MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE SI AMENAJARII TERITORIULUL ORDIN NR. 78/N din 13.10.1998 Avizul Consiliulai Tehnico-Stiintific nr. 59/15.06.1998, in temeiu! Hotararii Guvernului nr. 456/1994 privind organizarea $i functionarea Ministerului Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului, in conformitate cu Hotirarea Parlamentului nr. 12/1996 si a Decretului nr. $91/1996, in baza raportului Directici Generale Tehnice. Ministrul Lucrarilor Publice i Amenajarii Teritoriului emite urmatorul ORDIN Art. 1 — Se aprobé “Normativ pentru proiectares constructiilor de captare a apei”, indieativ NPO28-98. Art. 2 — Reglementarea tehnica de la art. 1 intrd in vigoare la data publicarii in Buletinul Constructiilor. Art, 3 ~ Directia Programe de Cercetare si Reglementari Tehnice va duce la indeplinire prevederile prezentului ordin. INISTRU, NICOLAE NOICA, MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE $1 AMENAJARH TERITO! RIVLUL DIRECTIA PROGRAME DE CERCETARE $I REGLEMENTARI TEHNICE. NORMATIV PENTRU PROIECTAREA CONSTRUCTIILOR DE CAPTARE A APEI INDICATIV NP028-98 Elaborat de: S.C. AQUAPROIECT - S.A. BUCURESTI DIVIZIA: INGINERIE SANITARA DIRECTOR GENERAL: dr, ing. Dan MARINOVICI DIRECTOR TEHNIC: ing. Mihai BREHOIU DIRECTOR DIVIZIE: ing. Radu MITULESCU Responsabil lucrare: ing. Alexandru DAMIAN Avizat de: DIRECTIA PROGRAME DE CERCETARE $I REGLEMENTARI TEHNICE Director: ing. Octavian MANOIU Responsabil lucrare: ing. Georgeta VASILACHECUPRINS COLECTIV DE ELABORARE Cap. A CAPTARI DE APA. OBIECTUL NORMATIVULUL, DOMENILE DE APLICARE St POTENTIALI UTILIZATORI i |. Obiectul normativuly oo 7 Ing. Alexandru DAMIAN - responsabil lucrare o - 2. Domenisl de aplicare i considera generale seston Ine. eee 3. Potential ilizator, ee 9 ing. Ion ig POPESCU ap. BCAPTARI DE APA DINSURSE SUBTERANE.. u Ing: SGU 1. Investigate, studi d tren gi cercetirile de laborator. u Ing. Mihail SARBU n 13 LA. Studi si investigayi preliminare speeifice. 12. Studi geologice 13. Studii hidrogeologice . : a 3 1.4, Studii topografice.. 6 1.5. Studi privind calitatea apei subterane sooo. . woes IT 1.6. Investigati geofizic. : co IB 1.7, Modelarea numericd a dinamicii apelor subterane iB 18. Investigatii geomorfologice.. 19 19. Date climatice si meteorologice 19 110, Investigatié hidrologiee von 19 1.11. Studia! privind influenfa lueriilor ingineresti aeupra surselor de apa subterand 20 1.12, Studiul privind fiabilitatea captirlor existente din zond. aa 1.13, Studii privind necesitaea ji modul de institwite a zonelor de protectic sanitara 9 surselor de api subterai.... . ose Bl 1.14. Studi de evaluare a impactului asupra mediului..... 2 2. Proiectarea captirii apeler din surse subterane, 2 2.1. Preseriptii generale, 2 2.2. Captarea apei prin pupir 24 2.2.1 Prescriptii generale... - - seni 24 2.2.2 Dimensionarea hidraulies a captii 27 2.2.3.Prescriptii pentru clemeatele constructive ale eaptiri 34 2.2.4 Zonele de protectie sanlari a captiii de apd prin puturi 37 2.3. Captarea apelor prin drenur stn 39 23.1 Preseriptii generale ooo nsnnnnnnnnnn 39 2.3.2 Preseriptii pentru dimensionarea drenurilor de captare a apei ne) 2.3.3 Prescriptii constructive a captarea epei prin dreauri...... 44 2.3.4 Zonele de protectic sanitara a captirlor de apS prin drenur nen AT 24, Captarea izvoarelor... se 4a 2.4.1 Prescziptii de proiectare... scutes AT 2.4.2 Zonele de protectie sanitari a captitilor de api din izvoare st 5Cap. C. CAPTARI DE APA DE SUPRAFATA woesnnenone sean $2 1. Investigati, studi de teren si cercetiri de laborator 32 1.1. Confinutal cercetirilor prefiminate 0 soe 2 83 1.2. Studii topografce..... . ves S46 1.3. Swdii geomorfologice. ~ ~ ss 14. Studii geologice som oe 55 1.5. Studi hidrogeatogice si geotehnice. - 56 1.6. Studi climatologice gi meteorologice..... 56 17, Studi hidrotogice. - non 56 168. Studi hidrologice gi de stabilitate pe modele analogice fizice gi matematice.... 37 1.9. Studi privind calitates gi tratabilitatea apelor din surse de suprafa$S 000.00. 87 1.10. Studi privind sterea trofied a lacurilor de acumulare sau a lacurilor naturale... $8 LIL. Studi privind necesitatea instituirii zonelor de protectie 2 surselor de aps de suprafst oe . 59 1.12. Studi de impact gi studi de siguranga (rise)... : 59 1.13, Studi de gospodirire a apelor si de amenajare a bazinelor hidrografice.........60 1.14, Studi hidraulice gi inceredri de laberator sone 6 2. Proiectares captatilor de apa din surse de suprafis conn - a 2.1. Clasifieare 2 2.2. Asigurari de calcul gi de verificare privind dimensionarea hidraulicd a captiil....63 23. Criteri privind alegerea amplasamentului capti ne 64 2.4. Criteri privind alegeres tipului de eaptat€ eseeornm or 2.5. Prescripfii constructive la proiectarea captirilor de ap n 2.6. Dimensionarea hidraulicé a captirii de spi. 7 2.7. Dimensivnars: hidraulica a evacuatorilor sn 86 2.8. Dimensionaisa hidraulics a construetior de consolidare aval son 99 29. Zonete de protecte sanitard a captarilor din surse de suprafiph. sooo snr sn 97 Cap. D. INSTALATH HIDROMECANICE woo 1. Datele da bazé necesare proiectérit os cove 9D 2. Principii de bazi pentru proiectare... sv . 99 3. Prineipalele utilaje gi echipamente mecanic cecrnmnnseninenncenes 10H Cap. E. INSTALATI ELECTRICE. Cap. F. BIBLIOGRAFIE wos. NORMATIV PENTRU PROIECTAREA CONSTRUCTHLOR DE CAPTARE A APEL INDICATIV NPODESE Cap. A. CAPTARI DE APA. OBIECTUL NORMATIVULUI. DOMENIUL DE APLICARE $I POTENTIALII UTILIZATORI 1. Obiectul normativului 1.1. Prezentul normativ se referd la proiectarea lucratilor de captare a apei din surse subterane si de suprafaf, pentru a fi utilizaté in scop potabil si industrial, El pune Ia dispozitia specialistilor care proiecteazi constru captare a apei, elemente teoretice, tehnologice si constructive privind aceste lucrar Normativul nu se referd la calculele de rezistenta, fundajii, betoane Gtc., acestea urmind si fie facute conform reglementirilor tehnice de specialitate existente. Prevederile normativului nu exclud consultarea si a altor reglementari tehnice gi a literaturii de specialitate si nu limiteaza inifiativa proiectantilor in adoptarea justificatd a unor soluii tehnice favorabile. 2. Domeniul de aplicare gi consideratii generale 2.1. Prevederile normativului se aplica la urmatoarele tipuri de captir ~ captiri de apa din surse subterane, prin puturi sépate sau forate; ~ captari de api din surse subterane, captarea izvoarelor; ~ captari din surse subterane, prin drenuri; + captiri de apa din surse de suprafata din cursuri de api, canale de derivatic, lacuri artificiale sau naturale. 2.2. Prevederile normativului nu se aplicd la proiectarea prizelor pentru folosinfe hidroenergetice si pentru cele de la sistemele de irigatii, care se va face pe baza unor reglementiri specifice departamentale. Eiaborar: “Aprobat de: MLPAT cu ordiaul S.C. AQUAPROIECT -$.A. Bucuresti__| din 13.10.1998 =|2.3. Normatival se coteleazi cu standardele de specialitate si cu legislatia in vigoare privind proiectarea Iuerérilor de captare a apei pentru a fi utilizati in scop potabil sau industrial. 