‘Unee chestonare de asta demonsireaz cau (sa pot lua) in considerare modu in cae indivi I tebiese propria static, Demersalexpicalivrimane Ind rupt de logicaindivigvall i opereacd in contouate cu ur rajonament in fermen de factor afleni (eral prin indicator). Dupa ce am explcat ce fae scot, pornin de I eea ce sunt, pute explica si ce spun ei despre ce fae sau despre ce sunt, porind de la ceca ce sunt. la ceea ce fo CAPITOLUL 2 CONCEPEREA CHESTIONARULUI 1. Obiectul anchetei 1.1. Informatia pertinent Anche prin chestiona nu este nicindacs (sau a ar trebul sh fie) 0 etviate suit empieic. Cum oie relia ste inepuzabl, dae find bop i com Pleuiate ei, webui sf decidem ce pastram ca obectal anchetl ice exclodem, In orice moment, selectareaelemenelor prtinene eliminates aclora cons deatesecundae a pot cue decit dupa cir de apreciereteoreic. Nick in realtatea ins nici im manualele de metedoogie mu gisim princi de lerarhizare a informajilor deme de af eine Difernga fundamental inte sneriu semi direct 5 chestionar se afin ‘modurie dere de a proceda la dubla miscare de pasrarcieliminare. fn caza intervilu, persoana imtervievath exe aceza care are roll decsiv in proceul de selec a elementlorpertinente; in cazul chestionarulu, individul care pune o face intr-un ear fiat dinate de cdize epoca. Inervial ae in Primul rand funetia de a reconstitui sensul .subiectiv". sensu tit al omportamentlutactorlor soca; chestionarul are cx primd wambiie” 58 surprinds sensul jobiectiv” al conduitlor, coreléndu-le ev indicatori ai determinants soca, CChesionaralselecfbneaa, andar, din relate clmentele pertinent ale conduitelr studite gale fictoilor socal, Aces! demersimpune dstinjia lar inte objec reat sau desemnatprint-o comand social obiect! con Sinai de sociolog. Prin expresia .consuirea obiectlui" este sublinatd dis- ‘ani inte cele dou nvelun. Nii aceasta procedurd nu ete specific anchetet prin chestonar, Privind trecdlori de pe sta6d, indivi obo Hi percep potriitunorevteri care vara in funeie de obecivele gi de nteresele sect Tice suai. Ceea ce deosebeste operaia cbignuts de selectie de operatia savanl este gradu de expliciare si permanena ei, In vaja cotidian, actorit ‘onsruiese i angajeacd 0 vizine asupra lumi Fr at, cel ma adesea, dupce erteri au ciminat nel informa. Socilogul, in schimb, rebuie sl enarte Drincipile potrivitcaroratetine © anumitawasiura in delavoarea alte in Shordateacomportamentelor. 1.2. Definires Prima operatic de selstie cost in delimitarea obiectlu, a grantor sale Responsbil de anchets teu 8 defineas de a inceput. mca proviori, rogue care vor sin central anche, pentru a gi indicator adecvati “Termentl de notiane sau cel de concep) nu trebuie se sper. Toy ne alli in stwaa domnului Jourdain, aulztm notion firs s8 o sim! Diletta ‘consi in tre a explicarea unei proceduet pe cae © practcim, cel mai ‘Mesea, inconsten, In vata de 7 cu 7, Fecare ae wee despre ce nsearna Timal iber in epoaite ev munca, Pensa lasa © anche asupra timpolu liber, responsi! valuao devi peal, definindceea ce mumeste el timp liber Trebue, oare, sf cha in aceasta nojane ico megecil, ot aridindstal? Are de aes ire doua metode fi poate inteha pe cei care tico- feand, mesersc sa Inerear3 in geadina dca, pent ei aestea sunt sei de timp ier saw nu, Dar aceasts prim solu previ dublal ise al demise sial conurie_ A ous ponte este soca dea decide i funeve de opium Teoretive. Dac, ptr el, timp liber desemeazd activi neproductive, va