Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Algebra XII 89

    Uploaded by

    Ciprian-gabriel Chisega-negrila
    6 views62 pages

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    6 views62 pages

    Algebra XII 89

    Uploaded by

    Ciprian-gabriel Chisega-negrila

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 62
    MINISTERUL EDUCATIE! St INVATAMINTULDI Lei 6,80 ISBN 973.30.0066.3, atematica Xil Male id Manual pentru clasa a XIl-a ° x @| s 5} a g < 1 si Qo i 2 & i Editura Didactica si Pedagogicd, Bucuresti - 1969 ‘MINISTERUL EDUCATIEI $1 INVATAMINTULUI ION D. ION A. P. GHIOCA NL. NEDITA Matematica Algebra Manual peritru clasa a Xi ‘Manuatut «fort laborat tn 1979 si eviauit fn 1980 9 tn 1982 pe boza programe! yeolare faprobate: de Minister Haat 1 faxsgzmintute Referenfi: Prof. univ. Gh. Galbuet— Prof. univ. 0. Stimigité Prof. Florina Saon Prof, Maria Tufuian Prof. 1. Vs Mattei Prevénta eifie « manvslulol de agsbrd pntry ela sume suatanpite fev oi pat aul « 1'tadutal, coneso(s sl meatractarruproblemeteitprogramet fal ‘humieol exemple intrduindises_modele de fesoleare ‘opitl inteodivetis 4 teallnat recpitularee uot pee malliy fei, mate af names et ntenfn de a Tosale pe elitor [Alma obisetslor matematice cate sint apo! sstematie invoeate pentru eon stuetaeloe agers “ou alti de Teeurtfoculstvk sint peezentate eleva apleatt ale stryturlor gute xtrifile cu aptrize de 14 sryitut seca capitol se aa Ingoree sport ponte malemalicd, Tezovares Tor ef necesa “Autorismuljumese pe aceasta eate reerejior pentru sugstile feat, yrofeso- rile de matematlea i muniepiol Bueureyt, din jude Brapov, Be, {UMraean esse ah inifat si Teaiat un fruetvos alog supra manalalu, A eestor eu un ent, pancurgeres ISBN 973-30-0066-3 Redaclor : Prof, CXtilin-Poteu Nicolesea Tehnoredacior : Winea Prosan Coperta: Ns Sirhu PRELIMINARI #1. NUMERE: este tot in acest manual vom nota eu ‘N multimea numerelor naturale, N= (0, 1,2,...,0, + Referitor la adunarea si inmul prietitile : fea nuimerelor naturale aceeptim pro- )@+)+za24+Q42, 2)0+a=2+40 Detunyts, 4) Gen): = x(u2), 5) Lex 6) xy +2) Dy = ye rie wt, orieare ar fi 2, y, 7 = N. De asemenea, Yom nota cu Z, mulfimea numerelor intiegi, Babee, 2, <1, 0, 1582 Proprieti{ile 1) —7) precum gi proprietatea : ete ma Bete eae s ysar: tisid}s Pentru s'@ O.2 4.0, = afm natin oe ot add Absa ee orieare ar fre Q, 240, Cu R va fi notata multimea numerelor reale, iar eu € muljimea numeretor complexe, € = {e+ id] a, & ¢ R}. Pentru adunaréa si Inmulfires numerelor Teale (complexe) acceptim ca adevarate proprietifile’ 1)— 9). Avem i - Nczcecrce Literele folosite mai sus pentru notarea mulfimilor de numere mention nate apar in textul manualului culese-aldin (gras). Pentru serierea lor ew 3) » Gontradictie, Deci & — bi si atunci mitna (pe hitie sau la tals... Ia lietele de tipac uzuale se adauga 9 lnle tuplimentard, Acente conventi'de notati sint consaerate in literatura mate- ratiea actual stie ett 2 nu este numar rafional. SA reamintim demonstrajia, Dacd YZ Q, atunci JZ — a/b, cw, be Z, b oO. Pulem presupune ei fractin eta trestles tater adici a si nu admit nei un divizor comun ¢ © 2 asic! incit|c] > 1. Cum at = 20" rebults cd a este par, deci a este par, de unde @ =2a,, cu a, = Z Avem 4a; — 20%, deci 2a} = O°. Rezulta ca gi b este par, deci @ 31 8 admit ea divizot comun pe 2, Contradietc 1.1. Definilie. Spumem ef un numvtr intrey i diferit de 0 31 1 ete er de patgate daci mu se divide prin pitratul nici unui num pr Astfel numerele 6 2, —15 {libere de pltrate, Numerele 108 si 40 nu sint libere de pitrate cSci 108 ~ 38.2", —40 = (—5)-2, Daci d > 0 atunci prin 4/@ notim radicalul aritmetic al lui d, adiea cul aumar rea « > 0 ase! neita* =d. Dackd < 0, atunel fa =i/—d, unde i? — — 1, Astiel /—3 —i./3. 1.2, TeoremA, ach d este un numie tnteey Wher de péténte, arunet via. uF Demonstrajie, Daca d <0, atunci JT este numir complex si deci V4 Q. Rimine si considersm enzil d > 1, Dack fd 0 atunei J — a/b @> 0, b> O unde «jd este o fractie ireductibls. Avem dl? =a st dack a =1, atunci Hd =1, deci d —1, Contradictie. Deci «> 1 9i atunci@ fadmite un divizor prim Ayadar a — pe, ewe 6 Z, de unde Od — pe! Gum fractia a/b este ireductibila, p nu divide pe b, deci din egalitates bid — = pe reaultd ed p* divide pe d. Contradicte. Numerele de forma a-+ b/d, eu a, b 'Q sid intreg liber de patrate se nuimese numere pitratice. Astel Es V3 44393, 2-31 1 v3 sint numere patratice, unde if = — 1 Dac t+ bY si a! + W'Yd sint oud numere patratice, atunci a4 dd ad +0 Toe (sib =. In adevir, dact a+b JT a +i fast b# H atunes Ja Dacis d este un intreg liber de pateate, tune! notin ex Q (ya) mut times tuturor numerelor pitratice de forma a+ bd, cu a) < Q si cu ‘Z{y/d) multimea tuturor numerelor patratice de forma a + b/d cua, b = Z Asada WIE + JT 0, be 0} i : Ay ata + b/d | a, b =z), Evident zczvalc wa) ce, iF cind d> 0, ave chiar (yd) CR. Astfel OV) — fF VB o. be OCR Mi= {a+ tila bence 4g _Dith = a +.bS7 este um mumae pateatic. Fa — td se mimeste conjugatul Ini = 8 2. MULTINE §1 FUNCPH (reeapicularey Fie E 0 mullime. Vom nota eu @(E) mul Iultimilor) lui E, Daca X, ¥ < @(&), reuniunea, respectiv interseefia lui X ew Y, xuy# vespective ! xayit (PER |reX sire yy Amintim urmatoarele proprietai ale reuniunit gi nKUNUZ = 2 BUX=KUBEX. ENX=xQRKH 9 XUV =YUX, xn y-=¥nqx 4) XUYAD-KUNNKUD. xA(rUA - -aNHNUaAD X.