2.4, Lucrarile de captare a apei dintr-o sursa subterand sau de suprafata trebuic si se incadreze in schema de amenajare si de gospodarire a apelor din bazinul hidrografic respectiv, iar solutia tehnic& optima care va fi adoptati este necesar si rezulte din compararea tehnico-economici a mai multor variante studiate. 2.8. Captirile de api, amenajate in scop functional, sunt lucriri hidrotehnice complexe care cuprind in ele constructii, echipamente hidromecanice, instalatii electrice, aparatura de mésurd si control si alte amenajiri constructive pentru stabilizarea albiei sau pentru protejarea $i conservarea tntregii zone de captare. Captirile au rolul de a prelua apa dintr-o sursi natural sau amenajata in vederea satisfacerii necesitatilor de consum a unor folosinfe cu caracter economic, social sau de agrement. 2.6, Pentru proiectarea oricirei captiri de api trebuie si se intocmeasc&, in prealabil, o tema de proiectare care sa cuprinda urmitoarele date ; _ ~ — mirimea debitului de apa necesar pentru satisfacerea folosintei cerute de beneficiar cu asigurarea corespunzitoare categoriei sale de important; ; ~ calitatea necesari a apei ce va fi captatd flicindu-se preciziri asupra limitelor maxime si minime ale principalilor indicatori. 2.7.Conditiile generale ce trebuie si le indeplineascd 0 lucrare de captare a apei sunt urmatoarele: a a rine» Te mizarea canitativ a debitului de aps necesar flosingei, finand seama de asigurarea de calcul si verificare impusi de categoria de importanta a acesteia, a 4 = asigorarea calittii apei preluate prin priza pe intreaga durati de functionare a captirii de apa, aceasta trebuie sa aiba caracteristicile fizico-chimice, bacteriologice si organoleptice cerute de folosinta de pi, inaintea intrarii sale in procesul de tratare. 2.8.Captirile de api din surse subterane, care au de reguld api corespunzitoare calitativ, in stare natural, netratata, vor fi destinate eu precédere pentru alimentarea cu apa potabila a populatiei si animalelor, Aceste ape vor putea fi utilizate insi si pentru satisfacerea altor folosinfe numai in baza autorizatiei objinute de la organele teritoriale de gospodirire a apelor, dupa ce folosintele de alimentare cu api potabil ale zonei au fost asigurate in totalitate. 2,9. Investigatiile locale, studiile de teren si cercetirile de laborator necesare vor fi legate de faza de proiectare, iar amploarea lor urmeazi sf fie stabilitd de eétre proiectant, in funetie de complexitates lucrarilor de captare a apei si de conditiile naturale existente in amplasament. 2.10, Pentru lucrari de captare importante, unde situatia local este complexé, efectuarea studiilor si calculelor se va face cu metode moderne gi incereari de laborator, pentru a se putea modela matematic cit mai exact fectele interactiunii dintre sursele de poluate, conditiile hidrogeologice din amplasament si apa captata. Pentru faze preliminare de proiectare, studii de prefezabilitate (SPF), sau studii de fezabilitate (SF), volumul studiilor de teren esentiale se stabileste de citre proiectant finand seama de prevederile ordinului M.LP.AT. nr, 1243/69/N/1996, 2.11, Asigurarea cerin{elor de calitate privind atat materialele utilizate cit si sistemul complex de asigurare a calititi luctirilor executate se va face cu respectarea prevederilor legii 10/1995 privind calitatea in constructi 3. Potentialii utilizatori ai normativului 3.0. Normativul se adreseazi specialistilor si organelor administrative din Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajrii Tetitoriului si din Ministerut Apelor, Paduritor gi Protectiei Mediului, 3.1, Normativul se adreseaza cercetitorilor si proiectanfilor care claboreaza studi, proiecte, caicte de sarcini ale documentajilor de licitatie 1 detalit de exceutie pentru captiri de apa, verificatorilor de proiecte,antreprenorilor care le executi si personalului responsabil cu. urmirirea execufiei 3.2, Normativul va putea fi utilizat si de personalul care va exploata captirile de apa precum si de consiliile judetene si locale, regiile, societatile comerciale de profil si primariile locale, 33, Normativul urmareste si ofere utilizatorilor un punct de vedere unitar asupra problematicii captarilor de api privind studierea, proiectarea gi executarea acestora in corelatie cu legistatia in vigoare si cu reglementarile tehnice din domeniul hidrotehnic. 3.4. Normativul se adreseazi in acceasi misuri si studenfilor si cadrelor tehnice din invétimantul superior de specialitate pentru a contribui, aléturi de literatura tehnicd existenté, la formarea de specialisti in domeniul alimentirilor cu apa. 3.5. In masura in care prevederile normativului nu intra in contradictie cu alte reglementiri tehnice privitor la proiectarea si execufia captirilor de apa pentru folosinte hidroenergetice sau de irigatii, acestea vor putea fi aplicate gi la acest gen de lucrari. 3.6. Se atrage atentia tuturor utilizatorilor asupra obi i i. pri ederilor legii 10/95, a cali proiectantului privind respectarea prev git 10/95, a construcfii, referitoare la cerintele de calitate obligatori, stabilirea fazelor determinante de control a executici precum gi verificarea proiectelor de verificatori atestati M.L.P.A.T. 10 Cap. B. CAPTARI DE APA DIN SURSE SUBTERANE 1, Investigafiile, studiile de teren si cercetarile de laborator Pentru proiectarea oricérei construcfii de captare a apei este necesar ca, in prealabil, s8 se intocmeascd studii temeinice si complete, care sd asigure cunoasterea tuturor fenomenelor previzibile de naturi hidrologica si geomorfologica din amplasamentul viitoarei Iucrari de captate. Se vor consulta obligatoriu si prevederile legii 171/97 de aprobare a planului de amenajare a teritoriului nagional, sectiunea a H-a — APA In S.R. 1628-1/1995 sunt previzute urmatoarele categorii de studi + studii geologice; ~ studit_hidrogeologice, hidrochimice, hidrobiologice si pentru determinarea radioactivitatii apei subterane; ~ studii topogratice; ~ studii privind calitatea apei subterane; : investigatii geofizice; ~ modelarea numericé a dinamicii apelor subterane; ~ investigatii geomorfologice; ~ date climatice $i meteorologice: ~ investigatii hidrologice; ~ studii privind influenfa lucrdrilor ingineresti supra surselor de apa subterane; ~ studi privind fiabilitatea captirilor existente; ~ studii privind necesitatea si modul de instituire a zonelor de protecfie a surselor de ape subterane; ~ studi de evaluare a impactului lucrarilor si dimensiunii acestuia asupra mediului si a mediului asupra lucririlor propuse. in functie de importanta captarii de apa projectantul poate renunta la unele studii dintre cele mai sus mentionate. "LL. Studi si investigatii preliminare specifice Cercetirile preliminare trebuie si analizeze toate sursele potentiale de apa subterand din zona investigati pe baza gradului de cunoastere hidrogeotogica din documentafiile existente, 4Pentru faza investigatiilor preliminare se va