Tratat Endodontie Vol 1 ILIESCU-2014

You might also like

You are on page 1of 244
Miscroscop |ABOMED PRIMA DNT Primul microscop dentar cu o configuratie standard pe misura i profesionalismului dumneavoastr’: =uminare LED 7900 Euro + TVA - Oculare inclinabile 0 - 210" (cular; Bocce 0-210" est imerpuplard roi 5- « e170, ewoelre 204 cep ual ig, det eto, + topoutar cra : hc cc tas a 2S ec mana ns iS race & Siem de tminre: 050% dice veh adc‘ ace a ieee 5 oop coma. 0641083254 {toners 4 LABOMED * ae reap canal cael “+ Maxmizess ofeaetteavatamentuscontary dena peio-cercall edu eependensdeistrumenteeulrasnie, costs:oere, 0 2g DENTOTAL PROTECT SRL ‘Mrcun oth 24,Seat3, reg, ROVAINA BRR Sear Shuaaee lentotal ', TRATAT de : EN DODONTIE volumul 1 Acad. Prof. Dr. Andrei ILIESCU (sub redactia) EDITURA MEDICALA Bucuresti, 2014 vor ee amb apei gate mio #ntraton Orce Ee juni ecivorilor ote ae SG akeg i tema one oes ute a Fliers : , nici Desereres CIP a Biblio Nafionale a Roane ‘Tatat de endodontie / Andi Iliescu (sub red). Bucurests: elitura Medica, 2014 20 Bibliogs ISHN 979 97338407732 Vol 4. Biblio. - ISBN 978-973-39-09749 1. tiescu, Andrei (coord ) 16314 Redactor Liliana FETRESCU ‘Seselar de redacie. Maia Elena NEAMT Tehmoredactor Florina ALEXE Primavera PANAIT Covet: Carin CHINO LISTA AUTORILOR 1. WANA AMINOV ‘sistent universitar Medte specaist endodont Decter ia mediind Disipina de Endodonye, UMF 46:7. Popa’ last IONELA ELISABETA CIOBANU Medle specialist ortodont Waster fh endedontie Doctor in madi (Cabiner meciealingivdual ROBERTO CRISTIAN CRISTESCU linia Teaching Fallow in Edveation and Development Mede spevalst endodent Master In endodonie ‘Warwick Unversity UK » Master In Endodoniiee (ecto? azocist 5 linea Enea Enzo’ Amsterdam (necle specialist encadont) 2 4, ADA GABRIELA DELEAN Conferenteruniersita ‘eal primar stomatologe generals Medle primar endedent Docter in medins ‘iscptina de Odorologi-Endodonsie, UML Jul Halleganu’ CluyNapeca 5, CANA ANDREA DIACONU Set de luca Mede prinar stomateiogle genesis Medle Spedalst endodont Master in endedongie Doctor th meting Diseiplina de Odonteteapiefndodamle, UME, Craiova 6, MONALISA ELENA ENACHE edie primar AT Spitlut Cre Judejean de Urgenjd Crlova, Clinica ATT 4 _tRavAr DE ENDODONTE 7. IRINACMARIA GHEORGHIU Assent unvesitar edie primar stomatologle generld ‘Competen "orplantelog yoo Doctor in medicing*® a. an Catecra de Odontoteapié Restaratoare, UME Carol Davia’, Bucuret 8. ALEXANDRU ANDREI ILIESCU Sef de hurt Hedle primar chirurgle dento-aveolara Competent th Implantclace Master In endodontie Doctor tn medicing Discsna de Regbittare Oral, UME. Cralove 9. 2NOPEL ILIESCU Profesor universiae Mecte primar stomatelogia generals rd. Doctor In medics Membres ular al Academiel de Stinge Mediale Membra cerlezt af Soctetail Europene de Endodonsle UME Carel Cava, sucurest 10, MIHAELA GEORGIANA ILIESCU Preparator unlverstar Medic dentist Dectorand Diecpina de Oriodonyie sf Ortopecie Dento-Facls, UME. Carol Davila Bucwrest 11. MONICA DANA MONEA CConferentar unversar ‘Medi primar stomatologle generala Medi primar endadont Doctor tn singe medicale ‘Ue Targuefures, Faculatea de Mecilnd Denar Discipna de Odonclogte-aradonscogia 12, SERGIU GABRIEL NICOLA ‘Medic denise cu practich lima Ia endodanle ‘Master to endodonte ‘CM, Neola Seighs Gabel, Bucurest! 