MONITORUL OFICIAL ROMANIEI PARTEA I LEGI, DECRETE, HOTARARI S! ALTE ACTE Anul 173 (XVII) — Nr. 451 bis Vineri, 27 mai 2005 SUMAR ‘Anexa la Ordinul ministrului transporturilor, constructor ‘gi turismului_ nr. 27/2005 pentru aprobarea Reglementari tehnice .Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directa, indieativ NP 112.04 2-124 ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIE!I PUBLICE CENTRALE MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCTIILOR $I TURISMULUI ORDIN pentru aprobarea Reglementéirii tehnice ,Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare direct", indicativ NP 112-04*) in conformitate cu art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea tn constructii, cu modificirile ulterioare, jn tomoiul art. 2 pot. 45 i al art. 6 alin. (4) din Hotardrea Guvernului nr. 412/2004 privind organizaroa si functionarea Minisierului Transporturilor, Construcfiilor si Turismului, cu modificarile si completarile ulterioare, avand in vedere Procesulverbal de avizare nr. 50 din 6 julie 2004 al Comitetului tehnic de specialitate — CTS 6 si Procesulverbal de avizare al Comitetului tehnic de coordonare general nr. 28 din 15 octombrie 2004, ministrul transporturilor, constructillor gi turismutul emite urmatorul ordin: Art. 1, — Se aprob& Reglementarea tehnicé Art. 3. — La data intrérii in vigoare a prezentului ordin, sNormativ pentru proiectarea structurilor de fundare Ordinul ministrului luerétilor publice gi amenajéiri tertoriulul directa, indicativ, NP 112-04, elaboraté de nr, g/Nj1991 pentru aprobarea reglementaril Universitatea Tehnic& de Constructii Bucuresti, prevéizuta in anexa) care face parte integranta din prezentul ordin. Art. 2. — Prezentul ordin se public& In Monitorul Oficial al Romanici, Partea |, si intré In vigoare in termen de 30 de zile de la data public&rii. sNormativ privind proiectarea si exeoutarea lucrarllor de fundatii directe la constructit, indicativ P 10-86, publicat tn Buletinul Construcfillor nr. 7/1991, precum si orice alte dispoziti contrare isi inceteaza aplicabiltatea. Ministrul transporturilor, construcfilor si turismulul, Gheorghe Dobre Bucuresti, 23 februarie 2005. Ne. 275. ") Ordinal nr. 275/2005 a fost publat in Montana Of! al Remével, Parte 1, ar. 451 din 27 ma 2005 ¢! este repredus gi In acest numa bis.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA I, Nr. 451 bis/27.V.2005 ‘Tabetul F.1. (continuare) 012] 0.13 | 0.147 0.15] 0.16] 0.17] 0.18] 0.19] 0.207 0.21] 0.22] 0.23] 0.24 1.72 [1.78 [1.841 1.90 2,02 {2.08 | 2.15 | 2.22 | 2.30] 2.38 | 2.47 | 2.57 1.78 | 1.84] 1.90 | 1.96 2.08 | 2.15 | 2.22| 2.29 |'2.37| 2.45 | 2.55 | 2.64 1.84 | 1.90 | 1.96 | 2.02 2.15 [2.21 | 2.28 | 2.36 | 2.44 | 2.53 | 2.62 | 2.72 1.90] 1.96} 2.02 2.08 2.21 | 2.28 | 2.35 | 2.43 | 2.51 | 2.60 | 2.70 | 2.80 1.96 {2.02 [2.08 [2.14 2.28 | 2.35 | 2.42 | 2,50 | 2.59 | 2.68 | 2.78 | 2.89 2.02 | 2.08 | 2.14 | 2.21) 2.34 | 2.42 [2.51 | 2.58 | 2.67] 2.76| 2.87| 2.96 2.08 | 2.14 | 2.21 [ 2.27 2.41 | 2.49 | 2.57| 2.66| 2.75 | 2.85| 2.95 | 3.06 214] 2.21 [2.27] 2.34 2.48 | 2.56 | 2.66] 2.74] 2.83] 2.93 | 3.06 [ 3.16 . 2.56 {2.64 | 2.73 | 2.82] 2.92 | 3.02 | 3.13 | 3.25 2.34 2.641 2.72 | 2.81 | 2.91! 3.01] 3.11| 3.23) 3.35 2.34 | 2.41 | 2.48 | 2.56 | 2.72 | 2.80 | 2.90 | 2.99 | 3.10 | 3.21 | 3.33 | 3.46] 2.41 | 2.48 | 2.56 | 2.63 2.80 { 2.89 {2.99 | 3.09] 3.20 | 3.31 | 3.44 | 3.57 2.48 | 2.55 | 2.63 | 2.71 2.89 | 2.98 | 3.08 | 3.18 | 3.30 [3.41 | 3.55] 3.68 2.55 | 2.63 | 2.72 | 2.79 2.99 | 3.07[ 3.18 | 3.29 | 3.40 | 3.53 | 3.65 [ 3.80 2.63 | 2.72 | 2.79 | 2.88 3.07| 3.17) 3.28] 3.39 | 3.52 | 3.641 3.78 | 3.92 2.71 | 2.79 | 2.88 | 2.98 3.17! 3.28 | 3.38 | 3.511 3.62| 3.76] 3.91 | 4.05 2.80 | 2.86 | 2.97 | 3.07 3.28 | 3.38] 3.50] 3.62| 3.75] 3.88! 4.03] 4.18 2.89 | 2.99 | 3.07 | 3.17 3.38 | 3.50] 3.62 | 3.74 | 3.88] 4.02 | 418) 4.33 2.98 | 3.07] 3.17] 3.28 3.50] 3.61 | 3.74 [3.87 [4.00 4.15 [4.31 | 4.47 3.08 [3.18 | 3.28 | 3.38 3.62 [3.74 {3.86 | 4.00 4.14 | 4.30 [ 4.47 4.63, 3.18 | 3.29 | 3.39 [3.51 3.74 [3.87 | 4.001 4.141 4.297 4.44 | 4.62 [4.79 3.30 | 3.40 | 3.52 | 3.62 3,88 [ 4.01 [4.14 | 4.29 | 4.45) 4.61 | 4.791 4.97 3.41 {3.53 | 3.64 [3.76 4.02 | 4.15[ 430[ 4.44| 4.61 4.77| 4.96( 5.15 3.55 | 3.65 | 3.781 3.91 418} 431 | 4.47 {4.62 [4.79 | 4.96 | 5.16] 5.35 3,68 | 3.80 | 3.92 | 4.05 4,33 | 4.47 | 4.63 | 4.79 | 4.97] 5.15 | 5.35 [5.55 3,82] 3.95 | 4.08 | 4.21 4.52] 4.66] 4.81] 4.98] 5.16) 5.36] 5.57} 5.78 3.98 [ 4.11] 4.25] 4.39 4.69 | 4.84 | 5.02| 5.19] 5.38 5.57] 5.79 | 6.01 4.16 | 4.29 | 4.43 | 4.58 489 | 5.06] 5.23 | 5.42 | 