Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Învățarea Motrică

    Uploaded by

    Rho Mitzu
    9 views138 pages

    Original Title

    Învățarea motrică

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    9 views138 pages

    Învățarea Motrică

    Uploaded by

    Rho Mitzu

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 138
    - Invatarea motrica - aplicatii in activitati corporate H CAPITOLUL 2. INVATAREA MOTRICA 2.1. Motricitate si miycare~ repere conceptuale 2.2 Invdjarea motrici = definire ein educatiefcid si sport 5 area sociomotricd 2.5. Insusirea nofiilor in invafarea motrick 2.6 Inteligenta gi invitarea motricd 27, Invijarea tactic ‘Sunt numeroase Iucriile de teorie sau metodiek a domeniulei nostra fn care, cu pujine excepfii, termenii de bazi ai domeniului actvititilor comporale sunt defi, fie logic, fe operational. In acest sens va fi abordatd in continuace si fvijarea motrcd, sub diferite forme pe care le dobindeste in contextul practciri exerciilerfzice, precam sia relajilordintre aceasta si alte concepte fanudite 2.1, Motricitate si migeare - repere conceptuale Mosrcitatn ests, de regult, dscutati sub espectal fziologie yi psihoiziolosic, ar migcareaexte priv ca schimbare i spay tmp a porte corpurilor”. Morricitatea este "ensamblul functillor care asiguré menfincrea postu g execué miptsilor spec incor vi ea este pnd in opoiic 63 fnefile de recete gi senza. Se distnge: morictateareflexd (complet, independents de voins), motrictatea automata (in cae voinia nu intervine deat pena a declanga osucesiue de miei automatizate: ners, nga ete) i motrcareavoluntard (in earefceare get este init inant do af efecint. Termeal ine mai sles de imbajl frolic dest de cel psiologic”™ Didier, 19,9. 180) Din pune de vedere psitologc, motrictatea desemneazi fncfia care ssigutrlfilo ov ambjanfe mats soil crear dapt port perifei rosculura stint in. peezent, iran. sinjied prefer tomenul Ge ‘ercorimotritate penta sublina rola infortilorsenzorale in devansea, conducerea si aaptreamiserilr. .Pilhous, M. Bonnard, 1999) 5 “atric” pi “micas” sunt ermeni de baz in teria domes ative corporal 5 in sina spomulei De cele mai multe ori et runt flontaltraty, dey exist uncle ‘ierene evidetiate de special, In evga aceasta exist, tore, pau pi: una care ‘onside c ermeni de morte gl migeare sunt Sdentel tof migeaen este iets fn ‘motte; a ues, cf cei di lermen se itersectenr, sc » pte, lel dol temmen st ‘sje Din pine de vedere sini, este neces aver In poraaenye seul eset al termenilor pe cre utlizam. Moticitatea este nojiune central pentra multe sinfe, cum ar fi Biologia, fiziologa, pstbologia gi toate cele caro se ocupi de migearea umand. "In acest ‘az, aati Hos si Mechling (1987, in Worterbuct) "vom include in conceptul de “otrcitate™ caracteristicile neurocibemetice care Inglobeaz’, de asemenes, factor subiectivi si si confinutului constiintel, tn timp ce “'migearea” este ccaracterizati ca “o modificare a loculvi masei corporale umane fn spatiu si timp, viaut din exterior ca un proces obiectiv”. (Gutewor, Pohlmann, 1966, citati de Bos i Meckling). “Astfl, dstingem clar si precis, pe de o parte, snsamblul tuturor proceselor de conducere - reglare gi de functions, ir pe de alté parte, rezultatul lor, cu multiplele dimensiuni, pe eare le are migcarea” (Morhold 1965, citat de Bos si Mechling, 1987) fn analiza migeari se’ utilizeaz# dou axe tcoretice. Prima, priveste rigearea ca un rispuns la solicitiele mediului exter (feflexele la nivelul eel ‘mai clementar); al doilea,o priveste ea 0 produe{ie autonom avind crept stop 4 stapineased gi chiar si trnsforme ambiania In perspectiva integrativl a moticitifi, migcarile "react" si "actiuni' find string articulate tn comportamentele adaptative. (J.ailhous, M. Bornard, 1999) Din cauzi ed nu se pot examina in mod independent, funeile si procesele rmottice in raport de situati gi de subiecf, se recurge la folosirea combinafici de termeni ca “psihomotrcitate” si “senzorimotrsitate”. Psihomotrcitatea pune accentul pe reglarea psihict motricitiii, Ea consider’ motrcitatea ce find reglatl si condusi fn mod deosebit de fictori afectivi, cova ce a condus lx afirmarea influenjei pozitive a migelrii asupra sind si Ia dezvottarea unui ‘ctmp specific de aplicaii terapeutice in psihiarie si ortopedagogie (Bos, Mechling, 1987, in Worterbuch, p 427). Senzorimotrcitatea pune accentul pe uportal reciproe dintre controtul senzorial (informatile simfurlor tatate cx stimuli) si elementelesistemului motor. Datoria important ereseute pe care o aren aceste dome sn educatia rotriciti la varsta de erestere,termenul de psinomotriitate este adesea infeles ca 0 programare a actvitii, punind accentul pe parteainsemnati a constintel si plasind pe primal plan ‘procesul perceptici si unitates dintre percept $i rigcare. Problema moiicd solicit o strategie de acjiune, tindnd seama de faptul 8 nu se poate vorbi despre motricitate fir si se considere baza ei cognitvs, in special perceptile.