13, PAULA PERLEA Set de Wert edie primar stomatologie generat Meche primar endadoct [Doctor in inge medicele al Univers Karl Ruprecht, Heidelbng, Germania ‘UME Carol Davia, Facutatea de Meéicing Dentar, Dscptina de Enandontie sutonloe 14, SANDA MIHAELA POPESCU Conferentar univertar ‘cle primar stomatoloste generlt Doetern medicins Catedra de Reablttare orl si urgente mecico-chicugia ce rece tar orl 5 ugar mic chile, Facltaten 1 SINZANA ADIN scARLATESCU ‘skort unestr Mra pint Somdoge geal Mt from ante tc ye ace Dina Ge Eton Fauna de Vee Ca UMF ,Carol Davila’, Bucurest sot Comat 16, ANCA ToRCATORU Aten ives ‘Meese cule demoed edie spect endsert Bet ie medic ua Maes, Fculutea de Medina Dest, Din de Odontologle-Paradantologie nian 17, MIAELA JANA TUCULINA Content univer Mec prima omasonte genet Medi primar endodont Doctor In medicina . ‘i Cato Faculte de Madiok Dena ef Depart 2 Jo eioptnn de Encedone, af dacpina as Odertaaape Conevatoa Resteuratoare a eae . MARIA VATAMAN Profesor universtar Medic primar stomstologie general ‘Medic primar endovent, Doster medicing Cavecea de Endodonti, Departamentul de Odontologle Parodont rc de Odontologie Paredontaiogie- Focutatea de Medicind Dente, UME Gi. Pops’ tal 19. BOGDAN VLADILA Medic specialist medians canard Doctorana Laureat cu Medeh Geneva, 2974 ‘cabinet privat ELECTRON DOCTOR ‘ fe Aur Salonuisiinernafiona de nventca = 5 CCUVANT Taare capital capital 2 Capitola 3 Capitola 4 Capholal 5 Captetal 6 Capitoht 7 capil 8 ceptors opitlal 10 ‘capteiut 17 Cepitolu. 2 CUPRINS PULPA DENTARA —— Prot Or. Ande Msc [MORFOLOGIA ENDOOGNTICK ef ler Dr, Pole Perea FACTORII ETIOLOGIC! Al PATOLOGIE! PULPARE... 0 lee. De. Alezendes Andie ese RASPUNSUL IMUN IN INFLAMATILE PULPARE. $e fcr, De, Meson Ande Wiese FORMELE RNATOMO-CLINICE ALE INFLAMATIILOR PULPARE Prot Or. Andie Tescu FACTORUL MICROBIAN IN PATOLOGIA ENDODONTICR wxnernne ‘ist De. Anes Terdtora [NECROZA $1 GANGRENA PULPARA...——. Prot De Andie Here [MORFOFIZIOLOGIA PARODONTIULUI APICAL naan {ef ler Dr Oana Aadeee Diaconw MECANISMUL IMUN TN PARODONTITELE APICALE CRONICE... ef leer Dr Aexandny Andee! User FORMELE ANATOMO-CLINICE ALE PARODONTITELOR APICALE ‘ACUTE. Prot De Ande tesca FORMELE ANATOMO-CLINICE ALE PARCDONTITELOR APICAL a Prk Or Andel lice RESORBTIA RADICULARA INTERNA. en Conk, Dt Menlea Dona Morea ” 2 6 9 8__tRarar oF NooDONTIE Capt 13. RESORBTIA RADICULARA EXTERN... ont Bt Mera Dane Nopee (aplolol 4 RESORBTIA CERVICALA INVAZIVA soar Cant Or, Menca Dane Manea apitoll 15, SINDROMUL ENDO"FARODONTAL ensenareers ‘it De Uana Amina, Pol. Or. Mara Vataraon Captoul 16. EXAMENUL CLINIC IN ENOODONTIE Cont Or. Ade Gabriela Oelecn UPR 7 2G nent ener ae 7 Ast Be Sneha Sia Canto 18 ANESTEZIALOCALK In enooDoMfe xe Cnc De Sande Mitel Peper Copitlul 19° COAFAIUL INDIRECT none Cont Or Mihaela Jana Tucaind ‘pital 20 CORFAIUL DIRECT -... Cont Dr thaela ane Facalind (A6FOIU.21 PULPOTOMIA nen rn ener Cont Dr Miheela Jone Tocuind Cepltolal 22 MATERIALE §1 SUBSTANTE FOLOSITE IN MENTINEREA VITALITATH PULPARE centralé (pulpa proprivziss) (fig. 11). Fig. 11 = Schema generale 2 seructusl pulpare Fax ‘llele nervoase cena (s- (orate In negro Trehwrie vasculare centrale (derche ccoratel . ZONA ODONTOBLASTILOR Reprezints un strat celular situat la periferia organului pulpar, foarte distinct la pulpa sAndtoass, care indeplineste funcflle majore ale pulpel dentare. Este plasat Imediat subjacent predentinei sl in contact cu aceasta (fig. 1.2), SS He protic ester Fig. 2 = Schama detaind a structaitpuipare Odontablastii sunt delimitay! de predentin’ printr-o linie hipereras matics, denumit8 membrana pulpadentinaré, eare reprezint’ dovads cor. factului strans al odontoblagtilor ia polul lor dentinan