomputere, MPP, clustere, ....), fără o localizare determinată, fără
control centralizat, fără o imagine de sistem unic, accesibilă unor organizaŃii
virtuale prin intermediul unui software suport (uzual, Globus Toolkit,
http://www.globus.org/ ).
46 Ioan DziŃac, Grigor Moldovan, Sisteme distribuite: Modele informatice
Ioan DziŃac, Grigor Moldovan, Sisteme distribuite: Modele informatice 47
CAPITOLUL 2
SISTEME DE CALCUL PARALEL ŞI DISTRIBUIT.
TAXONOMIE ŞI MODELE
2.1. Clasificări binare ale arhitecturilor sistemelor de calcul paralel şi distribuit (SCPD)
2.1.1. Clasificarea SCPD după numărul de unităŃi centrale conectate la memorie
2.1.2. Clasificarea SCPD după tipul mecanismului de control
2.1.3. Clasificarea SCPD după numărul de seturi de instrucŃiuni prelucrabile
2.1.4. Clasificarea SCPD după tipul strategiei de management al procesării
2.1.5. Clasificarea SCPD după numărul de seturi de date prelucrabile
2.1.6. Divizarea clasei SC după numărul de seturi de date prelucrabile
2.1.7. Divizarea clasei SIMD după tipul de date prelucrabile
2.1.8. Divizarea clasei SF după tipul de date prelucrabile
2.1.9. Divizarea clasei MIMD după modul de organizare a adresării spaŃiului de
memorie (Bell)
2.1.10. Divizarea multiprocesoarelor după tipul de memorie utilizat (Bell)
2.1.11. Divizarea multicalculatoarelor după tipul de memorie utilizat (Bell)
2.2.Paralelismul în diverse sisteme de calcul
2.2.1. Paralelismul în calculatoarele scalare moderne de tip SISD
2.2.2.Paralelismul în calculatoarele multiscalare de tip MISD
2.2.3 Paralelismul în sistemele MIMD
2.3. Clasificarea lui Flynn
2.3.1. Clasa SISD (Single Instruction stream - Single Data stream)
2.3.2. Clasa SIMD (Single Instruction stream - Multiple Data stream)
2.3.3. Clasa MISD (Multiple Instruction stream - Single Data stream)
2.3.4. Clasa MIMD (Multiple Instruction stream - Multiple Data stream)
2.4. O sinteză a diverselor taxonomii ale SCPD
2.4.1. Includerea claselor lui Flynn
2.4.2. Includerea claselor lui Bell (multiprocesor de tip SASA, multicalculator de
tip MPA)
2.4.3. Includerea claselor lui Hwang (modelele UMA, NUMA, ccNUMA,
COMA)
2.4.4. Modelele Cluster şi Grid
2.4.5. O schemă taxonomică de sinteză
2.5. Software pentru configurarea şi managementul sistemele informatice distribuite
2.5.1. Sisteme de operare multiuser
2.5.2. Parallel Virtual Machine (PVM)
2.5.3. Message Passing Interface (MPI)
2.5.4. Globus Toolkit
48 Ioan DziŃac, Grigor Moldovan, Sisteme distribuite: Modele informatice
2.1. Clasificări binare ale arhitecturilor sistemelor de calcul
paralel şi distribuit (SCPD)
2.1.1. Clasificarea SCPD după numărul de unităŃi centrale conectate la
memorie
2.1.2. Clasificarea SCPD după tipul mecanismului de control
2.1.3. Clasificarea SCPD după numărul de seturi de instrucŃiuni
prelucrabile
2.1.4. Clasificarea SCPD după tipul strategiei de management al procesării
2.1.5. Clasificarea SCPD după numărul de seturi de date prelucrabile
2.1.6. Divizarea clasei SC după numărul de seturi de date prelucrabile
2.1.7. Divizarea clasei SIMD după tipul de date prelucrabile
2.1.8. Divizarea clasei SF după tipul de date prelucrabile
2.1.9. Divizarea clasei MIMD după modul de organizare a adresării
spaŃiului de memorie (Bell)
2.1.10. Divizarea multiprocesoarelor după tipul de memorie utilizat (Bell)
2.1.11. Divizarea multicalculatoarelor după tipul de memorie utilizat (Bell)
Dintre cei care s-au ocupat de taxonomia arhitecturilor paralele îi putem
aminti pe: Flynn (1966), Shore (1973), Händler (1977), Kuck (1978), Schwartz
(1980), Gajski (1985), Trealeven (1985), Hockney (1988), Williams (1990),
Bell (1992), Lewis (1993). În [Dzi01c], [Dzi02] şi [Dzi06] se face o sinteză a
acestor clasificări, din care vom reproduce parŃial câteva informaŃii în acest
capitol.
Prin acronimul SCPD vom desemna sistemele de calcul paralel şi
distribuit. Vom numi clasificare binară, clasificarea care împarte o anumită
clasă exact în două subclase, pe baza unui criteriu unic sau a unei mulŃimi de
criterii.
Elementele hardware de bază ale unui calculator sunt:
• Unitatea centrală (CPU) este creierul unui calculator. Ea este formată
din circuite necesare pentru stocare, prelucrare şi control. În unităŃile
centrale cu microprocesor, ALU şi CU sunt incluse în microprocesor,
iar memoriile ROM şi RAM sunt plasate separat pe placa de bază sau
pe o placă conectată la magistrala de extensie.
• Memoria este formată din circuite necesare pentru stocarea datelor şi
instrucŃiunilor, precum şi a datelor intermediare şi dispune de
mecanisme de acces la acestea. Există mai multe tipuri de memorie.
Ioan DziŃac, Grigor Moldovan, Sisteme distribuite: Modele informatice 49
• Microprocesorul este un circuit integrat care conŃine: unitatea
aritmetico-logică (ALU), unitatea de comandă (CU) şi uneori unitatea
de calcul în virgulă mobilă. Microprocesorul este conectat la diverse
unităŃi de memorie şi este înglobat în unitatea centrală (CPU).
NotaŃii utilizate în acest capitol:
• AU = [Arithmetic Unit] := Unitate aritmetică;
• LU = [Logic Unit] := Unitate logică
• ALU = [Arithmetic- Logic Unit] := Unitate logico-aritmetică
• PL = [Pipe-Line] := Conveier
• CU = [Control Unit] = Unitate de control
• CPU =[Central Processing Unit] : = unitate de control stăpân
• MCU =[Master Control Unit] : = unitate de control stăpân
• µP = Microprocessor := Microprocesor;
• ROM [Read Only Memory] := Memorie nevolatilă;
• RAM [Random-Access Memory] := Memorie volatilă;
• IM [Interleaved Memory] := Memorie întreŃesută
• DiM =[Distributed Memory] := Memorie distribuită;
• ShM =[Shared Memory] := Memorie partajată;
• SASA =[Shared Address Space Arhitecture] := Arhitectură bazată pe
adresarea partajată, la sistemele cu memorie comună;
• MPA =[Message Passing Arhitecture] := Arhitectură bazată pe
transmitere de mesaje (în memoriile distribuite);
• CaM [Cache Memory] :=Memorie cache;
• CMD [CaM for Data] := CaM pentru date;
• CMI [CaM for Instruction] := CaM pentru instrucŃiuni.
2.1.1. Clasificarea SCPD după numărul de unităŃi centrale conectate la
memorie
1. Clasa SCPU [Single CPU]: SCPD are o arhitectură cu o singură unitate
centrală (CPU, Central Processor Unit) legată la memorie. Astfel de
arhitecturi mai sunt numite şi arhitecturi de tip von Neumann (v. [Kum+94],
[PW95]);
2. Clasa MCPU [Multiple CPU]: Mai multe unităŃi centrale sunt legate la
memorie. Mai sunt numite şi arhitecturi de tip non von Neumann.
50 Ioan DziŃac, Grigor Moldovan, Sisteme distribuite: Modele informatice
2.1.2. Clasificarea SCPD după tipul mecanismului de control
1. Clasa GCU [Global Control Unit]: O arhitectură cu mecanism de control
global, în sensul unui centralism fizic (exercitat de un singur CPU), sau
centralism conceptual (un MCU = Master Control Unit, adică un CPU
stăpân exercită controlul asupra întregului sistem);
2. Clasa LCU [Local Control Unit]: Arhitectură cu mecanism de control local,
în sensul că mai multe procesoare locale, care pot avea fiecare câte un CPU
sau posedă numai unităŃi de control CU, controlează execuŃia proceselor
locale.
2.1.3. Clasificarea SCPD după numărul de seturi de instrucŃiuni
prelucrabile
1. Clasa SI [Single Instruction stream]: Sistemul este capabil să execute doar
un singur set de instrucŃiuni;
2. Clasa MI [Multiple Instruction stream]: Sistemul este capabil să execute
mai multe seturi de instrucŃiuni simultan.
2.1.4. Clasificarea SCPD după tipul strategiei de management al procesării
1. Clasa SC [Sistem Centralizat]: Am ales această denumire pentru a desemna
un sistem de calcul care este în acelaşi timp din clasele SCPU, GCU şi SI;
2. Clasa SF [Sistem Federalizat]: Am ales această denumire pentru a desemna
un sistem de calcul care este în acelaşi timp MCPU, LCU şi MI.
Prin strategie de management al procesării vom înŃelege modul de
gestionare a mecanismului de comandă şi control în timpul procesării (execuŃiei
instrucŃiunilor). Acesta va fi de două tipuri: centralizat (sistem cu o singură
unitate centrală şi mecanism de control global, ce permite execuŃia numai a
unui singur set de instrucŃiuni) sau federalizat (sistem cu mai multe unităŃi
centrale şi mecanism de control local, ce permite execuŃia numai a mai multor
seturi de instrucŃiuni simultan).
Ioan DziŃac, Grigor Moldovan, Sisteme distribuite: Modele informatice 51
Termenul federalizat a fost introdus în [Dzi02]: prin analogie cu
tipologia sistemelor de guvernare statală. Un stat federal modern (SCPD),
cuprinde mai multe state (MCPU), fiecare stat având o anumită autonomie
locală, cu o conducere locală proprie (LCU). Astfel, un proiect federal cu mai
multe module (program paralel cu mai multe seturi de instrucŃiuni - MI), poate
fi distribuit spre execuŃie la mai multe state simultan, fiecare stat răspunzând de
execuŃia modulului său şi, eventual, colaborând (comunicând) în timpul
execuŃiei cu alte state (procesoare/calculatoare).
2.1.5. Clasificarea SCPD după numărul de seturi de date prelucrabile
1. Clasa SD [Single Data stream]: Sistemul este capabil să execute unul
sau mai multe seturi de instrucŃiuni asupra doar a unui singur set de
date deodată;
2. Clasa MD [Multiple Data stream]: Sistemul este capabil să execute
unul sau mai multe seturi de instrucŃiuni asupra a mai multor seturi de
date simultan.
2.1.6. Divizarea clasei SC după numărul de seturi de date prelucrabile
1. Clasa SISD = Single Instruction stream - Single Data stream (clasă
Flynn): Un sistem centralizat, capabil să execute doar un singur set de
instrucŃiuni numai pe un singur set de date (SI, SD). Calculatoarele din
această clasă se mai numesc şi calculatoare scalare. Este o clasă din
clasificarea lui Flynn.
2. Clasa SIMD = Single Instruction stream - Multiple Data stream (clasă
Flynn): Un sistem centralizat, capabil să prelucreze mai multe seturi de date
simultan, pe acelaşi set de instrucŃiuni (SI, DM).
2.1.7. Divizarea clasei SIMD după tipul de date prelucrabile
1. Clasa SIVD = Single Instruction stream - Vector Data (procesoare
vectoriale):
2. Clasa SIAD = Single Instruction stream - Array Data (procesoare
matriceale).
52 Ioan DziŃac, Grigor Moldovan, Sisteme distribuite: Modele informatice
2.1.8. Divizarea clasei SF după tipul de date prelucrabile
1. Clasa MISD = Multiple Instruction stream - Single Data stream (clasă
Flynn): Sistemul este capabil să execute mai multe seturi de
instrucŃiuni asupra doar a unui singur set de date;
2. Clasa MIMD = Multiple Instruction stream - Multiple Data stream
(clasă Flynn): Sistemul este capabil să execute mai multe seturi de
instrucŃiuni asupra a mai multor seturi de date simultan.
2.1.9. Divizarea clasei MIMD după modul de organizare a adresării
spaŃiului de memorie (Bell)
1. Clasa SASA = Shared-Address-Space Architecture: Sunt arhitecturi de
tip MIMD care utilizează un spaŃiu unic de adrese, localizat în memoria
comună. Ele se mai numesc şi multiprocesoare;
2. Clasa MPA = Message-Passing Architecture: Sunt arhitecturi de tip
MIMD care utilizează mai multe spaŃii de adrese, comunicarea între
procesoare realizându-se prin transmitere de mesaje. Ele se mai numesc
şi multicalculatoare.
2.1.10. Divizarea multiprocesoarelor după tipul de memorie utilizat (Bell)
1. Multiprocesor scalabil: Un multiprocesor cu memorie distribuită local.
Scalabilitatea se referă la posibilitatea creşterii accelerării odată cu
creşterea numărului de procesoare.
2. Multiprocesor nescalabil: Un multiprocesor cu memorie comună
partajată de toate procesoarele.
2.1.11. Divizarea multicalculatoarelor după tipul de memorie utilizat (Bell)
1. Multicalculator scalabil: Multicalculator cu memorie distribuită local.
2. Multicalculator cu memorie comună: Multicalculator cu memorie
comună partajată de toate procesoarele.
Ioan DziŃac, Grigor Moldovan, Sisteme distribuite: Modele informatice 53
2.2. Paralelismul în diverse arhitecturi de calcul
2.2.1. Paralelismul în calculatoarele scalare moderne de tip SISD
2.2.2.Paralelismul în calculatoarele multiscalare de tip MISD
2.2.3. Paralelismul în sistemele MIMD
2.2.1. Paralelismul în calculatoarele scalare moderne
Despre calculatoarele seriale moderne (calculatoarele scalare, Fig. 2.2.1,
Fig. 2.2.2), putem spune că au o arhitectură pseudoparalelă, deoarece, deşi ele
execută numai programe seriale, totuşi înglobează foarte multe concepte de
paralelism real sau aparent, mai ales în procesare. Ele sunt sisteme centralizate
de tip SISD.
Viteza de calcul într-o astfel de maşină este influenŃată atât de viteza de
execuŃie a instrucŃiunilor cât şi de viteza de schimb a informaŃiilor între unitatea
centrală şi memorie.
John von Neumann a constatat că un program pierde mai mult timp cu
regăsirea datelor în memorie decât cu prelucrarea propriu-zisă. Acest aspect
este cunoscut sub numele de limitare de tip von Neumann [von Neumann
bottleneck].
Fig. 2.2.1. Structura principială a unui calculator secvenŃial (SISD)
54 Ioan DziŃac, Grigor Moldovan, Sisteme distribuite: Modele informatice
Fig. 2.2.2. Tipuri de SISD: a) tradiŃional; b) cu IM (memorie întreŃesută); c) cu CaM
(memorie cache); d) cu CaM şi microprocesor; e) cu PL (conveier pipeline); f)
PENTIUM
SoluŃiile la limitarea de tip von Neumann sunt multiple:
Utilizarea memoriei întreŃesute (v. Fig. 2.2.2. b). Prin acest procedeu
mai multe date pot fi accesate simultan din memorie de către CPU.
Utilizarea memoriei cache (v. Fig. 2.2.2. c).Prin acest procedeu se
stochează în CaM datele care au probabilitatea mai mare de a fi utilizate
în procesul de calcul. CaM fiind mai apropiată de CPU şi având un
canal de acces separat, permite creşterea vitezei de accesare a datelor;
Utilizarea a două memorii cache, separate, una pentru datele şi una
pentru instrucŃiuni (v. Fig. 2.2.2. f):
Pentru creşterea vitezei de execuŃie a instrucŃiunilor, prin care se
realizează o procesare paralelă în timp a instrucŃiunilor (v. Fig. 2.2.2. e),
se utilizează tehnica pipelining.
Pentru eludarea procesării strict secvenŃiale s-a implementat conceptul
de program stocat [stored program concept], conform căruia un
program se stochează în memorie împreună cu datele, astfel în timpul
Ioan DziŃac, Grigor Moldovan, Sisteme distribuite: Modele informatice 55
execuŃiei programului se poate sări de la o instrucŃiune la alta, în loc de
a se executa secvenŃial. În cazul programului stocat se execută
instrucŃiunea pentru care se dispune la momentul respectiv de toate
datele necesare execuŃiei ei. Acest procedeu poate fi extins prin stocarea
în memorie a mai multor programe, prin tehnica multiprelucrării
[multiprocessing] cu partajarea timpului [time sharing]. Astfel, se
execută aparent simultan, mai multe programe în acelaşi interval de
timp. Acesta este un concept de natură hardware.
Multiprogramarea [multiprogramming] este un concept de natură
software care constă tot în execuŃia aparent simultană a mai multor
programe în acelaşi interval de timp, dar printr-o planificare [sheduling]
adecvată a joburilor sau prin întrepătrunderea lor. Dacă, de exemplu la
un moment dat un program necesită o comunicare de mai lungă durată
cu periferia, execuŃia sa poate fi trecută sub controlul unui procesor de
intrare/ieşire şi în acest timp unitatea centrală se poate ocupa cu execuŃia
altui program.
Se mai utilizează conceptul de natură software: paralelism simulat prin
randomizare sau de natură hardware: multiprelucrare distribuită.
2.2.2. Paralelismul în calculatoarele multiscalare
Spre deosebire de o arhitectură de tip SISD (Fig. 2.2.1 şi 2.2.2), care
prelucrează un singur set de instrucŃiuni pe un singur set de date, realizând
procesări paralele cu programe seriale, în arhitecturile multiscalare de tip SIMD
(Fig. 2.2.3, Fig. 2.2.4, Fig. 2.2.5, Fig. 2.2.6, Fig. 2.2.7, Fig. 2.2.8), nivelul de
paralelism creşte, permiŃând execuŃia unui set de instrucŃiuni pe mai multe
seturi de date, paralelismul datorându-se atât structurii fizice cât şi programării.
În modelul SIMD, mai multe procesoare identice, P1, P2, …, Pn sunt
puse să execute simultan, pe baza unui program paralel–sincron, o aceeaşi
instrucŃiune, fiecare pe date distincte ale multidatei (dată cu o structură de tip
vector sau matrice). Procesoarele comunică între ele prin intermediul memoriei
comune, care este o memorie partajată, dar în unele cazuri pot avea şi memorie
locală. În acest model o resursă scumpă (memoria) este exploatată în comun de
mai multe resurse ieftine (procesoare simple). Aceste procesoare lucrează sub
comanda şi controlul unităŃii centrale CPU, care procedează astfel: dacă data
este simplă o execută, iar dacă este multiplă o distribuie (câte una sau mai multe
componente) spre prelucrare procesoarelor-sclavi, astfel ca efortul de calcul să
fie similar pentru fiecare procesor. Deci mecanismul de control este de tip
global.
56 Ioan DziŃac, Grigor Moldovan, Sisteme distribuite: Modele informatice
Fig. 2.2.3. SIMD cu memorie partajată (ShM- Shared Memory)
Limitările în astfel de arhitecturi paralele sunt încă serioase :
raportul cost / eficienŃă este justificat doar în rezolvarea unor probleme
specifice (care admit o descompunere regulată în sub-probleme ce
presupun un efort de calcul similar, în care se schimbă doar datele);
dacă dimensiunea datei multiple este cu mult mai mare decât numărul
de procesoare pot apărea limitări datorate distribuŃiei inegale şi a
necesităŃii de sincronizare;
dacă dimensiunea datei multiple este cu mult mai mică decât numărul de
procesoare sistemul nu-şi justifică oportunitatea (nu este exploatat la
întreaga capacitate);
eficienŃa este afectată negativ dacă problema conŃine multe operaŃii
condiŃionale, care nu pot fi efectuate decât de unitatea centrală, apărând
astfel timpi morŃi în funcŃionarea procesoarelor sclavi.
Exemple tipice de arhitecturi multiscalare sunt:
procesoarele vectoriale (Fig. 2.2.4, Fig. 2.2.5, Fig. 2.2.6);
procesoarele matriciale (arii de procesoare, Fig. 1.3.7, 1.3.8).
Exemple de procesoare vectoriale sunt: STAR-100, TI-ASC, CRAY-1,
CYBER-200, FUJITSU VP-200 şi CRAY X-MP, etc.
Ioan DziŃac, Grigor Moldovan, Sisteme distribuite: Modele informatice 57
Fig. 2.2.4. Structura tipică a unui procesor vectorial
Fig.2.2.5. Procesor vectorial tip coloană
Procesoarele matriceale sunt structuri regulate alcătuite din mai multe
elemente de procesare, cu sau fără memorie locală, cu posibilităŃi de transfer a
58 Ioan DziŃac, Grigor Moldovan, Sisteme distribuite: Modele informatice
informaŃiei între ele, toate lucrând în paralel, sub comanda unei unităŃi centrale
unice.
Un procesor matricial poate executa operaŃii scalare şi vectoriale pe
seturi masive de date. Toate elementele de procesare execută aceleaşi operaŃi,
sub comanda CPU, dar asupra unor operanzi diferiŃi obŃinuŃi din memoriile
locale (în cazul memoriei distribuite local, Fig. 2.2.7) sau din memoria comună
organizată pe module (Fig. 2.2.6).
Un exemplu tipic de procesor matricial de primul tip este Illiac IV, iar
din cel de-al doilea este BSP [Buroughs Scientific Processor].
Un rol deosebit de important în eficienŃa unor astfel de sisteme îl joacă
modul de interconectare a procesoarelor (reŃele statice, reŃele dinamice, etc.).
Fig. 2.2.6. Procesor vectorial cu memorie modulară partajată
Ioan DziŃac, Grigor Moldovan, Sisteme distribuite: Modele informatice 59
Fig. 2.2.7. Procesor vectorial cu memorie distribuită local
60 Ioan DziŃac, Grigor Moldovan, Sisteme distribuite: Modele informatice
2.2.3. Paralelismul în sistemele MIMD
În Fig. 2.2.8 este schematizată o structură de tip MIMD, cu memorie
partajată, iar în Fig. 2.2.9 avem o structură MIMD cu memorie distribuită.
Fig. 2.2.8. MIMD cu memorie partajată
DiferenŃa principială dintre MIMD cu memorie distribuită şi MIMD cu
memorie partajată constă în modul de comunicare între procesoare. În primul
model comunicarea se realizează prin transmitere de mesaje, iar în al doilea
prin intermediul memoriei comune, care este partajată de cele n procesoare
simple.
Un sistem de tip MIMD cu memorie distribuită foloseşte de regulă drept
procesoare, transputere (v.[Gri00]). Un transputer este un cip microprocesor cu
memorie adiŃională, ALU şi facilităŃi de comunicare.
Ioan DziŃac, Grigor Moldovan, Sisteme distribuite: Modele informatice 61
Fig. 2.2.9. MIMD cu memorie distribuită
Fig. 2.2.10. Arhitectură sistolică de tip MISD
62 Ioan DziŃac, Grigor Moldovan, Sisteme distribuite: Modele informatice
2.3. Clasificarea lui Flynn
2.3.1. Clasa SISD (Single Instruction stream - Single Data stream)
2.3.2. Clasa SIMD (Single Instruction stream - Multiple Data stream)
2.3.3. Clasa MISD (Multiple Instruction stream - Single Data stream)
2.3.4. Clasa MIMD (Multiple Instruction stream - Multiple Data stream)
Clasificarea lui Flynn are cel mai mare impact în literatura de specialitate.
Ea constă într-o combinaŃie a claselor SI, MI cu clasele SD, MD (v. Fig. 2.3.1.
şi Fig. 2.3.2).
Seturi de INSTRUCłIUNI/ DATE Singulare Multiple
Singulare SISD MISD
Multiple SIMD MIMD
Fig. 2.3.1. Categoriile (clasele) lui Flynn
2.3.1. Clasa SISD (Single Instruction stream - Single Data stream)
În această clasă intră calculatoarele obişnuite, calculatoarele seriale
scalare.
2.3.2. Clasa SIMD (Single Instruction stream - Multiple Data stream)
În această clasă se încadrează supercalculatoarele: calculatoarele vectoriale
şi matriciale.
2.3.3. Clasa MISD (Multiple Instruction stream - Single Data stream)
Flynn nu a dat exemple din această clasa, dar aici s-ar încadra
arhitecturile de tip sistolic.
2.3.4. Clasa MIMD (Multiple Instruction stream - Multiple Data stream)
În această clasă intră calculatoarele paralele masive (compacte), care pot
fi multiprocesoare sau multicalculatoare. Calculatoarele din clasa MIMD sunt
blocuri unitare de procesoare înzestrate cu unităŃi de control, ce comunică între
ele prin schimb de mesaje sau prin intermediul memoriei comune şi
colaborează la rezolvarea unei unice probleme complexe.