5.61 [5.83 | 6.06 | 6.29 435 | 4.49 | 4.63 [4.78 S11] 5.28 [5.47 | 5.66] 5.87 | 6.08 [ 6.32 | 6.56 4.55 | 4.70 | 4.86 | 5.01 [5.35 | 5.54 [75-73 [5.93 | 6.17 [ 6.39 4 4.78 | 4.94 | 5.09 | 5.26 3.62 5.81 | 6.02 | 6231 6.46] 6.69 5.03 [5.19 | 5.36 5.54 5.92) 6.14 | 633 5.31 | 5.48 | 5.66] 5.85 6.25 | 6.46 5.64 | 5.80 | 5.99 5.98 [ 6.17, i [0.12 [0.13 | 0.94 | 0.15 0.171 0.18 | 0.19 | 0.20] 0.21} 0.22 | 0.23 | 0.24 F3122 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 451 bis/27.V.2005 eae Tabelul F.1 0.02 | 0.03 | 0.04 | 0.08 0.06] 0.07 | 0.08] 0.097 0.10] 0.11 42 [1.18 [1.24 [130] 1.36 | 1.42 | 1.48 | 1.541 1.60 [1.66 1.18 [1.24 {1.30 [1.36 1.42 | 1.48 [1.54 [ 1.60 | 1.66 | 1.72 1.24 [1.30 [1.36 | 1.42 | 1.48 | 1.54] 1.60 | 1.66 | 1.72 [1.78 1.30 | 1.36 | 1.42 [1.48 | 1.54 [1,60 | 1.66 | 1.72] 1.78 [1.84 1,36 [1.42 [1.48 [1.54 [1.60 1.84 1.42 [1.48 [1.54 1.60 | 1.66 1,90 2-10 [148 | 1.54 [1.60 1.66) 1.72[ 178) 14 1.96 [ : Ls4 166 | 1.72 | 1.78 { 1.84 | 1.90 1,96 { 2.02 | 1,60) 1.72| 1.78| 1.84] 1.901 1.96 [2.02] 2.08 1.66 | 1.72 | 1.78 |_1.84| 1.90 | 1.96 [2.02] 2.08 | 2.14 1.72] 1.78 | 1.84 | 1.90] 1.96] 2.02 | 2.08 | 2.141 2.21 1.78 | 1.84 | 1.90 [1.96 [2.02 | 2.08 [2.14 | 2.21 | 2.281 2 184 1.901 1.96] 2.02] 2.08 2.14[ 2.21 | 2.27] 2.34 247 1,90 | 1,96 | 2.02 | 2.08 | 2.14) 2.21 | 2.27] 2.34] 241] 248 1.96 [2.02 | 2.08 | 2.14| 2.21 | 2.27| 2.34] 2.41 | 2.48] 2.55 2.02] 2.08 | 2.14 | 2.21 | 2.27| 2.34] 2.41 | 2.48 | 2.55 | 2.63 2.08 | 2.14 2.21 | 2.27[ 2.34] 2.41 | 2.48 | 2.56| 2.63] 2.71 08 | 2.15 | 2.22 [2.29 | 2.34] 241 | 2.48 | 2.56 | 2.64 2.72 | 2.80 2.21 2.28 | 2.36| 2.42 )°2.49 | 2.56] 2.64 [2.72 | 2.80] 2.89 2.28 | 2.35] 2.421 2.501 2.57| 2.66] 2.73[ 2.81 | 2.90[ 2.99 2.36| 2.43 | 2.50] 2.58 2.99 | 3.09 2.44 | 2.51 | 2.59] 2.67 3.10 | 3.20 2.53 | 2.60 | 2.68| 2.76 3.21 | 3.31 2.62 | 2.70 | 2.78 | 2.87 3.33 | 3.44 2.72| 2.80 | 2.89 | 2.96 3.46 | 3.57 2.83 | 2.92 | 3.00] 3.09 13.60] 3.71 .26 | 2.78 | 2.86 | 2.95] 3.04 {3.13 | 3.22 | 3.75 | 3.86 0.27 | 2.90 12.99 [3.08] 3.17| 3.27] 3.36 3.91 | 4.03 0.28 | 3.03 | 3.12 | 3.22] 3.31 [ 3.41 | 3.52 4.09 [4.21 0.29 [3.18 | 3.27 | 3.37| 3.47 | 3.58] 3.68] 3.79 | 3.91 | 4.03 | 4.15 [4.28 [4.47 0.30 | 3.34] 3.44 | 3.54 0.31 | 3.51 | 3.62 | 3.73 0.32 [3.71 | 3.82 [ 3.93, 0.33 [3.93 | 404 | 4.16 0.34 | 4.18 | 4.30] 4.42 ee, | 0.00 0.01 | 0,02! 0.03 | 0.04] 0.05 | 0.06 | 0.07 20,5 F2MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 451 bis/27.V.2005 121 ANEXAF CALCULUL PRESIUNILOR PE TEREN ALE FUNDATILOR IZOLATE DE FORMA DREPTUNGHIULARA Valorile presiunilor calculate conform Anexei ¥ se pot utiliza pentru verificarea terenului de fundare pe baza presiunilor conventionele gi pentru. determinarca solicitirilor tn fundafic (momente incovoietoare etc.). Presiuile pe (erenul de fundare sunt determinate in ipoteza distributiei liniare a eforturilor unitare pe talpa fundatiei, Dac’ conditiile minimale privind rigiditatea fundatiei izolate stabilite conform tabelului F.1 na sunt realizate, se vor utiliza metode de calcul mai complexe, care tin cont si de deformatille fundafiei. Calculul presiunilor pe talpa fundafici in cazurile tn care aceasta nu se desprinde de pe teren se poate face cu relatia (F.1), unde py... ps reprezinta valorile presiunilor la colfurile tpi fundatiei. N_6-My , 6M, = Mx My F. Pu Cp TB LB 1) Dac fundatia este solicitatti cu moment incovoietor pe una din directile principale si tlpa fundatiei se desprinde de pe teren, presiumile pe teremul de fundare pot fi determinate cu (F2) sau (F2’): 2-.N 2) 6.2’) {in relafiile (F.1), (F.2) $i (F.2") N, Mx si My reprezint& valori ale solicitirilor Ia nivelul tilpii fundatiei. Dack fundafia este solicitati cu momente incovoietoare pe ambele directii principale, presiunea maxim pe teren se poate calcula cu (F.3): ay 3) Pass =H LB rezulti din tabelul F.1 funofie de excentricitatile relative 2, si ®y unde: &, My * oO N-L gee °ONB pmax este presiunea maxima pe terenut de fandare, Fl120 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 451 bis/27.V.2005 Valorile presiunilor pj se pot situa tn unul din urmatoarele cazuri: O Pes (£8) psd (9) unde: pj reprezint’ presiunca corespunzatoare ariei A; Pes=0.9Ptimi ii Feprezint& presiunea limit’ corespunciitoare ariei As, determinata prin interpolare liniar’t fntre valoarea pp $i py, fn functie de pozitia centrufui ariei A; $i punctul de apficare al forfei exterioare N. Pentru toate suprafefele A; la care s-a indeplinit conditia (E.8), se introduce pi=p.,, in toi termenii sistemului de ecuatii (B.4), Se calculeazi: S.