elimina (iotatl, meterial $1 grdnaiul din domenil anche, To ataraaestor opjuni eoretice, defines obicctuulebue 8 corespunda cit al bine obietvir definite de Emile Durkheim: comportamentee trebute shone din exterior, evitiny-se jude inrospective Penta a analiza Le Zapping, Jean-Louis Chabrol si Pseal Prin (1991) pelea la urmaitorul proce, Mat ite efleceaz3asupra modalitior in ‘re vor ahord bic vel canta i dlimiteaz ret asemenea moi = Plein dela momen in cae suiceti dein o teleomand cain snchetaasupea practice cltrale, Criteriy abies ac pun susaeator, Taurus implies presoporitacisiumenaimpune praticacorespuntoare in fete de dclaraileindviilor («Cand vd vit la eeviror, vise Incl shim callin cel emis sa yi une emisun foarte des, destul de des, destl de at fate ear’). Crtri subectiv Plecind de Ia dice culese prin procedeul Mediamat care permite Ingegsteaea autora tuterorschbarilor de canal ale televizoarelor’ COptind pent acest a tla abordare a probleme, Jean-Louis Chabot $i Pascal Prin delimites24 -zapping”sl,fracjionarea vizionaitemisivnlor. econstuind sevente de viionare, .peioade de functionare neinterupa a aparaiului TV pe wn canal dat” Apolo caracerzeal feeresecvent prin fora la care incepe, ora cae se fermind, anal uri. Pe de al prt, autor cunose programeleofcale,durata or stl Init pot alla un indie fe fractonare a unela sau alti dine emit urmirte (un tert de od din oud oe, o dats, de ous Sau det ori, de exemple) Dezraill- aici definiea cimpolst anchet! in modu cel mai cobistiy™| cu putin ~ muse poate realivaitdeauna co uring. Este de june ne indim Ta arti pctori. Com ebuie fate lmitele acest grup? Trebue etn doar aceia eae aise din vinvarea opercor lor ea vn principal? Ce teebui facut eu celal, dst de numero, care au até meserie? Trebuie ‘ast indivi iyi 51 iniceaparenenta I aceash categorie? Rayinonde ‘Moulin si Jean-Claude Passeron (1985) nu optears ici pent detinitea obiectva” (in funcpe de venit sau de inseriered la Asigurtile sociale) ict Pent atoidenficaeasubietva a anighlor Ei procedeazd afl. inocmind ‘a repercar deans, pe haza sume listlor de vziltate social, prezegs ‘unui re pe acest lst id lua dept indator al wet precumi de ator Et considera cataloagele expoziilo, ale melo, dktionarcle st anuatle periodiele si fiers insonae dept surse de faformatc care delimieaza thzaconvenabita de sone, plead del premise pictorl accede la aceast ‘erate atuei cind revendicaren deni Ii Je acti (auodefinie) este fecunoscuth socal cet putin sub foc rina parte! mumelui sis pe 9 ist profesional it-un catalog 1.8. Cautarea indicatorilor mult upd ce am defat nounes sav motile cae consitue obietlanchet ttebuie 8 sim indicator emp, mijloace de a6 evidentia empiric, de a0 rmasuea. De pid, soeilogul ere sre 8 intrepring’ un studi despre rodent lebuie sf acd in aniera lui William James (cat de Paul Lacarsel) “Atunet cd 3e spre despre nom cd este prudent, se spune de fap ci el ‘Adopt wn anumitnamar de comportament caracteristice prudenji ince fsigurdri, mu para tu pe aceas cal use lanseacd cu oe chit itr ‘ajacere™ Anchetatorl va pune, deci, infest eferitoare la conduceren auto ‘mobili, Ia sumele economist, la ipl de pasament, la Fell de a vor, I formele de gndiesdeimplicare ale tor spunsui vor seri drepe indistont pentru abordarea nou de prudent. Se contureaz, ate, mers ancheteh rin chestiona, un du-t-vino inte nivelul teoretic i realatea.