Jonefiunea codentobiastilor este evidengiaté prin barele terminale, o centura continua in jurul conturalui poligonal al acestora, Intreruperea continuitatit mem- brane! pulpodentinare este considerati ca semn microscopic al unor ‘modificir! patologice pulpare. Se pare ins8 c& aceasta formatiune evi- Seniaté tn microscopia optics ar reprezenta un artefact deoarece nu reapare si la examenul electronooptic. Se stle cA in pulpa coronard densitatea odentoblastilor este ma- xima, atingand 30.000-75.000/mm. La acest nivel, odontoblast variaz’ in Tnaltime, probabil co rezultat al tnghesulril rezultate prin depuneres continu @ dentinei secundare care restrdnge treptat volumul camerel Pulpare. Din acest motiv, doar corpul celor mal tnalf! ajunge si mar- sgineascd predentina. In consecint’, nucleil odonteblastilor apar el:pusi decalat pe verticals, dand impresia c& celulele se suprapun tn 3-5 stra" tun, sau chlar mai multe, in coamele pulpare (6-8 straturi) 18 _TRATATOEENDODONTIE In realtate, este vorba doar de 0 pseudostratifcare generaté de tunghiul de sectionare al preparatul unde, pe fondul inghe- ‘suid, celulele invecinate apar sub forma unor straturi suplinentare “pe alte, pe misur’ ce ne aproplerh de" COeE HT Mal ales Ta TVET ‘dacinil densitatea odontoblastilor se reduce, de unde si formacea den- tinei secundare este mult mai putin evidents. Redticld<@ Tighesuiala celulele se pot Intinde lateral, astfeltncft la colet odontoblagtil iau © form cubeldd, lar spre apex ajung chiar tut. Zona odontoblastlor este compusi tn principal din corpurlle celur lace ale odontoblagtior,dispus fa nivelul coroanel In forma de pelisad (Gratle aspectului de celule inalte, Inguste, strins Impachetate). Tot in aceasti 20nd, care este mai lati In pulpa coronard decat in cea ta dicular’, se mai intilnesc vase capllare si terminal nervoase ibere Care ‘10 printre corpurile celulare ale odontoblast, precum 51 cctule denditice : Spatile intercelulare dintre adontoblasti sunt inguste, de 300 - ‘400 Angsirémi In plus, tn special la nivelut gétului celulei odontoblaste. acolo unde din corpul celular porneste prelungirea citoplasmatic’ pe Fiericd (bre Tomer) edantoblagtit sunt uni! prin diferte tipuri de con- tacte ale membranelor celulare, oe ‘Aceste zone de contact intercelular alcdtulesc age-numitele com- plexe Jonctlonale, cu rolul de: ~ menjinere a integrtstiistratulal odoncoblastic; timitarea permeabilitafi, cu stabilirea unor gradi = coordonarea activitdtit celulelor invecinate, De regula, un complex jonctional este alchtuit din 4 sectoare: 1. Zona occludens = situaté, la tineri, spre polul apical al celulel = forma de margine lineard sau de sant; = constituie sectarul cel mai ingust al complexuiui jonctional, mem branele celulare ale odontoblagtilor invecinati fuzionénd puternic la acest nivel = bar subiacent. Rolul séu functional este de: ~ mentinete a taportului pozitional al palisadei odontoblastilor. pe misura retragerii lor uniforme, ca urmare a depunerii predentine’: ~ controlut permeabiltatilstratului celular pulpar periferic al oclanto- blastilor, Impreund cu jonctiunea desmozomics; = réspunde de fenomenul de “aspirare a nucellor* adontoblastilor icuiele dentinare in cursul extracel dentare, te divectionele; intre lumenul canaliculalor dentinare si tesutul pulpar Pulp centrt 19 2 Zona adherens sector intermedi = membranele calulelor tnvecinate stint separate printe-un spayiu de 200 angstrom; ° ~ spatial zonei adherens este umplut de un material dans, atnorf, probabil alcituit din glicoproteine. 