Ioan DziŃac, Grigor Moldovan, Sisteme distribuite: Modele informatice 63
a) SISD
(SI) (SD)
P+
CU (SISD)
Global Procesor Data
b)SIMD CU[CPU] stream
(SI) (MD
P1 )
I
I
P2
Global (SIMD)
CU[MCU] I
Pn
l
(MI)
c)MISD P1 (SD)
I1
I2
P2
Local (MISD)
In Date
CU[MCU] Pn
d) MIMD (MI)
(M
P 1+ D)
I1 CU
I2
P 2+
CU
Local (MIM
CU[MCU In
P n+
} CU
ReŃea de
interconectare
Fig. 2.3.2 Schemele funcŃionale ale categoriilor Flynn
64 Ioan DziŃac, Grigor Moldovan, Sisteme distribuite: Modele informatice
2.4. O sinteză a diverselor taxonomii ale SCPD
2.4.1. Includerea claselor lui Flynn
2.4.2. Includerea claselor lui Bell (multiprocesor de tip SASA,
multicalculator de tip MPA)
2.4.3. Includerea claselor lui Hwang (modelele UMA, NUMA, ccNUMA,
COMA)
2.4.4. Modelele Cluster şi Grid
2.4.5. O schemă taxonomică de sinteză
2.4.1 Includerea claselor lui Flynn
În figura 2.4.1 prezentăm o sinteză a celor mai importante clasificări
[Dzi02]. Înainte de a face o clasificare de sinteză, vom aminti şi de clasa
MSISD [Multiple SISD]. Aceasta este de fapt o reŃea de calculatoare SISD,
care poate lucra ca şi un sistem MIMD. Între ele există totuşi diferenŃe, în
primul rând de ordin constructiv, dar şi de ordin principial. Calculatoarele din
clasa MIMD sunt blocuri unitare de procesoare înzestrate cu unităŃi de control,
ce comunică între ele prin schimb de mesaje sau prin intermediul memoriei
comune şi colaborează la rezolvarea unei unice probleme complexe. În schimb,
calculatoarele din clasa MSISD sunt nişte calculatoare paralele virtuale care
pot produce aceleaşi efecte ca şi cele din clasa MIMD, dar în timpul execuŃiei
unui program paralel unităŃile de control şi cele de execuŃie, din SISD-uri
diferite, nu comunică între ele.
Clasificarea arborescentă se va baza pe clasele binare prezentate anterior, la
care vom adăuga clasa MSISD şi modelele lui Hwang.
La primul nivel al arborelui din figura 2.4.1 avem o discriminare triplă,
după: numărul de CPU care sunt conectate la memorie (1/n); mecanism de
control (centralizat / local); tipul de seturi de instrucŃiuni pe care le poate
prelucra (simple / multiple).
Se obŃin următoarele noduri:
sistem centralizat, cu următoarele caracteristici: arhitectură de tip von
Neumann (cu o singură CPU); mecanism de control centralizat (nu
neapărat fizic); capabil să prelucreze seturi singulare de instrucŃiuni ;
Ioan DziŃac, Grigor Moldovan, Sisteme distribuite: Modele informatice 65
sistem federalizat, cu următoarele caracteristici: arhitectură de tip non
von Neumann (are mai multe CPU); mecanism de control local; seturi
multiple de instrucŃiuni prelucrabile.
Din aceste noduri începe discriminarea după capacitatea de prelucrare a
seturilor de date (SD- singulare / MD- multiple).
La următorul nivel obŃinem clasele:
• calculator scalar, care este un calculator centralizat ce poate prelucra
numai un set simplu de date (de tip SISD);
• calculator multiscalar, care este un calculator centralizat ce poate
prelucra seturi multiple de date (de tip SIMD, calculatoarele vectoriale
şi matriciale);
• calculator paralel virtual, care este un calculator federalizat ce poate
prelucra seturi multiple de date (MSIMD, reŃele de calculatoare);
• calculator paralel compact (masiv), care este un calculator federalizat
ce poate prelucra seturi multiple de date (MIMD: multiprocesoare şi
multicalculatoare).
2.4.2. Includerea claselor lui Bell (multiprocesor SASA, multicalculator
MPA)
Din ultimul nod începe clasificarea lui Bell a sistemelor MIMD, după
modul de adresare a spaŃiului de memorie, prezentată în [Gri00], pag. 28.
ObŃinem astfel clasele:
• multiprocesor: calculator paralel de tip SASA: [Shared Address Space
Arhitecture] := arhitectură bazată pe adresarea partajată într-un spaŃiu
unic de memorie (memoria comună);
• multicalculator: calculator paralel cu MPA: [Message Passing
Arhitecture] := arhitectură bazată pe transmitere de mesaje (memorie
distribuită).
La nivelul următor avem mai întâi împărŃirea multiprocesoarelor în funcŃie
de tipul memoriei utilizate (distribuită- DiM / partajată- ShM), iar apoi nodurile
cu discriminarea multicalculatoarelor.
2.4.3. Includerea claselor lui Hwang (UMA, NUMA, ccNUMA, COMA)
Clasificarea lui Hwang (v. [Kum+94], [Gri00]):
UMA = Uniform-Memory-Access;
NUMA = Non- Uniform-Memory-Access;
ccNUMA = cache coherent NUMA;
COMA = Cache –Only-Memory-Access.
66 Ioan DziŃac, Grigor Moldovan, Sisteme distribuite: Modele informatice
Uniform Memory Access (UMA) este un tip arhitectural de memorie
utilizat la calculatoarele paralele, care utilizează procesoare multiple şi posibil
şi cipuri de memorie. Toate procesoarele partajează memoria fizică uniform şi
de asemenea şi perifericele. Memoria cache poate fi privată pentru fiecare
procesor, iar timpul de acces la memoria comună este independent pentru
fiecare procesor. Acest tip de memorie este utilizat în multiprocesoarele
simetrice, bazate pe Symmetric Multiprocessing, (SMP). Mai multe
procesoare identice sunt conectate la o singură memorie principală (v. fig.
2.4.1.). Unele modele folosesc o combinaŃie snoopy bus (în care memoriile
cache „ascultă” magistrala) cu un switch (comutator) de tip reŃea cu acces
încrucişat, ca de exemplu SUN Ultra Enterprise 10000, care are un switch
pentru 4 magistrale.
Fig. 2.4.1. Schema arhitecturală a unui multiprocesor simetric (SMP cu UMA)
Non-Uniform Memory Access sau Non-Uniform Memory Architecture
(NUMA) este utilizat în multiprocesoare în care timpul de acces la memorie
este neuniform, adică depinde de locaŃia topologică a procesorului faŃă de
memorie. Procesoarele unui sistem cu memorie de tip NUMA au acces la întreg
spaŃiul de memorie şi asigură posibilitatea scalabilităŃii sistemului, motiv
pentru care păstrarea coerenŃei informaŃiei este o cerinŃă fundamentală, ceea ce
a dus la apariŃia tipului de arhitectură numită ccNUMA (cache coherent
NUMA).
Un sistem ccNUMA este o colecŃie de mai multe multiprocesoare simetrice
un toate memoriile centrale formează un spaŃiu comun de adresare alocat în
ordine crescătoare. Magistralele sunt interconectate între ele prin intermediul
unor directoare care păstrează evidenŃa alocării domeniilor de adrese pe
Ioan DziŃac, Grigor Moldovan, Sisteme distribuite: Modele informatice 67
multiprocesoare. Un protocol ingenios pentru păstrarea coerenŃei este
interconectarea coerentă scalabilă (Scalable Coherent Interconnect), în care
magistrala snoopy este înlocuită de un inel.
Cache only Memory Architecture (COMA) este un caz special de
memorie NUMA, în care memoria comună este convertită în cache.
2.4.4. Modelele Cluster şi Grid
Pentru creşterea eficienŃei calculatorului serial (mărirea puterii de calcul
şi a timpului de răspuns) se pot avea în vedere trei soluŃii:
• creşterea vitezei de operare a componentelor (care se loveşte de nişte
limite fizice),
• paralelizarea procesului de calcul (prin algoritmi paraleli sau/şi prin
utilizarea unor structuri de calcul paralel),
• specializarea calculatoarelor pentru rezolvarea unei anumite clase de
probleme.
Calculatoarele paralele au o viteză şi o capacitate de stocare superioare
calculatorului serial. Dar un sistem paralel de tip MPP sau SMP performant are
o durată de viaŃă relativ scurtă (aproximativ o jumătate din durata de viaŃă şi-o
consumă cu o singură aplicaŃie paralelă complexă) şi un cost prea ridicat (doar
instituŃiile militare de tip Pentagon sau instituŃii de cercetare de tip NASA îşi
permit să achiziŃioneze astfel de sisteme). În acelaşi timp performanŃele PC-
urilor şi a staŃiilor de lucru cresc, iar gradul lor de utilizare rămâne sub 10%,
dacă nu sunt utilizate şi în reŃea.
Se caută soluŃii pentru rularea mai rapidă a programelor paralele prin
distribuirea sarcinilor de lucru pe mai multe calculatoare dintr-o reŃea. Se
ajunge astfel la conceptele de cluster (ciorchine, în traducere liberă) şi grid
(grilă).
Deseori se fac confuzii între cele două concepte: cluster computing şi
grid computing. Este necesar să facem o distincŃie categorică între cele două
concepte:
• Cluster computing: este o colecŃie de staŃii de lucru (PC-uri,
supercomputere, MPP,...) omogene sau neomogene, puternic cuplate într-o
reŃea bine localizată (într-o încăpere sau în câteva locaŃii ale unei
întreprinderi), cu control centralizat, accesibilă utilizatorilor de la terminalele
staŃiilor de lucru prin intermediul unui software de administrare (uzual,
GLUnix realizat în cadrul proiectului NOW sau CODINE, vezi şi
http://www.linux-ha.org/ClusterResourceManager ), prin intermediul căruia
văd clusterul ca o unică resursă de calcul la fel de uşor de utilizat ca un PC.
68 Ioan DziŃac, Grigor Moldovan, Sisteme distribuite: Modele informatice
Pentru programare în clustere se utilizează de obicei MPI (Message Pasing
Interface) http://www-unix.mcs.anl.gov/mpi/ sau PVM (Parallel Virtual
Machine) http://www.csm.ornl.gov/pvm/ ;
• Grid computing: este o colecŃie de resurse informatice eterogene (PC-uri,
supercomputere, MPP, clustere, ....), fără o localizare determinată, fără
control centralizat, fără o imagine de sistem unic, accesibilă unor organizaŃii
virtuale prin intermediul unui software suport (uzual, Globus Toolkit,
http://www.globus.org/ ).
Deosebirile esenŃiale dintre cele două concepte sunt date în tabelul
2.4.1. şi vor fi explicate mai pe larg în acest paragraf.
Caracteristicile unui cluster/ Carcteristicile unui grid/
Cluster computing characteristics Grid computing characteristics
Sistem puternic cuplat/ Sistem slab cuplat/
Tightly coupled computers Loosely coupled system
Management centralizat al joburilor Management distribuit al joburilor şi
şi planificării/ planificării/
Centralized job management and Distributed job management &
scheduling system scheduling
Imagine iluzorie de sistem unic/ Nu are imagine de sistem unic /
Single system image (SSI) No SSI
Tabel 2.4.1. Cluster Computing vs. Grid Computing
Ioan DziŃac, Grigor Moldovan, Sisteme distribuite: Modele informatice 69
2.4.5. O schemă de sinteză
Fig. 2.4.2. O sinteză a clasificărilor sistemelor de calcul [Dzi02]
70 Ioan DziŃac, Grigor Moldovan, Sisteme distribuite: Modele informatice
2.5. Software pentru sistemele de calcul paralel şi distribuit
2.5.1. Sisteme de operare multiuser din familia UNIX
2.5.2. Sistemul de operare Linux
2.5.3. Sistemul de operare PARIX
2.5.4. Parallel Virtual Machine (PVM)
2.5.5. Message Passing Interface (MPI)
2.5.6. Globus Toolkit
În gestiunea şi managementul sistemelor distribuite se utilizează software
specializat, în funcŃie de arhitectura sistemului:
• DOS (Distributed Operating Systems): sisteme de operare pentru
sistemele distribuite puternic cuplate: multiprocesoare şi
multicalculatoare omogene (este ascuns şi gestionează resursele
hardware);
• NOS (Network Operating Systems): sisteme de operare pentru
sistemele distribuite slab cuplate: multicalculatoare eterogene (oferă
service pentru clienŃi de pretutindeni din reŃea);
• Middleware: nivel adiŃional al NOS, care intermediază/traduce între
entităŃile eterogene şi asigură transparenŃa.
2.5.1. Sisteme de operare multiuser din familia UNIX
Surse:
[DL03], [Dzi01]
http://www.linux.org
http://info.tech.pub.ro/~fionescu/CP/CP.html
Sistemele de operare multiutilizator [multiuser operating system] sunt
înzestrate cu mecanisme adecvate procesării paralele. Când se implementează o
problemă pe un calculator paralel, prima sarcină este aceea de a o descompune,
astfel încât procesoarele să lucreze simultan la obŃinerea soluŃiei. Comunicarea
între procesoare poate însă să genereze anumite conflicte, care se pot evita, dacă
se are în vedere sincronizarea proceselor şi minimizarea numărului de
comunicaŃii.
UNIX este cel mai uzual sistem multiuser. Acesta se bazează pe tehnica
pipelining, pentru conectarea programelor sau întrepătrunderea execuŃiei
Ioan DziŃac, Grigor Moldovan, Sisteme distribuite: Modele informatice 71
coproceselor concurente prin mecanismele fork şi join. Mecanismul fork
împarte procesul părinte în două coprocese distribuite, iar join recombină două
coprocese într-unul singur, cu posibilitatea aşteptării (delay), dacă unul din ele
nu este terminat.
UNIX este o marcă înregistrată a AT&T Bell Laboratories. Orice sistem
care cuprinde cuvântul UNIX în numele său este considerat ca autentic.
Restul sistemelor sunt clasificate în:
Sisteme derivate din UNIX (UNIX based);
Sisteme similare cu UNIX (UNIX like).
UNIX based sunt sisteme personalizate de către un constructor pe
propria maşină, a unui UNIX obŃinut prin licenŃă de la AT&T. Numele cu
sufixul NIX, IX, sau X se aplică versiunilor comerciale ale unor astfel de
sisteme, de exemplu:
XENIX care rulează pe toată gama de calculatoare personale,
HP-UX (familia Hewlett-Packard 9000),
A/UX (Apple MacIntosh),
AIX/ESA (IBM),
SINIX (Siemens),
PARIX, pentru sistemele bazate pe transputere,
DYNIX, pentru sistemul Sequent Symmetry ş.a.
Un rol deosebit îl ocupă sistemele de operare SunOS şi Solaris ale
firmei Sun Microsystems, care fac parte tot din familia UNIX.
UNIX este un sistem de operare multitasking şi multiuser, utilizabil atât pe un
singur PC cât şi pentru reŃele de PC-uri, care suportă concepte ca:
multiproces (poate planifica concurent spre execuŃie mai multe procese),
multiutilizator (poate suporta simultan sesiuni de lucru pentru mai mulŃi
utilizatori),
multiecran (pe ecranul calculatorului pot fi afişate rând pe rând mai
multe ecrane virtuale),
multi-interactiv (mai multe procese se pot executa simultan- grad înalt
de multiprogramare).
2.5.2. Sistemul de operare Linux
Linux este o versiune de UNIX, distribuită gratuit, dezvoltată în
principal de Linus Torvalds la Universitatea din Helsinki, Finlanda. Mai mulŃi
programatori dedicaŃi (hack-eri de sistem) şi-au unit forŃele prin intermediul
Internetului, dând astfel oricărui amator posibilitatea să participe la dezvoltarea
şi modificarea sistemului. Nucleul Linux-ului nu utilizează deloc cod care să fie
72 Ioan DziŃac, Grigor Moldovan, Sisteme distribuite: Modele informatice
în vreun fel proprietatea cuiva, mare parte din programele disponibile pentru
Linux fiind dezvoltate în cadrul proiectului GNU al FundaŃiei pentru Software
Liber (Free Software Foundation) din Cambridge, Massachusetts. În plus,
programatorii din întreaga lume au contribuit la software-ul pentru Linux.
Astăzi, Linux este o variantă de UNIX completă, capabilă să execute
Xwindows, TCP/IP, Emacs, poştă electronică şi ştiri. Aproape toate pachetele
de programe distribuite liber au fost transportate şi pe Linux, tot mai multe
aplicaŃii comerciale devenind disponibile şi pentru acest sistem de operare.
Linux este compatibil în mare măsură cu un număr de standarde UNIX,
incluzând caracteristicile IEEE POSIX. 1, System V şi BSD, la nivel de sursă.
Scopul principal în timpul dezvoltării acestui sistem de operare a fost acela de a
asigura un nivel de compatibilitate cât mai mare cu restul sistemelor şi
aplicaŃiilor UNIX. Un număr mare de programe UNIX, accesibile liber,
disponibile prin Internet sau altfel, pot fi compilate imediat pe Linux. În plus,
tot codul sursă al Linux-ului, incluzând nucleul, driverele pentru periferice,
bibliotecile, programele utilizator şi utilitarele de dezvoltare sunt distribuite
liber.
Caracteristicile Linux-ului sunt:
controlul execuŃiei job-urilor tip POSIX,
pseudoterminalele, suportul pentru versiuni naŃionale sau particularizate
de tastatură folosind driverele de tastatură încărcate dinamic şi console
virtuale.
nucleul poate emula instrucŃiuni în virgulă mobilă astfel încât toate
programele pot fi executate şi pe procesoare fără coprocesor integrat,
pot fi memorate date în varii sisteme de gestiune a fişierelor: cel nativ,
ext2fs, dar şi Minix-1, Xenix, DOS şi ISO9660 pentru discuri,
posedă o implementare completă a suitei de protocoale de comunicaŃie
TCP/IP. Sunt incluse drivere pentru cele mai răspândite plăci de reŃea
Ethernet, implementări pentru SLIP, PLIP şi PPP, sistem de fişiere în
reŃea (NFS). De asemenea este inclusă gama completă de servicii client
şi server TCP/IP, cum sunt ftp, telnet, smtp, nntp,
poate lansa execuŃia programelor cu ajutorul tehnicii de paginare la
cerere. adică numai acele porŃiuni de program necesare pentru execuŃie
într-un anumit moment sunt citite de pe disc în memoria principală,
utilizează partajarea de memorie între programe cu copiere la scriere,
adică are loc o reducere a necesarului de memorie şi deci o mai bună
utilizare globală a acesteia,
pentru creşterea memoriei disponibile pentru execuŃia programelor,
Linux implementează paginarea pe disc, permiŃând alocarea a până la
256 MB a spaŃiului de swap; nucleul gestionează întreaga memorie
internă atât pentru execuŃia programelor cât şi pentru accesul mai rapid
Ioan DziŃac, Grigor Moldovan, Sisteme distribuite: Modele informatice 73
la fişiere, de tip cache. în acest fel, toată memoria disponibilă este
utilizată pentru cache de fişiere; dacă se rulează programe mai mari,
zona de cache este diminuată corespunzător,
programele executabile pot folosi legarea dinamică la bibliotecile
partajate: codul bibliotecii, utilizat în comun, se găseşte într-un unic
fişier pe disc, adică programele executabile pot ocupa mai puŃin spaŃiu,
există şi posibilitatea legării statice, când codul este introdus în
întregime în fişierul executabil, pentru cei care doresc depanarea sau
întreŃinerea unor executabile complete,
pentru a uşura depanarea programelor, nucleul face posibil vidajul de
memorie şi analiza lui în cazul terminării anormale, pentru a putea
determina cauzele execuŃiei defectuoase.
În UNIX/ Linux mai mulŃi utilizatori pot folosi calculatorul în acelaşi
timp executând independent aplicaŃii diferite. Un utilizator este oricine care
poate interacŃiona cu sistemul prin deschiderea unei sesiuni de lucru, fie de la
un terminal, fie din alt sistem în cadrul reŃelei.
Sistemele permit deschiderea simultană a mai multor sesiuni de lucru de
către acelaşi utilizator. Consolele virtuale pot fi comutate apăsând simultan
<Alt> împreună cu una din tastele funcŃionale F1,F2,F3,F4.
Contul unui utilizator este caracterizat de câteva atribute simple, scrise în
fişierul /etc/passwd, unde sunt separate prin caracterul ':':
:numele - desemnează utilizatorul într-un mod unic şi este format din
litere, cifre, '.' sau '_';
:UID - ID-ul utilizatorului, un număr asociat numelui;
:GID - ID-ul grupului de utilizatori implicit;
parola - parola este un şir de caractere pe care îl cunoaşte numai
utilizatorul;
numele real - alte informaŃii despre utilizator, în mod obişnuit
numele întreg;
directorul de bază - este directorul implicit iniŃial; fiecare
utilizator trebuie să aibă un director de bază, de obicei în /home, al
cărui proprietar trebuie să fie;
shell pentru login - programul pornit de sistem pentru
utilizator după ce acesta este admis în sistem; de cele mai multe ori este
un interpretor de comenzi (shell);
Crearea unui nou utilizator poate fi făcută numai de către superuser
folosind comenzi care pot diferi de la un sistem UNIX la altul. Aceste comenzi
pot fi date fie direct prin intermediul interpretorului de comenzi, fie prin
74 Ioan DziŃac, Grigor Moldovan, Sisteme distribuite: Modele informatice
intermediul programului sysadmsh care oferă facilităŃi de administrare a
sistemului.
Comenzi pentru gestiunea utilizatorilor:
#adduser stabileşte în dialogul cu administratorul sistemului toate
elementele care caracterizează noul utilizator: nume, număr, apartenenŃa
la un grup, parola, shell-ul utilizat, etc.
#rmuser folosită de superuser este pentru a şterge un utilizator din
sistem,
$ cat/etc/passwd - afişează conŃinutul fişierului care conŃine
informaŃii despre utilizator;
$ logname - afişează numele utilizatorului curent, adică al
utilizatorului care are o sesiune deschisă pe terminalul sau ecranul de la
care este dată comanda;
$ whoami - afişează numărul şi numele de utilizator şi de grup al
utilizatorului curent;
$ who - afişează numele tuturor utilizatorilor activi la un moment dat
pe un sistem UNIX, informaŃii despre terminalul la care se află şi
momentul deschiderii sesiunii curente.
Structura sistemului de fişiere UNIX/Linux
Una din contribuŃiile importante ale UNIX-ului este încercarea de
standardizare a sistemelor de operare. Pe lângă standardizarea serviciilor sistem
şi a comenzilor utilizator, un efort particular a fost depus şi în domeniul
sistemului de fişiere. În cazul Linux-ului, acest efort s-a concretizat într-un
document numit Linux Filesystem Standard (Standardul sistemului de Fişiere
Linux), prescurtat FSSTND, ajuns la versiunea 1.2.
Cea mai importantă caracteristică a sistemului de fişiere Linux este
structura sa arborescentă, cu o rădăcină unică. PartiŃia rămâne baza pentru
gestiunea spaŃiului pe discul magnetic, aşa cum o cunoaştem din DOS sau alte
sisteme de operare. Prin formatare o partiŃie poate fi organizată ca sistem de
fişiere, adică poate memora directoare şi fişiere. Structura fişierelor într-o
partiŃie este de asemenea arborescentă, posedând. Sub Linux, o partiŃie devine
disponibilă utilizatorilor numai prin integrarea în arborele ierarhic de fişiere al
unui calculator. Acest lucru se realizează prin montare. Montarea asociază
rădăcina unei partiŃii cu o cale din sistemul de fişiere existent, cale care se
numeşte punct de montare.
De exemplu, montarea unităŃii de disc se poate realiza cu comanda:
# mount [-t iso9660] /dev/cdrom /mnt/cdrom
Ioan DziŃac, Grigor Moldovan, Sisteme distribuite: Modele informatice 75
La pornire, sistemul de operare montează o partiŃie în punctul de
montare /, rădăcina absolută a ierarhiei de fişiere a calculatorului. Această
partiŃie găzduieşte sistemul de fişiere rădăcină. Sistemul de fişiere rădăcină
trebuie să conŃină anumite directoare, programe şi fişiere de configurare
necesare pornirii corecte a sistemului. Astfel, Linux permite o configurare
extrem de flexibilă: nucleul Linux şi sistemul de fişiere rădăcină se pot găsi
oriunde: pe o dischetă, pe o partiŃie DOS sau în reŃea, fără condiŃionări
reciproce; singura problemă este ca nucleul să ştie unde este această partiŃie.
Structura subdirectoarelor din directorul rădăcină este următoarea:
/ - directorul rădăcină
-bin - programele pentru comenzile esenŃiale
-boot - fişierele statice ale încărcătorului
-dev - fişierele speciale pentru acces la periferice
-etc - fişierele de configurare locale
-home - directoarele de bază ale utilizatorilor
-lib - bibliotecile partajate
-mnt - punct de montare temporară a altor partiŃii diverse
-proc - pseudo-sistem de fişiere cu informaŃii ale sistemului de operare
-root - directorul de bază pentru utilizatorul root
-sbin - comenzile esenŃiale de sistem
-tmp - director pentru fişiere temporare
-usr - alte utilitare şi biblioteci
-var - date variabile.
76 Ioan DziŃac, Grigor Moldovan, Sisteme distribuite: Modele informatice
Interpretorul de comenzi/ interfaŃa SHELL. Accesul primar la calculator se
face printr-un program care citeşte comenzile de la tastatură, le interpretează şi
le execută. Dincolo de această aparenŃă simplă se ascund posibilităŃi sofisticate
de combinare a programelor, fişiere de comenzi, monitorizarea şi controlul
execuŃiei.
Shell-ul este interfaŃa primară a utilizatorului cu sistemul de operare. Un
shell UNIX este în primul rând un interpretor de comenzi, permiŃând execuŃia
bogatului set de utilitare UNIX. În al doilea rând, shell-ul este un limbaj de
programare care dă posibilitatea combinării acestor comenzi în activităŃi
complexe. El oferă utilizatorului un control complet asupra programelor:
execuŃia lor poate fi sincronă sau asincronă, intrările şi ieşirile pot fi
redirecŃionate, mediul de execuŃie poate fi ajustat după dorinŃă. În mod
neinteractiv shell-ul citeşte comenzi dintr-un fişier. Astfel, utilizatorul poate
folosi facilităŃile de programare ale shell-ului: variabile, structuri de control (if,
while, for), subprograme.