-rspun- Suriloe™ infapuit pia iteredia ndcatrlr $l ftrebarlor.4 Nivel worede Nofuni Pradeaa + Nive ntermediae Idieatori —~ Confucerea automobile = Nivel economilor Tipul de plasament Fel de 2 vor dudes asupra lumi Ines «+ Nivea rea ‘i Rispunsri Formulates intrebirilor, cv respetareaanumitr requllcehnice de tans formare a indicatorilor, mu intervine decit In faza urmitoare (a se vedea capital 4). Tn cdutres indicator noun stdiate, uo dine princi, precizat de cre Pal Lazssfld (1968), ese acela a uliplcitat= -Relaja ire fecare tine indicator gt conceprl fundamental ind dein interment de proba bitte gi ru de crtiudine, ese indispensabilauiizarea, td cit este cu pling, 2 unui mare numa de indicator”. Nevoa dea g3si mai ml indieatri 5 ntiniorstdiaceeezula gin dou premise Tmperfeciunea misuriri, date find conde Sesfguan orice anche imperfectunes indicators, dt find faprl ed aco ftebare ms poate scope into manier4 pe deplin saisficstore ntiuna. act, de exempl,anchela cad defineascd modelul de raportare a studenior Ia stile lo, reste Sufcen 8 adresum oinrebarerefericare la frecventren repulath a cursuilr (,Septimana aceasta alt fost prezer() la toate cursuril, pe toad duratalor?”). Oambigutate poate area In interpre fareaeuvinglt curs” intr ac i orele de Wueriet practice? Dar, mai ales, pe ce ne bavi cin presupunem ch varaiaprezenfet la cursuri a indica de ‘Sor singurdvariajiaraportiritstudemior la stuile lor? Nu trebuie puse fnvrebie in legtark cu numrul orelor de Iver acast sau la bilived, cu area notielog electra regulat a acestor noite? TRecurgeres ia ingizator mulpi ese absolurnecesara atunci ind trebuie shordatlo nine esenild penrs object anchetei. Aste, dacdraportarea la feligie este consieratddrept unl dite indicatori sistemului de valoci al ‘ereoaelinterogae, de cre rebulesjinem seam in analiza, intebarea despre Drea ni ii os in Da oben ee ciearearligilcaolice in Fran, ar fio gregeald she limit la aceats Invebare, fe s numa pena ch acest indicator pivilepiaza puns de vedere instiuionl. Un anchettor reduc 58 procedeze ca Guy Micheal (1990), care dexcompune .identittea cafolcd @ Jrancetilor” in ai multe éimensiuai ‘CONCEFEREA CHESTIONARULUT , ” practice religioase, redinele, sium fa de insta cat, activate religcase(pariciparea a mean eatolic), atnudiile Ia de heterodoxie Fiecieidimensivn i corespnd indicator preci. Asfel, pena dimensiunea practic religioase este constuitdurmatoarea serie de indicator: num Imparisani dino unk, importana acordatd csatorei eligoas,fapal de a se rugs, dorinia de a avea funeral religioase, fat de af fost borat, Importana acordateatehismuli pentru cop presenta la sib, cheraced pti preot pentru asi. Reprupareacelor opt spun ln-un indice mergd ea O grad oul ln (grad ridin de practi frnzeazéun indicator pertinent a practicior religion Pir a reug sf deschidem acess cute” care ascunde notunes studi, ese necosrlabricatea une chet” plesind de ama multe shi, furbzae de "spunsurle la mai mul ndieator, Avem dea face aie cu paradoxul apro- mari pene fce 8 disara, en ebuie mulilcas 2. Descoperirea 2.1. Tret operatii prealabile concomitente: documentarea, familiarizarea cu obiectul, formularea problemei teoretice Inaine de a eaborachestionarul, webu realizateconcomitent uel operat ~ lectura a cee cea seris dja despre tema studi. cunoaterea modal In care anchetatorii av Incereat pin in acel moment 58 exlize conduit in ‘aust, a rerltatlor sa limitelorcercetiriloranerioare ~ scultarea a ceea ce spun actor social despre