= Dp: E.10) Se plafoneaz& valorile kei in functie de p.j si se corecteazd incdrcarea exterioari la valoarca N’=N - §) in cele trei ccuafii din sistemul (E.4). Pentru toate suprafefele A; pontru care este indepliniti conditia (F.9), se anuleazi termenii corespunziitori din sistemul (E.4). Cu aceste corectii rezolvarea sistemului de ecuajii furnizeaza valorile 24, 0, gi Oy ale primed iterafii, Pentru noile valori p; se verifict conditiile (E.7)+(B.9) si se reia procedura prezentat anterior pentru toate suprafefele A; care indeplinesc relafiile (E.8) si (E.9). Calculul continu’, prin iterafii succesi pind cénd pentru toate suprafctcle active” Aj se indeplinesie conditia (B.7). Cunoscand distributix final a presiunilor la contactul radier general - teren de fundare, se pot calcula eforturile sectionale in secfiunile caracteristice ale radierului. acl incdrcarea N este mare gi / sau cu excentricititi mari, conditia (E.7) nu va putea fi indeplinita pe un numér suficient de suprafe(e A; astfel incat: = fie nu se poate abjine conditia de echilibru global ~ fie suprafafa activa se reduce sub 50%, {in ambole situatii se produce pierderea general& de stabilitate a terenului de fundare afiat sub radier prin refulare lateral, fcnomen insotit de tasiri si rotiri excesive ale fundatici. E3MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 451 bis/27.V.2005 ‘Tabelul E.1 LB) eee ea 3 ace 3 @ 3.525 2.406 1,867 1.542 1,322 Covficientit de influent de tipal (a) sau (a) se calouleaza cu expresiile (E.2). Valorile presiunilor (p!), rezultate din rezolvarea sistemului (E.1), sunt mai mari pe conturul radierului gi mai reduse spre mijlocul suprafetei de fundare, Solufia {p!) a sistemului (E.1) reprezinti rigiditatca resourtelor Winkler, {kx}: =Pi 3) Cu valorile {kj} astfel determinate, se scriu, findnd seama de selatia z=zo0,x+0,y, conditiile de echilibru static al radierului: Sea = Sa A= 23k A, +8, DkeAm +0, Dean Sean Shana X,=N-e, =2, Sik +8, Be xi +0, Sk AY, (4) Say, Sanam =Ne, kg =P Saas, +9, Bn. AR +8, Seco? Din rezolvarea sistemului (F.4) rezulti valorile (29), (82) si (09) care, introduse tn relajia z=2t0,x+0,y, permit calculul presiunile p; in orice punct pe suprafaja de fundare, cunoscdnd valoarea k,j =p} si tasarea local (2) din expresia: = kaa (B5) Presiunile distribuite (p)) corespund deformatiilor terenului, ca mediu discret modeiat prin resoarte. De la un anumit nivel de solicitare, in teren ineep s& apari zone plastice duct pi2 Pp. Presiunea limita la care in pimdnt se produce cedarea se determina tn funetie de pozitia punctului de aplicare a incdredrii N. a) [nc&rcarea centricé Incarearea totalA critica are valoarea P.=p.,A in care A este aria totald a bazei radierului. »b) incarearea excentricd Se admite, in mod aproximativ, c& presiunea limits maxima la care terenul cedeazs local, in zona interioara a bazei radierului, prim Varia liniar tatre py pe conturul radierului si o valoare Py corespunzatoare centrului de greutate al suprafefei radierului, Presiunea p, se calculeazi conform relatiei: Pe=3Ppr-2Per €6 Pentru a tine seama de faptul c& presiunile repartizate de radier nu pot depasi presiunile limita de cedare locali a terenului, se procedeazi la rezolvarea sistemului de ecuatii (E.4), spit cum urmenzs: ‘+ valorile 28, 09 si 09 obtinute in prima etapa de rezolvarc a sistemului (E.4) reprezinté situatia ‘in care pe suprafata de fundare apar puncte de cedare local a terenului; © cu relatia z= 25 +8)-x+8)-y se stabilesc valorile deplastrilor verticale ale radierului in punctele j, i=l; © ouexpresia 2(x,y) valorile propril ficetirui punct i, se determin8 presiunile pi, Jfpcn-2)-a(n~x,8-y)dnek, tn care se introduc coeficienti de pat ky ou B2 119118 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 451 bis/27.V.2005 ANEXA B CALCULUL RADIERELOR PE MEDIU WINKLER - BOUSSINESQ ‘Metodi hibrida de calcul pentru radierele rigide ‘in cazul radierelor rigide, ale ciror deplaséri verticale sunt exprimate de relatia 2=zgt8x+8,y, presiunea distribuiti pe teren din actiunea unei incarciri verticale (N) avind excentricitiile (e) $i (¢) (fig. B.1), se obtine tn modul urmator: + se imparte suprafaja de fundare fn n suprafete dreptunghiulare mici Ai, i=1-+n, pe care actioneaz presiuinea distribuité p, i=1-+n; aproximarea diagramei continue de presiuni pe teren este cu atft mai bund cu cat numérul suprafefclor dreptunghiularc prin care se discretizeazi suprafata de fundare este mai mare; + utilizand expresia generalt 2(x,y)= f{p(n-£)-0(q-x,8-y)dnd& penta PA, se alcituieste sistemul de ecuafii (F.1), punind conditia ca toate tastrile sa fie egele ‘cu unitatea: Aredrile discrete 2, 1 pA ty te BANG toot BUA, tm PLA tty Feet DIA (Gly toe ADJA jcty +... PLAS BIAOy tet PLA Oty tnt DA Oty tot PLA ey PIA Gg to IAGO ta PIA (oy Hon t PRA gag = siti +O 7 ao ie =v} @(L,/B,) BB, ‘unde: xj, ys, Xj j Sunt coordonatele punetelor i gij 1; $1 By eprezinté laturile lungs, respectiv scurti ale dreptung! Figura E.1 Valorile coeficientului de forma («) se iau din tabelul E. in functie de raportul (Li ElMONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 451 bis/27.V.2005 Metoda elementelor finite Aceasth metodi transforma problema radierslor pe mediu Winkler intr-o analiz& matricial a structurii, Radierul este modelat printr-un set de elemente interconectate la noduri, in timp ce pamantul se modeleazé prin resoarte izolate. Discretizarea radierului poate s& nu fie doar izolaté, ci s& cuprinda si restul structurii, Nodurilor structurii li se atribuie un numfr de grade de libertate in funotie de tipul analizei. Figura D.5 prezint un exemplu de analiza in care radierul este discretizat printr-un element de tip placé, iar pimantul printr-un mediu Winkler. in acest caz gradele de libertate sunt o translatie pe directie vertical& (tasarea) gi dow rotatii (dup axele din plan), Ds 117116 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 451 bis/27.V.2005 Cazul din figura D.3d: (B-Av—Bv7 zg + (A+ 2v 4 Dv? )zq + 2y) + (64 Dv)zg + (2 V) age + Zev) + 4 Qa? Dll fae xi4 + Qa’ (B.11) D Caaul din figura D.3e: 1825 + (-6 + 2v)leq +%—)—8ég +2y)+ 2 —V)e ge + (2—VKege + Zany) + Zegy + gd’ + Qa? (D.12) D Caaul din figura D.3f (1S -4y~2.5v? zy + (3+ 2v tv )zy +(-64 Qv)z, + (44 OV-+2V2 24 + 4 40¢2 (D.13) $(2=V)lge 4 Bey) + ay +O -V? heyy = EOS Q +255 +2yy Cazul din figura D.3g: 4 042 (B= 2v-v2)Cay +5 42y) +20 vagy +0.5~ V2 Yergg + ay) Oe (14) {n relatiile (0.9)+(D.14) prin q se infelege reacfiunea terenului pe unitatea de arie iar Q este forta concentrati in punctul a. Exprimandu-se ecuatiile diferentiale pentru toate nodurile refelei se obtine un sistem de ecuatii care, prin rezolvare, conduce la obfinerea tasirilor in fiecare nod. Dup& ce se afl& tastrile se poate calcula momentul incovoietor pe fiecare directie. Utilizind relatiile din Teoria Blasticit4gi, se serie: M, =M',+vM’y (D.15) unde: M, momentul incovoitor pe o fisie unitaré pe directia x ‘M’, momentul incovoietor pe directia x, fird influenta momentului pe directia y My momentul incovoietor pe directia y, féra influena momentului pe directia x ‘Astfel, considerdind o figie pe directia e-v, se poate exprima momental incovoietor pentru un punct interior oa: Many =~Spllte ty ~2tg) + Mey + te 2e)] @.16) Previzia utilizirii metodei diferentelor finite depinde de desimea retelei de noduri considerate, Metoila refelet finite In aceasti metoda radierul este discretizat intr-un numar de grinzi cu rezistenyA la incovoiere si torsiune (fig. D.4), Rezistenfa la torsiune, caracterizaté de modulul de forfecare G, este folositi pentru a jua in considerare voalarea plicii. fn terminologia elementelor finite, metoda refelei finite folosegte elemente neconforme deoarece compatibilitatea intre deformatiile clementelor este asiguraté numai in noduti, Figura D4 D4MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA I, Nr. 451 bis/27.V.2005 115 be a erase age ee i po} of iatirea eer jaa | fi ear Bf ee Bee Figura D.3. Cazul din figura D.3b; 202g —8(Zq + By +Zy +Zy) + AZne + Zgq + Zsy +Zny) + Zpn + Zee + Zs¢ + Zyv = ad? + Qe? @9) ee ‘Caaul din figura D.3e: 192, —8(Ze +25 +Zy) + (6+ 2V)zq + 2Fge + Zev) +(2—VM(Zay + 2Zne) + 4 2 10) $2ag that By = EO ean D3MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 451 bis/27.V.2005 “in cele din urma, momentele incovoietoare si forfele thictoare pentru fiecare stalp se suprapun gi sc obfin valorile finale totale ale momentelor incovoietoare si fortelor os ' Tq Ny T T o4 7 1 = p=} = 131.250 140.635 [50.000 | 59.375 | 68.750 | 78.125 ca - : - - = 54.000 | 67.500 | 81,000 | 94.500 | 108.000 Best -[-|-.- : =| 87.750 | 104,125 | 122,500 | 140,000 lace eee ee oe : 7 =| 128,250 | 152,000 | 176.000 451. 