¥,Z © (1), unde g este submullimea vida ah Fie # si F dou multimi, Pentru o functie 8 efiunea tui f asupra elementelor x © orieare ar fi vie even pen rin notatia PEP, 2 fa) unde /(x) este imaginea tui prin f, tune numiral patratic mea Auturor pattilor (sub- atunei ew XU ¥ si. XC) ¥ vom nota XUVUD, KAYNZ-xNWAy:; Prempunem ff gi q si Sancti aurjetive $i ie z © F. Gum fst g slat funell surjective, existh y © asttel init 2 —/() si extt 2 © astfel incit y — g(x), de unde #8, We) Ge) 2 =f) = fate) fos) (2) ~ Ha), se nieari en fog si se mumeste compusa functiet f deci h =fog este funelie susjectivi. Ultima afirmatie este acum evident cutis 9 (2 Hg 1). : Daci F si P sint dowd multimi, Yom nota cu #\.F multimea Functia g:E> 8, Ag@) =x, Vre, se Bees mumeste aplicalia identiced a multimii : ENP -(@ s E[ re PF} sinc acco ingat onbke tun i ap numitt diferena dintre H si F (in aceasta ordine). Gu x F vom nota Riis, ea eae Heriien car tcl’ all ul fea) epee itabat tutor petecbliow eda a5 5 (yur BsyeF, 1) (fagoh =fo(gok) Vf. he BE), Be Diof—fole—f | VF | sR) Fi. 11 (e, M|2 =H, y © Fy Domonstrafie. Pentru oricex = E avem : ((foa)oh) (x) — (Fou) (hte) = flatk(e))) 5S. MATRICE (recapitularey i Notim- eu M(H) multimea tuturor matricelor pitratice A de ordia 2 cu coefieienti din R, i (Fo(go!)) (2) = (gob) (2)) = (otha) de wade ay eR (foaok = fo(goh). 5 Vou folosi si sevierea mai condensati : A’ — (a, Daci A, B = M\(R), A =(a,), B= (b,), atunci suma A+ Ba mavi- (1p0f) (2) = taf) = f(0) = 112) = (Pot) @), cei A cu matrices B se defineste prin aa (as bn tie fda Avni Lael = [ols ~f Treen tide © tunetie f+ Fese numeste injected deck fis) ¥ fa) oneare arf De asemenea, pfodusu! AB al matricet A cu matricea B ae definste prin: re SE ty, cen ce revine Ie: (ihe an ate ste De asemenea, pentru oriee 2 © B avem : ) = am. fe) sad, =. sa an ero Loc oe Spunem ch funetin /: E> F este sujecttod dacd : Matricele 0, £ si —A din M,(R), Vy SP, 3x eB asttel ineit y = f(x). = ‘i (! 2) ae, ( eee © funetic fs H = F se numeste bijectin’ daca este injectiva si surjectiva, 0 6, 04 ie en 22, Teoremf Fie E 0 inuljime gif, 9 = 9(E). Died (si g suc fanetit ‘58 numese respectiv unatricen zero, m alices unitate, opusa matricei A. injective (surjective, hijeetive) atunet fog este funetio imjectivit (respec Avem urmatoarele proprictati ale’ adunatii si inmuljirit matricetor dia iy sunjoctiva, bijeothia). vf) aD : Demonsiratie, Fie h — fog. Presupunem ch f si g sint injective gi fie 1) A+B) +0=A4(B40. fel incl A(r) = hfe). Reziltd eh fig(e,)) = gta). Cum f es jctiva rezulti ch g(x,) — g(z,), de unde x =z, clei si g este 20+A =A+0 4, Asadac h — fog este functie injectivi. Bea erie ym = 5) (AB)E = A(BO), 8) RA = AE —A, 1) AB +O =AB+ dC; (B+ OA ~RA+ cA oriedre ar fA, B,C € M,(R), Dupi cum se stie din clasa a Xa, demon- Strarea Tor se face invocind proprietati sinilare ale operatilor cw nuimere reale, Astfel: > oe) (e (ee ee (ate aeons een n+ (ts) ty + (ann) 00) #1 analog.(—A) + A =0. Vom nota ca My(2), M,(Q), MC) mul\imes matricelor patratice de ordin 2 ou coefcienti tn Z, Q, C, respectiv. In general, pentru n> 1, notim eu M,@), M(Q), --. mulfimea matrieelor pitratice de ondin n cu coeticient In 2, Q, ..-,respectiv. Daci A = M(R), A = (ay), vom nota eu det(A) determinant! mae tricei A, 3 det (4) —[° ) Suey any, © 31, Teorema. Orleare ar fi A, = MAR) A (ay), B= (bis), det (AB) = det (A) det (B). Demonstratie. Avem (a. afte Py year: a ey. as tas) Nas Pas) Naadas + andar ads + and Po de alta parte, se observa ef avem identitate (oaabag + sab) (Caabus + tanbas) ~ (@asbas + Gaede) (atae + indus) = = (lastas — days) beaber ~ Barbs ‘an = ae unde det (AB) = det (A) det (2). Exempte aes ey A=. stn 1)" oricare ar fin 1.2, “In adevar, det (A) =2 x 2—5 x 1 =— 1 gi deci alirmatia este ade- varati pentru’ nm = 1. Presupunem ci n> 1 si eh det (A"™) (1), Muned et (4%) = det (A"-1-A) = det (A*™) det (A) — 1-1-1) = (1) $4 NUMERE RBLATIY PRIME trecapitulere) Fie @ si b dowd numere intregi. Un numir d = Z, d > 0, se numeste el mai mare divisor comun (c.rm.m.d.e.) al lui a 51 0 dack + @) djasi dl ay Qclasicibscia Daci d’ = Z, d’ > 0, satisface. de gsemenea. (1) si (2), atunci_avem Id sid fd’ de inde d! a. Asadar, e.mh.m.d.c. al numerelor @ 51 0, tn ez cei exista, este unie determinat. Pentra c.in.m.d.c, al li a sib folosim notatia, d=, d). i 41 Teorems, Flea. He 2. At dle. al ui gt b exist. Mai sult, daca d,— fab) at fee Z asifel tnelt @ ah + dk Demonstrajic. Daci a —b ~0, atiunci d —0 si 0 Oh + Ok, unde A, Ak pot fi luali chiar arbitrar din Z in acest caz. Presupunem ea 40 sau b #0. Fie d —ah-+ bk cel mai mie numér striet pozitiv printre numerele de