proprile lor practic, in scopulfamiiarzai eu pratcle are urmear 2 anaizate rebuie nu puna ‘8 i com le vorbet indivzlr, cums le pu lvrbir, cf tent la ‘modu in cae fii deer ative; de ae, necesitiea une pre-achete rin inecvir: ~ elaborateaprogresiva 2 une problematic une interop toretice care va servi rept suport pentru a dovafar4 aceea a formularitchestionaral Este necetar a rexponsabilt ani anchete prin chestiona #4 dobiadit a prealabilo competent virwoetate metodoloich totodat ins, ef tebuie sk ‘tipineasel, eel puin in parte, cultura sciologicd a domeniuhit abordat $i ‘culwra” acorlr soca. Doar acess combinaie destangen2d 0 tne” inirea potezetr.2.2. tnventar Ipotezelor fx-o cercetare sau lat-am stdin, iotezele au nastere cel ma adeseapotivit tune logit de transfer, de unde nevoia dea cuneate ct ma bine mowaitihe are au fost deja utlizate In cercetarea tore st emptied fenomenclor Sociale: Weil ne vin prin dervarea. pe cit posi contolas, a unl proble- Imatc. Nici un objet social neste col ied, el poate = el pin ents Uneledimensiun sa fle porta la alte obecte cave exist sau cae a ExSlat Si. inconsecint fe aalizat dupa princpi comparable. Acree celle ne Vin dn seni esto iuzie :cunoasteea deriva inetdeauna dint-un lug proces ‘de acumlare a cunostineior in dssipliza woasta sain discipline veine O greva studenteascd De exempl, char dact nu poate span cae sunt conitile soca ae irc revoleor ne poste prevedea, soiongia nu se siete s le analizere dupa ele au aut loc” Asfel. miscareastodealor ga Iicenilor din noiembnie "Odie poate fi explical prin raportaea latent mobi 9h ale expect Publice x nemuinici de Singly. 1987), Grevaimpestva legis Devaguet poste interpret cao eacie de apaare in faa ameninai net modiiee Brust 4 costlier I universtte (ac acean team era sau mu jasc aceasta este o ald problema, important este acorterau ipreditai Startle" montae 4 colae ale adel urmau sf crease). Dac ipoeea ste covet, stodeni cae sau moblza'a partpa in el ma ial grad a trebut st ai de apa incre dferie in comparaiec stadeni ta pai implica. Pe deo parte, un ehestonae incearca safle cate sunt student care Sau mobilizat eet mai mult, plecind de la patra inécatoet combirali care feflectspaticipare la cle paru manifest prtcipale adundle genctale townie combs de gre, purtarea une insige (sero! pubic a eu) ede alt parte, deniaten soclalt a studenior este pust in evident Snub reeritoare a orginea lor sci ia ecu oe sola. Pri ner area (cofelare) indicelul de mobiizare eu ideniatea socials stdeapilor, Spar dows groper mai puernic implicate decatcelealte studen( de oigine Supercars cu un bun wecut scolar student de origine populara si cu un leecu ol medioer. La Universitatea Rennes 2, al ce profil este acla at ties vec faculde ere tinge wane, revolia imporiva poet eps Devaguet a fost condiionad fe de fap de af pat prejl maxim pentru smiece(anisurat pias eaptal social inal” stun _bun” capital pola) fie de fp de ptt pel ini (apt soca capital yeolarscBzute. ‘Stadeojit mobliraia ined un pone comune au Walctrile cele mal apice In rapor ci tnectorie normale (statisti vobind) ale proprio lor de oigine, la student de orginesuperioarS ind, comparativ, mai derabs medioei in punct de vedere scolar, iar studemi de orgie poplar find destl de bunt pentru acest ip de unitate scolar Cu alte cunt, studeai care, stats, au Evut cele ma pie ante dea se afta in respectiva unitate solr au participa 21 mat activ fa achune coletiva