consulta studiul PROED privind “Modalitajile de creare a unei baze de date cu resursele de api subterand (exploatate, exploatabile si disponibile) in vederea dezvoltirii hidroedilitase a Romaniei”. Se vor consulta studiile PROED (1.S.L.G.C.) intocmite intre ani 1981- 1997 pentru evaluarea si omologarea pe judete (28 judefe) a rezervelor de api subterana, (Este posibil ca intre ani 1998 si 2004 si se completeze intreaga banca de date privitor la sursele de apa subterana). Cercetérile ce se efectueaza, volumul si gradul de aprofundare ale acestora se stabilesc in functie de faza de proiectare, de gradul de cunoastere si complexitatea acviferului avut in considerare, in special de afectarea antropicd a acestuia, precum si de importanta obiectivului proiectat ce urmeaza a fi alimentat cu apa. Temele de studii si proiectare trebuie si cuprinda: = amplasamentul obiectivului pentru care se proiecteazi + alimentarea cu apa; = cerinfa de apa stabilitf conform S.R. 1343-1/95 pentru localitati si STAS 1343-289 pentru unititi industriale etc.; - conditiile de calitate a apei pentru folosinfa respectiva (pentru apa potabiki STAS 1342/91); - gradul de asigurare a folosintei, stabilit conform STAS 1343- 0789; ~ clasa de importanfa a obiectivului proicctat conform STAS 4273/83 si STAS 4068/87. In vederea intocmirii temelor de studii si proiectare si a programelor de luctu trebuie si se realizeze documentari prealabile si recunoasteri de teren privind zona interesaté cum ar fi: = identificarea pe teren a zonei de cercetat; ~ informarea pe teren asupra conditiilor social-economice a folosin{ei terenului; - obfinerea de date asupra captirilor de apa existente in zona, a cdilor de comunicatii, a conditiilor generale morfologice, hidrologice, climatice, hidrogeologice, hidrochimice, de inundabilitate, de stabilitate a terenurilor ete.; - posibilitatea stabilirii zonelor de protectie a surselor de apa subterand gi indicafiile acestora asupra regimului de proprictate a terenului; 12 - documentarea generala privind zona solicitaté prin: harti de ansamblu, cadastral apelor de suprafata si a celor subterane, harti geologice $i hidrogeologice, proiecte si studi existente intocmite anterior, planuri de amenajare a bazinelor hidrografice locale, avize de gospodirire a apelor, documentaii hidrogeologice de stabilire si omologare a rezervelor de api subterané din hidrostructurile zonei, prevederi ale documentatiilor de urbanism ete.; + objinerea unui aviz de principiu de la organele bazinale de gospodirire a apelor privind posibilitatea de captare a noi ccantititi de apa din subteran sau din surse de suprafafa 1.2, Studii geologice Studiile geologice trebuie 4 precizeze clemente referitoare la: ~ litostratigrafia, tectonica gi alte caracteristici ale terenului cu referire speciala asupra orizonturilor permeabile (posibil sa cantoneze strate acvifere); + elementele geometrice ale orizonturilor permeabile (pat, acoperis, grosime); ~ _ elementele geologice specifice pentru evaluarea acviferelor si anume: granulozitatea pentru acviferele aflate in strate granulare, sisteme de fisurare ale roeitor pentru acviferele din strate fisurate, caracteristicile geometrice ale carstului de suprafati si ale cefui subteran pentru acviferele din medi carstic. 1.3. Studii hidrogeologice Pentru valorificarea datelor existente se va consulta “Studiul privind metodologii modeme de abordare a problemelor hidrologice si de alimentare cu api din surse subterane” PROED 1996-1998, Lucrarile cu specific hidrogeologic pot fi: ~ de cartare si inventariere a zonelor cu rezerve potentiale de apa subterana (izvoare, foraje, drenuri etc.); 13de valorificare a datelor existente furnizate de refeaua hidrogeologica, gestionata de .N.M.H. (Inst. National de Metrologie si Hidrologic); de testare hidrodinamica a capacitajii stratelor acvifere prin pompari, realizate din foraje singulare sau grupuri experimentale de foraje; de testare a capacitati si vitezei de refacere a volumuiui de apa din strat, prin urmarirea revenirii nivelului piezomettic initial dupa oprirea pomparii; de stabilire a unei retele de foraje hidrogeologice in zona studiata, care vor servi ca piezometre; de estimare a varstei apei subterane; de definire a dinamicii acvifere cu 0 structur’ intern’ complicata (de ex. acvifere carstice) folosind tehnica trasorilor artificiali (chimici, coloranti, radioizotopi); de estimare aproximativa a duratei probabile de exploatare a lucratilor de captare a apei subterane. Studiile hidrogeologice realizate, in etapa preliminard trebuie si defineasca conditiile hidrogeologice naturale (de ‘dmént), iar in etapa definitivi sa se urmareascd aceleasi elemente pentru situatia de exploatare, Toate studiile hidrogeologice, indiferent de gradul de detaliere, vor fi prezentate la ILN.M.H. pentru expertizare din punct de vedere al bilanfului hidrologic global. Obiectivele etapei preliminare sunt: 14 delimitarea bazinului hidrogeologic al acviferului; definirea tipului de acvifer in zona studiatd: freatic, cu nivel liber sau subpresiune, ascensional sau artezian, monostrat sau muttistrat; definirea completi a hidrostructurii prin _identificarea orizonturilor semipermeabile i a celor practic impermeabile; intocmirea hirjilor hidrogeologice (cu trasarea curbelor hidroizohipse); stabilirea grosimii stratului, a capacitafii de debitare, vitezei reale de curgere; calculul parametrilor hidrogeologici principali ai acviferului conductivitate hidraulic’, porozitate realé, transmisivitate, coeficient de inmagazinare, difuzivitate hidraulied, factorul de drenanté, sarcina piezometric®, panta hidraulica; intocmirea hartilor piezometrice pe baza cérora sc pot determina directiile de curgere, gradienfii hidraulici, debitul unitar al curentului acvifer, relatiile dintre acvifer i cursurile de api ce il alimenteazA sau il dreneaz: in cazul acviferelor freatice si al celor de medie adincime se vor determina variatiile in timp ale nivelurilor piezometrice; intereseazi in special variatia nivelului minim in functie de asigurare, Etapa definitiva trebuie sa furnizeze urmitoarele date: - O fist tehnicé a fiecdrui foraj de exploatare care va cuprinde: sistemul de tubaj; modul de echipare, tipul si pozitia filtrelor; graficul cu rezultatele pomparilor experimentale si al revenirilor, in functie de timp, al nivelului apei subterane; anatizele granulometrice ale straturilor aevifere de captare; calculul debitelor de exploatare; bdiochimismul apei captate; diagramele cu caracterist pe baza datelor de pom calculul diferitelor categori subterand cu referire Ia variafia lor in timp la formarea debitului exploatabil; bilanful hidric global al bazinului hidrografic de suprafaya si bilanful hidrogeologic al domeniului subteran respectiv cu ajutorul carora se pot verifica posibilitifile naturale de formare si refacere a rezervelor si resurselor exploatabile de apa subterané, evaluate prin alte procedee; in cazul unor debite importante necesar a fi preluate trebuie si se acorde o atentic