3. Jonctiunea desmozomicé (macula adherens) = membranele celulare ale odontoblastlor se Indapiteazi mat smu, f2 250 &ngsti@ml; “ previzute cu desmazomi, formatiuni dlspujé'in perechi ce converg cétre membrana celularé firs 3 0 traversa spre celula Invecinatd = In dreptul desmozomilor membrana celulard are un tralect drept, iar tn afara lor se indepirteazs, cépatand un aspect sinuos Rolul su functional este de: = mentinerea integrtétii mecanice 2 stratului de edonteblagtl, pin ea corpurllor celulare th portiunea apical = unirea mecanica a odontoblagtilor cu prelungirle foroblaytlor In zona subodontoblasticé. 4. Fanta joncjional8 (pasajele Intercelulare): spatiul intercelular extrem de Ingust, sub 10-20 angstromi = prezinté canale de legaturd (pasajele intercelulare) cu. digmetil de 15 angstrBml care trec prin membranele celulelor invecinate asi {gurind schimbul liber de ioni si molecule mici cum ar fi: vitaminele, hormonit steroizi, metabolti, nucieotidele; nu permit. pasajul unor substanfe macromoleculare precum proteinele sl aciaii nuceick = se pot forma, dizalva si reforma repid, dup’ nevoile functionale Rolul s8u functional este de: = dd oarecate adezlune mecanicé atat Intre odontoblagt, cit si intre acestia 41 prelungirle fibroblastilor din zona subodontablastics; = implicatie mult mal semnificativs in comunicatile intercelutare, permitand pasajui unor elemente cu masé molecularé mic: fe pare ca ar avea un rol mai Important decat zona occludens 31 jonctiunea desmozomicé fn controlul permeabiltajil stratull tn palisad odontoblast, restrangand pasajul de lichide, ion si molecule intre com- partimentul extracelular al pulpel si predenting; = este masiv reprezentaté fi functioneazé cu intensitate maxima tn perioada de formare a dentinei primare; ™ are rezistent electicd redus8, permiffnd cu usuringé trecerea excl- tafiel electrice intre celle; = deoarece +-2 descis inilal in jesuturle excitable, unde foacd rolul de sinaps electrca, sa sugerat c& ar lega odontoblastul de termi- 20 _1RAIAT DE ENDODONIE naglile nervoase libere (fibrele amielinice) din pulp’, dar nu existé ines dover certe in acitt sens. Tn cazul particular al odontoblastilor, complexele jonctionale sepre= intl cel mal frecvent 0 combinatie deZonT Ocelidans, Joncflune des- ‘mozomicd si fants jonctionals. Zona occludens si joncjiunea desmo zomicé pot alcdtui complexe jonctionale thipreuhd, de-a luingul marginii predentinei,s4U flecare separ (6. 13) Fla. 13 ~ Complescle jonehonale ste ‘odentablagtior, sigeile ai negie fon {tia jonctonale N (nucleul, Mio condily G (complex Gogh AER (edu fndoplesmatie euges) ZONA SARACA IN CELULE (ACELULARA) Denumit8 si strarul bazal Weil zona acelulard apare Irecvent pe secfiunile histologice, dest nu intotdeauna, prezenténd urmétosrele zarac- teristic plasares imedist subiacent odontoblasilo, avand 0 grosime de icrometrt ~ aparitia predominent tm pulpa coronars, lipsind de cbicei pulpe radiculard; ~ cartine foarte putine celule (relstiv acelulard; 40 Ppa dents 21 = confine un plex capllar 1 fibre nervoase amictinice, care alcs- tuiete plexul Raschkow; ~ este traversat8 de numeroase prelungi fine celulae ale Mbroblag- tilor, provenite din zona pulpard subjacenté, bogaté in celule (fg. 14) Fig. 14 ~ Aspectal micrscople sl roneiortopogeatce pulpare. Prozenta sau absenfa sa ar depinde de: + stadiul functional pulpar, find postbil s8 nu apard atst [a tinerl (formare rapid’ a dentinel, cit si la varstniel (depunerea de dentind se- cunders de