forma arty nyen + (avitati e& printre ele se gasese numere striet pozitive Dac c| asic] b, atunei ¢ divide si pe ak + bk =d, devi d satistace (2) din definitia c.m.m.d.c. Rémine si mai aritim e& d| a sid | 0. ) Daci d nu divide pe a, existi q,r © % astfel ineit anatn v 0 este un nummie prim, atunei: ast (2) bats) = t+ Sy ~ 5, ~26)) = = Oe, + 35) + 9(— 24 ~ Bap, — Cs + Bay de-unde fof = ty 2) Real din Bx. 4, pet. 2) Hoa Ba) = len 2) = @ph=t Vast, 1eacp. ‘ iene Jn adevar, p find numae prim, singusi sai divizori povitivi sint 1 si p, Cum 1 & a= p, p nu ponte divide pe a Rezwlt4 4 singurul divizor eomun al lui a gi peste 1 si atunci si e.m.m.d.c, al lui a $i p este 1. [R—a] Fie u, a = @, % Pentru orice n= N, numarul m —n se divide prin 6, In adevar, mt — n= (n— 1)n(n + 1), devi m? — nse divide prin 2.13, Cum 2, 8) =1, im ( ‘) (e i rezulta cd n° — 1 se divide si prin 2 x 8 =6. 5 2) le 3% Dack p > 0, ¢> Osint doud numere prime distincte, atu 1) Gasiti o matrice X © M,(Z) astfel ineit UX = E; ; eee : 2) Aratati ea eeuatin AX —E admite 0 solutie X= M\(Z) dacd si | soumai dae det (A) — +! 1 gi in acest eaz avem si XA In adevir, st presupunem ci p = ait 290) = key. x=(f Heaney wet at cn emt «fin and = ) Bd fee tnt er cti ; 2) Romultt dln 1) wbserviod ef 1p este tunelie tnjeetivk sf aurjectiv, ane ( “4 4 Braye eae 2 Rewnté din 2). 3h artbete eazurh ave 91 SA — pritivi relativ primi, m= mm, i sym — 1}, Bm = 0,1 a 4) Multimen 32 are m clemente 1 multimea Re, X Ra, st6 mm =m Esto dec sulclent si aritam ed funciia f este inleliv8. Fe 4, = Ry a i). Atanet (6 mod my «med i) (mad my 6 08. my. erultt-ef ¢ mod m— dm x «tod me = mod my Cum a ed m Sedum che aa acral ein pa ea Ge on eiimi(e-<0) Daim, m= 1, oe mmtl (oH) Comte ‘eal 4 Arad f ete fi infer 2) tn acest car m= 4% 3= 1% Ru — (0, 1, 2, ab Sco aioe 10) = 0,0 1)= 0,5 1= 0 9) 10)= (1,25 10)= @,3)5 16) = 0); 10) = ©, 0) 1) =, 1); K)= 0,2); = 0,0; 100) = @ 1); Ha) = @, 2). astte 4 HO) = mod 4, 7 1008) = (3 2), Ave f: £4, fo) = Be +4, Vo % Antal ek: 1) F este tunetiesaectva 2) mu este fanctiesurictiva. Bre (NON, fi) a4, VEEN Gl GON, ofs) = 2— ‘10)= 0. Arita ok 1 F este tnfectivé mu este sutjectivg; 2) ¢ ste surjetivk gf nu este fect 3) 00f = te 3, Pentra a, 8S R, a4 0, defini Fanetn fey! MM. f, ole) — gr +8, VE EM, Arttay et 1) fay este acti Diectva 2) fa relese = heeatus¥es 6 HER, 04 0 6A 0. B)Peatma 0, DER, @F 0, gist g, BR astel elt fe, sop = I He Awana, s=(! N).ranxnen one, Ty) BB fe) = 2, 4 25 4, $n) Ye = (ey, me B, MPP Glen Qnctny tntan) You Gnas seta 4) face nee nbn ta ere 2) fete bijetiv mina cia al ; WHAG BR Moe 4. Peto 8 = dann tne : - pene) Bre Ae MO), A= all ck Arita et: of nema sea gos 7, Pentra 0 matics A = 48) 3) Eexistd a © astrel inet A =( | 2) AX = XA otleare ar fi X © MR). 1) Detexmini matreele A & 9147) eu propeette: ANA Bal det (=, 2) Deed Arata cf: yu 2) UUs = Us Dack A © at(Hy, A = (a), ane detision matcgea ae? mum (ayspusa matriest A, Vestine 1) (A+ Bm ATSB 2) (Any? = Btar DUA ovicare at 1h A, 1 © MAM), 4), Funetia (2 STAR) -+ MAM), (A) = AY, A= MR) este Dibetivg. u, re wa{ae sian] a= (5 4 } bem ax oh Artayi 1) vaca 4, =H, atunct AB =H. 2) Oricare ar fi A © Ht exista X & Hf astfel incit AX bal axa ou ented In he 12, Fle 0, Dy Boon be 1) Daek (e, 6) 2} Duc pentru rice L # J ave (6) Domonsteai I 1 C$ my atanel ( BPpnbs) = 15 bile 1 Lm, alan 1, Dack este par, arate x? se divide pin 260 1. 4) determina mumerete » = 2[V=B], = a+ OY Aatea ch exis = = Z[Y=B] asttel tnt be 2) Gist 2< Q(B) aster met ox = 1, unde 16, Fle Bo moltime a1 Cp: £(E) 908), Cel) — BAX, YX G SCE. Arad: o& aplle ta Gy are prorietatite 2) GX U1) = C099 Cx) 9 CAEN Y) = GOO UC) 2) Cros = tate, 4) Apliatin Cy este bijectiva. 1G*, Fie Ae MMM), A= (4), BR Ral fy TA 2) = (08s + rte ts + sth ‘Avital of uradtoarteatitaatt sit echivaente: YX, Ye au, YS, Ye 006, Boe, 1) fa ete Bifeetiva 2) det (A) #0. AT, Pontes orice A M(H), A — (6) detain apleata f ca ta Ex. 16% Arita ot Dip tar A= Bs 2) ashe fam YA, Be MAR); 2) Folosind asociativitaten compuner tunefillor, deduge ek (ABYC = ALC), VA, BG MAM). 1m", Determiaaji matriesle A= M7) cu propestaten A ee ae". 1 Fle (A= ata) AFA = 8). Arata 1) Dach A = 0, atunct det (A) 2) Avent 4.6 0, si dot (A) ants} tnt 4a 1030 (0,25) ford — sin) ee) 8) Avem A 6 0, gh dot (4) =~ 230610, 25) fos sino a(n 4) Avem A Oye APA m AAT = 5) Dick A, B'S 0,9 AB = On js (A © MAR) | AF = Ay 1 8= (A © BIBL AT = — A). Arita ot stot Ht VA, Bene At nex: 2)VA, Bese Atnes; 9 AERA Ew Amo; 4) YAS M(W exe De yh CHE une determinate ex propeetales reo te oe ee Deduct ob (a, ®) este egal cn ulm rest alent de 0 dn igoeteal tal ued Fie as dod numere intreg nenegative, 1) Arstatt of = 1, 2 — 1) = 200.0), 2) Deducett eA 2" —1, 2" — 1) = 14(0, 9 Sh 4 $0 allel melt q@—3 mu, se aivige pring, Dack m= 21 — 1, me 20ST meat mae ym a mn Be tamel (mm) = pentew Fy ® y LEGI DE CoMPOziTIE, $1. NOTIONEA be LEGE DE COMPo7tTIE, EXEMPLE Si trecem mai inti in revist8 citeva exemple cunoscute caré permit degajarea conceptului de lege de composite, Pentru moment si ne fixim atentia asupra multimii N= {0, 1, 2, ..