Unul din shell-urile tradiŃionale UNIX este BASH (acronim pentru
Bourne-Again Shell), scris de Stephen Bourne. Toate comenzile interne ale
shell-ului sunt disponibile şi în bash. FacilităŃile de macroprelucrare sunt în
conformitate cu POSIX 1003.2.
Exemplu. Să se sorteze în ordine inversă lista fişierelor din directorul:
$ ls
cuprins
bibliografie
capitolul 2
capitolul 1
introducere
SoluŃie:
$ ls > lista_fişiere
$ sort -r lista_fişiere
Rezultat afişat:
introducere
capitolul 1
capitolul 2
bibliografie
cuprins
Ioan DziŃac, Grigor Moldovan, Sisteme distribuite: Modele informatice 77
Metoda de mai sus necesită folosirea explicită a unui fişier intermediar
temporar precum şi execuŃia succesivă a unor comenzi. O soluŃie mai bună este
oferită de shell şi se numeşte prelucrare în conductă (pipelining). Prelucrarea în
conductă permite să se conecteze un şir de comenzi în care ieşirea standard a
fiecăreia dintre ele este conectată direct la intrarea standard a celei care
urmează. Această conectare între o ieşire şi o intrare este simbolizată de
caracterul "|".
Astfel lista sortată este obŃinută prin conectarea în conductă a comenzii
ls şi a programului sort.
$ ls | sort -r
Pentru examinarea conŃinutului unui director mai mare, se foloseşte
programul less (pentru vizualizare):
$ ls /usr/bin | less
Comenzi generale:
$ date - afişează data curentă;
$ exit - închide sesiunea de lucru;
$ man - această comandă realizează o căutare a subiectului indicat în
sistemul de fişiere cu documentaŃie de care dispune eventual sistemul;
$ man man - pentru a afla informaŃii despre sistemul de manuale on-
line;
ObservaŃie. Pe unele sisteme cu resurse reduse (memorie internă, spaŃiu
pe disc) sistemul de manuale este înlocuit cu un help mai puŃin consumator de
resurse, dar cu mai puŃine informaŃii:
$ help who - se obŃin informaŃii despre opŃiunile comenzii who;
Comenzi SHELL referitoare la fişiere:
$ mkdir nume_catalog - creează un nou catalog (director) cu
numele: nume_catalog, în directorul curent;
$ rmdir nume_catalog - şterge directorul nume_catalog;
acesta trebuie să nu conŃină nici un fişier;
$ pwd - afişează catalogul curent de lucru al utilizatorului;
$ cd [nume_catalog] - schimbă catalogul curent, noul catalog de
lucru fiind cel specificat în nume_catalog;
$ ln nume_fişier nume_legatură - creează o noua legătură
cu numele la fişierul nume_fişier;
$ rm nume_fişier - şterge fişierul nume_fişier;
$ mv nume_vechi nume_nou - redenumeşte/ mută un fişier;
78 Ioan DziŃac, Grigor Moldovan, Sisteme distribuite: Modele informatice
$ cp fişier_sursă fişier_destinaŃie - copiază fişiere
$ find catalog_start -name fişier –print - afişează
numele cataloagelor (din structura arborescentă a cărei rădăcini este specificată
ca prim parametru al comenzii), care conŃin fişierul cu numele fişier.
Dezvoltarea de programe sub UNIX
Pentru editarea fişierelor sursă se poate folosi unul dintre următoarele
editoare: vi, joe, jed.
De exemplu, cel mai simplu şi mai folosit mod de a apela vi este:
$ vi nume_fisier
unde nume_fişier este numele fişierului de editat. După
introducerea acestei linii de comandă, pe ecran vor fi afişate liniile de început
ale fişierului. Pe ultima linie a ecranului apare un mesaj care constă din numele
fişierului şi dimensiunea sa în cazul în care fişierul există pe disc sau numele
fişierului şi mesajul ”No such file or directory” sau ”New
file” în funcŃie de versiunea de vi.
Dialogul utilizator/ vi se desfăşoară fie în modul comandă, fie în modul
introducere text. La terminarea introducerii textului se apasă <ESC> pentru
trecerea în modul comandă.
Exemple de comenzi vi:
• :wq – salvarea pe disc şi ieşirea din vi;
• :w – scriere în fişierul specificat în linia de apel a editorului fără închiderea
editorului;
• :w nume_fisier2 – scrierea în fişierul nume_fisier2 (alt fişier
decât cel specificat iniŃial în linia de apel);
• :q - ieşirea din editor fără salvare dacă nu s-au făcut modificări;
• :q! - ieşirea din editor fără salvarea modificărilor.
O altă variantă este lansarea shell-ului Midnight Commander prin
comanda:
$ mc
şi editarea fişierului sursă ca şi în Norton Commander sau Dos
Navigator.
Ioan DziŃac, Grigor Moldovan, Sisteme distribuite: Modele informatice 79
Linux oferă un mediu complet UNIX pentru dezvoltarea de programe şi
aplicaŃii, incluzând bibliotecile standard, compilatoarele, depanatoarele şi
întregul set de utilitare software necesar. În mod obişnuit, dezvoltarea de
programe pentru UNIX se face în limbajele C/C++. Compilatorul standard
pentru aceste limbaje este compilatorul GNU, gcc pentru C şi g++ pentru C++.
În afară de C şi C++, multe alte limbaje compilate sau interpretate sunt
disponibile sub Linux, cum ar fi Smalltalk, FORTRAN, Pascal, Lisp, Scheme,
JAVA şi Ada. În plus, sunt disponibile asambloare pentru scrierea de cod în
mod protejat pentru i80386. Interpretoare sofisticate, răspândite în lumea
UNIX, cum este Perl sau Tcl/Tk pentru dezvoltarea de aplicaŃii sub Xwindow
sunt disponibile şi sub Linux. Depanatorul standard este gdb, care permite
execuŃia controlată a unui program sau analiza unui vidaj de memorie. Cu
ajutorul utilitarului Gprof se realizează culegerea de statistici referitoare la
execuŃia unui program în scopul ameliorării performanŃelor sale. Alte utilitare
includ make pentru compilarea aplicaŃiilor mari şi RCS, un sistem pentru
întreŃinerea versiunilor unui program. Legarea bibliotecilor se poate face
dinamic, permiŃând fişiere executabile mici sau înlocuirea de rutine din
bibliotecă cu rutine utilizator. Linux este astfel un mediu ideal pentru
dezvoltarea de programe: modern, standard şi bine echipat.
Portabilitatea pe alte sisteme de tip UNIX este facilă.
Exemplu. SecvenŃa de comenzi:
$ gcc p1.c
$ mv a.out p1
care este similară cu:
$ gcc p1.c -o p1
$ p1
are ca efect compilarea programului p1.c în programul p1.
Dacă nu se specifică parametrul [-o nume] compilatorul produce ca
ieşire executabilul a.out.
Alte opŃiuni ale compilatorului gcc se pot găsi prin comanda:
$ man gcc
Exemplu de opŃiuni:
• O realizează optimizarea codului executabil, este bine să se folosească în
special, dacă se urmăreşte viteza de execuŃie şi nu lungimea codului;
80 Ioan DziŃac, Grigor Moldovan, Sisteme distribuite: Modele informatice
• c realizează numai compilarea, care în combinaŃie cu -o generează mai
multe fişiere obiect care apoi vor fi link-edit-ate într-un singur executabil;
• l[biblioteca] introduce la link-edit-are biblioteca cerută, în
desfăşurarea lucrărilor de laborator se va utiliza biblioteca matematică
(lm) şi pthread (lpthread);
• L/path dă indicaŃii asupra localizării bibliotecilor suplimentare, nu cele
implicite ale compilatorului;
• I/path dă indicaŃii asupra localizării header-elor suplimentare.
Exemplu. SecvenŃa:
$gcc -c p1.c -o p1.o -I/home/user/include
$gcc -c p2.c -o p2.o -I/usr/local/include
$gcc p1.o p2.o main.c -L/usr/local/lib -
L/home/user/lib -lmylib -luser
-o program
• compilează p1.c cu header-ele suplimentare în /home/user/include
şi generează p1.o;
• compilează p2.c cu header-ele suplimentare în /usr/local/include
şi generează p2.o;
• compilează main.c şi generează executabilul program, el va fi link-edit-at
cu obiectele p1.o şi p2.o împreună cu bibliotecile libmylib.a şi
libuser.a care se găsesc în /usr/local/lib şi
/home/user/lib.
Căutarea în biblioteci se face în ordinea specificării opŃiunilor -l în linia
de comandă. Bibliotecile sunt fişiere cu extensia .a (archive file pentru
biblioteci statice) sau .so (pentru biblioteci dinamice).
Cele mai folosite biblioteci se află în cataloagele /lib, /usr/lib
şi /usr/local/lib, dar pot exista şi în /opt/lib în alte sisteme
(dependent de distribuŃie).
Pentru a verifica dacă o rutină este inclusă într-o anumită bibliotecă se
poate utiliza bibliotecarul UNIX ar şi comanda:
$ ar -t nume_biblioteca
care va determina listarea la terminal a tuturor numelor rutinelor din
biblioteca cu numele specificat. Numele bibliotecii trebuie să înceapă cu lib şi
să aibă extensia a
Ioan DziŃac, Grigor Moldovan, Sisteme distribuite: Modele informatice 81
După ce o bibliotecă a fost creată ea trebuie iniŃializată (se comunică
sistemului existenŃa unei noi biblioteci) cu comanda:
$ ranlib libxxx.a
Acum biblioteca poate fi semnalată compilatorului cu opŃiunea –lxxx;
se observă că nu se specifică numele întreg , ci numai secvenŃa din nume
cuprinsă între lib şi extensie.
Biblioteca folosită implicit în editarea de legături este
/usr/lib/libc.a.
Utilitarul make a fost creat pentru întreŃinerea programelor mari,
compuse dîntr-o mulŃime de fişiere sursă, a căror compilare poate deveni
problematică. Pe baza unui fişier de descriere, make determină care
componentă trebuie recompilată şi execută comenzile corespunzătoare pentru
recompilare.
Fişierul de descriere al lui make se recomandă a fi numit makefile sau
Makefile dar poate avea orice nume dorit dacă se lansează:
$ make -f nume_makefile
Un fişier makefile este în principal compus din reguli.
O regulă are schema următoare:
łINTA (sau SCOPUL): DEPENDENłE
COMANDA1
COMANDA2
łINTA sau SCOPUL este de obicei numele unui fişier generat sau
actualizat de program. O dependenŃă este un fişier utilizat în crearea Ńintei. O
Ńintă poate avea mai multe dependenŃe care apar pe aceeaşi linie.
Exemplu. Se consideră fişierul makefile:
prog: principal.o sub1.o sub2.o
cc -o prog principal.o sub1.o sub2.o
principal.o: principal.c def.h
sub1.o: sub1.c def.h
sub2.o: sub2.c def.h
clean:
rm -rf prog *.o
82 Ioan DziŃac, Grigor Moldovan, Sisteme distribuite: Modele informatice
Acest fişier descrie dependenŃele programului executabil prog. Acesta
este compus din modulele obiect principal.o, sub1.o, sub2.o. Este
regula pe care make o aplică implicit. Dacă unul din modulele obiect este mai
recent decât executabilul, atunci se va da comanda de link-edit-are asociată.
Înainte de link-edit-are make va examina regulile următoare care
determină generarea fiecărei dependenŃe ale primei reguli. Aceste trei reguli
descriu dependenŃele modulelor obiect de sursele corespunzătoare şi de fişierul
antet def.h. Ele nu au comenzi: make ştie că fişierele *.o se obŃin din
fişierele *.c prin compilare. Din cauză că fişierul executabil depinde de
aceste obiecte, ori de câte ori se modifică o sursă sau antetul, obiectul
corespunzător va fi regenerat ceea ce va conduce la re-link-edit-area din prima
regulă. Ultima regulă are Ńinta clean şi nu are dependenŃe, deci nu va fi
executată decât la comanda explicită a utilizatorului make clean. Ştergerea
fişierului executabil şi a celor obiect forŃează ulterior regenerarea completă a
programului prog.
În practică, fişierele makefile sunt sensibil mai complicate: includ alte
fişiere makefile, conŃin definiri de variabile precum şi prelucrări condiŃionate.
Comenzi SHELL referitoare la gestiunea proceselor
Pentru a obŃine o imagine a stării la un moment dat a proceselor sistem se poate
utiliza comanda:
$ ps [optiuni]
Dacă nu se specifică alte opŃiuni se afişează numai lista de procese asociate
terminalului curent.
Câteva din opŃiunile posibile:
• -a - afişarea de informaŃii despre toate procesele din sistem cu excepŃia
proceselor de tip process group leaders şi a proceselor neasociate cu un
terminal;
• -e - afişarea de informaŃii despre absolut toate procesele din sistem;
• -f - listing complet; se caută atât în memorie cât şi în zona de evacuare
(swapping) pentru a afla comanda completă cu care s-a creat procesul; dacă
nu se reuşeşte, se afişează numai numele prescurtat al comenzii între [].
• -l - format lung de afişare (informaŃie completă).
Ioan DziŃac, Grigor Moldovan, Sisteme distribuite: Modele informatice 83
Tot pentru vizualizarea proceselor din sistem se poate folosi programul top
(Linux) prin comanda:
$ top [opŃiuni] [fişier]
Programul permite monitorizarea în timp real a proceselor din sistem şi a altor
parametrii cum ar fi încărcarea sau utilizarea memoriei.
Lista opŃiunilor:
• k - distruge un proces;
• i - afişează doar procesele active;
• n sau # - modifică numărul proceselor afişate;
• r – modifică prioritatea (vezi nice) a unui proces;
• S - schimbă modul cumulativ; totalizează sau nu şi timpul proceselor;
• s - schimba intervalul de actualizare a datelor pe ecran;
• f sau F - adaugă sau scade câmpuri afişate;
• o sau O - modifică ordinea de afişare a informaŃiilor;
Utilizatorul are posibilitatea să determine terminarea forŃată a unor procese care
lucrează, durează mult, nu evoluează conform aşteptărilor, sunt blocate în
aşteptarea unor condiŃii care nu se vor îndeplini niciodată.
Pentru aceasta el are la dispoziŃie comanda:
$ kill [număr_semnal] identificator_proces
Comanda kill poate controla într-un mod mai complex execuŃia proceselor,
mod dependent chiar de procesele controlate. Procesele pot primi din exterior
semnale şi pot reacŃiona la acestea în modul în care programatorul crede de
cuviinŃă.
Semnalul SIGKILL (cu numărul 9) nu poate fi tratat de procese şi
efectul va fi ca procesul dispare.
OpŃiunea -l tipăreşte o listă a semnalelor disponibile în sistem pentru
comunicarea cu procesele.
Utilizarea cea mai frecventă este de forma:
$ kill -SIGTERM 678
84 Ioan DziŃac, Grigor Moldovan, Sisteme distribuite: Modele informatice
care transmite procesului cu identificatorul 678 semnalul SIGTERM în
speranŃa că acesta se va termina.
În administrarea sistemului se folosesc frecvent semnalele SIGHUP sau
SIGINT pentru a comunica unor procese server faptul că s-au efectuat
modificări în sistem şi acestea vor trebui, de exemplu, să-şi recitească fişierele
de configuraŃie. Utilizarea semnalelor în acest scop depinde de fiecare caz în
parte şi este descrisă în documentaŃia fiecărui proces în parte.
Modificarea priorităŃii de execuŃie a unui proces se realizează prin comanda:
$ nice [-increment] comanda [argumente]
Astfel comanda se va executa la o prioritate, de regulă, mai mică. Prioritatea de
planificare este un întreg între -20 (cea mai mare prioritate) şi 19 (cea mai
mică). Valoarea increment se adaugă priorităŃii moştenite. Dacă nu se specifică,
prioritatea este implicit egală cu 10. Crearea a noi procese de către utilizator va
reprezenta subiectul lucrării următoare.
2.5.3. Sistemul de operare PARIX
PARIX este un sistem de operare destinat transputerelor. Limbajele de
programare care permit, în momentul actual, utilizarea facilităŃilor acestui
sistem sunt: C, ANSI C, PASCAL, MODULA, , C++, FORTRAN 77,
FORTRAN 90.
Fiecare procesor aparŃine partiŃiei de lucru destinată utilizatorului şi
deŃine o copie a programului.
Comportarea diferită a procesoarelor se datorează:
• execuŃiei codului care depinde de poziŃia procesorului în reŃea;
• execuŃiei unor instrucŃiuni identice asupra unor date diferite.
Topologia reŃelei fizice a unui sistem de transputere sub PARIX este
bazat pe o grilă tridimensională. Sistemul permite şi emularea pe o grilă
bidimensională. Identificarea poziŃiei unui procesor este esenŃială pentru
execuŃia unui program. Ea este realizată printr-un set de date globale păstrate în
fiecare nod-element de procesoare.
Principalele date sunt:
• dimensiunile spaŃiale ale reŃelei de procesoare;
Ioan DziŃac, Grigor Moldovan, Sisteme distribuite: Modele informatice 85
• numărul de procesoare din reŃea;
• poziŃia în spaŃiu a procesorului;
• identificatorul procesorului.
Identificatorul este utilizat pentru a atribui date sau cod unui anumit pro-
cesor. Mecanismul de accesare a datelor de identificare diferă de la un limbaj la
altul.
Partea statică a unui program sub sistem PARIX include un mecanism iniŃial de
încărcare care distribuie un program “principal” identic tuturor procesoarelor.
Datele globale ale unui nod conŃin setul ce permite identificarea poziŃiei
procesorului în reŃea (în “structura rădăcină”). Depinzând de poziŃia proprie,
fiecare procesor execută diferite secŃiuni ale programului.
FacilităŃile de comunicare sub PARIX sunt reprezentate de legăturile
virtuale. O legătură virtuală este o linie de comunicare între două procesoare,
bidirecŃională, sincronizată, ce nu utilizează buffere. Definirea corectă a unui
set de legături virtuale permite construirea unei topologii virtuale, ca de
exemplu arborele binar sau hipercubul.
Există patru tipuri de comunicare posibile în sistemul PARIX:
• comunicarea sincronă printr-o legătură virtuală. Procesele conectate
printr-o legătură virtuală sunt sincronizate în timpul comunicării.
Procesul care atinge primul un punct de comunicare aşteaptă intrarea în
aceeaşi fază a celuilalt, astfel încât transferul de date are loc numai când
ambele procese sunt pregătite pentru comunicare. Un proces poate
aştepta simultan comunicaŃiile prin mai multe legături. FuncŃiile C de
bibliotecă utilizate pentru comunicarea sincronă printr-o legătură
virtuală sunt: Send( ), Recv( ), SendLink( ), RecvLink( ), Select( );
• comunicarea sincronă aleatoare nu necesită definirea unor legături
virtuale. FuncŃiile C de bibliotecă sunt: SendNode( ), ReceiveNode( );
• comunicarea asincronă printr-o legătură virtuală. Se efectuează simultan
cu calculul. Emiterea şi recepŃionarea informaŃiilor este realizată în timp
ce procesul continuă execuŃia. Mesajele sunt stocate în buffere
intermediare atât la emiŃător cât şi la receptor. FuncŃiile C
corespunzătoare sunt: AInit( ), ASend( ), ARecv( ), ASync( );
• comunicarea asincronă aleatoare este bazată pe principiul „cutiilor
poştale”. Nu este necesară o legătură virtuală între cele două procese
care comunică. Transferul de date are loc pe baza utilizării reŃelei fizice.
Procesul receptor are posibilitatea de a gestiona „cutia poştală” şi poate
86 Ioan DziŃac, Grigor Moldovan, Sisteme distribuite: Modele informatice
aştepta sosirea unui anumit mesaj. FuncŃiile specifice sunt:
PutMessage(), GetMessage( ), ExchangeMessage( ).
Decizia de utilizare unui anumit tip de comunicare este la îndemâna
utilizatorului. PerformanŃele cele mai ridicate se obŃin în cazul primelor trei
tipuri.
Pentru realizarea asincronă a unor operaŃii distincte se utilizează tehnica
thread (sarcină, obligaŃie), care permite rularea concurentă în acelaşi context şi
partajarea tuturor variabilelor globale definite în program. Sincronizarea se
realizează prin operarea asupra unor semafoare. Tehnica thread permite rularea
concurentă a mai multor procese pe un singur procesor.
Într-un sistem de calcul conceptul de proces este fundamental. Acesta
este creat în memoria calculatorului de către sistemul de operare atunci când
utilizatorul comandă calculatorului execuŃia unui program şi este format din
instrucŃiuni, date şi o parte administrativă. În memoria calculatorului
informaŃia unui proces se organizează în trei regiuni repartizate în două zone:
partea administrativă a procesului (tabelul paginilor de memorie alocate, fişiere
deschise, valoarea registrului numărător de program la pierderea controlului
CPU etc.) este în zona alocată sistemului de operare, iar instrucŃiunile şi datele
sunt repartizate în zona utilizator. Un proces poate fi activ (atâta timp cât
sistemul execută instrucŃiuni ale sale) sau inactiv (când nu este în execuŃie şi se
află într-una din stările: gata de execuŃie, în aşteptare pe disc etc.). Sistemul de
operare acŃionează ca un comutator, repartizând diferitele procese diverselor
procesoare (planificarea proceselor -scheduling) şi protejând zonele de
memorie ale fiecărui proces faŃă de celelalte (gestiune a memoriei –memory
management).
Procesele concurente pot fi create în mod static (dacă sunt specificate
înaintea execuŃiei, în acest caz numărul de procese este fix) sau dinamic (dacă
se generează şi se distrug în timpul execuŃiei, în acest caz numărul de procese
este variabil). În ambele cazuri programele sunt compilate şi transformate în
coduri executabile înaintea execuŃiei propriu-zise.
Pentru execuŃia unui program paralel, procesele concurente pot fi
grupate şi asignate unor procesoare virtuale (unităŃi de planificare).
Paralelismul este introdus atât de ansamblul proceselor definite în cadrul
programului cât şi de ansamblul procesoarelor. Se definesc patru tipuri de
paralelism: paralelismul pur (când fiecare proces este încapsulat de un procesor
virtual constituit dintr-un singur procesor); paralelism la nivel de utilizator
(când un procesor virtual format dintr-un singur procesor are atribuite mai
multe procese); paralelism la nivel de sistem (când un procesor virtual
încapsulează un singur proces, iar pe un procesor sunt definite mai multe
Ioan DziŃac, Grigor Moldovan, Sisteme distribuite: Modele informatice 87
procesoare virtuale); paralelism dublu imbricat (când un procesor virtual
încapsulează mai multe procese şi pe un singur procesor se definesc mai multe
procesoare virtuale). Sistemele de operare sunt şi ele programe paralele, chiar
dacă sunt formate din supervizoare separate pentru fiecare procesor (o copie a
sistemului de operare), o structură stăpân-sclav (un procesor - master lucrează
în mod supervizor, iar celelalte -slave, lucrează în mod utilizator), sau o
structură simetrică (sistemul de operare se execută de către toate procesoarele).
În cazul în care limbajul de programare paralelă nu permite exprimarea
explicită a paralelismului, pentru crearea şi distrugerea proceselor paralele se
pot folosi construcŃii de tipul process_fork (care are ca efect copierea zonei de
memorie ocupată de procesul părinte de un număr de ori dat de numărul
proceselor nou create, cu excepŃia regiunii partajate cu alte procese) şi
process_join (care are ca efect asocierea proceselor).
Conceptul de thread sau proces uşor (lightweight), permite realizarea
unei operaŃii echivalente cu process_fork, dar mult mai rapid. Când se încarcă
programul în memorie, se creează un număr de copii ale procesului părinte,
egal cu numărul de procesoare, iar după încărcare se trece controlul procesului
părinte, singurul care se execută. Când acesta apelează process_fork, thread-
urile vor începe execuŃia din punctual indicat în apel, iar la întâlnirea unui apel
process_join, tread-ul este suspendat şi nu distrus, ceea ce va permite
reutilizarea sa, întâlnirea unui nou process_fork. Pentru această operaŃie se
extinde modelul de proces prin crearea unei biblioteci pentru thread-uri sau prin
modificări ale sistemului UNIX (utilizarea sistemului MACH, SYMUNIX,
TROLLIUS sau IDRIS, vezi [Gri00]).
O facilitate dinamică este posibilitatea de încărcare a unui cod adiŃional la orice
moment pentru unul sau mai multe procesoare. FuncŃia C de bibliotecă care
permite apelul unor coduri adiŃionale este Execute( ).
Fiecărei legături virtuale i se asociază un bloc de control a legăturii, LinkCB.
ComunicaŃiile prin legăturile virtuale se realizează pe baza accesării blocului
LinkCB corespunzător. Într-o topologie virtuală, comunicarea datelor se
efectuează pe baza aceluiaşi mecanism, dar blocul de control este înlocuit cu
anumite adrese topologice, identificate prin ID şi poziŃii relative.
Topologiile virtuale au fost construite pentru a uşura munca
utilizatorului. Legăturile care constituie structura unei grile tridimensionale pot
fi gestionate separat de legăturile care formează, de exemplu, un hipercub. O
legătură dintr-un asemenea context poate fi specificată prin numărul de legătură
relativ la topologia virtuală.
Astfel, se pot conferi nume simbolice legăturilor unei grile bidimensionale,
*sud*, de exemplu, sau legăturii *părinte* într-un arbore. FuncŃiile Send( ),
88 Ioan DziŃac, Grigor Moldovan, Sisteme distribuite: Modele informatice
Recv( ), ASend( ), ARecv( ) operează asupra topologiilor virtuale
prin specificarea orientării relative în topologie, iar funcŃiile SendLink( ),
RecvLink( ) se referă direct la blocul de control LinkCB. Biblioteca
topologiilor virtuale ajută programatorul în construirea reŃelelor de comunicare
pentru anumite probleme standard. În plus, prin utilizarea topologiilor din
bibliotecă, la execuŃie se realizează implicit o optimizare a legăturilor virtuale
pe structura fizică de comunicare.