organiza cu scopul de a evita Schimbazea ‘ondiilor de admitee in univers Aacheta prin chestionar pune atl in ‘vides condiile sociale ale sensibiiai In variil (tele sau nu) ae pe {ul social pact perieuaditeea fa universitate, Mobiirarea deriva, imacest az, dino alanine student ei mai dota” din punct de vedere social ‘30 geola eimai putin doa, gun ela pind stables pres” plat penzu admierea la universate. Import” une problematil elaborate pentru explicate ator fpte sociale apicaeacolectva a iteeseon inaaliza ‘nui eveniment nu suprimdoriginatatea explicit date acestua din urn. ‘iru rosin, migearen din noembrie 1986 poate i defini posters prin Specifitatescelor doud gropurt mobilizate.Aceasta pu inscaind ef integul Sn al migeit pose fs Sesiat Goat prin grils de interpreta peopusd ate teor sociologice ar putea estate, cu condiiaca ele sas bazeze pe o anu ‘uu deteeminists supra lumi, dats find necesiatea coef lave patel de vedere corte open metdologcd 3. Cele doua parti ale unui chestionar Un chestonar cu privite Ia praticd sau la um ansamblu de practi eu ‘uprinds douk pai: una cae se refer la obictl propivzs gio aa cate Pemitecanoaserea dterminanier social i acest 3.1. Scoaterea la lumina a determinatll sociale Social este soralmente determina! (un fap social este determina! de alte fae steel Sah, Despite webu eee de ele Acai ane a lu) Emule Durem aco puting impontana descr obieculut ea late, auloral preluind necriti irepisearea Taplelor in statistic ofeale Darkicim observ ch rata siuciderio ete seni” Ia estate socials 3 ‘indivi, la context social in eare acetates consist o imagine 2 realuli in eare actioneaacestor factor, de ube init, devine viii ‘atorincrucgiritiewoiloefactorilor social ~ surlabileleidependente = indicator comportamentuus dia ~varabila sau varioblle dependent. Cu ajucoral ust seri de douazeci st cinci deinen prvind practi sociale (slulhabiatlul: ednirep peferai slul de imbracamine’; mesele frit aviator; eaitsjie personate genuile de ea de lime preferate;‘mish deri giteevizine urmare; raportl cu musi casa sic pict: ‘comentaril lee cu prvie la fotografi, Piecre Bourdieu (1979) anlizeaza relagile tire sistemele de clasificare (gust) si condiile de existe (casa Social) pe care indivi le etradue tro form ronfiguraté™. Aceath tere ‘istruge mital gurus pur”, arid care snk conde sociale ale apis cesta § deli za a Disinia, Obectivarea gusta, a ezgusurio, 2 clsiieilor relia de Bourdieu se bazeazd pe inrucigarea sstematied 3 omportameniclor 9 jdecsiorestetice cv un inieator al cavation” sociale deine de indivi in wines apartenent! fr lawn grup soco-profesiona. ‘Anche pri chestonar ate rll de a scoala amin determinant soa, ‘consent a practcilor- ea ese pentru socilogi cea ce est dvanl pent Pshanalist In cida acest apropier inte sociologia explcaia pial (care deriva dia atatamenol lor teorei fa de teeta indir), meta Principle teoretice sunt dient, Sociologia expiativdfavorzeaa, cel mt ‘Mesea, a indicator al produetiei sociale pocitia socio;profesionala (a vedea capitol 3) ‘Aceasé form de soeilogie neste totdeauna bine primis, Ese adevirat «tea ofera spe asculare o muzica ce poate i consderats repel, De exems lu, profesionst implica in propramarea sa execuare poiicir eduatct Sau ale culunit pot dezamapit de Taptl e4 acianeaIof modified In mick ‘mdeurd rule Uni jo in care ature culture de ete dixpun indivi dein Indietatea, In acese condi, exist tenaia de a sparge sau de 4 contest