1. [- = = =| 182,250 [212.6251 secrete eee 7 a 7 : 7 =| 250.000] cs109 Figura C3 Determinerea forjelor R;, i=I+n, se face considerind separat deplasarca verticala 2 capetclor superioare, articulate in talpa fundatiilor (Zqyye) $1 deplasarea vertical a capetelor inferioare ale barelor, articulate pe teren (Zu). Din condifia de continuitate ca, dup deformare, talpa fundatiei si pastreze legatura cu terenul rezulté c& deplasarile capetelor barelor trebuie sf fie egale objinandu-se astfel un numir de ‘ecuatii egal cu numérul forjelor necunoscute Ri. Pentru a scrie deplastrile pe verticala ale unui punct i de pe talpa fundatiei si de pe suprafata de fundare se considers, de o parte, grinda de fundare cu incarcarile Pj, j=I+m si reactimnile Ri, i-L+n din barele de legatura cu terenul si, de alt& parte, terenul solicitat de fortole (Ri), transmise prin barele de legatura, Deplasirile grinaii continue de fundare se stabilese prin reterire la un sistem static de baz de tipul grind’ Incastrata tn sectiunea de capat (fig. C.4). Figura C.4 ‘Se considers grinda incastraté la capit, ccea ce echivaleazi cu introducerea a dou’ noi necunoscute, deplasarea zp si rotirea Oo. Pentru determinarea necunoscutelor Ri, zo si Oo se scric urmitorul sistem de ecuatii RS, + Reb, + Rybjy toe + RDja + Sip ~ Zp ~ NBM + 5,, = 0 RS + RSy + RSy + +R Say tba, ~ ty — 478, + 52, = 9 RSy, + RySig + Rybsg ++ RySgg +54, ~ 25 ~ 41E0, + 55, = 0 RS + RySaq + Rdyy +o + RySan + Dy ~ Zo — GtBOo + Say LaLa, Lea Lee, Coeficientii 5, se compun din deformatiile pimantului gi ale grinzii de fundare in sectiunea i sub acjiunea unei sarcini unitare aplicate tn sectiunea k Bi = Zan + Zien (C3) (C2) Deformafia grinzii produsi de reactiunca Ry=1, zi fondaies Se calculeazi duph metodele din statica constructiilor: C2108 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 451 bis/27.V.2005 ANEXA C CALCULUL GRINZILOR PE MEDIU BOUSSINESQ Metoda Jemocikin Grinzile avind raportul ze 7 sunt considerate ca fiind nedeformabile in directie transversala (fig. C.1) gi, ca urmare, presiunea pe Litimea B se considera a §i uniform repartizatd, STITT HE T Pentru determinarea presiunilor de contact fundatie-teren se considers o distribugie continua conform diagramei prezentat8 fn figura C.2. Se aproximeazi diagrama real de presiuni pe teren cu o diagrama in trepte, tmp&rjind suprafata de fundare in suprafeje dreptunghiulare cu ltimea B gi lungimea I, in lungul suprafefei de fundare (fig. C.2). Fie R rezultanta presiunilor uniform distribuite aferente suprafetei Bul. R poate fi privith ca reactiunea intr-o bard rigid, Sistemul fundatic - teren se substituie cu sistemul echivalent al unei gritzi flexibile rezemata pe \crenul deformabil prin intermediul unor bare rigide verticale, articulate la capete dispuse in centrul de greutate al suprafetelor dreptunghiulare de dimensiuni fn plan B-I (fig, C.3). In acest mod, sc intocuieste contactul continuu dintre fundatie gi teren prin comtacte fn punctele izolate de cgalé interdistanta 1. Cu cA numérut de puncte de contact este mai mare, cu atit calculul aproximeazi mai bine diagrama continu’ de presiuni de contact fundatie - teren, it Roe Figura C.1 Figura C.2 Considerind presiunca pi, distribuits pe o suprafagi dreptunghiulars i de arie B-I, ca find uniform’, forta axial in bara rigid, din punctul analizat va avea valoarea: R,=B-l-p, 1)MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 451 bis/27.V.2005 107 8.30) © si X pot repreventa rotatii (exprimate in radiani) sau translati, Matricea B reprezint matricea A transpusd ceea ce conduce la rescricrea relafiei anterioare sub forma: e=A™-X (B31) Intre fortele care actionea7 pe elemente si deformatiile acestora poate fi scrisd relatia matriceala: FeS-e (B32) Relatiile (B.29), (B.30) si (B.32) reprezint’ ecuatiile fundamentale in analiza grinzilor de fundare cu metoda elementelor finite. Prin utilizarea relatiilor anterioare, pentra obfinerea deplasirilor nodale externe se utilizenzd exprimarea matricealé de forma: x=(asa')'P (B33) unde matricea ASAT poartt numele de matrice global.106 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA 1, Nr. 451 bis/27.V.2005 pentru fiecare nod al structurii analizate (fig. B.9), considerdnd, in prealabil, c& exist o discretizare in elemente finite a acesteia. Relatia exprim’ egalitatea intre forjele nodale exteme, Psi forfele care actioncaza pe elemente, F, prin intermediul constantei A; ‘Notatiile F; $i P; sunt utilizate pentru forte si momente incovoietoare, Prk 2,-X, _ Solicitari pe nod P-X Solictari pe element Fee Figura B9 Pentru toate nodurile structurii analizate se poate scrie relatia matriceala: PaA-F (B29) Pentru deformatiile elemenielor (definite de dowd noduri), ¢, $i deplasarile nodale exteme, X, se poate scrie relatia matriceal’: B-10MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 451 bis/27.V.2005 ~ rotirea din ineovoiere a gtinzii longitudi 4 grinzii transversale (dircetia y) in nodul - rotirea din torsiune a