Astfel, la nivelul:
- legăturilor virtuale, transpunerea pe reŃea se realizează implicit;
- topologiilor definite de utilizator, transpunerea se face de asemenea implicit;
- topologiilor din bibliotecă, se realizează optimizarea proiecŃiei pe reŃeaua
fizică.
Este permisă adăugarea unor legături suplimentare într-o topologie virtuală. În
acest scop au fost construite o serie de funcŃii care extrag blocul de control al
unei legături dintr-o topologie dată.
Multiplicarea mesajelor se explică prin faptul că la execuŃie programul este
multiplicat la numărul de procesoare specificat în comanda run.
Comportarea fiecărui procesor este determinată de poziŃia procesorului în reŃea.
Structura definitorie pentru poziŃia procesorului în configuraŃie este:
GET_ROOT()->ProcRoot (din fişierul root.h) care
conŃine o serie de informaŃii:
typedef struct
{
int MyProcID; /*identificatorul procesorului*/
int MyX; /*coordonata pe axa x*/
int MyY; /*coordonata pe axa y*/
int MyZ; /*coordonata pe axa z*/
int nProcs; /*numarul de procesoare*/
int DimX; /*dimens. max. a grilei pe axa x*/
int DimY; /*dimens. max. a grilei pe axa y*/
int DimZ; /*dimens. max. a grilei pe axa z*/
}
RootProc_t;
Ioan DziŃac, Grigor Moldovan, Sisteme distribuite: Modele informatice 89
2.5.4. Parallel Virtual Machine (PVM)
Surse: [DL03],
Pagina oficială a PVM:
http://www.epm.ornl.gov/pvm/pvm_home.html
PVM (Parallel Virtual Machine) este un pachet de programe dezvoltat
de Oak Ridge National Laboratory, Universitatea statului Tennessee şi
Universitatea Emory, care permite ca o mulŃime eterogenă de maşini UNIX
(PC, staŃii de lucru, calculatoare paralele, calculatoare vectoriale), legate în
reŃea, să funcŃioneze ca un singur calculator paralel. Astfel, prin utilizarea
puterii de calcul a mai multor calculatoare, pot fi rezolvate probleme care
necesitau utilizarea unor calculatoare paralele foarte puternice, prohibitive din
punct de vedere al costului (circa 10 mil. $). Mai mult decât atât, dacă se vor
conecta în această reŃea si câteva calculatoare masiv paralele sau
supercalculatoare, se poate obŃine o putere de calcul foarte greu de realizat în alt
mod.
Proiectul PVM a fost demarat în vara anului 1989 la Oak Ridge National
Laboratory. Sistemul prototip PVM 1.0 a fost conceput de Vaidy Sunderam si
Al Geist, această versiune fiind utilizată numai în cadrul laboratorului.
Versiunea 2 a PVM a fost scrisă la Universitatea Tennessee si distribuită în
martie 1991. Deja în anul următor, PVM era utilizat pentru rezolvarea multor
probleme ştiinŃifice. Versiunile PVM 2.1 până 2.4 au fost dezvoltate pe baza
sugestiilor primite de la utilizatori, astfel corectându-se unele greşeli si
operându-se mici modificări. În februarie 1993, PVM a fost complet rescris si a
fost distribuit ca PVM 3. Cu versiunea PVM 3.3.0 din iunie 1994 a fost
adăugată si o interfaŃă grafică X-window, numită XPVM. Pagina oficială a
PVM-ului este la http://www.epm.ornl.gov/pvm/pvm_home.html. Software-ul
şi documentaŃia pot fi obŃinute prin ftp anonim de la netlib.att.com şi
netlib2.cs.utk.edu/pvm3 sau http://www.netlib.org/pvm3.
PVM asigură un mediu de lucru unitar în care programele paralele pot fi
dezvoltate într-o manieră eficientă, utilizând mediul hardware deja existent. Se
asigură o transparenŃă în rutarea mesajelor prin reŃea, în conversia datelor si în
planificarea taskurilor pe calculatoarele din reŃea (care sunt diferite). Modelul
de calcul utilizat de PVM este simplu: utilizatorul va scrie aplicaŃiile ca o
colecŃie de taskuri care cooperează. Aceste taskuri vor accesa resursele PVM cu
ajutorul unor biblioteci de rutine de interfaŃă. Rutinele din cadrul bibliotecilor
asigură iniŃierea si terminarea taskurilor, comunicarea si sincronizarea între
taskuri. În orice punct al execuŃiei unei aplicaŃii concurente, orice task în
90 Ioan DziŃac, Grigor Moldovan, Sisteme distribuite: Modele informatice
execuŃie poate iniŃia sau termina alte taskuri, poate adăuga sau elimina
calculatoare din maşina virtuală. Sunt incluse facilitatea de asigurare a
toleranŃei la defecte. Astfel, dacă unul sau mai multe calculatoare "cad", se
asigură funcŃionarea în continuare a maşinii virtuale.
Utilizatorii pot scrie aplicaŃii paralele în Fortran sau C utilizând Rutinele din
bibliotecile PVM. Modelul de programare utilizat este cel cu transfer de mesaje
(message-passing), adică prin trimiterea si recepŃionarea mesajelor, taskurile
aplicaŃiei pot coopera pentru a rezolva o problemă în paralel . PVM este utilizat
în peste o mie de locuri din lume ca o alternativă, eficientă din punct de vedere
al raportului cost/performanŃe, pentru calculatoarele paralele puternice. În
Statele Unite cei mai importanŃi utilizatori sunt NASA şi Departamentul
Energiei, fără să mai luăm în considerare numeroasele universităŃi unde este
utilizat atât pentru cercetare cât si pentru realizarea orelor de aplicaŃii. Şi la noi
în Ńară PVM este utilizat în unele universităŃi, dintre acestea se pot aminti
Universitatea Transilvania Braşov (unde se desfăşoară un seminar PVM),
Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi (în cadrul orelor de aplicaŃii la
disciplinele de calcul paralel ;i distribuit), Universitatea "Politehnica"
Bucureşti, Universitatea Tehnică Timişoara şi Universitatea din Oradea. Mai
există câteva sisteme software cu o funcŃionalitate asemănătoare, dintre acestea
se pot aminti: P4 (Argonne National Laboratory), Express (ParaSoft
Corporation), Linda (Scientific Computing), MPI-Message Passing Interface.
Obiectivul general al sistemului PVM este să permită unei mulŃimi de
calculatoare să fie utilizată pentru calculul paralel sau concurent.
Prezentăm pe scurt principiile pe care se bazează PVM:
• "Host-pool" configurat de utilizatori: taskurile aplicaŃiei sunt
executate pe un set de maşini (hosts) care sunt selectate de utilizatori
pentru o rulare dată a PVM. Din acest host-pool pot face parte atât
maşini uniprocesor, cât si maşini multiprocesor (incluzând calculatoare
cu memorie partajată si cu memorie distribuită). În timpul rulării acest
host-pool poate fi modificat prin adăugarea sau eliminarea unor maşini,
aceasta fiind o trăsătură importantă pentru asigurarea toleranŃei la
defecte.
• Acces transparent la hardware: programele de aplicaŃie pot vedea
mediul hardware ca o colecŃie de procesoare virtuale asemenea sau pot
alege ca părŃi ale problemei să fie rulate pe o anume gazdă, adică pe cea
mai potrivită pentru subproblema respectivă.
• Calcul bazat pe procese: unitatea de calcul în cadrul PVM este taskul
(adeseori, dar nu totdeauna un proces UNIX). Nu este implicată o
mapare proces - procesor, în particular mai multe taskuri pot fi
executate într-un singur procesor.
Ioan DziŃac, Grigor Moldovan, Sisteme distribuite: Modele informatice 91
• Model message-passing explicit: taskurile unei aplicaŃii cooperează
prin trimitere si recepŃionare de mesaje. Mărimea mesajelor este limitată
doar de mărimea memoriei disponibile.
• Suport pentru eterogenitate: sistemul PVM suportă eterogenitatea în
termenii maşinii, ai reŃelei şi ai aplicaŃiilor. În ceea ce priveşte schimbul
de mesaje, PVM permite ca mesajele să conŃină mai mult de un singur
tip de date şi să fie schimbate între maşini cu reprezentări diferite ale
datelor.
• Suport pentru multiprocesoare: PVM utilizează facilităŃile hardware
native de transfer a mesajelor din cadrul sistemelor multiprocesor.
Sistemul PVM este alcătuit din două componente:
• Prima parte este reprezentată de un demon, numit pvmd3 sau pvmd, care
trebuie lansat pe fiecare procesor fizic participant la maşina virtuală.
Denumirea demon vine de la faptul că respectivul program este lansat în
background (în fundal) şi rămâne în aşteptarea unei solicitări la care să
răspundă. Acest demon a fost proiectat, astfel încât orice utilizator să-l
poată instala pe orice maşină, dacă dispune de un login valid. Când un
utilizator doreşte să ruleze o aplicaŃie PVM, va trebui să-şi creeze
maşina virtuală si apoi să pornească maşina. O aplicaŃie PVM poate fi
pornită de la orice gazdă. Mai mulŃi utilizatori pot configura maşini
virtuale care se pot suprapune, iar fiecare utilizator poate executa câteva
aplicaŃii PVM simultan.
• A doua componentă este reprezentată de o bibliotecă de rutine PVM.
Aceasta conŃine un set complet de primitive care sunt necesare pentru
cooperarea între taskuri . ConŃine setul de funcŃii prin intermediul cărora
o aplicaŃie PVM poate folosi mecanismele de schimb de mesaje,
sincronizare între procese, de creare de noi procese sau de modificare a
maşinii virtuale oferite de PVM. Deoarece PVM suportă programe
scrise în limbajele C si FORTRAN, vor exista de fapt două biblioteci,
una pentru C (libpvm3.a) si alta pentru FORTRAN (libfpvm3.a).
Modelul de calcul utilizat se bazează pe faptul că o aplicaŃie este alcătuită
din mai multe taskuri. Fiecare task este responsabil pentru calculul unei părŃi a
problemei.
O aplicaŃie poate accesa resursele de calcul în trei moduri diferite:
• modul transparent - în care taskurile sunt plasate automat de sistem pe
maşina cea mai potrivită, fără intervenŃia utilizatorului.
92 Ioan DziŃac, Grigor Moldovan, Sisteme distribuite: Modele informatice
• modul dependent de arhitectură - în care utilizatorul poate indica o
arhitectură specifică pe care un task să fie executat.
• modul „lowe-level”, cu specificare a maşinii - în care utilizatorul poate
specifica o maşină anume pe care să se execute un anumit task.
Această flexibilitate permite diferitelor taskuri ale unei aplicaŃii să
exploateze eficient puterea de calcul din cadrul maşinii virtuale. Dacă o
aplicaŃie este paralelizată din punct de vedere al funcŃiilor pe care le realizează,
adică fiecare task execută o funcŃie diferită (de exemplu intrare, soluŃionare,
ieşire, afişare), acest proces se numeşte paralelism funcŃional. O altă metodă de
paralelizare este exploatarea paralelismului datelor. În cadrul acestei metode
toate taskurile sunt identice, dar fiecare din ele deŃine şi utilizează pentru
rezolvare numai o parte din date. Acest model mai este denumit SPMD (Single
Program Multiple Data). Ambele modele, sau o combinaŃie a lor, pot fi utilizate
pentru a dezvolta o aplicaŃie PVM.
Toate taskurile PVM sunt identificate cu un întreg numit task identifier (TID).
Aceste TID-uri trebuie să fie unice în cadrul maşinii virtuale si sunt asigurate de
demonul pvmd local (deci nu sunt alese de utilizator). PVM conŃine rutine care
returnează valoarea TID, astfel încât aplicaŃiile pot identifica taskurile din
sistem.
Pentru a programa o aplicaŃie, un utilizator va scrie unul sau mai multe
programe secvenŃiale în C, C++, Fortran 77, cu apeluri la rutinele din
bibliotecile PVM. Fiecare program va fi de fapt un task, toate aceste taskuri
formând aplicaŃia, a cărui execuŃie poate fi paralelizată prin intermediul unor
primitive de comunicaŃie prin mesaje, tipice oricărei maşini MIMD cu memorie
distribuită. În acest fel, prin schimb de mesaje, mai multe task-uri pot coopera
pentru rezolvarea paralelă a unei probleme. Fiecare task va fi compilat pentru
fiecare arhitectură existentă în host-pool şi fişierele se vor plasa la locaŃii
accesibile maşinilor din host-pool.
Pentru a executa o aplicaŃie, un utilizator iniŃiază o copie a unui task (numit
task master) de la o maşină din host-pool, iar acesta va iniŃia taskuri PVM care
pot fi rulate pe alte maşini sau pe aceeaşi maşină cu taskul master. Acesta este
scenariul tipic, dar pot exista situaŃii în care mai multe taskuri sunt iniŃiate de
utilizator, iar ele pot iniŃia la rândul lor alte taskuri.
Consola PVM
Consola PVM este un task PVM de sine stătător care permite utilizatorului să
pornească, să interogheze şi să modifice maşina virtuală. Consola poate fi
pornită si oprită de mai multe ori pe orice gazde din PVM fără a afecta rularea
PVM sau a altor aplicaŃii. La pornire consola PVM determină dacă nu cumva
aceasta rulează, dacă nu, pvm execută pvmd pe acea gazdă şi apoi execută
pvmd, dar de această dată cu opŃiunea slave, pe celelalte gazde din configuraŃie.
La pornire se afişează un prompter:
Ioan DziŃac, Grigor Moldovan, Sisteme distribuite: Modele informatice 93
pvm>
şi se aşteaptă introducerea unei comenzi.
Pentru mai multe detalii despre PVM se poate consulta [DL03] precum
pagina oficială a PVM: http://www.epm.ornl.gov/pvm/pvm_home.html.
2.5.5. Message Passing Interface (MPI)
Sursa web: http://www-unix.mcs.anl.gov/mpi/
MPI este un mediu de programare bazat pe transmitere de mesaje, open
source, pentru programarea sistemelor paralele masive şi a staŃiilor de lucru din
clustere. La pagina indicată mai sus se pot găsi detalii despre MPI şi chiar şi
articole care fac comparaŃii între MPI Ńi PVM. De asemenea se poate descărca
gratuit şi se poate instala o versiune a MPI. Tot aici se găsesc şi diverse articole
şi manuale pentru învăŃarea MPI. S-a ajuns la MPI Standard 2.0 şi este
disponibilă gratuit implementarea portabilă MPICH, standardul pentru
bibliotecile bazate transmitere de mesaje, disponibilă la adresa de mai sus.
2.5.6. Globus Toolkit
Sursa web: Pagina oficială a comunităŃii Globus: http://www.globus.org/
Globus® Toolkit este standardul “de facto” al arhitecturii Grid, este un software
open source utilizat în configurarea şi proiectarea grid-urilor. Versiunea Globus
1.0 a apărut în 1998 A început să fie dezvoltat de Globus Alliance şi de mulŃi
alŃi participanŃi din întreaga lume. Un număr tot mai mare de proiecte şi
companii folosesc Globus Toolkit pentru a exploata potenŃialul gridurilor.
Comunitatea open source Globus Alliance produce o vastă varietate de
componente software pentru Grid.
Problemele cheie în configurarea şi utilizarea sistemelor Grid în aplicaŃii de
mare complexitate sunt:
• punerea în comun a resurselor (calculatoare, spaŃiu de stocare,
senzori, reŃele), condiŃionată de problema încrederii, politici, negocieri,
plată;
• rezolvare coordonată de probleme (integrarea resurselor distribuite,
calcul colaborativ, organizaŃii virtuale dinamice şi multi-instituŃionale);
• reorganizarea dinamică comunităŃii (numeroasă sau restrânsă, statică
sau dinamică).
94 Ioan DziŃac, Grigor Moldovan, Sisteme distribuite: Modele informatice
Principalele cerinŃe pentru buna funcŃionare a unui Grid sunt:
autentificarea, autorizarea şi politici, descoperirea de resurse, caracterizarea
resurselor, proiectarea de algoritmi distribuiŃi, accesul la date de la distanŃă şi
transfer de mare viteză a datelor.
În rezolvarea problemelor de programare, utilizând Gridul, trebuie
avute în vedere următoarele aspecte: facilitarea dezvoltării de aplicaŃii
complexe, facilitarea utilizării codului în comun, existenŃa mediilor de
programare (API, SDK)
În rezolvarea problemelor de sistem trebuie să luăm în considerare:
folosirea coordonată de resurse, accesul la infrastructură (autorităŃi de
certificare, servicii informaŃionale), existenŃa sistemelor (protocoale, servicii).
Serverul GASS (Global Access to Secondary Storage) utilizat la sistemele
Grid permite următoarele facilităŃi:
• simplifică rularea aplicaŃiilor care folosesc fişierele de I/O către mediul
Globus;
• librăriile şi utilitarele sale permit eliminarea nevoii de a efectua manual
logarea la site-uri şi fişiere ftp.
Pe serverul GASS se instalează un sistem distribuit de fişiere utilitare, cum
ar fi:
• globus-gass-server, care permite utilizatorului pornirea unui server
GASS de sine stătător în care se pot încărca/descărca fişierele din
sistemul local de fişiere;
• globus-gass-server-shutdown, care permite oprirea serverului GASS
anterior pornit aflat la distanŃă;
• globus-gass-put, care permite încărcarea unui fişier în serverului GASS
de la distanŃă;
• globus-gass-get, face posibilă descărcarea unui fişier în serverului
GASS de la distanŃă;
• globus-gass-cache, care dă permisiunea unui utilizator să manipuleze
conŃinutul unui server local sau la distanŃă şi diverse funcŃii ca: add,
cleanup_tag, cleanup_file, list, delete.
Alte concepte importante utilizate de Globus Toolkit sunt:
• GRAM (Globus Resource Allocation Manager);
• MDS (Monitoring and Discovery Service);
• (GRIS) Grid Resource Information Service;
• (GIIS) Grid Index Information Service.
Cei interesaŃi de utilizarea soluŃiilor oferite Globus Toolkit în aplicaŃii
Grid vor găsi documentaŃia şi pachetele necesare instalării softului la pagina
web: http://www.globus.org/toolkit/.
Ioan DziŃac, Grigor Moldovan, Sisteme distribuite: Modele informatice 95
CAPITOLUL 3
INTERCONECTAREA ÎN SISTEMELE DE CALCUL
PARALEL ŞI DISTRIBUIT
3.1. PRAM, un calculator paralel idealizat
3.2. Procedee de interconectare în arhitecturile sistemelor de calcul paralel şi
distribuit. ReŃele de calculatoare
3.2.1. ReŃea de tip “crossbar”
3.2.2. Interconectarea de tip “switchboard”
3.2.3. ReŃea de interconectare cu legături directe limitate
3.2.3.1. Magistrala comună (bus)
3.2.3.2. ReŃeaua liniară şi ciclică
3.2.3.3. ReŃeaua de tip amestecare perfectă
3.2.3.4. ReŃeaua arborescentă
3.2.3.5. ReŃeaua de tip latice
3.2.3.6. ReŃeaua de tip hipercub
3.1. PRAM: un calculator paralel idealizat
PRAM (Parallel Random Access Machine), este un model teoretic de
calculator paralel cu memorie partajată.
Formal, un PRAM constă în p procesoare şi o memorie globală
nelimitată, accesibilă uniform tuturor procesoarelor. Astfel, toate procesoarele
accesează acelaşi spaŃiu de adrese. Procesoarele partajează un ceas comun,
astfel încât pot executa instrucŃiuni diferite în acelaşi ciclu. Ca urmare, modelul
PRAM are o memorie partajată sincron, în maniera calculatoarelor MIMD. Un
model PRAM idealizează modelul secvenŃial de calcul, în sensul că este o
extensie naturală a acestuia şi furnizează o metodă nelimitată de interacŃiune
între calculatoare. Într-un astfel de model idealizat, orice procesor are
posibilitatea de a scrie şi a citi simultan în aceeaşi locaŃie de memorie.
96 Ioan DziŃac, Grigor Moldovan, Sisteme distribuite: Modele informatice
Modelul PRAM poate fi împărŃit în patru subclase, în funcŃie de modul
de accesare simultană a memoriei:
1.) PRAM-EREW (Exclusive-Read, Exclusive-Write)
În acest model este exclusă scrierea sau citirea concurentă într-o locaŃie
de memorie.
2.) PRAM-CREW (Conccurent-Read, Exclusive-Write)
În acest tip este permisă scrierea concurentă, iar citirea este serializată.
3.) PRAM-ERCW (Conccurent-Read, Conccurent Write)
Este modelul opus lui PRAM-CREW.
4.) PRAM-CRCW (Conccurent-Read, Conccurent-Write)
Este modelul cel mai puternic, în care sunt permise atât scrierea cât şi
citirea concurentă.
Protocoalele de rezolvare a conflictelor în modelele descrise, pot fi:
protocol comun: toate procesoarele care execută o operaŃie de scriere
într-o locaŃie de memorie trebuie să scrie aceeaşi valoare comună;
protocol prioritar: fiecărui procesor i se asociază un index, prioritate de
scriere va avea procesul cu indexul mai mic;
protocol arbitrar: procesorul care scrie mai puŃin are prioritate de acces
la o locaŃie de memorie faŃă de restul.
În realitate, în calculatoarele paralele, procesoarele sunt legate
între ele prin diverse reŃele de interconectare concrete şi au posibilităŃi
limitate de comunicare.
Ioan DziŃac, Grigor Moldovan, Sisteme distribuite: Modele informatice 97
3.2. Procedee de interconectare în arhitecturile sistemelor de
calcul paralel şi distribuit. ReŃele de calculatoare
3.2.1. ReŃea de tip “crossbar”
3.2.2. Interconectarea de tip “switchboard”
3.2.3. ReŃea de interconectare cu legături directe limitate
3.2.3.1. Magistrala comună (bus)
3.2.3.2. ReŃeaua liniară şi ciclică
3.2.3.3. ReŃeaua de tip amestecare perfectă
3.2.3.4. ReŃeaua arborescentă
3.2.3.5. ReŃeaua de tip latice
3.2.3.6. ReŃeaua de tip hipercub
Într-un sistem de calcul paralel ideal de tip PRAM, fiecare procesor este
conectat cu oricare altul. În practică, însă, acest tip de interconectare este
posibil numai pentru un număr redus de procesoare. În construirea
calculatoarelor paralele, un rol important îl joacă tipul de problemă care se
rezolvă pe maşina respectivă, ceea ce influenŃează numărul de conexiuni între
procesoare. Reconfigurarea logică este posibilă, dar are un efect negativ asupra
timpului de execuŃie: dacă cerinŃele de conectare pentru un algoritm dat nu
corespund configuraŃiei reŃelei, atunci comunicarea între procesoare va reduce
viteza de execuŃie. PerformanŃele unei arhitecturi paralele depind mult de
numărul de procesoare dar şi de modul în care acestea sunt interconectate
(v.[Pet94], [Gri00], ş. a.).
Se utilizează o mare varietate de tipuri de interconectări, obŃinându-se o
multitudine de topologii arhitecturale, cum ar fi: structuri liniare, structuri
ciclice, “amestecare perfectă”, arbore binar, latice, hipercub ş.a.
În descrierea unei reŃele de interconectare trebuie să avem în vedere:
topologia reŃelei (dinamică sau statică), modul de operare (sincron sau
asincron), tehnica de comutare a circuitelor sau pachetelor şi tipul
mecanismului de control (global sau local).
98 Ioan DziŃac, Grigor Moldovan, Sisteme distribuite: Modele informatice
Vom descrie succint principalele tipuri de reŃele de interconectare.
3.2.1. ReŃea de tip “crossbar”
Este o topologie a unei arhitecturi paralele sub formă de reŃea ideală, în care
fiecare procesor este conectat direct cu oricare altul. În fig. 3.2.1. avem o reŃea
cu 4 procesoare. CerinŃele constructive şi preŃul mare nu permit însă realizări
acceptabile pentru structuri cu mai mult de 16 procesoare.
Fig. 3.2.1. ReŃea de tip crossbar cu 4 procesoare
3.2.2. Interconectarea de tip “switchboard”
Este o topologie în care interconectarea procesoarelor se face indirect, prin
intermediul unei punŃi de legătură numită “switchboard”, astfel încât într-un
număr mic de paşi pot fi conectate oricare două procesoare. Se pot face şi
conexiuni directe între procesoarele învecinate.
Fig. 3.2.2. O reŃea de tip switchboard cu 6 procesoare
Ioan DziŃac, Grigor Moldovan, Sisteme distribuite: Modele informatice 99
3.2.3. ReŃea de interconectare cu legături directe limitate
3.2.3.1. Magistrala comună (bus)
3.2.3.2. ReŃeaua liniară şi ciclică
3.2.3.3. ReŃeaua de tip amestecare perfectă
3.2.3.4. ReŃeaua arborescentă
3.2.3.5. ReŃeaua de tip latice
3.2.3.6. ReŃeaua de tip hipercub
În acest tip de arhitectură paralelă, fiecare procesor este conectat direct cu
un anumit număr de alte procesoare, topologia reŃelei depinzând de problema
de rezolvat. Vom descrie în continuare cele mai importante modele de acest tip.
3.2.3.1. Magistrala comună (bus)
Este cea mai simplă soluŃie din punct de vedere logic şi constructiv al
modului de interconectare a procesoarelor într-un sistem de calcul paralel, în
care procesoarele comunică între ele doar prin intermediul memoriei comune.
Această soluŃie este puŃin performantă, datorită limitărilor de comunicare.