deosebité resurselor de api subterand induse, prin captirile amplasate in apropierea cursurilor de apa (captiri de mal) sau fenomene de drenanti; posibilititile si modul de instituire a zonelor de protectie hidrogeologica gi sanitara a captarii; le forajelor de exploatare, stabilite in regim permanent; de rezerve si resurse de api Ia contributia lor 15- analiza cauzelor hidrogeologice sau tehnice care au determinat aparitia unor deficiente la unele captari de api subterani existente in zona + recomandari privind: tipul de captare, modul de amplasare $i gradul de interferenti hidrodinamicé reciproca a lucrarilor componente, debitul si denivelarea in regim de exploatare; ~ izvoarele care necesiti a fi captate trebuie si fie cercetate cel pujin un an; se va stabili regimul de variafie al debitului si calitatii apei in timp in corelatie cu. regimu! pluviometric inregistrat; - pentru captirile cu imbogafire artificialé vor fi furnizate elementele necesare (vezi studiul PROED "97 ~ Contract 876/196) “Ghid privind proiectarea, executia si exploatarea constructilor si instalatiilor pentru realimentarea artificial’ a apelor subterane in scopul asigurarii siguranfei in exploatare protectiei snitajii oamenilor” 1.4, Studi topografice Studiile topografice trebuie sé confind planul de situatie, profile topografice, detalii de planimetrie gi de nivelment la scarile corespunzatoare tazei de proiectare. Pe planurile de situatie trebuie si fie localizate forajele de studii executate sau cele de exploatare, existente. Planurile de situatie trebuie sé redea: - limitele terenurilor si natura juridicd a proprietitii, zoncle construite, incintele industriale, zootchnice, depozitele de reziduurr si alte posibile surse de poluare a apelor subterane; + cdile de comunicafii existente, reteaua _hidrografied culocalizarea —_posturilor —hhidrometrice, _constructiile amenajarilor hidrotehnice, retele edilitare subterane, starea lor actualé si proprietarul; - toate sursele de poluare din zond, indicate de beneficiar, proiectant sau unitétile locale de protectia mediului siu descoperite cu ocazia recunoasterii pe teren. 16 1.5. Studi privind calitatea apei subterane Calitatea apei subterane este definiti ca o sintezi a unor indicatori gi proprietiti care se determina in laborator pe mai multe esantioane prelevate dupa un program care prevede: refeaua de esantionare, tehnicile de recoltare, yolamal probelor, conservarea si manipularea lor si esalonarea recoltirilor timp. In cazul acviferelor freatice, la care se inregistreaza o variabilitate in timp a calititii apei, este necesar repetarea (de regula sezonieré) a egantionari. in cazul aparifiei unui proces de poluare a acviferului se impune repetarea in timp a esantionarii, in eadrul unei relele, care sf posta identifica sursele de poluare, in situatia aeviferelor freatice, care sunt in legatura hidraulicd cu Fefeaua hidrograficd de suprafata, reteaua de esantionare trebuie si cuprinda si cfteva sectiuni din albia raului, tn cazul pomparilor experimentale de durata, esantionarea se face la sfirgitul fiec3rei pompari, pentru a constata eventualele variatii de calitate a apei subterane, determinate de dinamica intensa a pomparii. La forajele de observatie (inactive tehnologic), recoltarea probelor trebuie precedata de evacuarea unui volum semnificativ de apa (pind la de ‘ei ori volumul de api din interiorul putului) pentru a se evita objinerea lunor rezultate calitative neconcludente. Fiecare proba trebuie si fie insotita de o fisi de recoltare (identificare) care si cuprindé data si conditile de recoltare, forajul si acviferul probat. Conservarea si manipularea probelor reprezinti operatic foarte importanta intrucat in timp se manifesti o variatie mai mare sau mai mica a diferitelor proprietiti ale componentilor din probele de api datorita procesetor de oxidoreducere, activitifii microorganismelor gi schimbului de ioni dintre apa si peretii recipientului Este recomandabil ca uni componenti si uni indicatori (pH, tempers, ondutviaes elect s se determine in situ cu ajutorul Studiile de calitate a apelor subterane trebuie si prezinte date si o metane ae complet cu privie la agresivitatea acestora fay de betoane 5 le. 7Pentru captiri prin mal este necesar si se stabileascd 0 corelatie de durati intre apa din rau si apa infiltrata (debite, nivele si indicatori de calitate). in scopul asigurarii unui sistem informativ de monitorizare integrata a caracteristicilor fizieo-chimice a resurselor de apa subterana pentru localitfi urbane se va consulta studiul PROED cu acelasi titlu elaborat intre ani 1996-1998. 1.6. Investigatii geofizice Accasti investigare geofizicd se face pe forajele hidrogeologice cu metode electromagnetice si pune in evidenfa caracteristicile diferitelor tipuri de hidrostracturi cum ar fi: = aeviferele freatice; ~ reliefuri de eroziune ingropate; ~ falii ce constituie praguri hidraulice sau zone cu potential acvifer ridicat; sinelinale cu acvifere multistrat, - zone putemic fisurate; + zone carstice acvifere; - determinarea zonelor poluate in cadrul acviferelor de adancime redusa; = zone de intruziune a apelor marine in acviferele litorales - direcile si vitezele de curgere a apelor subterane. Modelarea numerica a dinamicii apelor subterane in cazul captarilor importante, cu fenomene complexe, este necesar si se intocmeascd un program de modelare numeried a dinamicii apelor ‘subterane. Metoda modelirii numerice permite Iuarea in considerare a oricirei forme de neomogenitate si anizotropie precum si a tuturor condifillor de margine ale acviferului studiat Prin modul de diseretizare a domeniului (acviferului) se deosebesc trei metode: = metoda diferentelor finite, care opereaz cu refele rectangulare; 18 + metoda elementului finit, care poate discretiza orice forma de frontiere (limite); = _ metoda elementului de frontiers. Utilizand modelarea numerica se pot objine date preliminare importante privind evolutia nivelelor si a debitelor extrase din subteran in diverse ipoteze de exploatare a captirii. Programele de calcul sunt elaborate atat pentru regimul de curgere nestafionar cat si pentru regimul stationar care caracterizeazi captarea. Modelarea matematica a fenomenelor legate de apele subterane face parte din metodologia de elaborare a studiilor hidrogeologice si are la baz date temeinice furnizate de studiile de teren. (Vezi studiul PROED 1992- 1997, poz. 45 din bibliografie). 1.8. Investigatii geomorfologice Investigatiile geomorfologice trebuie si se refere la: - gradul de fragmentare a reliefului care determin’ aparitia izvoarelor; ~ Faporturile dintre nivelurile de terasé si de tuned, care determina legiturile hidraulice dintre acviferele respective: + influenta procesclor geomorfologice actuale asupra conditiilor hidrogeologice locale sau zonale. 