(K.Haywood, 1993) Din punct de vedere teoretia, problema este discwatd tn lumina teortel lor cibernetice, a teoriei informajel si a teoriel automatelor. Omul este considerat fn raport cu ambienta, iar relajia sa cu ambianja este infeleasd ca un proces de reglare (bucla inchisd, eng. closed loop control) side comunicare. fn legaturi cu motvicitatea este anslizaté si experienta motric8, definité rept sistem ordonat de scheme de inervare matics, considerate ca elemente ale 46 i biologie, i. "In acest meeptal de sarea” este iu si simp, 16, citati de nsamblal alr parte, (Morhold, a, priveste nivel cel drept scop tegratva a jealate in procesele abinapie de ct find ccondus la area unui opie (Bos, secentul pe in edncatia, sea injeles consiinet ognitiva, in omatelor: lased loop Fermente ale unui model inter, organizat de deprinderi senzori-motrice gi de comportamente specifce unei situs determinate, susceptbilé de fi ameliorata prin informatie inversé privind reusita seu esecul performanjsi mottce. Experienta motried este produsul reaferentafilor kinesteive, tactile, vizwale gi acustce, inmagazinate sub formé structuraté dupa preluerare eognitvi, in parte incongtientl. Aces scheme ordonate dirjeaza preluerara informe’ in actviiile senzorimotice Migcarea poate fi definiti, sub aspect genersl, ca deplasare, sehimbare de poziti, # unui corp in spajiu, Retinem siei numal Sensul migedsit corporale, 2 forganismului care foloseste functile locomotor, de stabiltate 1 manipula pentru adaptarea 1a cerintele viel proprii gi de relate. Migearea presupune comenda sare pune Ih miscae sister] muscular spe cel oss. Orice miscare nevesité transmiterea unei comenzi nervoa snobilizarea aparatulu locomotor. de mise 1. Migcdrilereflexe, Sunt forme elementare i rapide de misciri, generate de stimulivile senzorisle specifice (museulare sats cutanate). De exempla, 0 stimvlare dureroasd provoact © contractc putemic8 a flexorilo, pentru @ evita stimlares, 2. Miyedrile automate, Acestea implicd o inegrare senzorialemotrie& mai claboraté,efectuindu-se i mod deosebit la nivelul trunchiului cerebral si all ganglionilor bazali, Ele asigurt funetile motrice vudimentare care raspund la Patiemuri de stimuldri senzoriale. De exemplu, nou-niscuji poseda astfel de siruciuri ale trunchiulu cerebrale care Ie asigue supa, eliminarea unui aliment dezagreabil si chiar urmaritea unui obiet cu privires, 3. Misedrile voluntare. Au ca origine © comand nervoesi generati la nivelul cortexului motricitale este numiti uneori "telecinetic, in misure in care exprim’ intenile individulul La on, migedrle volumtare pot hua forme foarte elaborate, datorita capacittilor cognitive. Migctile topokinetice sunt orientate spatial i au amplitudin si direetie in functie de poztia obiectclor In spatu (de exemplu, apucarea obicetelar cu mina), i miscdrile morfocinetice fu intenjia de a realiza o actiune motrics (de exemplu, dans sau serere), (U-Patlhous, M. Bonnard, 1993) Realizarea misedrii este analizat® prin intermediel caracteristicilor de precizie, vite, preg, fnare, fie ca execute individual, fc integratl intr- ‘an ansamblu motric complex. Organizarea spatial-tmparald a migedrii are la baz prelucrarea cogniivs a situatici. Migearea este in relate. directi cu Senzorialitate, care furnizeazi senzatii kinesezice si alimenteazd. perceptia roprioceptivi. Migeirle gt excitaile senzoriale care le insojese dau claitate supra compului, obiectelor,spatului, (D.Mellier, 1999, .524) Ca proces, migearea este acjiune motricé, diacronics, determinati de fone psihonervoase, musculare-biomecanice, fiziologice $i biochimice. Ca prods, ese objectivaté in abilti, deprinderi si capacitaji motrice. Ca fenomen, pentra i originea comenai, se disting tei feluri (fenomenal) este ceea ce se vede, cova ce 8° petrecs, find in