3.2.3.2. ReŃeaua liniară şi ciclică
Într-o reŃea liniară, un procesor Pi este conectat cu vecinii săi Pi-1 şi Pi+1.
ReŃeaua ciclică aduce un plus de flexibilitate prin stabilirea unei comunicări şi
între primul şi ultimul procesor (v. Fig. 3.2.3).
Fig.3.2.3 Conexiunea liniară şi ciclică de ordinul n
100 Ioan DziŃac, Grigor Moldovan, Sisteme distribuite: Modele informatice
3.2.3.3. ReŃeaua de tip amestecare perfectă
Atât numele acestei reŃele, cât şi modul de conexiune al procesoarelor
care o caracterizează provin dintr-o problemă de zi cu zi (din viaŃa unui amator
de jocuri de noroc!): amestecarea perfectă a cărŃilor de joc dintr-un pachet.
Astfel, să presupunem că un pachet cu n=2m cărŃi de joc numerotate de sus în
jos C0,…,Cn–1, este tăiat în două părŃi egale, formate din primele n/2 cărŃi şi din
ultimele n/2 cărŃi, părŃi care apoi se intercalează la fel ca în figura 3.2.4. (unde
am luat n=8).
Fig.3.2.4. Amestecare perfectă pentru n=8
Acest proces este cunoscut sub numele de amestecare perfectă (iar
realizarea lui depinde de experienŃa jucătorului de cărŃi!).
Se poate observa, că amestecarea perfectă se bazează de fapt pe o
permutare, pe care o notăm cu π. Ceea ce ne interesează este rezultatul acestei
permutări, π(i), unde am notat cu π(i) indicele cărŃii care ocupă poziŃia i în urma
amestecării (i = 0, …, n–1):
0 1 2 3 4 ... n−2 n − 1
π : 0 1 n 1 1 n + 1 2 ... 1 n − 1 n − 1
2 2 2
Prin urmare, 0 este conectat cu el însuşi, 1 este conectat cu 4 care este conectat
cu 2 care, la rândul său este conectat cu 1, ş.a.m.d.
Se observă uşor că π–1(x)=2x (modulo n–1) pentru x=0,…,n–2, şi π–1(n–1) =n–
1.
În cazul execuŃiei paralele, procesoarele P0, …, Pn–1 sunt conectate după cum
urmează:
Pi∏Pπ–1(i) (i = 0,…, n–1)
P0√P1,…, Pn–2 √Pn–1.
Ioan DziŃac, Grigor Moldovan, Sisteme distribuite: Modele informatice 101
ReŃeaua de tip amestecare perfectă este utilizată în algoritmi de sortare.
3.2.3.4. ReŃeaua arborescentă
Numeroşi algoritmi de rezolvare a problemelor de sortare, căutare,
evaluare a expresiilor algebrice, clasificare şi luarea de decizii în teoria jocurilor
pot fi implementaŃi convenabil pe calculatoare paralele ale căror procesoare
sunt conectate în structură de arbore binar. din acest motiv, vom studia în con-
tinuare caracteristicile şi aplicabilitatea unui asemenea tip de reŃea. Figura 3.2.5
prezintă arborele binar Bn de ordinul n, cu 1+2+22+…+2n–1=2n–1 vârfuri şi 2n–2
muchii.
Într-un asemenea sistem, fiecare procesor de al nivelul k este conectat
direct cu exact zero sau două procesoare de la nivelul k+1; invers, fiecare
procesor de la nivelul k+1 este conectat direct cu un singur procesor de la
nivelul k, cu excepŃia procesorului de la nivelul 0, care corespunde nodului
rădăcină.
În general, în cazul unui sistem SIMD cu această conectivitate, calculele
de la nivelul k sunt executate simultan de către toate procesoarele, acestea
acŃionând sub controlul unităŃii centrale de procesoare.
În exemplul următor se presupune ca fiind egal costul trecerii datelor de-
a lungul unei legături, lucru care în practică poate să nu fie adevărat. Să
presupunem, deci, că dorim să determinăm suma a s=2n-1 numere.
Fig.3.2.5 Arborele binar Bn de ordinul n
102 Ioan DziŃac, Grigor Moldovan, Sisteme distribuite: Modele informatice
Metoda de rezolvare: Presupunem s=8 şi n=4 (cazul general se poate
deduce imediat) şi memorăm numerele, fie ele x8,…,x15, în P8, …, P15.
Pasul 1:
adunăm x8 şi x9 în P4 şi memorăm rezultatul ca x4 (v. Fig.3.2..3.);
adunăm x10 şi x11 în P5 şi memorăm rezultatul ca x5, etc.;
Pasul 2: adunăm x4 şi x5 în P2 şi memorăm rezultatul ca x2, etc.;
Pasul 3:adunăm x2 şi x3 în P1 şi memorăm rezultatul ca x1.
La fiecare nivel calculele se execută simultan; evident în exact
n-1=log2s paşi paraleli, iar suma va apare în P1.
3.2.3.5. ReŃeaua de tip latice
În cazul unei structuri de conectare de tip latice (sau grilă pătrată),
arhitectura constă din n2 procesoare, fiecare conectat cu cei patru vecini ai săi,
după cum se vede în figura 3.2.6, în cazul n=4.
Fig.3.2.6 ReŃeaua latice cu n = 4
Dacă procesoarele sunt numerotate P(i,j), i,j∈{1,…,n}, atunci P(i,j) este
conectat cu P(i,j-1),P(i,j+1),P(i-1,j), P(i+1,j). În mod normal, procesoarele de la
margini sunt conectate ciclic: P(1,1) cu P(1,n) şi P(n,1); P(1,2) cu P(n,2)
ş.a.m.d., ceea ce înseamnă că valorile ce numerotează procesoarele sunt
considerate modulo n. Prin urmare, este mai firesc să înŃelegem desfăşurarea
laticei pe un thor şi nu pe un plan. Un sistem de tip SIMD cu această reŃea
poate avea, pe lângă conectivitatea directă, un bus global de comunicaŃie.
Ioan DziŃac, Grigor Moldovan, Sisteme distribuite: Modele informatice 103
3.2.3.6. ReŃeaua de tip hipercub
Pentru a introduce acest tip de reŃea, convenim să numim hipercub Hn un
cub n-dimensional format cu 2n vârfuri şi n 2n-1⋅ muchii; dacă vârfurile sunt
reprezentate prin numerele binare ε1,…,εn∈{0,1}, atunci se consideră că două
vârfuri sunt unite prin muchie dacă şi numai dacă reprezentarea lor binară diferă
exact într-o singură poziŃie. Cazul n=1, n=2 (pătratul) şi n=3 (cubul) sunt
prezentate în figura 3.2.5, iar cazul n=4 (hipercubul) în figura 3.2.7
011 111
01 11
001 101
010 110
000 100
0 1 00
H1 H2 H3
Fig. 3.2.7. Hipercuburile H1, H2( pătratul), H3 (cubul)
Fig. 3.2.8. Hipercubul H4
Din modul de definire a hipercubului Hn este evidentă modalitatea de definire a
hipercubului de ordin superior Hn+1, prin unirea nodurilor corespunzătoare a
două copii ale lui Hn. Ca exemplu, considerăm cazul n=4 din figura 3.2.8.
104 Ioan DziŃac, Grigor Moldovan, Sisteme distribuite: Modele informatice
În tabelul 3.2.1 sunt prezentate accelararea S (n, p) şi eficienŃa E (n, p), în cazul
sumarii a n numere (n = 64, 512), pe un hipercub format din p procesoare
(pentru p = 4, 8, 19).
n p S=S(n,p) E(n,p)= S/p
Numărul Numărul Speedup EficienŃa
term. de proc. (acc.) Θ(1/log n)
sumei din Θ(n/log n)
hipercub
n p n*p/(n+2*p*log p) n/(n+2*p*log p)
64 4 3,72 0,93
64 8 6,48 0,81
64 16 9,92 0,62
64 32 12,48 0,39
512 4 3,96 0,99
512 8 7,76 0,97
512 16 14,88 0,93
512 32 26,88 0,84
Tabelul 3.2.1: Accelerarea şi eficienŃa sumării a n numere pe un hipercub Hp
Ioan DziŃac, Grigor Moldovan, Sisteme distribuite: Modele informatice 105
CAPITOLUL 4
INTERNETUL: UN SISTEM DISTRIBUIT DESCHIS
ŞI SCALABIL
4.1. Schema arhitecturală a Internetului
4.2. Schema funcŃională a Internetului (router, gateway, host)
4.3. Modelul client/server. Protocolul TCP/IP
4.3.1. IP (Internet Protocol).
4.3.2. TCP (Transmission Control Protocol)
4.3.3. UDP (User Datagram Protocol)
4.3.4. DNS (Domain Name System)
4.3.5. POP3 sau Protocolul Post Office – Versiunea 3
4.3.6. IMAP (Internet Message Access Protocol)
4.3.7. SMTP (Simple Mail Transfer Protocol)
4.3.8. HTTP (Hypertext Transfer Protocol)
4.3.9. HTTPS
4.3.10. SSL (Secure Sockets Layer)
4.3.11. FTP (File Transfer Protocol)
4.3.12. LDAP
4.4. World Wide Web: o aplicaŃie distribuită în Internet
4.4.1. GeneralităŃi despre Web. Hipertext şi hipermedia
4.4.2. Marcarea hipertextului (SGML, XML, HTML, WML, XHTML)
4.4.3. URL (Uniform Resource Locator)
4.4.4. HTTP (HyperText Transfer Protocol)
Sistemul Internet, din punct de vedere fizic, este un ansamblu de
componente hardware (calculatoare, procesoare, dispozitive de memorare si
procesare, echipamente intrare/ieşire, echipamente de conectare, echipamente
de transmisie) pentru memorarea, procesarea, conversia, reprezentarea şi
comunicarea informaŃiilor la nivel local, regional sau mondial, iar din punct de
vedere logic, este un ansamblu de componente software (sisteme de operare-
Unix, Linux, programe de control şi transmisie, programe de protecŃie, aplicaŃii
pentru căutare, procesare şi reprezentare) pentru a oferi utilizatorilor conectaŃi
la reŃea servicii diversificate în orice moment şi la orice distanŃă de resursele
accesate, pe baza modelului client/server.
Mediul Internet cuprinde un set de protocoale de reŃea care specifică
detaliile comunicaŃiilor între nodurile (calculatoarele) interconectate, împreună
cu convenŃiile de interconectare a reŃelelor şi de dirijare a informaŃiilor în reŃea.
106 Ioan DziŃac, Grigor Moldovan, Sisteme distribuite: Modele informatice
4.1. Schema arhitecturală a Internetului
Din punct de vedere arhitectural, reŃeaua Internet este eterogenă, adică
este formată dintr-o mare varietate de sisteme de calcul: PC-uri, mainframe-uri
(ex. IBM), supercalculatoare (ex. RISC 6000), reŃele de calculatoare (ex. LAN:
Local Area Network, MAN: Metropolitan Area Network, WAN:Wide area
Network), interconectate între ele în cele mai variate topologii (v. fig. 1.5.2).
FuncŃionarea reŃelei Internet se realizează cu ajutorul unor noduri
(calculatoare de tip server respectiv terminal) ce funcŃionează pe baza
protocoalelor de exploatare eficientă a resurselor mediului Internet. Aceste
noduri ce se numesc furnizori de servicii.
Accesul unui utilizator (client) la serviciile Internet poate avea loc dacă
utilizatorul are acces la un terminal (calculator - staŃie de lucru) conectat la
reŃeaua Internet, şi anume la un nod din reŃea. Terminalul se poate afla acasă la
utilizator sau locul de muncă, la şcoală, la universitate, la bibliotecă, la un café-
Internet, etc.
Fig. 4.1.1. SecvenŃă arhitecturală a reŃelei Internet
Din punct de vedere arhitectural, în sistemul Internet există următoarele
clase de noduri:
• clasa A: noduri de nivel înalt - noduri la nivel mondial la care sunt
conectate nodurile continentale de la nivelul Ńărilor (ex. nodul EARN:
European Academic and Research Network);
Ioan DziŃac, Grigor Moldovan, Sisteme distribuite: Modele informatice 107
• clasa B: noduri continentale - noduri la nivelul unei Ńări de care sunt
conectate noduri locale ale unor reŃele (în România există, de ex. nodul
de la Universitatea Politehnica Bucureşti, nodul de la Institutul NaŃional
de Cercetare - Dezvoltare în Informatică ş.a..);
• clasa C: noduri locale - noduri la nivel local(regional) ce trebuie să fie
recunoscute de un nod continental (în România există noduri locale în
Bucureşti: Universitatea Bucureşti, IMAR, ASE, Guvern, Parlament, şi
în marile oraşe: Cluj, Iaşi, ConstanŃa, Craiova, Piteşti, etc.);
• clasa D: noduri terminale- noduri la nivel de utilizator PC care are un IP
în Internet.
Un utilizator poate avea acces la serviciile Internet numai dacă lucrează
la un terminal (calculator) conectat la un nod din reŃeaua Internet.
Conectarea la un astfel de nod (server) se realizează fizic prin intermediul
unei firme specializate prin diverse tipuri de conexiuni:
• conexiune de tip “dial-up”: prin modem ce utilizează comutarea pe
linia telefonică. Dezavantaje: viteza lentă de transmisie a datelor,
scoaterea din uz a serviciului telefonic în timpul conectării la
Internet;
• conexiune prin cablu TV: conectare prin cablu TV cu următoarele
servicii simultane: telefonie, televiziune, acces la Internet. Avantaje:
o viteză mai mare de 50 de ori decât cea de pe dial-up, conexiune
permanentă, cost accesibil;
• conexiune prin fibră optică: este soluŃia pentru accesul de mare
viteză la serviciile Internet. Acest tip de conexiune este recomandat
firmelor cu un număr mare de calculatoare cuplate la reŃea şi cu un
transfer susŃinut pe tot timpul unei zile de lucru;
• VPN: Virtual Private Network, o reŃea privată de transmisiuni de
date în comunicaŃiile metropolitane şi regionale ale unei corporaŃii,
în care transferul de informaŃii se face criptat. VPN-ul poate asigura
de exemplu legătura dintre bazele de date prezente la sediul firmei şi
celelalte locaŃii ale firmei, schimbul de documente şi informaŃii cu
caracter confidenŃial. LocaŃiile unei firme din două sau mai multe
puncte geografice, din oraş sau din regiune, pot fi interconectate
între ele cu ajutorul tehnologiei VPN;
• conexiune prin modem radio (wireless): principalul avantaj al
acestui tip de conexiune este aria de acoperire. Acest tip de
conexiune suplineşte cu succes lipsa fibrei optice sau a cablului TV
dintr-o anumita zonă.
108 Ioan DziŃac, Grigor Moldovan, Sisteme distribuite: Modele informatice
4.2. Schema funcŃională a Internetului (router, gateway, host)
LAN Intranet:
ReŃea locală reŃeaua
Mediul Internet
unei firme
Furnizori locali
Gateway şi regionali
Router Router Router Host
Router Router
PC
Gateway Host
Router
Fig. 4.2.1. SecvenŃă din schema funcŃională a Internetului
Din punct de vedere funcŃional în Internet sunt operaŃionale trei tipuri de
calculatoare (servere):
1. calculator router (de dirijare): calculator ce furnizează servicii de
dirijare a informaŃiilor între două noduri (calculatoare din reŃea), care se
adresează prin emisie-recepŃie;
2. calculator gateway (de legătură): calculator de legătură între nivelele
reŃelei Internet şi care realizează conectarea între două reŃele distincte;
3. calculator host (gazdă): calculator conectat la reŃeaua Internet pe unul
din cele patru nivele (utilizator, local, Ńara şi mondial) de la care se pot
cere servicii Internet.
Ioan DziŃac, Grigor Moldovan, Sisteme distribuite: Modele informatice 109
4.3. Modelul client/server. Protocolul TCP/IP
4.3.1. IP (Internet Protocol).
4.3.2. TCP (Transmission Control Protocol)
4.3.3. UDP (User Datagram Protocol)
4.3.4. DNS (Domain Name System)
4.3.5. POP3 sau Protocolul Post Office – Versiunea 3
4.3.6. IMAP (Internet Message Access Protocol)
4.3.7. SMTP (Simple Mail Transfer Protocol)
4.3.8. HTTP (HyperText Transfer Protocol)
4.3.9. HTTPS
4.3.10. SSL (Secure Sockets Layer)
4.3.11. FTP (File Transfer Protocol)
4.3.12. LDAP
Modelul client/server reglementează relaŃia între două programe de
computer, unde programul-client cere un serviciu programului-server, care
răspunde acestei cereri.
De altfel, conceptul client/server poate fi utilizat şi într-un singur
calculator, dar el devine foarte important, de fapt un concept de bază, în reŃelele
de calculatoare. Într-o reŃea, modelul client/server este un mijloc convenabil şi
eficient de interconectare a programelor aflate în locaŃii geografice diferite. De
exemplu, un cetăŃean care doreşte să-şi acceseze un cont dintr-o bancă,
utilizează un program-client, care trimite cererea către un program-server din
bancă, care la rândul său poate înainte cererea unui alt computer din bancă să
caute în baza de date situaŃia contului cetăŃeanului respectiv.
Fig. 4.3.1. Un model client/server în mediul Internet
110 Ioan DziŃac, Grigor Moldovan, Sisteme distribuite: Modele informatice
În modelul uzual client/server există un server, numit daemon – ce
funcŃionează non-stop, care este activat să aştepte cererile clienŃilor şi să le
înainteze altor programe/procese/servere, care sunt capabile să răspundă la
aceste cereri. De exemplu, în Internet, un browser Web este de fapt un
program-client care cere un serviciu (trimiterea unei pagini Web sau a unui
fişier) de la server Web (care tehnic se realizează prin http, adică Hypertext
Transport Protocol) la un alt computer din reŃeaua Internet (de unde s-a iniŃiat
cererea prin browser). Similar se petrec lucrurile, dacă un client cu protocolul
TCP/IP instalat cere/trimite fişiere prin FTP (File Transfer Protocol).
Protocoalele din nivelul de bază asigură comunicarea şi interoperabilitatea
între orice două calculatoare din Internet. Le vom prezenta în continuare.
4.3.1. IP (Internet Protocol)
IP este protocolul prin care datele sunt trimise de la un calculator la altul
prin intermediu Internetului. Fiecare calculator (cunoscut ca HOST), pe Internet
are cel puŃin o adresă IP unică, care îl identifică între toate computerele de pe
Internet. Când se trimite sau se recepŃionează date (e-mail, pagini web), mesajul
se divide în părŃi mai mici numite pachete. Fiecare pachet cuprinde adresa
expeditorului, datele, precum şi adresa destinatararului. Fiecare pachet este
trimis, prima dată la un "Gateway Computer" care înŃelege o mică parte din
Internet. Computerul "Gateway" citeşte destinaŃia pachetelor şi trimite
pachetele la un alt "Gateway" şi tot aşa până ce pachetul ajunge la "Gateway"-
ul vecin cu computerul destinatar. Adică, fiecare computer cuplat la Internet
este identificat printr-o adresă unică, cunoscută prin aşa-numita IP Address,
aceasta fiind utilizată la nivelul programelor de prelucrare în reŃea. În schimb,
la nivelul utilizatorilor cu acces la Internet, identificarea calculatoarelor se face
printr-un nume de calculator HOST, gestionat de sistemul DNS (după cum vom
vedea mai jos).
4.3.2. TCP (Transmission Control Protocol)
TCP este folosit de obicei de aplicaŃii care au nevoie de confirmare de
primire a datelor. Efectuează o conectare virtulă full duplex între două puncte
terminale, fiecare punct fiind definit de către o adresă IP şi de către un port
TCP.
4.3.3. UDP (User Datagram Protocol)
UDP reprezintă un protocol ce aparŃine layerului 4 al modelului
OSI(despre care vom vorbi mai târziu), împreună cu protocolul IP, acesta face
Ioan DziŃac, Grigor Moldovan, Sisteme distribuite: Modele informatice 111
posibilă livrarea mesajelor într-o reŃea. Spre deosebire de TCP, UDP este un
protocol ce nu oferă siguranŃa sosirii datelor la destinaŃie.
4.3.4. DNS (Domain Name System)
DNS este un sistem distribuit de păstrare şi interogare a unor date
arbitrare într-o structură ierarhică, folosită pentru gestionarea domeniilor în
Internet.
Cităm din sursa:
http://gac.icann.org/web/about/gac-outreach_Romanian.htm
SISTEMUL DE NUME DE DOMENII INTERNET ŞI COMITETUL
GUVERNAMENTAL CONSULTATIV (GAC) AL CORPORAłIEI
INTERNET PENTRU ALOCAREA DE NUME ŞI NUMERE (ICANN)
CE ESTE SISTEMUL DE NUME DE DOMENII INTERNET?
Sistemul de Nume de Domenii (DNS) îi ajută pe utilizatori să trimită cu
uşurinŃă mesaje de poştă electronică (e-mail) şi să navigheze pe Internet.
Asemănător cu numerele de telefon, fiecare calculator are o adresă unică pe
Internet, numită număr pentru Protocol Internet sau număr IP. Deoarece este
dificil să se memoreze aceste numere, a fost creat DNS-ul care permite
folosirea numelor de domenii în locul cifrelor, fiind astfel mai uşor de memorat.
De exemplu, cu ajutorul DNS-ului, utilizatorii Internet pot găsi o adresă pe
Internet doar tastând un nume, cum ar fi "www.internic.net", în loc să tasteze
numărul 207.151.159.3.
DNS-ul permite înregistrarea numelor de domenii în cadrul unor registre,
cunoscute ca "domenii de nivel superior", sau TLD-uri. La rândul său, fiecare
TLD (Top Level Domain), poate să aibă câteva sub-domenii. Astăzi, TLD-urile
se pot încadra în două categorii mari: 1) domenii generice de nivel superior
(gTLDs) cum ar fi .com, .net, .org şi .info, care sunt deschise pentru înregistrare
pentru toŃi utilizatorii de Internet din lume şi 2) domenii de nivel superior pe
coduri de Ńară (ccTLDs), cum ar fi .uk pentru Marea Britanie, sau .ng pentru
Nigeria, corespunzător unei Ńări, unui teritoriu, sau altei locaŃii geografice. În
timp ce ambele categorii de domenii de nivel superior funcŃionează asemănător
din punct de vedere tehnic, regulile şi politicile de înregistrare a numelor de
domeniu în gTLD şi în ccTLD pot avea deosebiri semnificative. Pentru
112 Ioan DziŃac, Grigor Moldovan, Sisteme distribuite: Modele informatice
informaŃii suplimentare în legătură cu structura DNS accesaŃi
http://www.internic.net/faqs/domain-names.html.
Cine administrează sistemul de NUME DE DOMENII INTERNET?
Timp de mulŃi ani, operarea şi administrarea DNS s-a făcut mai mult pe bază
informală, ad-hoc. În general, aceste funcŃii au fost îndeplinite de o reŃea
globală de cercetători, organizaŃii tehnice, ingineri specialişti în Internet,
voluntari şi contractori independenŃi cu guvernul SUA. Dezvoltarea Internetului
în anii '90, ca un instrument important pentru comerŃ, comunicare, şi educaŃie, a
evidenŃiat necesitatea dezvoltării unui sistem mai robust, formal şi
reprezentativ, pentru a administra aceste funcŃii.
Pe baza informaŃiilor adunate la scară globală, Guvernul SUA a început
procesul de privatizare şi "internaŃionalizare" al administrării DNS-ului şi a
funcŃiilor de coordonare legate de activitatea pe Internet. În 1998, Guvernul
SUA a început să transfere responsabilitatea pentru administrarea DNS către
CorporaŃia Internet pentru Alocarea de Nume şi Numere (ICANN). Aceasta
este o organizaŃie formată de comunitatea globală a deŃinătorilor de spaŃiu pe
Internet. ICANN este o corporaŃie a sectorului privat, independentă, non-profit,
cu sediul în California. Sarcina sa este să administreze funcŃiile tehnice de
coordonare pentru Internet. Dacă se poate vorbi despre o singură organizaŃie
care răspunde în totalitate de funcŃiile tehnice ale Internetului, aceasta este
ICANN.
ICANN are un comitet internaŃional de conducere format din 19 directori care
este ajutat în lucru de personal specializat. Acest organism încearcă să dezvolte
o abordare consensuală a problemelor şi a politicii DNS, prin dezbateri Ńinute în
cele trei organizaŃii de suport tehnic. Aceste "organizaŃii de suport tehnic"
reprezintă o gamă largă de grupuri de interese, care includ, printre alŃii, oameni
de afaceri, consumatori şi furnizori de servicii Internet (ISP).
De la înfiinŃarea sa, ICANN a desfăşurat mai multe activităŃi, şi a avut mai
multe iniŃiative, printre care:
• Introducerea competiŃiei globale în înregistrarea numelor de domenii,
acreditând peste 100 de înregistratori independenŃi de nume de domenii,
în toată lumea;
• Dezvoltarea şi adoptarea unei Politici Uniforme de Rezolvare a
Litigiilor survenite la înregistrarea numelor de domenii (UDRP) pentru
a rezolva problemele legate de “pirateria informatică” -- înregistrarea cu
rea-intenŃie a numelor de domeniu, cu nerespectarea drepturilor
decurgând din marca înregistrată ( trademarks) -- conform
Ioan DziŃac, Grigor Moldovan, Sisteme distribuite: Modele informatice 113
recomandărilor făcute de OrganizaŃia Mondială a ProprietăŃii
Intelectuale (WIPO);
• Desfăşurarea unui proces de selectare a şapte noi domenii de nivel
superior (TLDs), .biz, .info, .pro, .name, .museum, .aero, şi .coop –
constituind prima lărgire a gTLD-urilor de când a început dezvoltarea
sistemului de nume de domenii;
• Stabilirea unor grupuri de lucru pentru a face studii privind diverse
probleme, cum ar fi introducerea numelor multilingve de domenii,
coordonarea înregistrării numelor de domeniu, baza de date "WHOIS",
ca şi probleme legate de acordarea de numere pentru IP.