-5 ‘,...} a mumerelor naturale. Operatia de adunare a numerelot naturale ne permite $8 definim aplicatia F , FEN ANON (HY) > 60 §) prin care facem si corespunda Ia orice pereche ordonati (x, y) de numere naturale un numar natural unig determinat g(@, g) —2-4 9, numit sume Ini # on y. Astil, 9, 7) —3-+7 = 10, 9(5, 4) 544 9 ete Analog, folosind trmuitrea numerclor naturale, putem defini aplicatia 4ENXNON, = He, 9) prin care la orice pereche' ordonati (x, y) de numere naturale asociem un homér natural unie determinat (c, y) 29. numit produsul lui eu 9, Astfel 48, 7) 3.x 7 =21, 9, 4) —5 x4 —20 ete : Schimbind eadrul, observatisimilare pot fi faeute po multimea @(B) “a tututor parilor X sle nei mulyimi date B, Putem defini aplicayile M(B) x 2(F) — ME), (X, ¥) + 9X, ¥) =XUY. 42 9(B) x (8) 82), (KY) UX, ¥) = XN. In viziunea aceasta, @ poarti numele de operatie de reuntune, iar 9(X, ¥) =X UY se numeste reuniunea Ini X eu Y; } poarti numele de operatic Ae intersect, iar YX, ¥) =X ¥ se numeste intrsectia hi X ou Y. Pentru a sueprinde tntr-o schemi generalé sitvatii ca cele enumerate ‘mai sus, vom considera o multime nevida M gio aplicatic ws oiM x M + M,(, 9) ofc, 0), ‘igiorind natura elementelor multimii Af, precum si legea efectiva prin care ‘In orice pereche ordonata (x, y) de elemente din Mf se asociazi un element unie #(c, y) © M. Se obfine astfet notiunes de lege de compocitic pe mul- simea Ml. Mai precis: Ll, Definivi, #e Mo muifime Wevidh. 0 apticatio g detinits pe proe dasul eattezian Mx M eu calori in Mf, PMX MI (in + oe u) Elemental unic determinat 9(2, y) © M cate corespunde perechit ordo nate (x, y) © M x M prin aplicalia g se oumeste compusul lui = ey prin legea de comporitie 9. “Sige de compute pe 0 mullime M poartt ines numee de operate igebricd pe M sau operatic binard pe M. Este clar ef adunarea 31 Inml fires oumerelor naturale sint legi de compositie pe M—N, reuniunea intersect sint legi de compocitie pe multimea Mf — &(6) a tuturor {ilor unei muljimi Legilé de compozitie sint date in diferite notati, De regula se foloseste fie notatiaadtod, fe notafia mulipicatiod. In notajia adit punem 9(2, 1) = = #44 Elementul x + y se numeste sume lui x cu, lar legen de com- pozitie 9 se numeste adunare. In notatia mulfiplicatio’ punem 9(2, 9) = 9 sau (2, y) —2-p. Elementul zy se numeste produsul lui eu y, iar legea de compozitie @ se mumeste inmallire, In unete eazuri, fe obligati de traditie, fie din necesitaten de a dstinge Intre mai multe operatii algebrice, pentru compustl 9(2, y) al lui x ety se folosese inca notatit ea: TOT AY FV Ye TeY, x Oy, 21 y wT yg, zAy ete, Exemple 1. Adunarea si inmulfirea matricefor, Fie M,(B) mul\imea matricelor patra- tice de ardih 2 eu coeficienti din Asociind fieedrei perechi ordonate (4, B) de matrice din M(B) matricea A + B © M,(R) se objine o lege de compozitie ¢ pe Ma(R), 9: MAR) x M,(R) + MM), (A, B) + 9(4, B) =A + B, numiti eperatia de adunare a matrieelor. Asociind tfecdrei pereehi ordonate (A, B) de matrice din Mf,(R) cca AB © M,(R) se obtine o lege de comporitie pe M,(R), 4: MAR) x MQ) + ID, (A, B) + YA, B) = AB, numiti operafia de tnmuljire « matricelor. 2 Compunerea functiilor. Fle E © multime si #() multimea tuturor func- filor f: E -» B, Asociind fiecdret perechi ordonate (f, g) de funetii din (E) Lunctin foy © 8(E) se obtine o lege de compozitie » pe (2), 9:85) x 5B) + 9(E), Uf, 9) > ath, 9) = fos, numiti operafia de compunere a funetiiler B. Adinaren 3i inmuljirea modulo n. Fic Z maulfimea numerelor iatregi si ‘n> 0 un numir tntreg fixat, Este gtiut 4 pentru orice a © Z exist 9, 1 =Z unie determinati astfel incit e a=m+r0a, urmatoarele dou legi de compozitie = eZ x ZZ, (a, 9a, y aed si YiZX ZZ, (a 2+ Ya, ) =a@b numite eduneréa nvdulo n, respectiv trmatlirea madulon. AML, dick n= 6, atuncl7 @ 9 = 4, (~3) 5 ~ $ deoaree 7 @9 = (7 + 9) mod 6 = 16 mod 0 6, (~8) @5 = ((-3) x 5) mod 6 = (—19) mod 6 =(—2) mod 6 = (0-3) sod 8)’ mod 63 42 PARTE STABILA, LEGE DE ComPozrpiE INDUSA 2A. Definifie. Fie Mf © mulfime pe eare este detiniti 0 loge de eomporitie g. © submuljime 2 a Jui M eu peopriotate Va, y =H 9(e, 9) oH ‘se pumeste parte stabild a Int Xf ta raport ot legen de compozitie o. Daci H este o parte stabil a lui M in raport cu legea de compozitie gif x M ~ M, atunei pe H putem defini legea de compozitie 9 : H x H > “+H, punind eG, volt, Net V2.4 oH. Yom spune cd 9! este legea de compozitie indusd pe H de citre p. Exemple 1, Multimea 22 ~ (2k| k © Z} a numerclor Intregi pare-este o parte stabil a lui Z In raport cu operatia de adunare a numerelor intregi pentru ¢& suma a dowd numere pare este un numir par. 18 In adevar, dack 2, y < 2%, 2 —2h, y = 2k, atunci x+y 2h + 2k = 2h+ b) © 22, Mulfimea 22 +1 — {2k-+1|k ©Z} a numerelor intregi impare ‘este o parte stabili a lui Z fn raport cu inmultirea si nu este parte stabil a ui Z in raport eu adunarea. In adevar, dacd 2, y = 2Z-+ 1, atunci x =2h+ 1, y =2k-+1, deci WH Ah+ NORE) 20 thE N+] w+4 ai Sty mht t+ A+ Tapes ew+1. 