stermometrul” anche caniaive.Anchea prin chestionat le provaacl 0 anune Aecepie aceiora cae confundaextensianea publicull(resterea uma celor care Trecventeaza istiyile edveatve gi eulurale) cu democraizarea (imi ‘area inegulitjilor de acces): public se poate dubla, fk ca structure sa social sf se modifies. Doar misurarea cu ajutorul anchetet ne permite st unoastem eicatzatea pico puse tn practica, sim eate dine obicctive 2 fost realizat care nu, fvingad fora eectelor asociate ponte sociale Sauls diplomelor indivi 3.2, Deserierea practicilor gia ,gusturilor” ‘Ceade-a doa parte achestonarululabordear atl caracerist ale obictlu ‘ered eave sunt considerate a prior pertinene. Nu exist refete pentru 4 ‘evalua perinenja. Una dinire cele mai bune eli pentru a deprinde acasts capaci de selec est letra uor luv cae rez exces deren”, entra escoper cum procedeazaefectivsoiolgi. Pentru ince 8 deshi ‘dem Allez es files, acrish de Christian Bavdelot si Roger Exabet in 1992 ‘Auori expled de ce I stiri studio secundare,ftele sunt iret la Imatematc8 de bie, care nu aveau, tots, pnd ate’ relate Superiore la aceasi dscpling. Avanajl dbindit de hae rez din tei factor care se Inciese reeiroe Ta nivelul une reusiteeyae fa matemaied, baie se cone sider8 mai buni decdtfeele si au mai mus amie: ei sum mal presi ent lgica competi. care se acentueaca in claseleterminale 9 in ele Drepititoare: In sfaryt, ei manifest mai mth aractie (gust) fats de ImatematcA 3 snele exacte. Aor abordeara aceasta preterit stcentuats (usta) eu jor ma muir indicator * Toicator iver” sentiment personal de a inde sau mv matematica "Indian inane = discptinee scolare prefer = detnerea deca de matemaic, in afacacelor cere ta youl fap dea programa des masna de ale! ~eitrea feeve a revstelor since olostea aca a miero-ordinutrul ~prefernia pene jocurile matematce Balti mo se deosebese deft prinr-un teresa cul ntenstate a putea f A pte citati maximum patra?” (Bozoa, 1991). a Sot pse sel in evden ace car indgee (ncaa act ite, acclen ae brio ae fener In moment leper puree) es indies simutan dus cond sum esl une pede soe oda seperabi prin erchare acevo cor cv ones sols inden a sees capo stn incre prac esperar dc i pin ners eet xe cu portile sota prea Hace a er rai ab ean, oto ee Se sizer at dur de conor ise pe cae nor dau come lor Ga conduit alto. Ata aor aces ita dap, represen tror, ues ncompai es peial uel onan determin, De ope Sine asa uni exter de ea, eri a de i fg deel ia un ment dat akan expen cum, Din pence va wcrc habs, acesea marched dla mete de ners tendo obietive fa cae auth ee inde ae exert Sub fora de valor, opin epee. eon 5. Esantionul Pe cin ineropim ?" nu constinieoetap independent de clelalte.Fsnvioau fu ichuie specifica decitatunci cin obiettl anche este desta de bine etn, constr. De fap, chiar nel cine pore po contribu a desemnares. ersoaneior cae urmeazi af imterogace (in cul i cre retin tehnica est onl pe cot) 5.1, Idealul statistic ‘Esai! aleatoria, ideal statisti, este objnut prin ragerca la som uot indviei sau a unor menaje care fa: parte dn popula Ge refer Oriare sire membi aceste popula tee sab sane epae ual celrlali de a figura in anton. Aceasta presupune o conde raror indeplini. excep ‘azul Tosituul najonal de statist st de wud economice (INSEE) 38‘usin un ponct comun: practic aeeas activate, fn aceste anchete a ebui st Figurezeintrebiri despre modol in ere pertoanelefrecventeaz4 local; a8 emit singure sau intr-un grap? Cunose ate persoane din al, chiar dac nw sad Impreund cu acestea?