Mai multe informaŃii despre ICANN, organizaŃiile sale adiacente şi comitetele
consultative puteŃi găsi la adresa: www.ICANN.org.
RelaŃii cu guverne naŃionale, economii distincte, şi alte organizaŃii
ICANN este unic din anumite puncte de vedere. Multe dintre funcŃiile tehnice
de coordonare pe care le desfăşoară au implicaŃii în politici de interes public. În
alte domenii, funcŃiile tehnice de coordonare care au implicaŃii în politici de
interes public sunt desfăşurate de organizaŃii create ca urmare a existenŃei unor
tratate inter-guvernamentale, cum ar fi Uniunea InternaŃională a
TelecomunicaŃiilor (ITU) pentru telecomunicaŃii, sau de OrganizaŃia
InternaŃională a AviaŃiei Civile, în cazul călătoriilor aeriene. S-a considerat că o
astfel de abordare pe bază de tratate nu era adecvată pentru administrarea
Internetului. S-a considerat că e mai bine ca Internetul să se administreze printr-
o abordare conformă cu punctul de vedere al sectorului privat.
Aceasta nu înseamnă că guvernele nu joacă nici un rol. ICANN primeşte date
de la guverne prin intermediul Comitetului Consultativ Guvernamental (GAC).
Rolul principal al acestui comitet consultativ este să ofere consultanŃă pentru
ICANN în probleme legate de politici de interes public. GAC Ńine cont în
special de activităŃile şi politicile desfăşurate de ICANN referitoare la
preocupările guvernelor privind problemele unde pot exista neconcordanŃe între
politicile ICANN şi legile naŃionale sau acordurile internaŃionale. Întâlnirile
GAC au loc de obicei de trei sau de patru ori pe an, corelate cu întâlnirile
ICANN. În prezent, mai mult de 30 de guverne naŃionale iau parte la întâlnirile
GAC. Acestora li se alătură reprezentanŃi separaŃi din economie şi organizaŃii
guvernamentale multinaŃionale cum ar fi ITU sau OrganizaŃia Mondială a
ProprietăŃii Intelectuale (WIPO).
Toate guvernele naŃionale, reprezentanŃi ai lumii de afaceri organizaŃi în
forumuri internaŃionale, organizaŃii guvernamentale multinaŃionale şi
114 Ioan DziŃac, Grigor Moldovan, Sisteme distribuite: Modele informatice
organizaŃii ale unor tratate pot deveni membri GAC. Pentru informaŃii
suplimentare despre GAC accesaŃi: www.gac.icann.org
De ce este important pentru guverne să fie reprezentate în GAC?
Internetul este un fenomen global şi oferă oportunităŃi uriaşe pentru toŃi
locuitorii lumii şi pentru economiile tuturor statelor. Totuşi lumea nu este
uniformă. Fiecare Ńară şi economie, luate separat, au legi diferite, atitudini şi
politici diferite. GAC încearcă să includă diversitatea acestor opinii în
consultanŃa acordată ICANN. Participarea la GAC permite Ńărilor şi
economiilor distincte să influenŃeze politicile referitoare la administrarea DNS
şi a funcŃiilor corelate acestuia, care sunt importante pentru funcŃionarea
globală a Internetului. Deoarece GAC adună o gamă largă de cunoştinŃe şi
experienŃă, membrii GAC au avut mult de câştigat datorită participării lor în
acest Comitet.
Ce a făcut GAC recent? GAC a luat în considerare şi a asigurat consultanŃa
pentru o gamă variată de domenii, printre care:
• Ce probleme şi politici de interes public trebuie să ia în considerare
ICANN atunci când alege noi domenii generale de nivel superior;
• Orientare în probleme legate de dezvoltarea sistemului multilingv de
nume de domenii (denumiri de domeniu în alte alfabete decât cel latin,
cum ar fi cel chinez, cirilic, sau, de exemplu, cel arab) inclusiv protecŃia
proprietăŃii intelectuale, protecŃia consumatorului, şi probleme culturale;
• Stabilirea de principii pentru coordonarea viitoarelor platforme de test
pentru nume de domenii, în concordanŃă cu necesitatea de a sprijini
inovarea şi experimentarea creativă; şi
• Principii pentru managementul şi administrarea corectă a ccTLD-urilor,
inclusiv crearea documentului GAC Principii pentru delegarea şi
managementul numelor de domeniu de nivel superior ce folosesc codul
de Ńară, care oferă explicaŃii privind rolul jucat de ICANN, guverne, şi
registrele de operare a ccTLD-urilor.
GAC caută în mod activ să atragă noi membri pentru a creşte gradul de
conştientizare globală şi participarea în problemele importante de management
a Internetului. GAC caută să se asigure că activitatea de consultanŃă oferită
ICANN reflectă diversitatea comunităŃii internaŃionale. În particular, GAC dă
foarte mare atenŃie creşterii gradului de participare a Ńărilor şi economiilor
distincte, acolo unde Internetul este încă în faza de dezvoltare.
Ioan DziŃac, Grigor Moldovan, Sisteme distribuite: Modele informatice 115
CUM PUTEłI PARTICIPA ÎN GAC
În prezent GAC are 100 de membri, dintre care aproximativ 40 sunt participanŃi
activi. Acest organism este deschis pentru orice reprezentant al guvernelor
naŃionale. Fiecare guvern poate numi un reprezentant şi un consultant în acest
Comitet. De asemenea, asociaŃiile economice recunoscute de forumuri
internaŃionale, cât şi organizaŃiile guvernamentale multinaŃionale şi
organizaŃiile diverselor tratate pot deveni membri la invitaŃia preşedinŃiei GAC.
Internetul joacă un rol din ce în ce mai mare în economiile naŃiunilor. Este
important pentru guverne să fie implicate în luarea de decizii privind
administrarea şi operarea Internetului. Sistemul de nume de domenii este
infrastructura care stă la baza modului de lucru al Internetului şi are multe
implicaŃii în politicile publice.
Pentru a fi siguri că se iau în considerare toate opiniile relevante, este important
să se mărească numărul participanŃilor în Comitetul consultativ guvernamental
ICANN astfel încât atât ICANN cât şi Internetul să devină cu adevărat
internaŃionale.
GAC încurajează toŃi membrii potenŃiali să ceară informaŃii despre participarea
lor în comitet. Pentru informaŃii suplimentare privind rolul şi activităŃile
desfăşurate de GAC vă rugăm să luaŃi legătura cu secretariatul GAC:
Mr Richard Delmas
GAC Secretariat
C/o European Commission
1049 Brussels
Belgium
Tel: +32 2 295 88 73
Fax: +32 2 295 39 98
Email: richard.delmas@cec.eu.int
Adrese Web pentru informaŃii suplimentare
InformaŃii în legătură cu ICANN, împreună cu materialele prezentate în şedinŃe,
documente de elaborare a politicilor, detalii despre organizaŃiile de suport
tehnic, informaŃii referitoare la şedinŃele viitoare, împreună cu informaŃii cu
caracter general se pot afla de la http://www.ICANN.org
116 Ioan DziŃac, Grigor Moldovan, Sisteme distribuite: Modele informatice
InformaŃii în legătură cu comitetul consultativ guvernamental (GAC), alături de
comunicate anterioare şi alte documente, se pot afla accesând adresa:
http://www.gac.icann.org/docs/index.htm
Am încheiat citatul de pe pagina:
http://gac.icann.org/web/about/gac-outreach_Romanian.htm
Cităm acum de pe pagina:
http://www.domreg.ro/domain.html
Listă de nume de domenii în Internet
.EU - Uniunea Europeană, se poate acum înregistra şi pe numele
persoanelor fizice şi juridice din România.
.com - cel mai folosit domeniu in Internet. Din 75 milioane de domenii
existente în Internet, peste 53 milioane sunt .com, nu există restricŃii la
înregistrare, oricine poate înregistra un domeniu .com
.net - folosit ca înlocuitor pentru .com, nu există restricŃii la înregistrare,
oricine poate înregistra un domeniu .net
.org - folosit în general pentru organizaŃii, dar poate fi folosit şi ca
înlocuitor pentru .com, nu există restricŃii la înregistrare, oricine poate înregistra
un domeniu .org
.info - folosit în general pentru site-uri informaŃionale, prezentarea de
produse, servicii sau organizaŃii, dar poate fi folosit şi ca înlocuitor pentru .com,
nu există restricŃii la înregistrare, oricine poate înregistra un domeniu .info
.biz - folosit ca un domeniu concurent cu .com, nu există restricŃii la
înregistrare, oricine poate înregistra un domeniu .biz. Este o alternativă de
succes la domeniile .com.
.us (SUA), nu există restricŃii la înregistrare, oricine poate înregistra un
domeniu .us
.name - folosit în general pentru persoane fizice, dar poate fi folosit şi
pentru activităŃi comerciale, nu există restricŃii la înregistrare, oricine poate
înregistra un domeniu .name. Domeniile .name pot fi înregistrate pe nivelul doi
Ioan DziŃac, Grigor Moldovan, Sisteme distribuite: Modele informatice 117
sub forma nume.name. Dacă nume.name este ocupat, este bine să verificaŃi
disponibilitatea domeniului de nivel trei - prenume@nume.name.
.tv - folosit în general pentru servicii de televiziune sau broadcasting, nu
există restricŃii la înregistrare, oricine poate înregistra un domeniu .tv
.eu.com (Europa) - Recomandat în special pentru firmele ce au afaceri
în Europa, nu există restricŃii la înregistrare, oricine poate înregistra un domeniu
.eu.com (A nu se confunda cu .eu - Uniunea Europeana)
.ws - folosit în general pentru WebSite-uri, nu există restricŃii la
înregistrare, oricine poate înregistra un domeniu .ws
.mobi - destinat realizării de site-uri special proiectate pentru a fi afişate pe
ecranul telefoanelor mobile.
.eu (Uniunea Europeana), poate fi înregistrat doar de persoane
fizice/juridice din Ńările membre UE
.co.uk (Anglia), nu exista restricŃii la înregistrare, oricine poate
înregistra un domeniu .co.uk
.org.uk (Anglia), nu există restricŃii la înregistrare, oricine poate
înregistra un domeniu .co.uk
.de (Germania), oricine poate înregistra un domeniu .de, dar cu condiŃia
ca una din persoanele deŃinător sau contact administrativ al domeniului să aibă
o adresă în Germania. DeŃinătorul poate fi în orice Ńară, dar în acest caz trebuie
ca persoana de contact administrativ să aibă o adresă în Germania.
.fr (FranŃa), un domeniu .fr poate fi înregistrat de o persoană juridică
sau fizică din FranŃa sau de oricine posedă o marcă înregistrată la National
Intellectual Property Institute, în UE sau o marcă internaŃională care include în
mod expres teritoriile franceze.
.it (Italia), un domeniu .it poate fi înregistrat de o persoană juridică sau
fizică dintr-o tară membră UE. Persoanele fizice sau organizaŃiile care nu au
număr VAT (TVA) sau cod fiscal nu pot avea mai mult de un singur nume de
domeniu .it.
.es (Spania), un domeniu .es poate fi înregistrat de orice persoană,
neexistând restricŃii la înregistrare.
.at (Austria), un domeniu .at poate fi înregistrat de orice persoană,
neexistând restricŃii la înregistrare.
118 Ioan DziŃac, Grigor Moldovan, Sisteme distribuite: Modele informatice
.be (Belgia), un domeniu .be poate fi înregistrat de orice persoana,
neexistând restricŃii la înregistrare.
.nl (Olanda), un domeniu .nl poate fi înregistrat de orice persoană,
neexistând restricŃii la înregistrare. Dacă solicitantul unui nume de domeniu nu
este din Olanda va trebui să indice o adresă din Olanda unde să poată primi
documente scrise sau notificări juridice.
.ro (România), un domeniu .be poate fi înregistrat de orice persoană,
neexistând restricŃii la înregistrare.
Tabelul de coduri de Ńară folosite în numele de domenii Internet
.ae – United Arab Emirates .bo – Bolivia
.af – Afghanistan .br – Brazil
.al – Albania .bs – Bahamas
.am – Armenia .bt – Bhutan
.an – Netherlands Antilles .bv – Bouvet Island
.ao – Angola .bw – Botswana
.aq – Antarctica .by – Belarus
.ar – Argentina .bz – Belize
.as – American Samoa .ca – Canada
.at – Austria .cc – Cocos (Keeling) Islands
.au – Australia .cf – Central African Republic
.aw – Aruba .cg – Congo, Republic of
.ax – Aland Islands .ch – Switzerland
.az – Azerbaijan .ci – Cote d'Ivoire
.ba – Bosnia and Herzegovina .ck – Cook Islands
.bb – Barbados .cl – Chile
.bd – Bangladesh .cm – Cameroon
.be – Belgium .cn – China
.bf – Burkina Faso .co – Colombia
.bg – Bulgaria .cr – Costa Rica
.bh – Bahrain .cu – Cuba
.bi – Burundi .cv – Cape Verde
.bj – Benin .cx – Christmas Island
.bm – Bermuda .cy – Cyprus
.bn – Brunei Darussalam .cz – Czech Republic
Ioan DziŃac, Grigor Moldovan, Sisteme distribuite: Modele informatice 119
.de – Germany
.dj – Djibouti .hm – Heard and McDonald Islands
.dk – Denmark .hn – Honduras
.dm – Dominica .hr – Croatia/Hrvatska
.do – Dominican Republic .ht – Haiti
.dz – Algeria .hu – Hungary
.ec – Ecuador .id – Indonesia
.ee – Estonia .ie – Ireland
.eg – Egypt .il – Israel
.eh – Western Sahara .im – Isle of Man
.er – Eritrea .in – India
.es – Spain .io – British Indian Ocean Territory
.et – Ethiopia .iq – Iraq
.eu – European Union .ir – Iran, Islamic Republic of
.fi – Finland .is – Iceland
.fj – Fiji .it – Italy
.fk – Falkland Islands (Malvinas) .je – Jersey
.fm – Micronesia, Federated States of .jm – Jamaica
.fo – Faroe Islands .jo – Jordan
.fr – France .jp – Japan
.ga – Gabon .ke – Kenya
.gb – United Kingdom .kg – Kyrgyzstan
.gd – Grenada .kh – Cambodia
.ge – Georgia .ki – Kiribati
.gf – French Guiana .km – Comoros
.gg – Guernsey .kn – Saint Kitts and Nevis
.gh – Ghana .kp – Korea, Democratic People's
.gi – Gibraltar Republic
.gl – Greenland .kr – Korea, Republic of
.gm – Gambia .kw – Kuwait
.gn – Guinea .ky – Cayman Islands
.gp – Guadeloupe .kz – Kazakhstan
.gq – Equatorial Guinea .la – Lao People's Democratic Republic
.gr – Greece .lb – Lebanon
.gs – South Georgia and the South .lc – Saint Lucia
Sandwich Islands .li – Liechtenstein
.gt – Guatemala .lk – Sri Lanka
.gu – Guam .lr – Liberia
.gw – Guinea-Bissau .ls – Lesotho
.gy – Guyana .lt – Lithuania
.hk – Hong Kong .lu – Luxembourg
120 Ioan DziŃac, Grigor Moldovan, Sisteme distribuite: Modele informatice
.lv – Latvia (Lituania) .pa – Panama
.ly – Libyan Arab Jamahiriya .pe – Peru
.ma – Morocco .pf – French Polynesia
.mc – Monaco .pg – Papua New Guinea
.md – Moldova, Republic of .ph – Philippines
.me – Montenegro .pk – Pakistan
.mg – Madagascar .pl – Poland
.mh – Marshall Islands .pm – Saint Pierre and Miquelon
.mk – Macedonia, The Former .pn – Pitcairn Island
Yugoslav Republic of .pr – Puerto Rico
.ml – Mali .ps – Palestinian Territory, Occupied
.mm – Myanmar .pt – Portugal
.mn – Mongolia .pw – Palau
.mo – Macao .py – Paraguay
.mp – Northern Mariana Islands .qa – Qatar
.mq – Martinique .re – Reunion Island
.mr – Mauritania .ro – Romania
.ms – Montserrat .rs – Serbia
.mt – Malta .ru – Russian Federation
.mu – Mauritius .rw – Rwanda
.mv – Maldives .sa – Saudi Arabia
.mw – Malawi .sb – Solomon Islands
.mx – Mexico .sc – Seychelles
.my – Malaysia .sd – Sudan
.mz – Mozambique .se – Sweden
.na – Namibia .sg – Singapore
.nc – New Caledonia .sh – Saint Helena
.ne – Niger .si – Slovenia
.nf – Norfolk Island .sj – Svalbard and Jan Mayen Islands
.ng – Nigeria .sk – Slovak Republic
.ni – Nicaragua .sl – Sierra Leone
.nl – Netherlands .sm – San Marino
.no – Norway .sn – Senegal
.np – Nepal .so – Somalia
.nr – Nauru .sr – Suriname
.nu – Niue .st – Sao Tome and Principe
.nz – New Zealand .su – Soviet Union (being phased out)
.om – Oman .sv – El Salvador
.sy – Syrian Arab Republic
.sz – Swaziland
Ioan DziŃac, Grigor Moldovan, Sisteme distribuite: Modele informatice 121
.tc – Turks and Caicos Islands .za – South Africa
.td – Chad .zm – Zambia
.tf – French Southern Territories .zw – Zimbabwe
.tg – Togo
.th – Thailand
.tj – Tajikistan
.tk – Tokelau
.tl – Timor-Leste
.tm – Turkmenistan
.tn – Tunisia
.to – Tonga
.tp – East Timor
.tr – Turkey
.tt – Trinidad and Tobago
.tv – Tuvalu
.tw – Taiwan
.tz – Tanzania
.ua – Ukraine
.ug – Uganda
.uk – United Kingdom
.um – United States Minor Outlying
Islands
.us – United States
.uy – Uruguay
.uz – Uzbekistan
.va – Holy See (Vatican City State)
.vc – Saint Vincent and the
Grenadines
.ve – Venezuela
.vg – Virgin Islands, British
.vi – Virgin Islands, U.S.
.vn – Vietnam
.vu – Vanuatu
.wf – Wallis and Futuna Islands
.ws – Samoa
.ye – Yemen
.yt – Mayotte
.yu – Yugoslavia
122 Ioan DziŃac, Grigor Moldovan, Sisteme distribuite: Modele informatice
4.3.5. POP3 sau Protocolul Post Office – Versiunea 3,
POP3 este serviciul informatic sau protocolul utilizat de un calculator gazdă
(host), pentru recepŃionarea poştei electronice (e-mail).
4.3.6. IMAP (Internet Message Access Protocol)
IMAP4rev1 permite accesul la mesaje din foldere de email de pe un server.
Spre deosebire de POP3, care este proiectat pentru a transfera şi şterge e-mail-
urile de pe server, scopul IMAP este de a le stoca pe toate pe server şi să poată
fi accesate din orice loc. Mesajele pot fi stocate pe server, transferate sau
mutate între foldere.
4.3.7. SMTP (Simple Mail Transfer Protocol)
SMPT este un protocol server/client simplu, folosit pentru transmiterea
mesajelor în format electronic pe Internet. SMTP foloseşte portul de aplicaŃie
25 TCP şi determină adresa unui server SMTP pe baza înregistrării MX (Mail
eXchange) din configuraŃia serverului DNS. Protocolul SMTP specifică modul
în care mesajele de poştă electronică sunt transferate între procese SMTP aflate
pe sisteme diferite. Procesul SMTP care are de transmis un mesaj este numit
client SMTP iar procesul SMTP care primeşte mesajul este serverul SMTP.
Protocolul nu se referă la modul în care mesajul ce trebuie transmis este trecut
de la utilizator către clientul SMTP, sau cum mesajul recepŃionat de serverul
SMTP este livrat utilizatorului destinatar şi nici cum este memorat mesajul sau
de câte ori clientul SMTP încearcă să transmită mesajul;
4.3.8. HTTP (HyperText Transfer Protocol)
HTTP este metoda cea mai des utilizată pentru accesarea informaŃiilor în
Internet care sunt păstrate pe servere WWW. Protocolul HTTP este un protocol
de tip text, fiind protocolul "implicit" al WWW. Adică, dacă un URL nu
conŃine partea de protocol, aceasta se consideră ca fiind http. Acesta presupune
rularea unui program corespunzător pe calculatorul destinaŃie care înŃelege
protocolul respectiv. Fişierul destinaŃie poate fi un document html, un fişier
grafic, de sunet, de animaŃie, un program executabil pe server-ul respectiv sau
un editor de texte. După clasificarea în funcŃie de modelele de referinŃă OSI,
protocolul HTTP este un protocol de nivel aplicaŃie. Dezvoltarea sa este
coordonată de W3C (World Wide Web Consortium).
Ioan DziŃac, Grigor Moldovan, Sisteme distribuite: Modele informatice 123
4.3.9. HTTPS
HTTPS reprezintă HTTP încapsulat într-un flux SSL/TLS.
4.3.10. SSL (Secure Sockets Layer)
SSL este un protocol de securitate care asigură comunicaŃii confidenŃiale
prin Internet. El permite aplicaŃiilor client/server să comunice, în aşa fel încât să
fie evitată interceptarea, modificarea sau falsificarea mesajelor.
4.3.11. FTP (File Transfer Protocol)
FTP este metoda cea mai des utilizată pentru descărcarea fişierelor de pe
Internet. care sunt păstrate pe servere speciale.
4.3.12. LDAP este un protocol standard, stabilit de Internet Engineering Task
Force (IETF), care oferă utilizatorilor unei reŃele, posibilitatea de a căuta şi
modifica informaŃiile dintr-un Directory Service.
În internet mai există o serie de protocoale, cum ar fi: PPP (Point-to-
Point Protocol); SLIP (Serial line IP); ICMP (Internet Control Message
Protocol); TLS (Transport Layer Security) ş.a.
124 Ioan DziŃac, Grigor Moldovan, Sisteme distribuite: Modele informatice
4.4. World Wide Web: o aplicaŃie distribuită în Internet
4.4.1. GeneralităŃi despre Web. Hipertext şi hipermedia
4.4.2. Marcarea hipertextului (SGML, XML, HTML, WML, XHTML)
4.4.3. URL (Uniform Resource Locator)
4.4.4. HTTP (HyperText Transfer Protocol)
4.4.1. GeneralităŃi despre Web. Hipertext şi hipermedia
World Wide Web, prescurtat WWW sau simplu Web, este un sistem
de distribuŃie locală sau globală a informaŃiilor hipermedia.
Din punct de vedere tehnic, spaŃiul Web nu trebuie confundat cu
Internetul sau cu o reŃea, cum se crede greşit uneori. SpaŃul Web este doar o
aplicaŃie distribuită în Internet care pune la dispoziŃia utilizatorilor un sistem
global şi standardizat de comunicare multimedia.
IniŃial WWW a fost conceput de cercetătorii de la Laboratorul European
pentru Particule Fizice de la CERN (Centrul de Cercetări Nucleare de la
Geneva), sub conducerea lui Tim Berners-Lee, care au propus un sistem
hipertext (text neliniar, care permite salturi, analog trimiterilor din Biblie), care
permitea partajarea eficientă a informaŃiilor între membri unui grup de
cercetătători care studiau fizica energiilor înalte.
Deci, sistemul Web poate fi folosit şi pe calculatoare dintr-o reŃea care
nu este conectată la Internet sau chiar pe un singur calculator izolat, dar astăzi
se foloseşte mai ales în Internet pentru distribuŃia informaŃiilor hipermedia.
World Wide Web are facilităŃi multimedia şi integrative, o interfaŃă
grafică pentru utilizator - GUI (Graphic User Interface) foarte atrăgătoare din
punct de vedere grafic, practică şi simplu de folosit (prietenoasă).
Deci, Web-ul este un sistem distribuit deschis utilizat pentru distribuŃia
locală sau globală a informaŃiilor, putând fi extins şi implementat în diferite
moduri fără a-i afecta funcŃionalitatea. Se utilizează în prezent, în general, în
Internet pe baza modelului client/server. ClienŃii, adică navigatoarele Web sau
browserele Web (Internet Explorer, Netscape Navigator, NCSA Mosaic,
Mozilla, Opera ş.a.), au acces la informaŃiile hipermedia şi multiprotocol
organizate asociativ, aflate pe un server Web (cele mai cunoscute servere Web
sunt: Apache, Netscape Enterprise Server, Sun Web Server, Microsoft Internet
Information Server, Stronghold, Jigsaw).
Ioan DziŃac, Grigor Moldovan, Sisteme distribuite: Modele informatice 125
Modelul client/server pentru calculatoarele conectate în reŃea angrenează
trei componente în cazul unei aplicaŃii Web:
• program client, este o aplicaŃie care de obicei rulează pe calculatorul
utilizatorului final;
• program server, este o aplicaŃie care rulează de obicei pe calculatorul
furnizorului de informaŃii;
• protocolul de reŃea, pe baza căruia se transportă cererea de la client la
server şi răspunsul de la server la client.
Programul client este adaptat sistemului hardware pe care rulează şi
funcŃionează ca o interfaŃă între sistemul respectiv şi informaŃiile furnizate de
server. Programul server analizează cererea programului client (care poate fi o
actualizare sau o căutare într-o bază de date etc.) şi execută procesele
corespunzătoare. Toate tranzacŃiile între client şi server se fac pe baza unor
reguli şi protocoale definite de sistemul client/server.