2 Fie n un numir natural mai mare ea 0 si % = (0, 1,2,...n— Cz, Mulgimca 8 este o parte stabil a lui Z atit in raport eu adunarea modulo n eft si in raport eu inmultirea modulo n. In adevir, oricare ar fiz, y eZ avem 2 @y eR, gi z@y © Hy si'tn particular Ynys rOye®, r@yeR,, Dacd n> 1, atunci %, nu este stabilé in raport eu adunaren mumerclor intregi, iar daca n > 2, atunei &, nu este stabila in raport eu inmulfirea uzualé a numerelor Intregi. 3. Fie E ={1, 2, 3} i H = {f = 5()| f@) 3}. Atunci H este o parte stabila a tui 5(22) in raport eu operatia de compu. nere, In adevir, duct f, g = H, atunei ((3) —3, 9(3) —3, deci (fog) @) = flat) = f(3) = 3, de unde fog « H. § 9. TABLA UNEI LEGX DE ComPoziyiE Fie 3 0 multime fini, Mf {a,, a4, 45}. In acest caz o lege de compezite 9 pe M, 9: M x M -» Mf, poate fi dtd prin com ceestecurpecut sub numele de table operatiet 9, care const dintrun tabel um ln 9. coloane afectateeelorn elemente ale lui 31, Tabla legit de compositie 9 com, fine la intersect ine ui, eu colonna Iie, elemental pay, 1) 9 ‘Tabla unei operatii este utili In perfectarea calculelor algebrice $i, a5 cum se va vedea :aai tirziu, In testarea unor proprietifi ale operatiei. ‘Tablele op sratillor induse pe 2 — {0, 1, 2, 3, 4} de adunarea si inmul- {rea modulo 5 sint urmftoarele alo ‘Tabla adus Fie acum F = {1, 2, ..n}. 0 functie [12 — E ee d& uncort cu ajuto- rul unui tabel eu dow linit: oa $=(n5 “9 In prima linie se trec in ordine numerele 1, 2,...,n lar in a doua linie se tree imaginle aeetora prin f, anume f(D), (2), {1,2}. atunelelementele [al 9(2) ait a) ate las ae sels) se ol 4) fi). Astfel, dack B= ‘Tabla operatiei de compunere % funcitilor din #(B) este urmitourea : 1 Astfel, foh — 9. In adevir (fob) (1) = f(h()) = 72) =1 = g(t) 1 oth (2) = fh2)) — f2) = 1 = (2) de nde foh = g, Result ein intersectialiniel lui f cx eolouna fut dia tabla operatiet de compunere a functilor din #(E) se pune Tunctia 9. Diceet din tabla operaliel de compunere a functor din (E) se deduce c& submaltimea H = {o,f} a lui #(B) este stabil in raport ch operatio dé compiinere a foneilor. $4, asocianiviraTe: Notiunea de lege de compozitie prezint un mare grad de generalitate. In definitia unei tegi de compozifie @ pe o multime M se ignord atit natura -clementelor multimii M cit si modul efeetiv in care p actioneazi pe M x M. Singura restrietie pusa este ca 9 si asocieze Ia orice cuplu ordonat (x, y) de clemente din M un element g(r, y) din M si numai unul. Din acest motiv studial legilor de eompozitie bazat doar pe definitia lor este foarte sirac in reaultate, S- dovedit fertila ideoa de a studia legi de compozitie ce au pron prietiti care pot fi ,semnalate* in multe exemple ,conerete” ‘Vom presupune tn continuate ei M este © multime ne 0 lege de compecitic ne", echipata ew Mx MM, (@, 9) 299. y se citeste : x compus cu y sau x star y sau z stea y. ile si rezultatele vor fi date folosind aceasti notatie (notatia nd si fie Heute precizirile ce se impun si in alte notalii pentru legea de compozitie, Fie x, y, 2 © M. Prezenta parantezelor in expresia (roe cere urmitoarea procedurd de calc: se afl Inti compusul Lui x eu y 91 apot ay se compune (la dreapta !) cu z, obinindu-se in final elementul (rey)ez & © M, Prezenia paraitezelor In expresia z+(ges) impune ai aflam tat yor Si 5H compunem apoi (la stings Den 2, oblinindwse aatel slemental 2e(ges) © ME 41, Definite. O Yege de compezitie Mx M—+ AM, (ep) > 20y, 90 acste qocllld dack + (eyez —2e(yez), Yn, FEM. Dac legen de ¢ mpozitie este dati in notatie aditiva (moult Atunei proprietatea de asociativitate 2 acesteia se serie : (@+o+2=2+ +2, Ve nee M, -_respeetiv (eae = a9), V2, 9, 2M acl folasim notata x.y pentru comps lai eu, ancl propre “taleo de asciativitate nese Excmmple 1. Adunarea si inmultiren numerelor reale sit legi de compozitie asocietive pentru 3 @tmt+r=2404+9, % Adunarea si inmultirea matricelor din M,(R) sint legi de compozitie aso- ciative, deoarece (ep: = 219), V2, ye Te (A+ B)+C-A+ (BHO), (ABC = ABO, VA, B,C < MyM). 3 Reuniunea si intersectia parilor unei muljimi & sint legi de compozitie asoclative, deoarece (XUYUZ=XUKUD, orieare ar fi X, Y, Z © 9B). 4 Compunerea funetillor unei multimi £ in ea insii este o lege de compo- aifie asociativa, deoarece (Fook =fo(goh), Vf, g, b= B(E). 