reparatie) = metodele de procesare histologicd din microscopi © pot genera sau exagera; din acest motiv, este mai put microscopia electronoentic’. ‘optic’ care evident In 1.3.3, ZONA BOGATA IN CELULE Denumité si zona Hohl, delimiteazS spre exterier zona sérack in celule, iar spre interior se intrepatrunde treptat cu zona centrala 3 ulpei, Se caracterizeaz8 prin: ~ evidentierea preferentiala, ca gi zona sBracd in celule, in pulpa coro hnard comparativ cu cea radiculard; = gerierarea in cursul eruptiel dintelut, c&nd se declangeaz’ migra sia peifericd a populatiel celulare din centrul pulpel; 22_TRATAT O& eNDODONTIE = densitate celulard crescutd, cortingnd o mare proportie de fibro- blasti comparativ cu zona centrald; * =n afara fbroblagtiior, poate Indude un numlr varinbil de macro- fage 1 limfocke; = iviziunile celulare sunt rare fntr-o pulp§ normal; In schimb, ort de cate arl dispar odontoblatiiprin mortificare, se cleclanseaz3 mitoze ale celulelor stem care vor pune la dispozitia pulpei celule capabile si Inlocuiascd odontoblast distrusl, dup’ © prealabild migrare perifericé 4 diferenjlere (fg. 1.5). = Schema thalull de adontolaptt 2 regiuni subodontobiornce 1.34, ZONA CENTRALA (PULPA PROPRIU-ZISA) = constltule masa centralé a pulpei,fiind un amestec dispersat de celule $1 fibre conjunctive; = confine principalele vase sanguine si fascicule ne:vouse pulpace Pups dows 23 1.4, CELULELE PULPEI DENTARE Tn puipe dentard se remarci o celulé caracterstic8, odontoblastu, alaturi de alte tipuri de celule comune fesutulul conjunctiv lax, intte care predorrind fibroblastul. Uneori apar celuie cu caracter delenslv chiar fn pulpa coronaré, restul celulelor find asociate sistemului vasculo- nerves pulpat. 1.4.1. ODONTOBLASTUL 1.4.1.4. GeneralitSti Este celula caracteristic’ a fesutulul pulpar, desi ca frecventd se si tweazi pe locul al doiles, dup’ fibroblast. Morfologia odontoblastului variaz’ cus ~ topogtafia, in pulpa coronaré evidentiindu-se cao celulé Inaltd, columnard, cu aspect de prisma poligonalé, avind indltimea medie de 25 micrometii (25-40 micrometr) $1 diametrul de 5-7 micrometti (apro- piat de al eritrocitului, care are, 6-8 micrometr); spre colet zi pana la mijlocul r&d&cinii devine cuboid, iar spre apex plat, fusiform, puténd fi recunoscut doar dup prelungirea citoplasmatica periferlca; = activitatea functionalé (ritmul dentinogenezel), celulele active hind marite de volum, turgescente, cu bazofille marcaté, pe cand cele in repaus apar turtite, cu relativ putin’ citoplasm3. Diferentierea odontoblastulul prezint& urmatoarele caracteristicl = depinde in cursul odontogenezel de prezenta unor celule epiteliate precum epiteliul adamantin intern la nivelu! coroanel, respectiv teaca radicular Hertwig la nivelul r&dacinit; ~ dupa diferentiere nu se mai poste di fixd_ postmitatica: posibiltatea pastrarii capacitatii de diferentiere dupa eruptia din- ‘telui din celulele stem pulpare (celulele de relev) din zona boga’é in celule atunci c&nd sunt distrusi odontoblastilinitlall fie prin evolutia ca: rei dentare, fie iatrogenic (deschidere accidental’ a camerei pulpare) Durata ce viatS a odontoblastului nu se cuncaste precis (provabil ct timp se pastreazd vitalitatea dintelui). Moartea unui odontoblast le, devenind 0 celuls 24 _TRATATDEENDODONTIE Pulpadenart 25 mitocondrile) poate surveni at&t in urma unel agresiuni directe, cit gl ca 0 consecinté protelcd (reticulul endoplasmic rugos, complexul Golgi 2 leziunilor letale la care sunt supuse celulele similare invecinate cis