1.9, Date climatice si meteorologice Pentru evaluarea conditiilor de alimentare, de la suprafaté a acviferelor, sunt necesare date referitoare la: - temperatura aerului (medie anualé i multianuala, valorile ‘maxime $i minime lunare); - umiditatea relativa lunard, anuala si multianuala; > fegimul de precipitarii si distributia sa in timp; ~ _ evapotranspiratia potenfialé gi real. 1.10, Investigatii hidrologice _ Aceste investigatii apar necesare cénd acviferul cercetat se gaseste in legiturd hidraulicd direct cu refeaua hidrograficd de suprafata. in astfel de 19situafii se poate aborda problema captirii de mal, cu alimentarea indusa din rau, sau cu imbogitire artificiala. (Vezi poz. 42 si 43 din bibliografie). Studiile hidrologice, in regim natural, trebuie si stabileascd urmitoarele: - conditiile fizico-geografice ale bazinului de receptie al cursului de apa respectiv si date privind activitatea hidrometrica din zona; - debitele caracteristice ale cursului de apa (minime, medi, maxime); + nivelurile corespunzitoare ale debitelor minime, maxime si medii in diverse sectiuni apropiate de zona de interes; - dinamica albiei cursului de apa in zona respectiva cu referire speciala la eventualele procese de autocolmatare. In condifile captarilor de mal trebuie luate in considerare si urmitoarele elemente: - debitul de servitute, care va rimane pe rau, in aval de amenajare; + hidrograful nivelului apei din rau sau, dupa caz, din lacul de acumulare; = prognoza calititii apei subterane captate, in corelajie cu calitatea apei din rau; - posibilititile de alimentare artificiala a subteranului din suprafati, dacd este cazul. 1.11. Studiul privind influenta lucririlor ingineresti asupra surselor de api subterank Influenjele acestora se pot manifesta ca surse de poluare, puncte (zone) de alimentare sau de descircare ale acviferului cercetat. Studiile respective ‘atebuie si se refere la: . - captiri de api din surse subterane sau de suprafati existente pentru alte folosinte; = captiri de api subterand dezafectate total sau partial, cu analiza cauzelor respective care le-au determinat gi starea actuala a lucririlor rimase; - lucrari cu caracter hidroteimic (aducfiuni, canale pentru evacuarea apelor uzate, batale pentru stocarea apelor uzate, stafij de epurare etc.) din care se pot produce pierderi de api care 88 patrunda in subteran; ~ _ modul de exploatare a eventualelor sisteme de irigafii din zona, ‘cu privire in special la pierderile de api, prin exfiltrare din canale i aductiuni care pot alimenta acviferele subterane; - cariere de balast, argili etc.; - alte refele si construcfii subterane (conducte pentru produse petroliere, canslizari etc.); + alte surse de poluare (localititi, c&i de comunicatii, unitati economico-sociale si industriale) ale ciror evacuiri de api ‘uzatd pot ajunge, in timp, in acviferul cercetat, 1,12, Studiul privind fiabititatea captirilor existente din zona Aceste studii trebuie si stabileascé modul de comportare in timp a captirilor de apa din surse subterane aflate in condifii similare si si recomande parametrii hidrogeologici optimi de exploatare care si nu condued Ia innisipari sau alte fenomene care sd compromité total sau partial exploatarea. (Vezi poz. 46 din bibliografie). Coneluziile acestor studii trebuie si se compare intre ele, in timp, precum si cu recomandirile studiilor hidrogeologice inifiale. 1.13, Studii privind necesitatea si modul de instituire a zonelor de protectie a surselor de api subterani In toate etapele de cercetare, proiectare, trebuie si se studieze posibilitatea practica de instituire a zonei de protectie a sursei si mérimea ci in plan pe perioada de exploatare, in functie de specificul activi economice ce se desfisoara la suprafati in perimetrul bazinului de receptic. Se recomanda ca zonele de protectie sanitara cu regim sever si cu regim de Testrictie si fie stabilite prin calcule de dispersie a poluanfilor conservativi 5i necoriservativi, 1.14, Studii de evaluare a impactului asupra mediului Studiul de evaluare a impactului asupra mediului se va face la cererea organelor locale de protectia mediului, acolo unde este cazul. 2tExploatarea unei surse de apa subterand poate avea efecte directe sau indirecte asupra caliti{ii_mediului si poate determina schimbari in functiunile ecosistemului. Schimbirile pot fi generate de variatia nivelului apei subterane in special la nivelul acviferelor freatice, diminuand functia de autoreglare a ecosistemului. Impactul asupra mediului al acviferelor de adancime poate fi mai redus decat al celor freatice, Deoarece exploatarea sursclor de apd subterana de calitate bun’, realizati in condifii optime, nu genereazd noxe si substanfe nocive, evaluarea impactului se face intr-o singurd etapa prin studiul de evaluare global’ a impactului. in cadrul acestora se va cuantifica formele posibile de ‘manifestare a impactuh + asupra séntifii si securitifii omului; = asupra apelor subterane $i apelor de suprafafa; + asupra stabilitifi terenurilor; asupra peisajului, florei si faunei; = asupra monumentelor, siturilor, rezervafiilor naturale sau istorice; + _ se va evidentia gi impactul mediului asupra captarii in cadrul cercetarilor pentru proiectarea si realizarea lucririlor de captare se vor trata modificdrile ambientului natural al zonei, Procedura de evaluare a impactului se va face conform legii 137/1995 — Legea protectici mediului si se materializeazi prin emiterea acordului sau autorizatiei de mediu. A se consuita si studiul PROED (poz. 47 din bibliografie). 2. Proiectarea captarii de apa din surse subterane 2.1. Prescriptit generale 2.1.1. in functie de marimea gi distribufia stratelor acvifere unde se Propune a se amplasa captarea, se recomanda verificarca aminunjiti a urmitoarelor aspecte cuprinse in studiile hidrogeologice:” - studiul hidrogeologic al interfluviilor teraselor, conurilor de dejectie, trebuie si determine debitele minime capabile ce pot fi captate pe bazi de bilant hidrologic general, calculindu-se cantitatea de api ce se poate infiltra in strat din precipitati, finind seama de amploarea si morfologia bazinului hidrogratie; + lastratele acvifere din luncile raurilor se vor verifica conditiile de infiltrare a apei prin mal si scurgerea ei spre frontul de captare propus, in mai multe profile transversale, tinand seama de caracteristicile hidrologice ale stratelor_acvifere (permeabilitate minima pe profile, grosimea stratelor, panta de sourgere ete. - Ia stratele acvifere de adancime se vor evalua rezervele (volumete) exploatabile de api; ~ _ nivelurile hidrostatice de calcul ale stratului exploatabil trebuie si fie stabilite pe timp de secetd, folosind observafiile existente pe timp mai indelungat iar in lipsa acestora ele se vor aprecia pe baza factorilor climatologici, sau prin estimarea probabilisticé pe modele matematice; - in cazul in care frontul de captare cuprinde zone cu caracteristici diferite, datele hidrologice si hidrogeologice vor fi stabilite in mod diferengiat pentru fiecare zond; ~ captarile din strate subterane cu configuratie complex. vor face obiectul simularilor numerice atat in faza de proiectare ct sui ulterior in timpul exploatirii pentru a se urméri dinamica apelor subterane in condifii de preluare a apei din strat pentru satisfacerea unor folosinte. 