5, Pe multimea 2 a numerelor intregi definim legea de eompozitie eaAMNZ-xna~Ny ZxLo%, (2-9. Cum @—7)—1=-5 4-3 lege de compozitie nu este asoeiativa, (71), rezulta ch accastit 55. CoMUramiViTaTE Proprietatea de asociativitate Lirgeste mult aria posibilitatilot in per. fectarea caleulului algebric. O alti sursi tn acest sens este dati de legile de compozitie pentru care compusul a dow elemente oarecare este indepen- ‘dent de ordinea in care se face compunerea acestora. Mai precis 5A. Definitie. © lege de compozitic M x M—+M, (x, y) > ay +0 mumeste comilaliv’, dei + say ~ yor, Wx, y = M. eree Adunarea si Inmultirea numerelor reale, reuniunea si intersectia pirtilor ‘une: mulfimi sint legi de compozitie comutative. . Remarct. Comutativitnten une Iogh do composiie aati pe 9 wlhime foité M poate 1 verfcat pe tabla operatic: clementut sy de la ntetscia linet Hol = colonia Ia y ttebule 64 fe egal cu elemental ge de Ia intersota lost ui yeu coloana lat x, oreare at fi fy y@ M, Accasta reve In proprietatee ef {abla operayel este simeteicd In raport cy lagonata petntpals (tg. 1.3) tn § 9 aw fost ate tableleadundrié sb tamale fill moduto 5 pe Re={0, 4 2 8, 4}. Gum aceate {able sint simetcie ta raport ct dlagonala. pin ‘pall rezultd ef legie de comporitie menvonate int comutative, Tot ta Yes ita a fst dat tabla come neil functor din GE, unde K = (1, 2). Pe {abla acestel legi de componiie se constald of op = he 9 = 904, deci aceastd operatic mm ete comatativa. Numeroase legi de compositie se deti- nese cu ajutorul altora deja eunoseute. Asemenes operayit pot prelua unele pron prietiti de la cele de plecare prin ,mecanismul” dat chiar de definitia lor. Astfel comutativitaten adundcli matricelor din Mf,(R) este 0 conscein(a a proprietiii de comutativitate a adunirii numerelor reale. In adevar, acd Pi. Th, ecu caae sacle oe) Geemlcte ak te) al cee ees) (S st) =e sa } Si observim cA inmultirea matricelor din M,(R) nu este comutativa, eu toate ed inmulfirea numerslor reale este comutativa, Aceasta rezulta di cexemplul urmitor : (i JG D6 dG )-0 lt 3: Exercitii rezolvate R—1] Pe multimen % a numerclor intregi defini Iygen de compor — aitie ‘ LXL+D, (x, y) + xoy xt y— ay, numita compuncrea circulard. Si se arate e& legea de compozitie ,o% este asociativ’ si comutativa Sotaie, Daed =, y, (conor ©, stuns (ty morme byte (et y— ae Shy sa yee tae, Soli t t= a byte — ye ewe Seb ete ayo et ee, olyo! (copper = rower. De atemenca, penint 5, Z aveen sop = 849 — = 0+ 8 ~ yx = yor. R— 2] Fic M si N dowk multimi, ,+" o lege de compozitie pe M, 0" fo lege de comporitie pe N si [2M +N o functie surjectivi astfel inctt fev) = feofty). 1) Dacd legea de compozitic +" este asoeiativi (comutativa) atunei legea de compozitie 0% este asociativa (resp. comutativa), 2) Funetia [:Z > %, f(z) =1— 2 are proprietaten fery) = f@ofw. unde 2y este produsul uzual in 7, iar 40" este compunerea circular (v. Ex. R—). 3) Daji o nowk solutie pentru Ex. R— 1, va yeM, Vnyed Solifie. 1) Fle tm, w= N. Cum F este funehic suleetivg, exist x ys z= Masel Kus) = Murolts) Ueatnn of) = fle ote) = Mle w+ i+ 12) = feottys 3) = fetes) = uo). 2 oneae ar 5, y 2% avem: ¥ Iota) = 1+ 10) — fant) = 1» + 1 | = ta = fe). a-ma-y 2) nel feltesurectivd far inmuliten will a numerstor integl cote asoctativd 1 comotativa, Patom apllea 1. 5.2, Menara. Fle g: AI x M+ AL 0 lege de compouitic pe Mf, It o parte st Tul AF tn raport ed 9 of 9° legen de composite po HT tndust de 9. Dl gt oats (omaha) aie! 9 ole mand (rapt outa, In devi, penew ence =, yy = HE aver ates, 1h 2)-= alee, i 2) = ole ol 3) 6, ELEMENT NEUTRU Namerele reale 0 si 1 au propriétatile O+r=r40=7, VreR, respectiv Leorlan VroR Dack E este o multime este aplicatia identici a lui B, atunei fpof=fole =f Wi = 5 De asemenea, pentru orice A = M4(0) aver: BoC) eared) (Ose 0 8) lanes) 4 sf analog A +0 6.1, Definifie. Um clement ¢.< M se numeyte element neuira pentru. lege de gomporitie Mx M—> M(x, y) +29, dack er sme nz, Y¥reM. 62. TeoremA, Dac o leye de compoxifie are clement newru, atunci cesta, este unie. Demonstraiie, Fie-€ sie! dou8 elemente neutre pentru o lege de compo- nilie Mx M'— M, (2, y) ~ ayy. Avem ene’ — e' cdc ¢ este element newtru, De asemenea, e4e’ —e eaci gi” este element nevtru, de unde e =. Asndar, elementul neuteu, in eaz eh exist, este unie determinat, In notatie aditiv’ clementul neutiu se noteara, de regula cu si se nus teste elemental zer0, kar in notalia multiplicativa elementul nentra se noteani eu T sau chiar eu e i poartd numele de élementul unitate. Avem O+emrt 0-2 Vre Mm “respectiv learlox YreM, Exemplo “Numarul real 0 este elesfentul neutru al aduniii numerelor reale, numi- ul real 1 este olementul neutra al inmulfirii numerelor reale. ienteh 1 9 multimis este clomentol neutral operate de . ie E 0 mullime, Gom UX —X US =X si EQX = XQ E~ Ae #8) rertth i geste lomentl neural operate iat Bes eutru al operatie’ 4. Multimea 2N = (2k| kN} a numerelor naturale pare este o parte stabil a lui N in raport cu inmultirea yi legea de compozitie Indust de ceilre aceasta pe 2N-nu admite element neutru. 