Calculatorul pe care rulează un server Web şi care găzduieşte pagini WWW
(pagini Web), se mai numeşte şi sit (site).
Pentru ca informaŃiile dintr-un text să poată fi accesate în manieră globală şi
distribuită, ele se organizează într-o formă specială numită hipertext.
Hipertextul este un text neliniar (termenul a fost introdus de Ted Nelson în
1965, dar după cum am spus deja, ideea trimiterilor de la un text de pe o pagină
la un alt text de pe o altă pagină apare încă la versetele din Biblie.
DefiniŃiile actuale ale hipertextului menŃionează următoarele atribute şi
funcŃionalităŃi ale hipertextului: o formă de document electronic; o metodă de
organizare a informaŃiilor în care datele sunt memorate într-o reŃea de noduri şi
legături, putând fi accesată prin intermediul navigatoarelor interactive şi
manipulată de un editor structural; o tehnică pentru organizarea informaŃiei
textuale printr-o metodă complexă neliniară, în vederea facilitării explorării
rapide a unei cantităŃi mari de date (cunoştinŃe).
Ca model matematic, o bază de date hipertext poate fi asociată cu graf
orientat, în care fiecare nod stochează un fragment de text , iar arcele grafului
conectează fragmente de text cu altele înrudite, legăturile putând fi traversate
utilizând o interfaŃă pentru salturi de la un text la altul (browser).
Actualmente hipertextul se confundă deja de multe ori cu hipermedia, care
este o colecŃie de documente multimedia conectate prin hiperlegături.
Multimedia este o aplicaŃie ce conŃine atât documente discrete (texte sau
imagini statice), dar şi documente continue (video sau audio).
Un sistem hipertext sau hipermedia este constituit din:
• noduri (concepte);
• legături (relaŃii între concepte).
126 Ioan DziŃac, Grigor Moldovan, Sisteme distribuite: Modele informatice
Un nod reprezintă de obicei un concept unic (text, grafică, animaŃie, audio,
video, imagine, program). Unui nod i se poate asocia un tip cu informaŃie
semantică (detaliu, propoziŃie, colecŃie etc.). Nodurile sunt conectate cu alte
noduri prin legături, nodul sursă numindu-se referinŃă, iar cel destinaŃie -
referent. Nodurile conectate prin legături se mai numesc şi ancore. La activarea
legăturii se afişează conŃinutul nodului.
4.4.2. Marcarea hipertextului (SGML, XML, HTML, WML, XHTML)
Stocarea informaŃiei în noduri se face prin diverse tehnici ce utilizează
limbaje de marcare a hipertextului (metalimbajele SGML, XML), care stau la
baza variantelor actuale standard ca MHEG (Multimedia and Hypermedia
Information Coding Expert Group) sau HTML (HyperText Markup Language)
XHTML ş.a.
HTML (HyperText Markup Language) este un limbaj folosit pentru
marcarea hipertextului, specificarea conŃinutului şi a cadrului paginilor afişate
de browserele Web, fiind considerat lingua franca a spaŃiului Web.
Limbajul HTML este bazat pe metalimbajul SGML (Standard
Generalized Markup Language), a cărui specificaŃii oficiale au fost publicate
în 1986. Este de fapt o aplicaŃie restrânsă a SGML dedicată reprezentării
informaŃiilor hipermedia într-o manieră facilă şi distribuită. Trecând prin
diverse variante tot mai perfecŃionate, tinde în prezent de a fi înlocuit cu
XHTML, o variantă de tranziŃie la XML (Extensible Markup Language).
Familia de limbaje XML, concepută ca o tehnică complementară şi universală
de marcare a hipertextului într-o manieră cât mai facilă, mai cuprinde XLL
(Extensible Linking Language), XSL (Extensible Stylsheet Language) şi
XUA (XML User Agent) şi diverse variante ale acestora.
Pentru a marca textul afişat pe dispozitivele de calcul mobile, în loc de HTML
se poate utiliza WML (Wireless Markup Language) sau HDML (Handheld
Device Markup Language).
Pentru a îmbogăŃii mijloacele de afişare a informaŃiilor multimedia,
documentelor HTML li se asociază aşa-zisele foi de stiluri în cascadă, CSS
(Cascading Style Sheet).
4.4.3. URI (Uniform Resource Identifier): URL şi URN
Modalitatea de adresare pe Web folosită pentru transferul documentelor
hipertext sau ceea ce este deseori denumit adresă WWW; este reprezentată de
indicatori uniformi de resurse, URI (Uniform Resource Identifier), care are
două submulŃimi importante:
• URL (Uniform Resource Locator) şi
• URN (Uniform Resource Name).
Ioan DziŃac, Grigor Moldovan, Sisteme distribuite: Modele informatice 127
URI este reprezentat într-o formă unică şi consistentă, independent de
sistemul de stocare şi convenŃiile reŃelei.
URL este un nume folosit pentru identificarea unei anumite resurse pe
Internet prin protocolul HTTP (HyperText Transfer Protocol).
Sintaxa URL pentru Web este:
*http:*//* server [*:* port ] [absolut_way
[*?*interogare]]
Dacă nu este dat explicit, portul este considerat a fi portul 80.
Semantica unui URL este: resursa se află pe un server, identificat prin
server, care răspunde la cererea de conectare prin portul specificat sau
implicit, resursa este identificată prin absolut_way, iar interogarea este
trimisă pentru a obŃine un răspuns dinamic de la server în acord cu
parametrizarea cererii.
Un exemplu de URL este http://www.ubbcluj.ro/structura/facultati.htm ,
care este format din 4 mari părŃi protocolul (http), numele domeniului
(www.ubbcluj.ro), calea către fişierul cautat relativ la root-ul domeniului
(/structura/) şi numele fişierului (facultati.htm).
Alte exemple de URL-uri:
• http://www.answers.com
• http://www.journal.univagora.ro
Un URN reprezintă o submulŃime a URI care rămâne permanent şi unic, chiar
dacă resursa a dispărut sau a devenit inaccesibilă, de exemplu:
urn:schemas-microsoft-com:datatypes
4.4.4. HTTP (HyperText Transfer Protocol)
HTTP un protocol folosit pentru obŃinerea anumitor documente sau
resurse de pe Internet. De exemplu, tastând într-un browser web:
http://www.iccc.univagora.ro/icccc2006proc.pdf, se va obŃine ca rezultat
Proceedings-ul în format pdf a conferinŃei ICCCC 2006.
128 Ioan DziŃac, Grigor Moldovan, Sisteme distribuite: Modele informatice
ANEXĂ
MinidicŃionar de calcul paralel şi distribuit
Surse: [Dzi01], [DL03] ş.a.
Pentru a satisface nevoia tot mai mare de reducere a timpului de rezolvare a
unei probleme de mari dimensiuni, a fost găsită soluŃia de a pune mai multe să lucreze
simultan la rezolvarea sa, adică prelucrarea paralelă.
Calculul paralel/ distribuit/ concurent, paralelismul în general, cuprinde trei domenii
interdependente:
arhitectura sistemelor,
algoritmica,
limbaje de programare paralelă/ distribuită/ concurentă.
În lucrarea [Dzi01] sunt prezentate cele trei domenii şi interdependenŃa dintre ele,
precum şi un minidicŃionar de noŃiuni şi concepte de paralelism.
În acest minidicŃionar sunt explicaŃi sumar principalii termeni şi
sintagmele ce exprimă concepte utilizate în limbajul şi metalimbajul calcului
paralel şi distribuit, astfel ca şi cititorul neiniŃiat să poată înŃelege manualul de
faŃă fără a consulta alte materiale. Ordinea de prezentare a terminologiei nu este
cea alfabetică, ci am încercat o anumită ordonare logică, aşa cum am crezut că
ar trebui să parcurgă un începător minidicŃionarul nostru pentru a se familiariza
cât mai rapid cu problematica extrem de complexă a calculului paralel şi
distribuit.
Pentru explicaŃii suplimentare necesare aprofundării am utilizat următoarele
notaŃii pentru trimiteri:
paranteze drepte pentru indicarea sursei din bibliografie: ex. [Gri00] indică
lucrarea prefixată astfel în bibliografie;
paranteze rotunde pentru a indica numărul de ordine din tabelul
minidicŃionarului: de exemplu, (1) se referă la expresia din tabel cu numărul
curent 1, adică la paralelism.
Expresia
în română Descriere:
// engleză
1. Paralelism “Paralelism” (P): = termen generic pentru desemnarea
//parallelism unui ansamblu de tehnici şi procedee de creştere a
performanŃelor unui sistem informatic prin exploatarea
[PW95] simultană a mai multor resurse similare sau nu (în
[Mor98+] special elemente de procesare sau procesoare
[Gri00] interconectate în diverse moduri în acelaşi sistem fizic
sau computere cuplate într-o reŃea eterogenă etc.);
Ioan DziŃac, Grigor Moldovan, Sisteme distribuite: Modele informatice 129
Sinonime: concurenŃă, simultaneitate, suprapunere;
Paralelismul se manifestă la nivel de:
-arhitectură de procesoare elementare şi unităŃi
centrale ale căror redundanŃe permit procesări
simultane prin tehnica pipelining
-programare care permite exprimarea concurenŃei
(colaborării între procese);
-limbaje care oferă instrumente de exprimare a
proceselor simultane;
-compilatoare, care extrag paralelismul din programe
pentru a-l adapta arhitecturilor;
-algoritmii de calcul adaptaŃi arhitecturilor paralele.
Conceptele de paralelism sunt numeroase şi diverse:
(2)sursă de paralelism; (7)extragerea paralelismului;
(10)granularitatea paralelismului; (11)nivele de
paralelism.; (12)arhitecturi paralele.
2. Sursele Sursele p. sunt:(3)paralelism de control (concurent);
paralelismului (4)paralelismul datelor; (5)paralelismul de flux;
(6)paralelism spaŃial.
3. Paralelism de Paralelismul care autorizează simultaneitatea
control prelucrării proceselor, Ńinând cont de resursele acestora;
(concurent) Termenii paralel şi concurent provoacă încă multe
// concurrency discuŃii în literatura de specialitate (de cele mai multe
parallelism ori se utilizează ca sinonime, dar depinde şi de contextul
de utilizare):
După Ben-Ari [Ben90] calculul concurent
înseamnă definirea unui număr de activităŃi de calcul ce
se pot executa simultan, pe un număr infinit de
procesoare. Conform acestei definiŃii Dan Grigoraş
[Gri00] consideră că cei doi termeni sunt echivalenŃi,
dar totuşi concurent ar avea un grad mai mare de
generalitate în anumite contexte decât paralel;
S.A.Wiliams [Wil90] spune că există multe
similitudini între programarea paralelă şi programarea
concurentă asociată cu sistemele de operare şi sistemele
în timp real, neexistând o delimitare clară între paralel
şi concurent, prin urmare se folosesc după preferinŃă
(adică sunt sinonime), considerând că paralel este totuşi
mai general, punct de vedere se manifestă şi în utilizarea
expresiei paralelism concurent, care ar fi un pleonasm,
130 Ioan DziŃac, Grigor Moldovan, Sisteme distribuite: Modele informatice
dacă concurenŃa ar fi mai generală decât paralelismul;
De fapt cei doi termeni fac parte din metalimbajul
asociat CP şi au definiŃii imprecise, o definire
matematică precisă a celor două noŃiuni ar clarifica
lucrurile; evident, se poate accepta şi un punct de vedere
de compromis, adică cele două sfere noŃionale au o mare
parte comună, nefiind totuşi una inclusă în cealaltă.
4. Paralelismul P. în care aceeaşi prelucrare este aplicată unor date
datelor diferite, fie printr-un pipeline de instrucŃiuni vectoriale,
//data parallelism fie printr-o arhitectură paralelă de tip SIMD.
5. Paralelismul care efectuează o aceeaşi prelucrare asupra unui flux de
de flux date, de exemplu căutare multicriteriu într-o bază de
// data flow date, printr-un operator pipeline din care fiecare
parallelism secŃiune triază după unul din criterii cu viteza fluxului
// flux parallelism de date ce provine de pe disc
6. Paralelism P. care efectuează o descompunere a datelor
spaŃial reprezentative în spaŃiu, în regiuni prelucrate de
// spatial procesoare diferite (calcul numeric, prelucrare de
parallelism imagini)
7. Extragerea Paralelism implicit (8); paralelism explicit (9)
paralelismului
8. Paralelism P. în care compilatorul extrage posibilităŃile de
implicit sau paralelism ale programului şi le adaptează arhitecturii,
extras cum ar fi paralizarea executării buclelor de programe
// implicit când iteraŃiile succesive sunt independente, sau
parallelism reordonarea instrucŃiunilor pentru utilizarea optimă a
arhitecturilor RISC superscalare.
9. P. explicit P. definit de către programatorul-utilizator
// explicit
parallelism
10. În paralelismul de concurenŃă [Mor98+] avem
Granularitatea următoarele grade de granularitate:
paralelismului, -inferior (la nivel de programe);
aplicaŃiei, -mediu (la nivel de procese);
sistemului ; -ridicat (la nivel de threads, adică procese simple).
// granularity După Schwatz [Qui88] granularitatea se mai referă şi
// grain size la numărul de procesoare dintr-un sistem paralel:
Ioan DziŃac, Grigor Moldovan, Sisteme distribuite: Modele informatice 131
- brută (zeci şi sute de procesoare);
- fină (mii şi zeci de mii de procesoare).
În [Gri00] se defineşte granularitatea aplicaŃiei ca
valoarea minimă a granularităŃii pentru toate activităŃile
paralele componente (proces, thread)= dimensiunea
minimă, exprimată în numărul de instrucŃiuni, dintr-o
unitate secvenŃială. Valoarea minimă sub care
performanŃa sistemului paralel scade semnificativ este
numită granularitatea sistemului.
11. Nivele de Nivel scăzut // low level parallelism:= p. la nivelul
paralelism procesorului elementar (arhitectură cu instrucŃiuni
pipeline, superscalară, sistolică);
Nivel înalt // high level parallelism:= care pune în
funcŃiune mai multe procesoare elementare
12. Arhitectura P. centralizat (puternic cuplat) // centralized (highly
paralelismului coupled) parallelism := permiŃând o vedere şi un control
global prin partajarea unei resurse comune între
procesoare, ca în multiprocesoarele cu memorie
comună;
P. distribuit // distributed parallelism:= unde
procesoarele independente nu dialoghează decât prin
mesaje transmise prin reŃea, ca în cazul unui hipercub;
p. masiv // massive parallelism:= mai multe procesoare
universale sau specifice )arhitecturi celulare şi reŃele
neuronale).
13. Paralelizarea Adaptarea unui program / algoritm conceput pentru un
unui program/ calculator monoprocesor pentru a fi executat pe
algoritm calculator multiprocesor, adică izolarea unor
subcomponente care pot fi executate simultan.
14. Clasificarea Flynn clasifică arhitecturile în funcŃie de modul de
Flynn prelucrare a seturilor de instrucŃiuni şi a seturilor de date
în:
SISD (Single Instruction stream-Single Data stream);
SIMD (Single Instruction stream-Multiple Data stream);
MISD (Multiple Instruction stream-Single Data stream);
MIMD (Multiple Instruction stream-Multiple Data
stream);
132 Ioan DziŃac, Grigor Moldovan, Sisteme distribuite: Modele informatice
15. Arhitectură Arhitectura sistemului central implicând un mare număr
masiv paralelă de procesoare (de ordinul sutelor) elementare,
// large parallel interconectate în diverse structuri topologice
architecture (magistrală, inel, matrice, arborescentă, plasă/grilă,
hipercub etc.) care lucrează în colaborare la rezolvarea
uneia sau mai multor probleme;
16. Arhitectură Arhitectură a sistemului central / unităŃii centrale care
multiprocesor include mai multe procesoare elementare de prelucrare;
// multiprocessor
architecture
17. Arhitectură Arhitectură a operatorului sau procesorului care permite
pipeline un paralelism înlănŃuit, de tip conductă / bandă rulantă;
// pipeline operatorul este împărŃit în sectoare traversate succesiv
architecture de date, după frecvenŃa ceasului, eliberând secŃiunea
pentru operaŃia următoare, astfel încât o nouă operaŃie
poate fi iniŃializată la fiecare perioadă de ceas;
Un pipeline de instrucŃiuni permite procesoarelor RISC
prelucrarea unui debit de instrucŃiuni într-o bătaie de
ceas, atunci când o instrucŃiune necesită cinci operaŃii:
căutarea instrucŃiunii în cache, decodarea, căutarea
operanzilor, execuŃia, pregătirea rezultatului;
Pipeline (canal de prelucrare paralelă):= o „linie de
asamblare” care creşte substanŃial viteza de citire,
executare şi scriere a instrucŃiunilor. Utilizată de mult în
UNIX, structura pipeline a fost inclusă în Intel 80486 şi
permite prelucrarea unei instrucŃiuni în fiecare perioadă
de ceas. Microprocesorul Intel Pentium conŃine două
astfel de structuri, una pentru date şi alta pentru
instrucŃiuni;
Pipelining := prelucrare paralelă.
18. Procesor Arhitectură de procesor în care a existat tendinŃa de a
CISC (procesor mări setul de instrucŃiuni cablate, evoluŃia lor
cu set complex orientându-se spre execuŃia dinamică, care se bazează pe
de instrucŃiuni) trei concepte: predicŃia salturilor, analiza dependenŃelor
// Complex de date şi execuŃia speculativă.
Instruction Set Ex.: microprocesoarele Intel Pentium Pro.[Gri00]
Computer (CISC)
19. Procesor O alternativă la CISC;
RISC (procesor Cele mai populare arhitecturi de procesoare pentru CP
cu set redus de în care obŃinerea performanŃelor este urmărită prin
Ioan DziŃac, Grigor Moldovan, Sisteme distribuite: Modele informatice 133
instrucŃiuni) utilizarea unui set redus de instrucŃiuni cablate ce
// Reduced permite prelucrarea pipeline a instrucŃiunilor de
Instruction Set executat;
Computer (RISC) Obiectivul arhitecturilor RISC ideale este realizarea unei
[Gri00] instrucŃiuni la fiecare bătaie de ceas, cea ce implică
strădania de alimentare cu instrucŃiuni şi date a
memoriilor cache, evitarea aşteptărilor în pipeline-rile
de instrucŃiuni în caz de racordări, evitarea timpilor de
schimbare de context în cazul apelurilor de proceduri;
Premergătoarele RISC-ului au fost IBM 801, SPARC,
MIPS.
20. Arhitectură extensie RISC în care mai multe instrucŃiuni de tip
superscalară diferit sunt decodificate simultan, apoi lansate în paralel,
// superscalar fiecare către operatorul corespunzător: de exemplu, o
architecture operaŃie în virgulă fixă, o operaŃie în virgulă mobilă şi o
operaŃie cu memoria;
[Gri00] Compilatorul este cel care se ocupă cu reorganizarea
instrucŃiunilor pentru obŃinerea celei mai bune utilizări
pipeline şi a unui maxim paralelism superscalar,
garantând coerenŃa programului.
21. Hipercub Calculator paralel cu cuplare slabă şi memorie
// hypercub distribuită la un număr de procesoare ce uneori
depăşeşte 65 000 (de ex, CM 1).
22. Denumire dată unui calculator sau unui sistem de calcul
Multiprocesor care are mai multe procesoare de prelucrare
// multiprocessor
22. Multiprocesor în care gestiunea sarcinilor sistem este
Multiprocesor partajată de către toate procesoarele, spre deosebire de
simetric multiprocesorul de tipul master/slave, unde master-ului
// symetric (stăpânului) îi revine gestiunea sistemului de exploatare,
multiprocessor sclavii fiind puşi doar să execute ,
Ex. Sequent Symmetry
23. Concept de natură hardware prin care mai multe
Multiprograma- programe stocate în memoria unui calculator sunt
re executate cu întreruperi, cu partajarea timpului:
//multiprogra-
mming
134 Ioan DziŃac, Grigor Moldovan, Sisteme distribuite: Modele informatice
24. Multitasking Executarea a mai multor programe în acelaşi timp pe un
sistem de calcul
ExecuŃia unui program presupune utilizarea mai multor
resurse sistem: în afara efectuării calculelor pe
procesorul sistemului, un program poate transfera date
într-un fişier implicând o "comunicaŃie" cu discurile
fixe, poate trimite date la imprimantă pentru a fi tipărite,
sau poate aştepta reacŃia umană furnizată prin
intermediul mouse-ului sau tastaturii. Toate aceste
operaŃii sunt realizate la viteza la care perifericul
respectiv poate funcŃiona fizic, viteza net inferioara celei
la care funcŃionează procesorul.
ExecuŃia programelor prin întrepătrundere
(multitasking) este o tehnica ce permite utilizarea la
maximum a procesorului, prin planificarea spre execuŃie
a altor programe pe perioadele de inactivitate ale
acestuia. Pentru a evita situaŃiile în care un program
acaparează integral procesorul (prin evitarea dialogului
cu periferia), tehnica "multitasking" prevede ca după o
cuantă maxima de timp, un astfel de program sa fie
suspendat permiŃând astfel şi execuŃia altor programe.
Un alt avantaj al unui astfel de mecanism constă în
robusteŃea conferită sistemului. Astfel, indiferent dacă
programul utilizator ce se executa la un moment dat e
corect sau nu, prin "prelevarea forŃată" a sa (suspendarea
din execuŃie) controlul este redat sistemului de operare,
permiŃând astfel terminarea sau "uciderea" acelui
program.
Un sistem de operare care funcŃionează pe principiul
"multitasking"-ului (de ex. UNIX) creează iluzia
execuŃiei simultane a mai multor programe - o execuŃie
în acest caz este văzută ca fiind un proces distinct.
Bazându-se pe această iluzie, un astfel de sistem de
operare prevede mecanisme de "comunicaŃie" şi
"sincronizare" între procese, şi deci dezvoltarea
aplicaŃiilor "concurente". Atâta timp însa cât este utilizat
un singur procesor, nu se pot aştepta creşteri
spectaculoase de performanŃă. O creştere există, dar ea
se datorează utilizării mai eficiente a acestui unic
procesor, şi nu creşterii puterii de calcul a sistemului în
ansamblu.
Pe sistemele real paralele (distribuite sau nu), procesele
Ioan DziŃac, Grigor Moldovan, Sisteme distribuite: Modele informatice 135
ce compun un program sunt executate efectiv în acelaşi
timp. În plus, particularităŃile constructive ale sistemului
paralel pot reduce mulŃimea mecanismelor disponibile
(de exemplu absenŃa memoriei partajate în mediile
distribuite), impunând o modelare a mecanismelor
absente. ExistenŃa mai multor procesoare oferă o
creştere categorica a performanŃelor, dar induce şi
probleme complexe în controlul execuŃiilor
programelor. O astfel de problemă constă în decizia
plasării proceselor pe procesoarele fizice disponibile.
Aceasta decizie poate aparŃine programatorului, dacă
limbajul utilizat permite acest lucru, fiind vorba astfel
de un paralelism explicit.
25. AplicaŃie Un program care poate rula în acelaşi timp două sau trei
multifir fire (//threads), porŃiuni independente de program;
// multithreaded Avantajul divizării în fire (threads) constă în
application posibilitatea oferită sistemului de operare de a decide
care fir are prioritate maximă de execuŃie.
26. Concept de natură software, un mod de exploatare a
Multiprelucrare unui calculator în care mai multe sarcini sunt executate
// multiprocessing simultan de către mai multe procesoare printr-o
planificare, când unul aşteptă încă date de intrare de care
are nevoie pentru continuarea execuŃiei, unitatea
centrală se ocupă de un alt program; astfel că se creează
impresia de paralelism în execuŃie, adică în acelaşi
interval de timp sunt terminate mai multe programe.
27. Sincronizare Mecanism utilizat în execuŃii paralele ce permite
// synchronization introducerea de întârzieri în execuŃia unui program,
necesare unor constrângeri impuse de algoritm sau de
structura intimă a procesorului;
Sincronizarea se petrece în primul rând la operaŃiile
indivizibile la nivelul procesorului, execuŃia cărora
trebuie terminată înaintea oricărei alte utilizări a
procesorului (în acest caz nu se permit intercalări în
execuŃie, deci e nevoie de sincronizare);
Există două tehnici importante de sincronizare:
mecanismul fork-join şi utilizarea mecanismelor
de control: cobegin-coend, parbegin–
parend;
136 Ioan DziŃac, Grigor Moldovan, Sisteme distribuite: Modele informatice
Primul este un mecanism mai puternic (permite crearea
dinamică a proceselor, pe când al doilea introduce o
structură de control cu o singură intrare şi o singură
ieşire);
28. Mecanismul Mecanism utilizat în limbajele de programare paralelă
fork-join (concurentă) pentru specificarea execuŃiei concurente
(paralele), adecvat pentru aplicaŃii în care nici o funcŃie
majoră a aplicaŃiei nu necesită rezultate de la o altă
funcŃie a acesteia, adică sunt independente şi pot fi
evaluate simultan;
variante ale sale se utilizează în Unix pentru
specificarea proceselor concurente;
instrucŃiunea fork Q, apărută într-un proces P,
declanşează execuŃie paralelă a procesului Q În acelaşi
timp ce se execută şi procesul P în care apare fork-ul;
instrucŃiunea join Q apărută într-un proces P,
recombină două procese într-unul singur ca în următorul
exemplu:
program P begin....fork Q...join Q...
program Q begin...end; end.
pentru exemplul de mai sus execuŃia lui Q este începută
când se ajunge la fork Q din P, moment din care P şi
Q se execută simultan fie până când P execută join Q,
fie până când Q se termină. Dacă Q nu este terminat şi P
execută join Q, el va aştepta până când Q se va
termina şi numai apoi îşi va continua execuŃia. Dacă
însă Q se termină înainte ca p să execute join Q,
atunci execuŃia acestei comenzi nu va avea nici un efect
asupra lui P, acesta continuându-şi execuŃia cu
instrucŃiunile ce urmează după join Q.