™ Pent a conserva o Jeptimitate contesal, dat find orientarea conten oranda sociolopetfranceze cae (elescoperd Indeosebi etometodologia ‘mctadlogincanitatvs are tot interes sk inca in protocoalele sale varia. tilelecontexuale. Farka repune In dicue problematics explicaivs, acest emai complet analiza determinanplor soil. Rutina profesional, preoass, teebue in permanen revizu! CAPITOLUL 4 ELABORAREA CHESTIONARULUI: REGULILE CHESTIONARII Cea de-a doua parte 4 chstonarulu - cena in mod explicit pe objet ancheei~ poate cuprinde inreRi de fae 51 de opin, inter eschise $i Tnchise- Optisnea ince primele dous ese ma molt una de ordi terete = trebue staordam nai muls importa rdspunsuti care eects comportamente precise, jr mu opi? ~, pe end aleperea ince ume dou cimite mai ales In corstengee ccoaamice " inebare schist cost mi mul dec ua inhi 1. Intrebari de fapt, intrebari de opinie Ditereng inte o neha de fat 9 rebar de opine xe wyor de sez Cit imp ai deica ier lecturit une ei?” seaman prea pun eu -V place ‘cit carte?" Adept obictvii in scilogie acordd alone mal mich Geel de-a doua inzebai,respectv comenanilor pe eare inv le fc ca Drvie la soi or sa ale altora (ase vedea capitol 2). Alt socolog ~ ‘um sunt de plea, Lic Botaski i Laurent Thevenat (1987) isi concensea23 Sten, dimpotrivi, asupra logieior de argumentate ale acoritor socal. Chie Sin cadet tehnici chestionarolu este posibld abordrea, micar paral, a “nor argumente pe care indivi le vanes pena a jifea propria con Guia sau peru inelge alte fagment ae lumi sociale. Aut in sociologia ca ‘ondereteoreticd mai hare, ct socologia care preferdcercetateaaplicaa unoasiereaacesiorargumente,»acsiorjusifiear, a acestorreprezenat exe ‘ls, Com ar putea fi explieté mobilzaea famililr i faa uni protect olexv = acces la propriate, consiuzea partials louie, regia eal 'copilr~ cunoscind doar efraeconomilo, reste economice, chet Te eu educapia? Oricechestionar webules4includa 1 Inwebari care aparin ‘categorie intebarior e opine. fn pls, ania Inve inebirile de fps cele de opine se davedege in racic cere destl de imprecisa. Raspursune a aprentelnebae de apt bane” pot (i rspunsuri de epinie din dout motive~ fe pent c8 este foarte egitim su, dimpotriv, deloe leit sf deca public activiatea te caurd: aja se face ei paricipars la vot, pu in evident Din rispunsol .Am inlenia "of voter” sau «Am vot” est derul de mult Supraestinat: chiar acela care ou voteas rspund atl, deoareeabinerea ste percept ca onealiae a indatornior de eettean “ie pena cd indivi sunt mult ai pun consent de praciie lor deca se presupone in general: in conseci,e aspund pin aproximare, chat la Sauebae de fap Aste, Incbarea ~Cam cate caves in billed, i fark {de mangaleecopilor™primestecaeispns, fn foarte mute cazui oestimare Subictivi a acest mumdr. Putin persoane fia cu adevarat Ny trebuie st Iam de ban procentl de mumai S% al sor care declarach ti, Celal vat Peter sf indice un umar, dar nu se le pe ce se bazeara raspansuril lor ‘Limbajul, care joaca obligatory flul de itermediar in tehnca cestions uly, vanstorma implacabit orice inrebare de fapt ih incebare de opin, eoarece reaiatea” comportamentclor ete exprimatl in catgort conus td cercetior cae, cel mai adsea, nu coinci cw acelea ale vet cadens Regula inet aconate Inteior de fg rebuc, de. exp 4 permite buns obictivae a practice, iatehare de fap na Ceara prsoancorinerogate