grinzii longitudinale (directia x) in nodul i s& fie egal cu rotirea din incovoiere a grinzii transversale (direefia y) in nodut i, le (direetia x) in nodul i s& fie egald cu rotirea din torsiune B.2 METODE NUMERICE DE CALCUL 1. Metoda diferentelor finite Eforturile sectionale in grinda de fundare pot fi calculate utilizénd metoda difereniclor finite, Metoda se poate aplica fa grinzi continue pentru orice numar de stalpi care adue Ja fundafie forfe axiale gi ‘moment fncovoietoare concentrate, Panta fibrei medi deformate a grinzii de fundare in sectiunea i (fig. B.8) se poate exprima in diferente finite ou relatia: (3) i (3) = 4), (B24) Pentru aceeasi sectiune i se poate determina valoarea celei de-a doua derivate a tastrii z, obfinaindu-se urmatoarele relafi oz ax &e ox Pentru cazu) general (n sectiuni de calcul) expresiile derivatei de ordinul IK si respectiv de ordinul JU se scriu sub forma: (B.25) (B.26) ga yy * 2p = Zp 2(axy Expresiile derivatelor din ecuatiile (B.26) permit determinarea valorilor eforturilor sectionale prin ulilizarea relatiilor: EL — -2z, yen Bette), ] (B27) we equ) + 22p-4 ~Zya)=Ty Pentru rezolvare este recomandat ca numirul de intervalc Ax sa fic limitat la 10 (un numér de intervale mai mic decat 10 conduce Ja rezultate gresite iar unul maj mare dect 10 va mari volumul de caloul dar au gi precizia solufiel rezultate). Din considerente logate de rezolvarea numericd se recomanda ca Ax sa fie constant, Metoda diferenjelor finite aplicata la grinzi continue de fundare, rezemate pe wn mediu elastic tip Winkler, necesita scrierea relafiilor care exprim& momentul tncovoietor in fiecare sectiune I, moment incovoictor egal cu zero la capetele grinzii si, respectiv, a relatici care exprima egalitatea intre forfele ce actioneazi pe directie vertical’. Se objin 11 ccuafii cu 11 necunoscute pentru valorile z. Rezolvarca sistemului de ecuatii permite determinarea cforturilor seojionale M si T prin utilizarea relatiilor (B27). 2. Metoda elementelor finite Metoda elementelor finite utilizeazd relafia: PAC 8.28) Bg 105104 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 451 bis/27.V.2005 Grinzi continue pe doua directii 2.1. Ipoteza nodurilor articulate ‘In aceasté ipotez urmeazd a se repartiza pe cele doud directii doar forja concentratil Vj ce actioneazi in nodul i, Mi, si Mi se transmit integral tlpilor pe care actioneazd (fig. B.7). Se poate sorie conditia de echilibru: V.=V,+V, Pentru i1-+n se pot scrie n ecuatii pentru cele n noduri ale refelei de grin Rezulti n couafii cu 2n necunoscute, Cel de-al doilea set de n eouatii se obfine exprimaind conditia de continuitate exprimatit tn termeni de tasare, Se scrie relajia: 2y =2y (B21) (B20) Deoarece, conform ipotezei Winkler 2 - relafia B.21 devine: (8.22) Pa = Piy, condiie care exprim® egalitatea presiunilor datorate inc&rcdrilor Vig, Vi pe cele dou directi. Eouajia de echilibr (relatia B,20) si ecuatia de continuitate (relajia B22) exprimate pentru fiecare nod formeaza sistemul de 2n ecuafii cu 2n necunoscute prin rezolvarea caruia se determing incdrearile fp noduri. Dup’ determinarea incarcirilor pe noduri, fiecare din talpile refelei se calculeazii ca talpa continua pe o singurd direcsie, determinand diagramele M i T necesare pentru dimensionarea acestora. 2.2. Ipoteza nodurilor tneastrate in aceast® ipotezit urmeazi a se repartiza pe cele dou ditectii att forta concentraté V; ct si momentele Mi $i My (fig. B.7). Momentsle incovoietoare se descompun in momente care determina incovoierea grinzii pe care actioneazi si momente care produc torsiunea grinzii pe directie transversal. Ecuatiile de echilibru pentru nodul i sunt : V, = Va + Vy Mi = Mi, inorcen +My rrtne (8.23) My = Mi conics + Mic one Rezulti 3n ecuatii cu 6n necunoscute, Celelalte 3n couatil se obtin din conditiile de continuitate care exprima cgalitatea sigetilor (Last) cat sia sotirilor si anume: ~ sigeala (tasarea) grinzii longitudinale (directia x) in nodul i trebuie s& fie egala cu sigeata (tasarca) grinzii transversal (direcfia y) in nodul i, BSv P ax Figura BS i Tabelul B.S Functit utilizate in cazui grinzii actionate de: P Mo z fi g @ i & M 5 fy T fy & » ne Figura B6 Utilizand finctiile £,0x,) si f,(Qex,) definite anterior gi impundnd conditiile pentru capetele libere ale grinzii sc obfin patru ecuatii liniare pentru determinarea valorilor fortelor fictive. Pentru simplificarca calculelor se alege distanta de la forta Vi Ja caplitul A al grinzii astfel ineat momentul incovoietor si fie egal cu zero, iar punctul de aplicatie pentru V2 astfel