2.1.2. Proiectele captirilor de apa subterani trebuie s% analizeze si sa stabileascé pe criterii tehnico-economice urmatoarele: ~ alegerea tipului de captare; - definitivarea amplasamentului; ~ dimensionarea hjdraulic’ a captiri sanitara; ~ _ elementele constructive ale obiectelor captarii; ~ _sistemul de colectare a apei si racordarea la aductiune; + instalatiile hidraulice, mecanice, electrice, de misurd si control, sistemul informational; ~ _ racordarea la sursele de alimentare cu energie electrica; ~ _ instruefiunile de exploatare ale captariis > costul investitiei gi costurile de exploatare raportate la debitul “si volumele de apa ce se preiau din sursa subterand. a zonei de protectie 232.1.3. Sistemele de captare a apei subterane se clasificd in functie de iti i ii in tei tipuri: pozitia axului elementelor captarii - _ captiri verticale: = pufuri sépate sau forate; - captiriorizontale: = drenuri, galerii $i captiri de izvoare; + captiri mixte: a. = pafuri verticale si cuplate cu drenuri radiale. ; Captarile subterane prin pufuri si drenuri se mai pot clasifica in: “perfecte” si “imperfecte”, dup cum dispozitivul de captare este dispus pe toati grosimea stratului acvifer sau numai pe-o parte din grosimea acestuia Captarile orizontale pot fi: een nevizitabile, realizate din tuburi perforate, cu diametrul sub 150 cm; - drenuri vizitabile realizate din galerii permeabile vizitabile, sau tuburi circulare perforate cu diametru mai mare de 150 em. 2.2. Captarea apelor prin pujuri 2.2.1, Prescriptii generale 2.2.1.1. Captirile verticale ale apei se pot realiza prin: = pufuri forate, executate atit in sistem uscat (rotativ-manual sau semimecanic gi percutant mecanic), cét si in sistem hidraulic (rotativ); . . - pufuri spate, executate manual sau semimecanic. 2.2.1.2. Proiectarea puturilor “perfecte” se va face conform prevederilor din S.R. 1629-2/96 din care in cele de mai jos se prezinti un extras. i diametre de 2.2.1.3. Captarile prin pururi sipate se previ de reguli cu 15-3 min finch de capacitatea stratului acvifer gi de posibilititile reale de executie. 2.2.1.4. Captirile prin puturi spate nu se recomanda in cazurile: - cand grosimea stratului acvifer depiseste adancimea de 10 m ‘in granulajia rocii in care este inmagazinati apa subterand; 24 ~ _structura terenului este consttuiti din nisipuri fine care pot fi antrenate cu apa in timpul epuismentelor; ~ cdind trebuie executate un _numér mare de pufuri pentru asigurarea debitului solicitat de folosina 2.2.1.5. Captarea apei subterane prin pufuri forate se recomanda la strate acvifere de mici, medic si mare adéncime cu permeabilitate bund a stratului gi de la adancimi ale stratului acvifer mai mari de 10 m. 2.2.1.6. In cazul stratelor acvifere cu adincimi de 10-25 m si cu permeabilitii variabile atit in sens vertical edt si de-a lungul frontulai de caplare, se recomandi prevederea pufurilor cuplate cu drenuri radiale, dacd existi tehnologie de executie adecvati. 2.2.1.7. Dupa exploatarea integrald a tuturor datelor cuprinse in studiile {ntocmite, la proiectarea captirilor de api prin pufuri trebuie sa se sind seama de urmitoarele recomandai * ¢stimarea resurselor de apa subterand, exploatabile trebuie si aba in vedere toate conditiile hidrogeologice microregionale si locale; ~ _ sf se evidentieze toate captirile de api subterani existente in ond si sa se aprecieze posibilitatea de interferare a acestora cu captarea proiectati; ~ 84 se find seama de existenfa tuturor factorilor antropiei de poluare a acviferelor luate in considerare; + _ de reguld, amplasarca captirilor de apa potabifa este bine si se faci pe eat posibil in amonte de localitatea sau industria pe care urmeaza s& o alimenteze. 22.1.8, Valoarea debitului ce se ia in considerare pentru dimensionarea caplitilor nu trebuie si depigeascd resursa dinamici (debitul maxim exploatabil) a acviferului, corespunzitor lungimii frontului de captare Proiectat (cu exceptia captirilor cu imbogifire artificial), 2.2.1.9. Proiectul unei captiri prin pupur tebuie si cuprindi: * Planul de situatie cu amplasarea tuturor puturilor, (de investigare, supraveghere si de exploatare) a zonelor de 2526 protectie senitard, a lucririlor hidrotehnice aferente si a consrifilr anexe; idrogeologice longi ; peru si prin forajele de studii executate, cu menfionarea caracteristicilor hidrogeologice ale seater acvifer; retoda cea mai adeevaté de forare poturilor) vee a coloanele de luera ee urmeazi a fi utilizate in execute te forajul uscat sau diametrele de sap, la forajul forajelor); - oe pent de sata hidrogeologic ce trebuie realizat in tip sau dupé forare (analize granulometice, fizico-chimice $i agresivitate pentru apa gi sol, carotaj geofizic); de. thar, eal co ceeds “ong, flrs imensiunile coloanclor a Secon si materialele din care sunt confetonate, ‘ial coloanei filtrante si a piesei de fund canine lena ‘gului margaritar folosit la © rului, zone prenate sa izaate, cventualutlzaren gootexeor, cabina i) si pentru construcfile aferente; salt pene sistemul de extagee saa a i (conducte, pompe) cu profilul probabil de depre oat apei fade nivel hidrostatie minim asiguaty ‘i detalii pentru sistemele de actionare, de comanda, con! mo de instiwire a proteejici sanitare, conform Jlementirilor tehnice specifice, in vigoare; sparatura necesari pentru urmiritea functions sormale @ feed put si instructiuni privind tehnica urmaririi si t i exploatarii pufurilor; ; srevederee ner Terje exclusiv de observa, pentru urmirirea in timp a evolutiei nivelurilor de apa din acviferele arenes punere in functiune (la inceperea exploatirii sau dupi un accident). 2.2.1,10. Materialele folosite la constructiile si instalafiile sistemului de saptare se aleg astfel incat si nu se alteeze calitatea apei din subteran si sf nu fie distruse in timp previzibil (min. 50 ani). 2.2.1.11, Sistemul de colectare si pompare a apei, aparatura de mAsuri si control, precum $i piesefe metalice din interiorul cabinelor sau ciminelor Pufurilor se protejeaza impotriva coroziunii, sau se realizeazi din mat rezistente la coroziune. Fiecare denivelarea, 224112, Trebuic si evite realizarea contactului api-aer in zona coloanci filtrante, in acest sens pastrandu-se un spafiu de garda de cca. 0,5- 1,0 m intre nivelul hidrodinamic gi limita superioara a zonei din coloana de la care incep fantele. le Put va avea mijloace de misurat debitul gi 2.1.13, Gura coloanci de foraj, a puyurile forate, trebuie adipo Intro incpere etangi (cimin sau cabin8) avand capacul la cel putin 0.7 m valoarea 9 = TI, (mss) Gradientul hidraulic (mediu) intre rau i dren I, rezulté din relatia: Ho -hy 4q, se calculeazi cu relatia: Le (vezi fig. 4, cap. 2.3 “Captari prin drenuri”) in care: Hy ~ cota nivelului apei in rau, cu asigurarea de calcul considerati la dimensionarea captirii, in metti; hy— cota nivelutui apei in drenul perfect echivalent, in metri; D~ distanja de la frontul de captare pana la