persists, dar Intro canthate relat mied . bpuse in palisad& i care sunt trensmise rapid prin factori de comand molecularl grafie comunlcdtllor foarte strénse intercelulare asigurate de complexele jonctionale. Funcfia secretorie 2 odontoblagtiiordistrus! este preluaté de Sdon- toblastii vecini, preexistenyi, ca si de cei nou diferentiai din celulele stem pulpare r 14.1.2, Structura odontoblastului Odontoblastul este aleétult ain treiporyiuni principale: corpul Celuly,stuat fa pesferia pulpel dentare, 0 zond tngustts, gtul odon- ‘oblastul situaté tm contact dleect cu predentin $f prelungtfen 29 eta. plasmaticl|perfericS (Rbra Tomes) core pStrunde in canaiculele. den: tinae 1.4.1,2.1, Corpul celular Aspectul ultrastructural al corpulul celular depinde de starea de activate sau repaus functional tn care se aft odontablastul, Odontoblastul in activitate are un nucleu mare, ovalar, cu cromatind abundenté si 1-4 nucleoli, Nucleul este situat la polul bazal (pulper) al ealulel (ig. 1.8. Reticulul endoplasmic rugos, foarte bine evidentiat prin cisternele Fig, 146 ~ Scheme unut odontoblast functonet sole pe care sunt fxati numerosiribozom, este mal abundent i pola apie (demtinar al celle. Aparatul Golgi, bine dezvoltat, reprezentat prin vezicule cu peceth 1.4:1.2.2, Gatul odontoblastului netezi i cisterne, este ditpus de partea apicala’ a nucleulu, ___Mitocondiile, bine reprezentate numeri, sunt uistibuite uniform Gaul odontoblasts reprint portunes ingusth (3-4 mlerometr) in masa foplasmatis scotubul cae unegtecorpl cellar cu preungies Gopasmatih perfec, carac des cee, vedcay de teepeazats Marans, micron pr terizandu-e prin modifier citologice majore ca urmare a perder majo- muleaza multiple vezicule secretorii iscule, "MtgtHl organitelor de citre Abra Tomes ' Odontoblastl in repaus este practic 0 celulé cu activkatea mult ie Tocest [aa sent] praca ic otal ce eset cotrad ata rnduth dat nd opts Odas terminatd formas dest iene in prekngea ctopasmatich perfec. Microubull sunt organte cu stap8 care coincide cu tnchelerea formBril ridacini, dentinogeneza con See eer ee eS % (nu ns& cu un ritm foar o toat . L at a ical weds ogc dmersance kr abcreeea eh Se pare cB sunt implica n tansportu dverslor substan tn ‘cele doua compartimente celulare gi in asigurarea dispunerli lor spatiale. ~ integral aceastd activitate la nivel redus. Ca atare, organitele de sintezd 26 _TRATAF DEENDODONTIE 1.4.1.2.3, Prefungitile citoplasmatice Pipa dentns 27 1.4.13, Functiile odontoblastului orelunginle ctoplasmatice ae adontoblasull sunt de dou tour Puncipalele,unctl ale osteoblagtilor sunt =< prelungles majors, perfris (Abra Tomes); ~ prelunghile minore, care unesc odontoblastul cu celu‘ele similare Tnvecinate s3u cu ‘fibroblast. Prelungirea citoplasmaticé periferieé (bra Tomes) divijeaxd formarea canaliculelor dentinare fq cursul dentinogenezei, imprimand dentinel caracierul de fesut viu intrucdt rimane inclus® tn tesutul mineralizet. Contine numeroase filamente cu callbrul de 50-75 Angstrémi 51 ‘microtubuli de 200-250 Sngstréml, dispugi linear, preferential paralel ‘cu axul s8u lung, drept principali constituenti. Aceleas! organite se 1e- 9asesc si In ramifcafille sale laterale, La periferia fibrei Temes se glsese si vericule care fuzioneozd luneor! cu membrana 53, iar uneot! chiar mitocondnil localizate in por- fiunea care traverseazi predentina, Mal pot fi intalnite ocazional g.arle asernindtoare lizozomilor Prelungirea citoplasmaticd perifeticd este circular8 pe sectiune,

You might also like