incit forta tBictoare ‘corespunzitoare in sectiunea A sé fie egali cu zero. {n acelasi mod se procedeazi si cu fortele V3 si Va cu privire la momentul si forya thietoare in capatul Beal grinzi Din tabelele pentru functiile f,(4x,) si f,Q@x,) rezultt c&, pentru ca forfele fictive care apar ints-o ecustie si se anuleze alternativ, distangele de 1a capetele grinaii finite la punctele de aplicatie ale fortelor fictive si fie alese dup cum urmeaza: - pentru care (2) 0 B18) & pentru care 1{2)=0 B19) Fortele Vi, i=14 astfel objinute se introduc in schema de tnedrcare a grinzii finite iar calculul deformatiilor i al eforturilor seofionale se poate face utilizand tabelele si diagramele pentru grinda infiniti, BT 103102 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 451 bis/27.V.2005 2 32 in os et Figura Bo it care este transformatd jn grindé infinité prin prelungirea fictiva a Se considera grinda de lungime capetelor A $i B (fig. B.6). Asupra grinzii de fundare consideraté ca grinda infinita actioneaza sistemul de incdrcari Pi impreund cu fortele fictive Vi, i=1-+r4 amplasate de 0 parte si de cealalth u grinzii cu valori astfel determinate incat starea de eforturi 51 deformafil in grinda de lungime finit& s& nu se modifice. Pentru determinarea forfelor fictive se impun condifiile pentru capetele libere ale grinzii si anume: M,=0, Ta=0, Ma=0, Ta=0. BOMONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 451 bis/27.V.2005 101 wx 03 ——— 0.2.) .—. - = ~ . 0.0 OL 02 os | fx) ©) 04 as wia---t--4----- Figura B2 1.3, Grind& de lungime infinité acfionat® de un moment incovoietor Momentul fncovoietor Mo este inlocuit fn calcul prin cuplul PAx (Gig. B.5). Pentru determinarea tasivii grinzii intr-o scotiune situata la distanta x fajd de punctul de aplicare al cuplului se utilizeava relatia (B.11) tn cazul a dou forte concentrate: PA (any PA pac dey) =< Pee (ax) fxd) = 2k,B | 2k,B kB St i ax My 0) 0-6) M8 MP oa na aE 6 a) _ 2kB dx 2k,Bdx 2k,B 2k,B Astfel, pentru calculul sigetii in cazul grinzii infinite ectionati de un moment incovoietor Mp este utifzata functia £,(0x) , functie care descrie rotirea in cazul grinzii infinite aefionate de o Forté concentraté P, Aceasta inseamni c& pentru Q, M si T se vor utiliza, prin permutare, tot functiile [, f si f4 dupa corespondenfa descris’ in tabelul B.5. 1.4, Grind& de lungime finita Pentru folosirea funetllor determinate in cazul grinzii de Iuagime infinitt, grinda de lungime finits se calculeaza prin metoda fortetor fictive. BS100 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 451 bis/27.V.2005 0880 [0.055 [i920 [ore [2960] 01965 [ 000 [0.002 (0.930 | -0.076 [1960 | -0.184 | 3.000~|--0.056 | 4040 | ~0.003 | as60- 2,000 | -0.179 | ~3.040__| “0.082 _| 4.080 | 0.004. (000 2.040 | -0.175 [3.080 | -0.049 [4.120 | 0.004 Tabelul B4 & ie fe ix, te 7,000, 3.080, 0.044 |~4.160_| 0.008. 0.960. 2.120, 0.042 {4.200 | 0.007 0.920 2.160, -0.041_| 4.240 | 0.007 0.881 2.200, 0.039 | 4280 | 0.006 { Odi 2.240, -0.037_ [4320 | -0.005 0.802 2280, -0.036_| 4.360 |" -0.008 0.764 2320, ~0.034 |“ 4.400 | -0.004 0-736, 2360] 0.032 [4.440 [ -0.008 0.689. 2400. ~O.031_|~4480 | -0.003, 0,653, 2.440. 30.039" ~4520 | -0.002 0.617, 2.480 “0.038 [4560 | -0.002 0.583 2.520, ~=0.025—_{~4.600_| 0.001 0.549 2560 “0.025 |~4.640_|~-0.001 0516 2.600. 30.023 | “4.680 _| 0.000 0.484 2.640 -0.022_|4.720_| “0.000 0453 2.680, 0.020 [4.760 | 0.000, 0.423, 2.720 0.019 | 4200 {0.001 0.394 2.760. 0.018 _|—4840_ [0.001 0.366 2,800, 2.016 |~ 4.880 [0.001 0.760 | 0339 2.840, 2.015 _|~4920. '0.800__|0313, 2.880. D.014 | 4960 0840 [ 0.288 2,920, “0.013 | ~5.000”_[~0.002 0.880 0.264 2.960. oI (0.920 [024 3.000. “0.011 0.960 0.230 [2 73.080 0.010 1,000 0.199 3.080 0.008 fn figura B.2 este prezentatd variatia functiilor f(x), £,Qx), £@x) si £,(.x) cu argumentul Ax, fanctii ce pot fi utilizate pentru calculul lui z, 0, M si respectiv T. Deoarece diagrama de fort tietoare este antisimetricd faps de punetul de aplicafic al fortei, valoril fimefiei & vor fi luate cu semnul prezentat in tabel atunci end forfa este situats la stinga sectiunii de caleul si cu semn schimbat edd forfa este la dreepta seotiunii de calcul. in figura B.3 sunt date diagramele de sAgeati, rotire, moment incovoietor si fortd tAictoare pentru grinda de lungime infinita actionat& de forra concentrata. 