malul raului, in metri. Pentru Hy dat, dependenta dintre D si hy rezulté din impunerea conditiei de regim sever pentru protectia sanitara pentru apa infiltrati din rau: Kir, _ Kig(Ho~hy) 7” nb O™ D=Vt= 32 =A Ht, -1,)=-E.5, fe Me in care: ‘Ve Kl/n,— viteza efectiv’ de filtrare, in metri pe secundé; 1, ~ porozitatea efectivi (activi); ty, minim 20 zile — timpul normat pentru definirea zonei de protectie cu regim sever, eventual se stabileste prin efectuarea calculului de optimizare in functie de tipul de poluare, in concordanti cu legislatia in vigoare (conf. SR 1629-2/96); Sq =H, —h, - denivelarea in drenul perfect echivalent, in metri. in continuare rezulta: Qo. =0,08-20: n= ==2; 2c, =0,08-20; ag Denivelarea in puturile frontului de captare cu infiltratie de mal se obtine adunind la denivelarea din drenul perfect echivalent, S, denivelarea suplimentara: D 4, = 2 ty 2 nT" Td, ‘in care: Qo debit optim (maxim) al unui put, in metri cubi pe secundi; T— transmisivitatea acviferelor, in metri pitrafi pe secunda; ©, — jumitate din distanga dintre pufuri, in metri; 4, ~ diametrul exterior al coloanei filtrante sau al filtrului de pietris ‘Indirgaritar in metri. 2.2.2.3. in cazurile unor caplari de apa cu pufuri forate pentru Prelevarea de debite mici, la fazele preliminare de proiectare cand nu se dispune de toate elementele hidrogeologice stabilite prin pomp&ri de proba $¢ pot folosi formulele din literatura tehnicd de specialitate pentru calculul debitelor capabile ce pot fi captate (11).Prescripfii pentru elementele constructive ale pufurilor 2.2.3.1. Prescriptii pentru pupuri forate indltimea de siguranti dintre filtra si culcugul, respectiv acoperigul impermeabil se ia de 0,5 m, respectind insa si conditia ca lungimea activa a filtrut im 75% din grosimea acviferului. Diametrul interior minim al coloanei definitive in care se monteszi pompa submersibilé trebuie s4 fie de cel pufin diametrul exterior al pompei plus 100 mm. ; Sub coloana filtranta se prevede decantorul (piesa de fund). Lungimea decantorului 1, este invers proporfionala cu granulafia stratului acvifer exploatat gi direct proportional cu adancimea totala a putului, dar nu mai mica de 2m. La alegerea dimensiunilor granulelor pietrigului filtrant trebuie respectat regula de alcdtuire a filtrului invers. Grosimea filtrului de pictrig trebuie s& fie de cel pufin 100 mm pe direcfie radiala si va fi in concordanti cu tipul de coloand si granulozitatea stratului. Este interzis& aplicarea oricdrui tip de siti metalic pe coloana filtranta, Materialele utilizate la executia pufurilor, care sunt in contact cu apa captati, trebuie si fie avizate din punct de vedere sanitar. 2.2.3.2, Preseriptii pentru puturi sépate Perefii putului se previd cu goluri (barbacane) in care se monteazi piese speciale, alcdtuite astfel incdt si impiedice antrenarea in put a ‘materialului fin din strat dupa deznisipare. Golurile sunt amplasate incepiind de la 0 cot cu 200-300 mm mai sus de fundul putului si pand la nivelul maxim al apei subterane, astfel incat si se asigure captarea pe tot perimetrul pufului in mod uniform, a intregului debit din strat. Diametrul interior al putului sipat trebuie si fie de cel putin 1,5 m (ru a se permite accesul pe durata executici. me in cazilin care apare percoll refulrii stratului de sub talpa putului se executi un radier de beton la fundul pusului, amplasat cu cel putin 1,5 m sub patul inferior al stratului acvifer care se capteazai. 34 Golul de acces in put se inchide cu un capac metalic, protejat impotriva coroziunii, care trebuie si fie etans si agezat mai sus cu cel putin 300 mm de platforma amenajati din jurul pufului, In sapitura de la exteriorul putului, deasupra nivelului apei subterane, se recomanda executarea unui guler de argili, cu cimentare, cu o grosime minimi de 500 mm gio latime de 2-3 m masurata radial in jurul putului care si impiedice infiltrafia directa a apelor de suprafafa in coloana pufului sau in stratul filtrant. 2.2.3.3. Prescriptii privind punerea in functiune a pufurilor Dupé echiparea fiecdrui foraj de exploatare se executi decolmatarea si deznisiparea pufului, pana la limpezirea complet a apei. Deznisiparea se executé prin pompare cu instalatia aer-lift cu un debit cu cca. 25% mai mare decit cel optim proiectat pentru exploatare si care si functioneze nu mai putin de 4 ore. in cazuri speciale se pot adopta si alte sisteme de deznisipare, funcfie de conditiile locale. Se face verificarea eficienfei hidrodinamice, respectiv a capacititii Putului, pe baza datelor objinute la o pompare cu 3...6 trepte, timp de 2...8 ore pe treaptd si cu valori crescétoare ale debitului, dar fara a se depasi debitul maxim de deznisipare. Prin executarea testului de performanta se fac verificiri continue ale debitului obtinut Q si ale nivelului apei in put, S = f(t) si in final se stabileste diagrama reala de functionare a pufului Q = f{s). Pentru determinarea caracteristicilor de calitate ale apei se executd analizele organoleptice, fizico-chimice, de radioactivitate, bacteriologice si biologice si se comparii cu reglementirile specifice in vigoare referitoare la indicatorii de calitate ceruti pentru apa necesara beneficiarului. In functie de nivelul dinamic corespunzator debitului ce urmeaza a fi captat, pompa submersibila se recomanda a se amplasa intre 5 m pana la 10 1m sub acest nivel si in nici un caz in dreptul filtrului. 2.2.3.4. Sistemele hidraulice de colectare a apei captate prin pufuri care Se recomanda a se adopta sunt urmitoarele: ~ _echiparea puturitor cu electropompe submersibile performante; ~ sifonarea apei captate din puturi intr-un put colector amplasat convenabil fat de captare, din care aceasta se pompeaza spre 35obiectul urmator al schemei de alimentare cu api; sifonarea se recomanda s& se adopte cu dispozitiv autoamorsant deoarece acesta are 0 siguranta sporiti in exploatare; sistemul de sifonare cu conducte in ramp spre puful colector necesiti o conduct perfect ctans8 si cu regim de curgere a apei care si permiti antrenarea aerului spre puful colector, problema greu de rezolvat $i intrefinut in exploaiare, din care cauzi nu se recomandi si se adopte decit in cazuri speciale (panté convenabila la conducti, adincime de pozare micd, colectoare de sifonare de lungime redusi ete. ~ se mentioneaza cd sistemul de aspirafie directi din mai multe pufuri concomitent cu o statie de pompare central nu este recomandabil a fi adoptat din cauza dificultatilor de exploatare. 