57, ELEMENTE SIMETEIZABILE, Ca 9i pind acum, M este o multime nevida Inzestrat cu o lege de com: poritie a Mx MOM, (2, 9) +209. Vom presupune in plus e& aceasta lege de composi 4 admite element neutru, fie acesta e, 7A. Depintsle. Un element x= Jf se numeste simetrizabil in raport en legen de compezitie (asoeiativi si eu element neuten) Mx Mf —+ M, (2.1) —> Srey, dack exist 2 = M astfel incite este asoviativa si a alex —rer' = Si observim ci daci x” = M satisface ea wer 2 conditile sar 6, atuici 2 = 2", In adevar af a alee , Jar In notatia aditiva -E+9=CO+ED, —-9 Se face urmitoarea eonventie de notatie : a rt(—» Exercitii rezolvate fxeallent starsat tcentdt cane ZX LOL, (e, y)+xoy=24y—ay a fare element neuteu si fetes pro- blematicd pentru legea de compozitie OK 0-0 W209 Soli. Daca ©% este clement neutru pent legen de compete 0" trebule sf tun. eaeonmedune, Yred oy veen sto portiomar += 2.00, Po se alk parte se vorifiel Dox 200= =, Ve Z, deo, Ihimfu Ose foment neutral leg de compose 9". le «= 2% Penta ea a af fe simetelnil In raport legen de composite .o" tee Ine Aisle ante Inlt eects eon ae wnt Ho) = Se observ cd acastsccuaie admiteosolaties © Z daca sl mumal da a = 0 sau @ mentee smelt sit 0 51 2y 0" 051-2" 2 ind Z 40 inlacweyte ch, elementee sietiabite si toate numereleea\onste ant dun numar Intreg liber de patrate si Dpeias aeiyealee| » 1) Heste o parte stabils a lui A,(Q) in raport cu inmultirea mateicelor. i) in raport en n-{ emo Sole.) Fle A, ett, A fac) sence ete Haritim cha’ 2 uaa b°"A 0. Dace” Di" —Oatunel 2 ew Sehunala's asta omogen Aven 1 ext sucont Wate oot ox + aby = 0, ofr ace Determigntol waeel nest som ete eg ev at abt Cam dete ter plate sagt 0 sau bof 0, renilh chat — 6804 O eel atel Y= Q Contd | Giyat— Wes Dest slogan saute a sbtemull ) ete = = 9 ee atte nett A, ( peresn- (2 4) cov co et eval elem tna Ca eves inntul sterol (es) este a — at a), tesa ie crvan) ex + dis) #0 sl unlen solute sate x = a/ at — 489, Se verti i epitaten NA =, deck A* exe si Ao! =X © Ht 5 0, PROPRIETAST ALE ADUNARIL $1 INMULTIRU MODULO 1 ul 1, § 1, au fost enumerate proprietafile adunteil si tnmultirt numerelor Intregi. Anume, cu terminologia adoptatd fn eapitolul de fa}, adunarea numere- lor intregi, ; ZXL+Z,(,yorty esle asociativs, comutativa, admite pe 0 ca element neutru si orice numir Intreg admite opus. De esemenea, inmultiren numerelor intregi ZxL+2 (2,9) +0, este asocintiva, comutativa si admite pe 1 ca element neutru 4m fine, inmultirea numerelor tnteegi este dsietbutiod fata de adunare : swt )—yta, Vey eh Fie n> 0 um numar Intreg. Dacia, § © Z am definit suma modulo n a lui @ eu b, notatd eu a @ b si produsul moduio n al lui a ew b, notat ew @@ b a find restul impart prin nal numiralui a+ 6, respectiv abt 2 @ bi (a4 d) moda, S-au obtinut asifel dou legi de compozitie pe %, ExZ~% (0 ~a@d gi ZXZ+Z la, -a@b umite adunarea modulo n, respectiv inmalfirea module n: Ne propunem in continuare si studiem proprietatile acestora, Un rezul- tat util pentru acest studin este urmitorul : 29 Proprietatea 2) se demonstreaza ea 4), iar 3) ea 1), Si observim e& adunareo modulo.n nu admite clement neutru. In ade- 8A presupunem ci 0 © Z este astiel incit 0 @a—a@e =a. ¥aeZ. Dacha & = {0,1,2,..4.0— f},atuncl6 @ a ¢ apentruch0 @ ae ky. Contradicti Analog se arath e& inmultitea modulo n nu admite element neutru, Aga cum sa mai observat, avem Ya, DER sa@dER, a@bea,, Putem deci considera operatiile induse pe %, de citre operatiile de adunare si inmultire modulo n, BA. Lem& Fle a, ) © Z. Aunel oricare ar fi hy k-s Z ave : (+ nh) @ (0+ mh ~a@b (c+ nk) @ (0+ nl) =0@b. Demonsiafie, Pentru orice h si k © Zavem (at al) + (+ nk) = (0+ B+ mth + by (+ nly (0+ mk) = ab-+ n(ak + bh ahk), Rezalt& e& numerele («+ nl) + (b+ nk) si a+ b dau acelasi rest prin impirtirea cu n, deci (a+ nh) @@+nk) —a@d si, de asemenes, numerele (a + nk) (b+ nk) si ad dau acelasi rest prin impar- firea eu n, deci RXR, (Od respeetiv BX RR, — ey Ya wd. ‘Aceste operalii au evident proprietatile 1) —5) din enuntul Teoremei 8,2 (, Remarea 5.2). Cum 9@a=ce0=4, 1@4-c@1 yoca, renult& e% numerele 0 si 1 sint elemente neutre pentru operatiile induse pe &, de eBtre adunarea modulo n, respectiv famultirea modulo n. In fine 3 mai observam ei (a+ nl) @ (0+ mh) =a @ b. 82. Teoremé. Operajiile de adunare si inmulfire modulo n au’ prov prictagile + 1) @@H) Oe =48 (080, 2)1@b=104, 2) @G Oe =a O(be), )0@b—~bea, 5) a@(b@) =a@IOaec orleare ar fi a, b, 6 ¢ Z . Demonsirajie 1) Cam @ @ beste restul impartisiilui a} B prin.m, exist’ 4 © 7 astfel Incit @@(n—9 —(n—a) @a=0, vara, sicump —¢ © &, oricarearfia © &,,a 7 0,rezultd eh orive clement a = & este simetrizabil in raport cu operajia Indus pe &, de catre adunaren mo. dulo n, simetricul (opusul) Iui a find n—a deck a #0 si 0 daci a —0, Fie n —6, Tablele operatillor induse pe %, = {0, 1 2, 3, 4, 5} de edtre adunarea si inmulfires modulo 6 sint : at bam+ aod) elo12345 Oor2aas 8 renal ojor2s4 5 oj) 000000 Din ema precedent® rezult . 11284 50 tfo12345 @H@e=(+H Oe =(@ +) +0) modn. 2]23 4501 2}o24024 De asemenca : 3)3 45012 3} 030308 e 9) 48049 =(4+ (+9) mon. 4{45 01238 4Jo 42042 O85 Sati le CHU oa sj5 01234 5] 0.543291 jar at +e = 0), de unde (a ena 0. per aaer cat Tabla adundrii modulo 6. Tabla tainultiri’ modulo 6. 