1.2. Grinda de lungime infiniti actionati de mai multe forfe concentrate In situatia in care grinda este actionaté de mai multe forte concentrate P;, i=1+n, determinarca valorilor pentru z, 6, M, T intr-o sectiune data se face prin suprapunerea efectelor (fig. B.4). B13) 14) (B15) B16) BaMONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 451 bis/27.V.2005 aco | ess_[ eae 3880p] 3.900" [ Oa |~g9c0 [0.005 ‘0840 | ~0.610_[—1-880_| 0.099 | 2.920 | -ooat | ~3.960_|_-0.027_|~5.000 | 0.005 0.880__|~ 0.584 |" 1.920 {0.088 | 2.960 -0.042 | 4.000 | -0.026, (0920 _|~0358_|~1.960 | 0.077 | 3.000] -00a2 [4.040 | -0.095 (0960 {0.583 | 2.000__| “0.067 3.040 01043" 4080_| 0.024 1000_| 0.508" | 2.040 [0.057 | 3.080 [9.043 [4.120 0073] 4 Tabelul B2 oy 4.160_| 0013 “4300_| 0.013 4240_|-0.013 4280 | -0.013 4320 | 0012 4360" 0012 -4400_| -0.012 4440_{_-0.011 4460 [O01 4520 | 0.011 4560 | -0.010 4.600_|_-0.010 4.640 _|-0.010 4.840 | -0,008- 4:880_| 0.007 4920_| 0.007 “4.960 | -0.007 ‘5.000 | 0,006 Tabelul B3 ax fy 008 Pos x : x 0.006 “0080, 0.846 4.120 | -0.152_ | 2.160 Em 160 3.200, 0.038 0.006. 0.1207 [0.774 | 1-160 ate? 2.200 | 01185] 3240 | 0.035 3007 0.4160—|~0:705 [1.200 | 0,172 |-2240 | 0.150] 3.280 | 0.082 0.007 0.200 0.640, 1.240 0.180 | 7280 | 0.144 [3.320 | -0.029 0.008 ‘0.240 —|~0577 [1.280] 0.187] 2380] 0139] 3.360] 0.026 0,085 ‘280—|~0517 | “i320 "0.192" | 2360 | -0.i34 | 3400] 0.024 0.008. 0320 |~oa6t [1360 | -0.197_|2.400_| 0.128 | 3.440"[-0.021 0,008] 0360_| 9407 [1400-0201 {2.460 | -0:i23| 3.460.019 0,009 ‘9400 [ 0336” | 1.440" | 0304 [~2.480_| 0.118 | 3520 _| 0017 0,009) ‘.aa0—| “0.308 |~1a80—| 0208 |~2.520_| 012] "3360 | 0.014 0,009 0.480[ 0.265 | 1.830] 0207" | 2.560 [6,107 | 3.600 0.012 0,009] 0.520 0.221 1.360. 0.208 2,600_| -0.102. 3.640 | 0.011 0.009 0360-[ 0.61 | 1600 | 0.08 | ~2640_| 0.007360. 009 0,009) 0:600| 0.143 [1.640 | “0.207 [2.680 | 0.092" | 3.720 | 0.007 0.009 ‘3.6107 | “0.108 | 1,680] 0.206] 2.730 | 0.087] 5.760 | 0.005 7009 0.680” | “0075 | 1.720 | 004 | 2.760 | 0.082 | 3.800 -0.004 0.009 ‘0.720 | “045 |~1-760 | 0.201 | ~2.800_ | 0076] 3.840 | 0.003 0.009 0:760_| 0.017 | 1,800 | 0.199" | 2.840_| 0.073 | “3.880 0.001, 009 {300 | 0.009 ]1:440~| “0.195 ~2.880" | ~-.069 | 3.920 | "0.000 0.009 0.840] -0.033 41.880. 0.192 2.920 [| -0.064 3.960. 0.007 0.008.s MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 451 bis/27.V.2005 yee oP PA PAPA ~pentna x=0: T= deci C Co Sea “wen GEE ra “4B Solutia eouatici diferengiale devine: ipa Fee ost 4+sindx)= wen 40x) 69) 8.10) Se introduce notatia unde 1, este ungimea elastic. dz M__ PX Px E nee are ax iB im (cosax -sin Ax) 1 =~ 4El ¢* (cosAx —sin’Ax) 4) k,BA M= PI, Ze (coshx —sin hx) $PLA Gx) (B.12) unde: £,(0x) Valorile functiilor £,(ix), f,(ax), f,@x), £,(4x) sunt date in tabelele BI+B4, ‘Tabelul BL Ce f ix i Ix 0 1 4— [36 1.000 ~| 7.006, 2.080 |“ ood] 3.130 (0.040 | 0.996 2.120_ | 0.040| 3.160 0.080_| 0.994 2.1607 | ~.032 | 3.200 0.120 | 0987, 2.200_|~ 0.24 | 3.240 0.160_|_0977, 3240_| 0017 [3.280 0.300__[ 0965, 2230_| ool _| 3.320 [0240 |"“0.981, 2320_| 0.005] 3.360 0.280 | “0.935 2360 _| -0.001” [3.400 0320 [0918 2.400 [0.006 | 3.440 0360 | 0.899, 2440 _[_-0.010-[ 3.480 [0.400 [0.878 2480 [0.015 [3.590 ‘0440_| 0857 2520 | 0.019 | 3.560_| (0.480 | O.835 2.560_| 0.022 | 3.500 0520 | Ott 2.600__|-0.025 [3.640 0560 (0.787 72.640 | ~-0.028 | ~3.680 ‘0.600_|~ 0.763, 2.680 | -0.031_[~ 3.720 ‘0.640 [0.738 2.720 6.033 | 3.760 ‘680 |“ 0.712 2.760 |_-0.035_| 3.800 O.720 [0.687 2.800 |~-0.037_| 3.840 0.760 | “0.661 2540 | -0.038 3.880MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 451 bis/27.V,2005 97 ANEXAB CALCULUL GRINZILOR CONTINUE PE MEDIU WINKLER B,1. METODA DE CALCUL BAZATA PE SOLUTH EXACTE 1. Grinda contiaut pe o singura directie Pentru calculul momenteior, forfelor thietoare si sigetilor grinzii se porneste de la couafia diferengials @ fibrei medii deformate a unei grinzi care lucreazii la incovoiere: _ #205 Bl) unde: § incdrcarea pe unitatea de lungime EI rigiditatea grinzii. fntre ® i presiunea de contact la nivelul tilpii de fndare se poate serie urmétoarea relate: P=pB (B.2) unde: B lafimea grinzii. Inlocuind ecuafia (B.2) in eouatia (B.1) obfi Bio. pp = @.3) dx’ Ludnd th considerare ecuatia. p= k,z se obfine: Hit 4 2820 Ba dx’ dz B dx’ az 4k,B dx! 4ET =0 : BS) z=0 (B.6) Se introduce notatia 2. unde A se misoara tn m'', Ecuafia diferentialé devine: 22 tz so en dx’ Solutia general& a acestei couatii diferentiale este: z=e™(C, cosdx +C, sin dx)+e™(C, cosax +C, sindx) (B.8) Constantele de integrare C;, i=1:+4, se determina din conditile de margine. 1.1, Grinda de lungime infinita incarcat& cu o forfa concentrata (fig. B.1) Din conditiile de margine se objin = pentru x = 0 : M=0, T=0 deci a = pentru x= 0: ao deci C=C B-l