2.2.3.5, Penta dimensionarea sistemelor hidraulice la captarile prin pufuri se fac urmatoarele recomandari: + electropompele submersible, cu care se echipeazi puturile trebuie alese pe baza diagramelor caracteristice ale acestora si se va urmiri ca diagrama “Q.H” a pompei si permiti funejionarea sa cu un randament corespunzitor. Debitul pompei nu va fi mai mare decat debital putului; = conductele de sifonare sau aspirajie se vor dimensiona pentru o viteza de curgere a apei de 0,6-1,0 m/s; - pompele de vacuum, pentru amorsarea conductelor de sifonare se vor dimensiona astfel ca intregul volum de aer din sistemul de conducte s8 poata fi evacuat in 20-40 minute. Se vor prevedea 2 pompe, una in funcfiune si una de rezerva; - pompele din stafia de pompare centrala se vor prevedea astfel ca s& se asigure indltimea de aspiratie rezultati in ipoteza functiondrii captirii la Quix captat gi la denivelari maxime de exploatare in puturi; 2.2.3.6. Dimensionarea hidraulicd a conductelor de colectare gi ‘transport a apei trebuie sa conducé la urmitoarele conditii de functionare: ~ eaptarea debitului capabil al tsturor pupurilor; + menginerea continui a del admisi menfinerea acestor caracteristici $i prin reglaj succesiv de vane, ficut ulterior in timpul exploatérii); - conductele de transport a apei de la pufuri pind la iegirea din zona captarii, trebuie s& fie dimensionate pe criterii tehnico- economice $i si fie etange si sigure in exploatare; - in cazuri justificate, conductele de transport se vor putea prevedea a fi separate pentru grupuri de 5-8 puturi si bransate la conducta general de transport care va putea fi realizaté cu 2 fire, astfel ca s& permita eventuale reparafii partiale atat la stupurile de puturi cat si la uncle tronsoane de conducte, fard a se scoate total din functiune captarea. 2.24. Zonele de protectie sanitard a captirilor de apa prin puturi Pentru dimensionarea zonelor de protectie se iau in considerare urmatoarele criterii: + capacitatea de purificare asigurati de formatiunile geologice amplasate deasupra stratului acvifer; - extinderea zonei de protectie pe toati aria in care se inregistreazi scideri ale nivelurilor apelor subterane in timpul ‘exploatirii frontului de captare; - _ viteza realé de curgere in acvifer; + mirimea in plan a bazinului de recepfie rezultaté din calcule hidrodinamice; - condifiile la limita ale aeviferului; - natura si pozitia sursei potenfiale de poluare, daci aceasta existd in zona captirii; + pentru captiri importante vor fi ficute estimari pe baza simularilor pe modele matematice. La dimensionarea zonelor de protectie sanitard cu regim sever gi la cea cu regim de restrictii se utilizeazi, de regula, controlul timpului de tranzit al uunei particule de api hidrodinamice active. In cazul captirii pentru api Potabil, mirimea zonei de protectie sanitari cu regim sever a surselor subterane se determing astfel incét si fie asiguratd o durati de parcurgere de minimum 20 zile, pentru orice picdturi de apa, presupusi contaminatd, care ‘ar infiltra, de ta limita acestei zone pani la locul de captare a apei. Aceasti distanja va fi de minimum 50m in amonte si de 20 m in aval de captare. 37Zona de protectie sanitara cu regim de restricjie pentru sursele subterane va fil astfel_ dimensionata si asigure protecjia faji de contaminarea bacteriana si impurificarea chimicd, ludnd in considerare o durata de 50 zile pentru parcurgerea distanfei de la punctul de infiltrare pani la limita zonei de protectie sanitard cu regim sever. La delimitatea zonei de protectic sanitard se vor respecta prevederile STAS 1629/2-81. Zona de protectie sanitard nu ajutd decdt la biodegradarea unor substanfe care sunt transportate de ape subterane. Dimensionarea perimetrului de protectie hidrogeologica se face prin calcule avand in vedere aria pe care se produce regenerarea resursei naturale exploatate prin lucrarile de captare. Pentru acvifercle de adancime la care depozitele acoperitoare confer’ o protecfie naturala impotriva factorilor poluanti, iar in vecinitatea lucririlor de captare s-au luat toate misurile pentru evitarea contaminarii sau a impurificdrii apelor subterane, protectia sanitard se realizeazi numai prin instituirea zonei de protectie cu regim sever. Aceasta va putea fi redusa numai la 10 m in jurul sursei in cazul unui strat freatic de adancime peste 50 'm, cu acoperigul impermeabil. Zona de protectic sanitara cu regim sever se va imprejmui, pentru oprirea accesului necontrolat al populafici, animalelor $i utilajelor de orice fel, devenind astfel parte componenta a captirii, Pot fi exceptate de la imprejmuire acele zone care se gisesc in locuri greu accesibile persoanelor fizice, datorité configurafici terenului. Aceasté zond va fi ins marcata vizibil cu plicufe de avertizare inscripjionate amplasate la limita zonei de regim sever. Zona de restrictie se va delimita pe planul de situatie prin puncte cu coordonate date i prin repere existente in teren, usor detectabile. Ea va fi bomnata si marcata cu plicute de avertizare. in interiorul zonei beneficiarul captirii va asigura conditiile de protectie a sursei prin conventii stabilite cu proprietarii terenului, : in “Normele speciale privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara” aprobate prin H.G. 101/1997, se prezinta in eap. V masuri referitoare la utilizarea -terenurilor cuprinse in perimetrele de protectie hidrogeologica; in cap. VI, “masuri cu privire la exploatarea si amenajarea terenurilor incluse in zonele de protectie sanitara cu regim de restricjie”, iar in cap. VII, “masuri cu privire la utilizarea suprafetelor incluse in zonele de protecfie sanitard cu regim sever”, 38 In cazul captarilor de apa cu infiltratie prin mal, se executi lucrari de consolidare a malurilor si de stabilizare a albiei, necesare pentru protectia captirii. Aceste lucriri nu trebuie sé impiedice alimentarea captirii prin infiltrati i nici s& provoace colmatarea albiei. Pentru mentinerea calitifii apei trebuie sa se ia masuri de protectic impotriva inundatiilor sia stagnirii apetor meteorice. ; Lucririle de protectie impotriva inundatiilor se proiecteaz_prin indiguirea perimetrului aferent puturilor sau prin supraindlfarea acestora astfel incit cle si fie asigurate impotriva inundarii la debitele maxime de calcul si de verificare conform prevederilor din STAS 4273/83 si STAS 4068-2/87. 2.3, Captiri de apa prin drenuri 2.3.1. Prescripfii generale 23.1.1. Captirile de apa prin drenuri trebuie proiectate tinind seama de prescripliile STAS 1629-3/82. Captirile prin drenuri pot fi: vizitabile sau nevizitabile. 2.3.1.2. Proiectarea captarilor prin drenuri, trebuie s& fie precedata de cercetirile de teren, efectuate in conformitate cu prevederile S.R. 1628-1/95 al carui extras s-a prezentat in normativ la cap. BI. 2.3.1.3. Captarea prin drenuri se aplicd de reguld, in cazul unor straturi acvifere cu nivel liber si cu grosimi de 2...5 m ale stratului de apa. Este recomandabil ca adincimea de pozare a drenului si nu depaseasci 10 m. Solutia de captare cu drenuri se alege numai in urma unei comparafii tehnico-economice cu solufia de captare cu pufuri. 2.3.1.4. La captirile importante care se executi pe etape, elementele ‘are intr in dimensionarea intregului front de captare in principal valoarea debitului captat, vor fi reconsiderate in functie de rezultatele efective, ‘obfinute pe primele tronsoane executate gi puse in functiune. 2.3.1.5. Proiectul de execufie al unei captari de apa prin drenuri trebuie 84 cuprinds si urmitoarele prevederi specifice: 39