29. mecanismele Sunt mecanisme pentru specificarea execuŃiei
de control: concurente/ paralele a instrucŃiunilor din lista cuprinsă
cobegin-coend/ între început şi sfârşit;
parbegin-parend de exemplu în programul
program P begin...cobegin Q, R coend
S...end.
instrucŃiunile Q şi R vor începe să fie executate simultan
când se ajunge la cobegin, iar R va fi pornită doar
după ce ambele instrucŃiuni sunt terminate (dacă R se
termină mai repede, se aşteptă şi după terminarea lui Q,
Ioan DziŃac, Grigor Moldovan, Sisteme distribuite: Modele informatice 137
adică după terminarea tuturor instrucŃiunilor din listă);
parbegin-parend are acelaşi efect.
30. Sistem Sistem cu mai mulŃi utilizatori; sisteme de operare
multiuser multiuser: UNIX, Linux etc.
//multiuser
system
31. conceptul de Este un concept utilizat în programarea serială în care
program stocat un program se stochează în memorie împreună cu
// stored program datele, urmând ca execuŃia instrucŃiunilor din program
concept să nu se facă neapărat în ordinea secvenŃială de scriere a
programului ci să fie executată acea instrucŃiune care are
disponibile datele necesare execuŃiei.
32. transputer Numit şi calculator într-un cip, este un microcircuit
// TRANSistor VLSI cu memorie adiŃională, microprocesor, posibilităŃi
and comPUTER de comunicaŃie şi interconectare;
Construit pe baza unei arhitecturi RISC (INMOS, 1985),
este strâns legat de limbajul Occam şi constituie
elementul de bază al sistemelor multiprocesor masiv
paralele
33. limitare de Limitarea vitezei de prelucrare constatată de însuşi John
tip von von Neumann în arhitecturile care-i poartă numele,
Neumann conform căreia un calculator de acest tip pierde mai
// von Neumann mult timp cu căutarea datelor în memorie decât cu
bottleneck prelucrarea propriu –zisă.
34. limbajul Descendent direct din CSP, Occam (numele filozofului
Occam englez din secolul XIV de la care a rămas principiul
simplităŃii în structura entităŃilor, briciul lui Occam);
un limbaj simplu, cu mecanisme puternice de
implementare a algoritmilor paraleli pe sisteme bazate
pe transputere şi sisteme distribuite.
35. Limbajul Limbaj concurent destinat calculatoarelor vectoriale,
TIMP elaborat de un colectiv de la Universitatea Politehnica
/ TIMişoara din Timişoara
Parallel (TIMP)
36. Limbajul Limbaj destinat calculatoarelor paralele virtuale
PVM configurate dintr-o mulŃime de calculatoare conectate
/ Parallel Virtual într-o reŃea distribuită. Un pachet de programe destinat
Machine programării calculatoarelor paralele virtuale.
138 Ioan DziŃac, Grigor Moldovan, Sisteme distribuite: Modele informatice
37. Sistem Un sistem de calcul proiectat pentru mai mulŃi
distribuit de utilizatori, în maniera client / calculator, care oferă
prelucrare fiecărui utilizator un calculator complet funcŃional:
// distributed În domeniul PC prelucrarea distribuită are forma
processing sistem reŃelelor locale (LAN), în care PC-urile unui
departament sunt legate prin conexiuni de mare viteză,
resursele scumpe putând avea o utilizare în comun; se
deosebeşte de sistemele cu mai mulŃi utilizatori.
38. Sistem Un sistem de calcul proiectat pentru mai mulŃi
centralizat de utilizatori, în maniera mainframe (un calculator de
prelucrare mare capacitate necesar unei organizaŃii departamentale,
// centralized cu mai multe terminale şi cu o bază de date comună şi
processing sistem partajarea unor resurse scumpe în comun);
deosebirea esenŃială dintre sistemele centralizate şi cele
distribuite este că puterea de calcul se realizează în
primele printr-un calculator de mare capacitate, iar în
cele distribuie prin mai multe calculatoare de capacităŃi
mai mici.
39. Scalabilitatea Se referă la posibilitatea de a asigura creşterea eficienŃei
(sistemului prin creşterea numărului de procesoare , în ipoteza că
paralel) programul prezintă un potenŃial suficient de mare de
/ scalability (of paralelism şi o granularitate suficient de mare;
parallel system) Dacă se obŃine o creştere liniară a accelerării, se spune
[Gri00], p. 68 că sistemul este scalabil liniar.
40. Procese Procese concurente care nu fac schimb de date direct,
asincrone după perioade prestabilite (ca la procesele sincrone), sau
// asynchronous prin mesaje la cerere (ca la procesele sincronizabile), ci
processes fac schimb de date prin intermediul memoriei comune în
orice moment al desfăşurării proceselor
41. Sistem de Este un sistem de calcul online (sistem în care datele
calcul în timp de intrare sunt introduse direct de la locul de generare în
real sistemul de calcul, iar datele de ieşire sunt transmise
// real time direct la locul de utilizare), ataşat unui fenomen în
computing system desfăşurare reală, astfel încât intervalul de timp scurs de
la începerea preluării datelor de intrare şi până la
obŃinerea rezultatelor, să fie suficient de scurt pentru ca
desfăşurarea ulterioară a fenomenului să mai poată fi
Ioan DziŃac, Grigor Moldovan, Sisteme distribuite: Modele informatice 139
influenŃată:
Elementul esenŃial ce caracterizează un sistem de
calcul în timp real este timpul de răspuns al aplicaŃiei,
timp care de multe ori nu poate fi suficient de micşorat
decât prin mijloace sau procedee de calcul paralel
42. UNIX Sistem de operare multitasking şi multiuser utilizabil
atât pe un PC cât şi pentru reŃele de PC-uri; are multe
variante specializate:
Linux pentru configurarea unui calculator paralel
virtual, care poate fi programat în limbaj PVM,
Parix, pentru sistemele bazate pe transputere;
Dynix, pentru sistemul Sequent Symmetry ş.a.
43. / Grand Categorie de probleme de mari dimensiuni, cu caracter
Challenge ştiinŃific sau ingineresc, de o asemenea complexitate
încât nici un cercetător sau institut de cercetări nu le
poate rezolva prin eforturi individuale; astfel de
probleme sunt Ńinte ale calcului paralel şi distribuit.
44. Algoritmi Există mai multe modalităŃi de obŃinere a algoritmilor
paraleli paraleli:
// parallel -prin multiplicare şi izolare, adică fiecare procesor
algorithms execută în mod independent acelaşi program, fiind izolat
de restul procesoarelor (acelaşi program, date locale
diferite, fără comunicare între procesoare);
-prin paralelism spaŃial, fiecare procesor executând
acelaşi program dar asupra unor date locale rezultate în
urma unei divizări a domeniului datelor (acelaşi
program, date locale diferite, comunicare pentru datele
de la frontiera domeniului);
-prin paralelism algoritmic, fiecare procesor fiind
responsabil de o anumită parte din program, toate datele
trecând prin fiecare procesor (secvenŃe de program
diferite, date globale, comunicare prin intermediul unei
memorii comune);
algoritmii paraleli pot fi numerici (se execută calcule cu
numere), sau nenumerici (se execută operaŃii de căutare,
sortare ş.a.).
45. Internet / Cuvântul „internet” provine din concatenarea
The Net prescurtărilor a două cuvinte englezeşti, interconnected
(interconectat) şi network (reŃea) şi desemnează o reŃea
140 Ioan DziŃac, Grigor Moldovan, Sisteme distribuite: Modele informatice
de mari dimensiuni formată prin interconectarea mai
multor reŃele autonome eterogene. Astfel, substantivul
comun „internet” (cu minusculă) desemnează în
general o reuniune de reŃele, văzută ca o reŃea unitară,
împreună cu informaŃia şi serviciile care sunt oferite
utilizatorilor prin intermediul acestei reŃele (Web, E-
Mail, FTP etc.). Cea mai mare dintre reŃele de tip
internet este numită Internet (nume propriu, scris cu
majusculă), adică super-reŃeaua mondială unică de
computere, interconectate prin protocolul IP
Atât Internetul sau The NET (ReŃeaua), cum i se mai
spune în lume, cât şi alte reŃele mai mici de tip internet
sunt exemple de sisteme informatice distribuite.
46. Intranet/ Un intranet este o reŃea închisă sau o sub-reŃea dintr-un
internet sau chiar din Internet care este administrată
autonom şi pentru care exista un sistem de securitate
local. Un intranet poate format din mai multe reŃele de
tip Local Area Network (LAN), legate între ele prin
anumite sisteme de comutare. Un intranet poate fi
conectat la Internet printr-un router , care permite
utilizatorilor din intranet să utilizeze servicii ca Web,
FTP sau EMAIL. De asemenea permite utilizatorilor din
exterior (din Internet) să acceseze servicii pe care le
pune eventual la dispoziŃie intranetul. Pentru a se proteja
de diferite atacuri maliŃioase, sunt utilizate soft-uri de
tip firewall, care previn utilizatorul că anumite mesaje
neautorizate încearcă să intre sau să plece. Un firewall
este implementat să filtreze anumite mesaje conform
unor criterii, de exemplu el permite trecerea doar a
mesajelor legate de poşta electronică.
47. Calcul mobil/ În lumea sistemelor informatice distribuite un rol
Nomadic deosebit îl au în prezent dispozitivele miniaturizate şi
computing reŃelele wireless. De exemplu, cu ajutorul unui laptop
sau chiar a telefonului mobil, printr-o conexiune de tip
wireless ne putem conecta aproape de pretutindeni la
intranetul „home” şi putem utiliza resursele de acolo (de
pe calculatorul de acasă sau de la serviciu). Putem vorbi
astfel de un calcul mobil (nomadic computing).
Ioan DziŃac, Grigor Moldovan, Sisteme distribuite: Modele informatice 141
48. Computere- Ubiquitous computing promovează ideea aparent
omniprezente/ opusă, „computere omniprezente”, adică să existe
Ubiquitous computere conectate la internet în locuri în care există
computing indivizi obligaŃi să stea un timp mai lung sau mai scurt
(imobilizaŃi acasă sau în spitale, în staŃiuni turistice, în
gări şi aeroporturi etc.), pe care indivizii le pot accesa
pentru comunica sau pentru a accesa anumite informaŃii
din exterior. De exemplu, de la calculatorul de acasă
conectat la Internet, putem accesa diverse informaŃii de
la serviciu sau putem citi presa din Bucureşti sau
Londra, sau putem coresponda prin email sau online cu
orice persoană din lume care dispune de aceleaşi
facilităŃi. In afară de laptopuri şi de telefoanele mobile
performante, amintim imprimantele inteligente,
ceasurile inteligente, PDA (personal digital assistant),
camere video digitale etc., care contribuie la dezvoltarea
tot mai expansivă a calculului nomadic.
49. Sistem Din punct de vedere al structurii hardware şi a tipului de
puternic cuplat/ conexiune, sistemele care cuprind mai multe procesoare
Tightly coupled pot fi:
system • puternic cuplate (conectate la nivel de memorie,
ex. multiprocesoare);
50. Sistem slab • slab cuplate (conectate la nivel de reŃea de
cuplat/ calculatoare, ex. multicalculatoare).
Loosely coupled Sistemele puternic cuplate sunt sisteme în care mai
system multe procesoare partajează aceeaşi memorie internă şi
folosesc acelaşi ceas intern. De exemplu sistemele din
clasa MIMD sunt sisteme puternic cuplate
(multiprocesoarele şi calculatoarele paralele masive).
Sistemele slab cuplate sunt sisteme în care fiecare
procesor are propria memorie şi propriul ceas intern.
142 Ioan DziŃac, Grigor Moldovan, Sisteme distribuite: Modele informatice
51. Cluster Clusterul este un tip de sistem distribuit ce permite
(„ciorchine”) calculul paralel, format fizic dintr-o reŃea de cel puŃin
Se mai utilizează două procesoare, numite staŃii de lucru (care pot fi
uneori denumirea calculatoare complete, PC-uri, supercalculatoare,
Farm („fermă”) calculatoarele vectoriale, multiprocesoare, MPP), care
pentru pot fi folosite şi de sine stătător, interconectate într-o
desemnarea reŃea, fiind utilizat ca o resursă de calcul integrată şi
aceluiaşi concept singulară. În practică se utilizează două tipuri de
clustere: clustere dedicate (formate din procesoare
omogene) şi clustere de întreprindere (formate din
procesoare neomogene).
Un cluster are, în mod iluzoriu, pentru utilizator o
imagine de sistem unic -SSI (Single System Image).
Aceasta este impresia utilizatorului, că are acces la un
sistem unic cu resurse multiplicate, cu control unic
asigurat prin intermediul unei singure interfeŃe.
Sistemul este simetric, în sensul că un serviciu poate fi
solicitat de pe orice nod, iar accesul la resurse este
transparent. Astfel, clusterul pare la fel de uşor de
folosit ca un PC. Elementele clusterului sunt văzute din
afară ca fiind anonime şi interschimbabile.
52. Bază de date Este o colecŃie de date distribuită în mai multe locaŃii
distribuită fizice, controlată de un sistem de management al bazei
//distributed de date în care dispozitivele de stocare nu sunt ataşate în
database totalitate de o singură unitate centrală de prelucrare
obişnuită. Datele pot fi stocate în mai multe calculatoare
plasate în aceeaşi locaŃie fizică sau într-o reŃea. O bază
de date distribuită este distribuită în partiŃii/fragmente
separate. Fiecare partiŃie/fragment a unei baze de date
distribuită poate fi reprodusă (adică eşecuri redundante,
cum ar fi o matrice de hard-disk-uri). În afară de
replicarea şi fragmentarea bazelor de date distribuite,
există multe alte modele de tehnologii ale bazelor de
date distribuite. De exemplu, autonomia locală, şi
tehnologii sincrone şi asincrone ale bazelor de date
distrbuite. Aceste implementări ale tehnologiilor poate,
şi în mod sigur, depinde de nevoile beneficiarului şi
sensibilitatea/confidenŃialitatea datelor care vor fi
stocate în baza de date.
Ioan DziŃac, Grigor Moldovan, Sisteme distribuite: Modele informatice 143
BIBLIOGRAFIE
[AG94] G. S. ALMASI, A. GOTTLIEB :
Highly Parallel Computing: Second Edition, Benjamin
/Cummings, Redwood City, CA, 1994.
[Ben90] M. BEN-ARI:
Principles of concurrent and distributed programming, Prentice
Hall, 1990.
[BBC+04] A. BAVIER, M. BOWMAN, B. CHUN, D. CULLER,
S. KARLIN, S. MUIR, L. PETERSON, T. ROSCOE,
T. SPALINK, M. WAWRZONIAK:
Operating System Support for Planetary-Scale Services,
Proceedings of the First Symposium on Network Systems
Design and Implementation (NSDI), March 2004.
[BTT02] S. BURAGA, V. TARHON-ONU, Ş. TANASĂ,
Programare Web în Bash şi Perl, Editura Polirom, Iaşi, 2002.
[Chi95] I. CHIOREAN:
Calcul paralel, Ed. Albastră, Cluj-Napoca,1995.
[DL03] I. DZIłAC, E. LASLO,
Programarea paralela utilizând PVM, Ed. Univ. din Oradea,
2003
[Dzi98] I. DZIłAC:
Parallel and concurrent in informatics vocabulary, An. Univ.
din Oradea, Tom VI, 1997-1988, pp. 30-34
[Dzi01b] I. DZIłAC:
A binary graph for the parallel architecture, The PAMM’s
periodical Bulletins for Applied & Computer Mathematics,
Budapest, BAM-1906/2001 (XCVI-C), pp.151-164.
[Dzi01c] I. DZIłAC:
Calcul paralel, Ed. Univ. din Oradea, 2001
[Dzi02] I. DZIłAC:
Procedee de calcul paralel si distribuit in rezolvarea unor
ecuaŃii operatoriale, PhD Thesis, Supervisor Grigor Moldovan,
Univ. „Babes-Bolyai”, Cluj Napoca, 2002
[Dzi02a] I. DZIłAC:
Survey of Taxonomy of the Parallel Computers, In Proc. of The
27th Annual Congress, of the American Romanian Acad. of Arts
(ARA) and Univ.of Oradea, 2002, pp. 672 – 673.
144 Ioan DziŃac, Grigor Moldovan, Sisteme distribuite: Modele informatice
[Dzi06] I. DZIłAC:
Parallel and Distributed Methods for Algebraic Systems
Resolution, Ed. Univ. Agora, Oradea, 2006.
[FKT01] I. FOSTER, C. KESSELMAN, S. TUECKE.
The anatomy of the Grid: Enabling scalable virtual
organization. The Intl. Journal of High Performance Computing
Applications, 15(3):200--222, Fall 2001.
[Gri00] D. GRIGORAŞ:
Calculul paralel- De la sisteme la programarea aplicaŃiilor, Ed.
Agora, 2000.
[HJ91] R.W. HOCKNEY, C.R. JESSHOPE:
Calculatoare paralele, arhitectură, programare şi algoritmi,
Ed. Tehnică, 1991 (traducere de Dan Grigoraş).
[Hwa93] K. HWANG:
Advanced Computer Architecture: Parallelism, Scalability,
Programability, Mc Graw-Hill, NV, 1993.
[Jod95a] E. JODAL:
DicŃionar de tehnică de calcul englez român, Ed.Albastră, 1995.
[Jod95b] E. JODAL:
DicŃionar de tehnică de calcul român englez, Ed, Albastră. 1995.
[KBM02] K. KRAUTER, R. BUYYA, M. MAHESWARAN:
A taxonomy and survey of grid resource management systems
for distributed computing, Softw. Pract. Exper. 2002; 32:135–
164 (DOI: 10.1002/spe.432)
[Kum+94] V. KUMAR, A. GRAMA , A. GUPTA, G. KARYPIS:
Introduction to Parallel Computing, Design and Analysis of
Algorithms, The Benjamin/ Cummings Publishing Company,
Inc., 1994.
[Lew93] T. LEWIS:
Foundations of parallel programming. A machine independent
approach, IEEE Computer Society Press, Los Alamitos, 1993.
[Mar+99] V. MARINESCU, R. HRIN, M. TOMESCU, M. HRIN, L.
ANANIA:
DicŃionar informatic trilingv, Ed. ALL, 1999.
[MD87] G. MOLDOVAN; S. DAMIAN:
On some generalizations of an optimization problem for
distributed databases, Stud. Univ. Babes-Bolyai, Math. 32,
No.3, pp. 67-76 (1987).
[MD88] GR. MOLDOVAN; S. DAMIAN:
On an optimization problem for distributed databases, An. Univ.
Bucur., Mat. 37, No.2, pp. 82-87 (1988).
Ioan DziŃac, Grigor Moldovan, Sisteme distribuite: Modele informatice 145
[MD89] GR. MOLDOVAN; S. DAMIAN:
A local optimization problem for data base redistribution in a
computer net, Stud. Univ. Babes-Bolyai, Math. 34, No.3, pp. 3-
16 (1989).
[Mol93b] GR. MOLDOVAN:
The problem of redistribution of a distributed service system
following some given criteria,Babes-Bolyai Univ., Fac. Math.
Comput. Sci., Res. Semin., Prepr. 1993, No.5, pp. 75-78 (1993).
[MR92] G. MOLDOVAN, I. RÂP:
Files d'attente dans des systèmes distribuées des services.
(Queues in distributed service systems) Stud. Univ. Babes-
Bolyai, Math.37, No.3, pp. 69-74 (1992).
[PAC+02] L. PETERSON, T. ANDERSON, D. CULLER, T. ROSCOE:
A Blueprint for Introducing Disruptive Technology into the
Internet, Proceedings of the First ACM Workshop on Hot
Topics in Networking (HotNets), October 2002.
[Pet94] D. PETCU:
Calcul paralel, Ed. de Vest, Timişoara, 1994.
[Pet98] D. PETCU:
Parallelism in solving ordinary differential equations, Univ. de
Vest din Timişoara, 1998.
[PO02] C. POPESCU, H. OROS:
Securitatea reŃeleor de calculatoare, Editura UniversităŃii din
Oradea, 2002
[PW95] B. PFAFFENBERGER, D. WALL:
Que’s Computer & Internet Dictionary, 1995 (traducere în limba
română de N.D. Pora, Ed. Teora, 1999).
[Sto93] H. S. STONE:
High-Performance Computer Architectures –Third Edition,
Addison-Wesley, Reading, MA, 1993.
[Tan97] A. TANENBAUM:
ReŃele de calculatoare, Computer Press Agora, 1997.
[Vin96] L. VINłAN:
Exploatarea paralelismului în microprocesoarele avansate, Ed.
Univ. Sibiu, 1996.
[Wil90] S. A. WILLIAMS:
Programming Models for Parallel Systems, John Wiley & Sons,
Chicester, 1990.
[Wil93] N. B. WILDING:
Notes to accompany Introductory Talks on Parallel Computing,
Heilderberg, apr.1993.
146 Ioan DziŃac, Grigor Moldovan, Sisteme distribuite: Modele informatice
Webgrafie:
1. http://www.networkcomputing.com/
2. http://boinc.berkeley.edu/
3. http://www.networkcomputing.co.uk/
4. http://www.distributed.net/
5. http://dsonline.computer.org/portal/site/dsonline/index.jsp
6. http://distributedcomputing.info/
7. www.informatica.com/solutions/resource_center/glossary/default.htm
8. http://www.gridcomputing.com/
9. http://www-1.ibm.com/grid/
10. http://www.oracle.com/technologies/grid/index.html
11. http://www.gridcomputingplanet.com/
12. http://gridcafe.web.cern.ch/gridcafe/
13. http://www.realitygrid.org/information.html
14. http://www.springerlink.com/content/1573-7543/
15. http://www.ieeetfcc.org/
16. http://www.trygve.com/furbeowulf.html
17. http://library.thinkquest.org/C007645/english/0-welcome.htm
18. http://www.internet.com/
19. http://www.legi-internet.ro/
20. http://www.intranetjournal.com/
21. http://www.ici.ro/ici//revista/ria2003_4/art3.html
22. http://www-unix.mcs.anl.gov/mpi/
23. http://www.csm.ornl.gov/pvm/
24. http://www.linux.org
25. http://info.tech.pub.ro/~fionescu/CP/CP.html
26. http://www.linux-ha.org/ClusterResourceManager
27. http://www.csm.ornl.gov/pvm/
28. http://www.globus.org/
29. http://www.globus.org/toolkit/
30. http://detective.internet2.edu/applet/index.html
31. http://www.epm.ornl.gov/pvm/pvm_home.html
32. http://www.netlib.org/pvm3
33. http://www.ICANN.org
34. http://www.gac.icann.org/docs/index.htm
35. http://gac.icann.org/web/about/gac-outreach_Romanian.htm
36. http://www.domreg.ro/domain.html
Din Sisteme_distribuite_Dzitac.pdf
Cap1
Din acp_curs.pdf
Cap1,2,4
Examen: Teste grila cu 10 intrebari
You might also like
- Her Body and Other Parties: StoriesFrom EverandHer Body and Other Parties: StoriesRating: 4 out of 5 stars4/5 (822)
- A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True StoryFrom EverandA Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True StoryRating: 3.5 out of 5 stars3.5/5 (231)
- Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New AmericaFrom EverandDevil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New AmericaRating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (266)
- On Fire: The (Burning) Case for a Green New DealFrom EverandOn Fire: The (Burning) Case for a Green New DealRating: 4 out of 5 stars4/5 (74)
- Team of Rivals: The Political Genius of Abraham LincolnFrom EverandTeam of Rivals: The Political Genius of Abraham LincolnRating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (234)
- The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)From EverandThe Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)Rating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (122)
- The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)From EverandThe Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)Rating: 4 out of 5 stars4/5 (98)
- Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space RaceFrom EverandHidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space RaceRating: 4 out of 5 stars4/5 (897)
- The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first CenturyFrom EverandThe World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first CenturyRating: 3.5 out of 5 stars3.5/5 (2259)
- The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy LivingFrom EverandThe Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy LivingRating: 3.5 out of 5 stars3.5/5 (401)
- The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy AnswersFrom EverandThe Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy AnswersRating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (348)
- Shoe Dog: A Memoir by the Creator of NikeFrom EverandShoe Dog: A Memoir by the Creator of NikeRating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (540)
- The Unwinding: An Inner History of the New AmericaFrom EverandThe Unwinding: An Inner History of the New AmericaRating: 4 out of 5 stars4/5 (45)
- The Emperor of All Maladies: A Biography of CancerFrom EverandThe Emperor of All Maladies: A Biography of CancerRating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (271)
- Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic FutureFrom EverandElon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic FutureRating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (474)
- Testfonetica7 8Document1 pageTestfonetica7 8y1900sNo ratings yet
- Grit: The Power of Passion and PerseveranceFrom EverandGrit: The Power of Passion and PerseveranceRating: 4 out of 5 stars4/5 (590)
- The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good LifeFrom EverandThe Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good LifeRating: 4 out of 5 stars4/5 (5814)
- The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You AreFrom EverandThe Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You AreRating: 4 out of 5 stars4/5 (1092)
- Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On ItFrom EverandNever Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On ItRating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (844)
- GCC SVC Log 2021-06-03Document1 pageGCC SVC Log 2021-06-03y1900sNo ratings yet
- GCC SVC Log 2021-05-28Document1 pageGCC SVC Log 2021-05-28y1900sNo ratings yet
- Limbaje de Programare IDocument3 pagesLimbaje de Programare Iy1900sNo ratings yet
- Curs + Laborator Interfete UtilizatorDocument166 pagesCurs + Laborator Interfete Utilizatory1900sNo ratings yet