mai mle preizii dest pot ele oer Procedura carnetului Procedura cameulu se apeopie cel mai mult de obicetivaren prastiilors x seaming cu observatia dee, nual cA de aceasta ith persoana atcha ese, pete operands determina, propril si observator.Folosirea ace metode ‘te indica. char dacd ea prevnd doua dial de apicae= ip primal rand presupune cel putin du vite, prima pent inmdnareacaroetlu i exphicarek Imodulu in care aestaebuie completa nal dole ind, ea cere oputrnick ‘mplicare personals din partes idivcilor inteorat e rebuind shai gris 2 parcursul uae ile sau al ust sigan, sb noteze informatie cetue ‘Ancheta INSEE aspra flo impuli. condus de Carlin Roy. corsttuie tun model penta acest practcd a carnetlut Prsoana aleasd di cade unit ‘mens aprimit un caret in care is-a certs notre dheritele sale aco din "pal ze earebua sé indice ora nceperi or termini ect aVi, bientindu-se dupa colour din stings eae imparts zva icepind de Ia ora Siminesfa, in uniagide inci minute fiecre, separate print lini. Penta fiecare ocopate,persoans anhetats era ropa 3 furnzeze cine informa “oral ere tncepe oral care se termind activin ~ denumizea acai: = posites dsfagurii concomitnte ama multor activi (Ma facet siateva in aceash imp? Ce anume"): [ALCATUREA CHESTIONARULU: REGULILE CHESTIONAR jel pena aor eae (pee ci deta een loca destisrai. ‘Aceass metas carnetullofers indica excelente cu privite la florea pei resurse eae, timpul. Totodat, ea demorsteazslimitle orice descrien Perscanee care se isrcineard sf desrie modo in are ii folosess timp ma roteart deci atvtaile pe cae le consider cele ma imsporante. Nimeai ‘Vaconsemaa, de exempli, faptul de a aprinde o gar sau de a spalaurechle. Dar toemai aceasta simplifcare arealtai de cre persoanele anchetate face posit culegereadatelor st exposarea for 2. Intrebari deschise, intrebari inchise Ce loc tree ards, nomen reds chesonaru, nrebirtordeshise {¥irebarir inchise”Frebarile Inhise sunt aclea cae solic persoanelor Imterogate sf aleags ine modaliaivariance ce raspuns formulae dinainte de ceretitor.fnrebrie deschsesint cele lace, dimpotrivs, persoanee intro fate sunt libere <8 rspunds cum vor Primal ip prin un avant car cle ‘ost ma putin, deorece codurie sunt fixate dinsnte, iar anchetatorul poste ‘feta codatesripunsorilor in teren, cit in timpulapicrichexsoeatlus Din conta, inet deschise imp ca, dupa faza de were, sf fie nvocmait un inventr a spursurior nance de elaborare codulul (ase vedes capitol 5), 2.1. Importanta intrebarilor deschise Inirebaite deschise prezin multe avanaje: inante de toate, apt de a privlegia categorie prin care indivi igi pteep lume Soca, i oc se fmpund acestoracalegorilcoastrue ria variantle de rispunsuri nchise™ [Apo ineiriedeschise fers perspective de codare a informatie! mult mai larg Deexempl,inacheta cu prvi la ecu levis decolegiu (Observe France ~Loisirs dea Lecture) lima cate ca (sa In ers de ete) poate fh ‘codatd in sas variable tema gradu ce leptmiate colar sau nu: nivelul de lectra iia sau nu): data prime apart; numarul de elemente ale ‘esciei Fut de cop (il, puele autora, ume colecpit)-colectia. ‘Numairecolknd mume ale grupuriloe mercale, ale orehesteor, ale compo: ritrior aula, tir ale melo v2ue, ale eeior ete, ale tabloutior Drivite putem +8 depdsi, in cacral ancheti prin chestionar, vel siples onsate a inegabtalor sociales cltrae Us faa aa-isel cular letime rin inebar dschise de aces tip ~ forma apropiat de metoda carmel