4) Aver: © b = (ab) mod n — (ba) mod n 8) Aplicind lema 8.1 avem : 28 OOo) —48 (+6) = (ald + )) mod n = (ab + ac) mod n = =ab Oe = 1BdO0Oe. rea © Faptul ed operatia indusa pe &, de adunarea modulo 6 este comutativa fi ef admite pe 0 ea clement nevtru se constat& si pe tabla acestela. Folosind hotafia aditiva pentru simetsc, se constati de asemenea ch : hei 0, 3@3 204 090-0105 lementele ding simetrizabile In raport cu operatia indusa de inmul- irea modulo 6 sint 1 $15. Folosind in acest eaz notafia multiphi trie, aver clei 1@1 = 1, FOS Remaret, Opetatia. .Q" are prastate fal de $1 de mceen Inte expeste en (e@ qe paranterse pot toms, seiind simple « @ b 8 c Exercifii rezolvate [Ra] Gast sotite ain ay ale cu 1) 5@2@2=4, 2) 3@7@4=4, 3) 2@2@3-2, unde ,@" si ,@ sint simbolurile aduni =u isi Inmulfirii modulo 6. Solute. 1) Gum 6@2G2Q4-4G4, wr 2O4—0 gl 4OA= 5@ Din tabla tn A 6 eae sistas In raport eu ,@" $1 5+ = 5, Deducer §-1@2=(6@9@1=5@6O0=507=4 2) Gum #8 4O2--4@2, rents of 3@z—0. im tabla inmll! modalo 6, gisim pentru x valorle 3 ‘Ge grad 1 admite tee soli), 2) Cam 29230 [R= 2] 1 ReroWvati im %, cumin 2@x @3 = 2) Aritati ed ecuafina @2@b —Oena, be R, 4 #0, admite o solntie unied in &;. Solute, 1) Advnind ta tecare ermen ol couatik obasul ta) 3 th FapoeL ew dune ‘mosilo 5 Ry. 9 obtine 2@0 192-202, a@s-4. eit modulo 6 rerltd eh x =A, Acilst revltat se objine observing ep L2 gh =A. (0 ecuapie 208 remith 2@z=5. Din tabla Inmulfet module 6 se constath cm eset = Ry aalel Inet 2@ x = 5, Agadar cena 3) nu adit stu Dn abla inslhnnd modulo 8 pe Jy ae conslata UA 2 este siete Intepoct eu aceis operafic ate Inmultind eu 3 crust 2@ 3@2@7=1@4 steam 3@2=1,1@4=2, deducine oh x = 2 se obfine iva pentru SEER < Be 249, sit oper cane mane ae Mal evan 029 9=9 ar cl putin aa nen OT OPO HS Adunind opusut tut be flare tenmen al egallll precedente sbtinem 0@n=0@n, sf Laaltind torments este ultine Bt eit HSA em stinetrieul tata in port ef nwultirea mex Exercitii 8 et anda sun nes pe ‘muifiren modulo 4. - (0.1.2,3) 2 datum gn tl tin = 42.3, 412 esta sui 23, 41H ate stad a de tegen de. comport ZZ. 2 (s, 9)-»| =~ 1 i af se aleltlane tala operate eee , Aetat ice sbtine 1B rere eee ar ‘de comport i Bees di lie 1B SSmax (a Bs aT 8 labiete operator indise pe 2 min (% 8), Ve, Bem. (Bre unde” a= p=VI4Te, yAY 3a TR. Flew = (eN]el 1 Ain Jegile de compoctite Aicktuigi Anita TY este © parte stabilé «tui N ta raport eu ieeare eLbSemmde, fo, at 0 femmne. (0b), Ve, beN. Aleituil abtee operator indus. Pentru care valor! ale parameteul reat interval 2, peal aaes £©) este 6 pate stabil af aport cu legen de comporitic : : voy ar ty nye n Me Baw {J fo} a 2 161.63, dette eae 1) =, 18) — + HME — 215, fe) = (VB + af, vx @ 1 AAG eh Uf fs fa) este stabi in report te ete Port EU operain de compunere a funcislor Pe W detain tegea de ompoiic BH W, (9) 20 wae ADA ch aca fge decompose ete aaa comedy Interval |—, co) este o parte stabid a il Kn raprt cu goa oe coms eat Ardtalt ell legile de compo ine tena cements nae pe rata) int ic de aes 9 sin asalative 9h epmaatve. Studia ene alr operate Induse pe interval, fs 8) aH, Ge) nlehsigebra el, 9 tea aa al nes =F ae ' ee iat cmcmics cominve. te eR weno etigs Was eat asl Mere eaetee ge cooceite W pesirs coeaille Mar, emt ~ a n[e> oj erin nate oe coctoen (= Niel 1) wyatt (oven aritmetict) JEN HN, Pe muttines 21 ilrodvem tele de compastie : w+ WL eS U Fwy Vee (media geometrea) set sur 2ub a ons wiE es + am sm + 9) 2 (athe 2 Accare a perce (9) (6 nM. Arla aezte el de compre sat ease! lative, comatative g{ eu element nevtes Pie M=% x 2, unde Z* = 2\(0}. Pe mullimes M introducer urmitoarele lest de ompoutie ‘Aritaied acest leg de compote int eomutative sl nu sint ask eta? ves Adi element Pe MR) se dtineste legen de compoite wx" i: . ew tee mE caw +05, 9m, B+ Ba, yA, Re ann, ‘iment neutru ? : " eve, wit vteare ae fl peeeile (5,9) 3 (9 din Me Artal el ees leg de compote sin aao- lative, comiative si ew element neutr ~ ‘bil 2 Jul I in raport eu adunaren sl (inmultirea) ? ~ 12, Tie e fe ©%, 8 #0. Pe Z defini legen de composite +" swtlasy 4 Meta be Vd Sh 1) Arsayt ge" este lege de componitieasociativ debs numa dat Fle MM multe matriesior A= at), (eves 1) Daca A, B= a, atunel Am © a 2) Gace alntelementetesimetizabile ale tui AY in raprt cu opertia Indust? owe =o, 2) ina swum dues BL 13, Pe mulimes Na numeretor neturate det legen de compete + oe =0 legea a comput ya" are element neutru dae st NNN (ey mt manta, Determina(i elementele slmettabile in raport x inmuiiea modulo 12 ain 1) Cereetati propritiile scare leg de composite. 0 rea mod na RSS ey cud (le A oc Smee ene ett ao ware iene raninind (abla inmuttiit modulo 8, dedussti c& pentru ceva « Qe 6 4, be Ry a0, sink posiblle nual cazusile 1) m0. ate niet soltie In 3 2) ate 0 singurh slutie tn &y: 3) are dou solatit Sn 2, 4) are pateu soul in Be Dali elte un exemplu de ate! de eouatie pent fecare tp. Kmandep = manor) 1H, Pe R se definate legen de compete." RRR, (ey) vaeiey + 2a + bye Determinai esi satel Inlt legen de componitie a" sh fle comutalivk sf psoeiativ8, AL Giaiiteate solute din ss teslstenilai de ecuait tare {2gzeter (@r00er 15, Pe tse duties legen de comporitio RMR (6 p) sui — e042 ° Cereal existent lementalut neutr 25, Fie n> 0 um muindr intros sl Mm (la, H1a, 667, (a, 2) =1), 1) Dae, 8), (6) © Me (ae, ad + bd)

    You might also like