acelasi timp, reglare prin imagine program, Migcarea are caracteristici spatiale (teat, Iungime, smplitudine, twanslajc, rotaie 5), temporale (uniform, variabit etc.) gi spafio-temporale (vite2s, aceleraje, decelerate ets,). Miscarea umani trebuie gandit fa relaiile sale eu celelalte forme de migcare, dar si in specifiitatea ei, ca funotie de adaptare In lume, la naturi, Ia secietate si la propria persoans. Ca find ati biologic, social-cultural si psihologic (ca autodezvoltare), individul ineioneaZa" dupa legit proprii foarte complexe. Condigle prealabile ale producerit miscdvilor. J. Paillard (1985) ‘considera ct pentru a se produce un gest eficace sunt necesare anumite condi prealabile I nivel tonic 5i postural. Funcfa tonick. condijioneaz8, in principal, dlisponibilitatea si capacitatea aporatului motor de a rispunde si se traduce efectiv prin rezistenja muschiului atunei cénd est itins. Tonusul muscular este pputerie legat de vigilenja subiectoli, find redus atunci end subiectul doarme. De altel, exist o strinsd legdturl intre activtatea tonica gi stirile emotionale Gogsturs esentalé in dezvoltarea psihicd a sugarulu. Clasificarea miseérilor. Activitiile practice de "edueare a fizicului si de ceducajie prin fizic" au in vedere diferitele fame de manifestare a migeirilor corporale, Literatura de specialitate oferd urmatoarea clasificare a migctrilor fundamental, fie ele prezinti ca atare sau cs deprinderi care trebuie formate. (abet ne.2.1) ‘Tabelul nr. 2.1. Clasficarea migeZrilor fundamentale D.Gallahue, 1993; D Siedentop et al, 1984; V.Dauer etal. 1986 Locomotoril ‘Mers “Aruncare Alergare Prindere Siritu Loviee Topaire Blocare ‘Tropotire lebire Leginare Tarsire Voleibalare Rostogolire Lunecare Conducere Aterizare Cipirare Rostogolire (a mingii) Oprine Fendare ‘Transportare Eschivare Galopare Deiblare Echilibrare Saltare Nemiseare (adaugatd de M.Epuran) Observarie: Aver tendinta de a prvi mijearea ca deplasar, schimbare de loc sau pozitie, Trebuie s8 avem in vedere cd in domeniul ativitiilor corporale de toate genurle avem componente fn care lature compartamentalé este inhibat, 48 } «ln acelasi timp, ime, amplitudine, ai spato-temporale ‘gindita in teletile vi, ca fanetie de erscand, Ca_ flings voltae, individ Paillaré_ (1985) fe anumite condi veazi, tn principal, inde gi se traduce rusol muscular este 4 subioctal dosrme, stile emofionale sre a Fiicului $i de ‘stare a migcérilor ficare 4 migeérlor ue wobuie Formate, ‘lor fundamentale V.Dauor eal. 1986 ‘Aplecare | Intindere “Raisuire inoarcere Leginere Rostogolire ‘Atorizare Oprite Eschivare Echilibrare soane(adugat de ‘M.Epuran) sare, schimbare de Livitiilorcorporale ental este init procesul central nerves find ascuns", iar misearea este zero. Mentinerea Pozifci intiale sau a pozifei de stat, fixarea povifiei Ia incheierea uni exercjiv, pauzole de nemigear fa anumite situa, sau exeretile de nemiscare $i liste (pe care lea recomandat Maria Montessori 1936, p. 148), pocifile properatori-preoperatori, pinda, jocul "s toate gi ined multe altele fae pare din conceptol dialectic al miscStiinemisedrit active si uncori pasive, in starile de relaxare Expresivitaea miscdvii. H.Wallon (1978) a aritat & migcarea este tot copes ce poate dovedi existenta viet psihice si o insoreste pind la aparijia limbajului. Dimensiunile expresive ale miseaii se manifesta in postr, rimied, realizind aspectele nonverbale sau paraverbale ale activ ccomunicare. Migearea este socializat si, prin aceasta, purtoare de sem sit pentru cel care 0 produce, eit si pentru cel care o observa (de exemplu, gesturile mfinilor sau ale brajelor). Miscarea este necesard integstiit organisraului: absenta seu limitarea ei persistenta pot provoea stiri patologice ale museulaturi (atrofie) i ale constiinei corporate, (D, Meller, 1998) re motrici — definire © tipurile de invatare, att invajrea senzori-motrics (perceptiv-motic, cits invijarea motried propriu-zst, ocup Jocuri insemnate dati faptalui c& sta I baza unui sir mtceg de acte de comportament, ntlnite in viata cotdiand Tnvajarea motel o vom trata fn ansamblul ei, ea un tot unitar, evideariind diferenerile intre cele doud tipariamintte (perceptv-motriea. si moirica propriu-zisa) numai acolo unde va fi nevoie, formele finale ale fnvatri, Prceperite, deprinderile si chiar obignuintee, an caracter preponderent matric. Th tivdfarea moiricdelementele exterocepiive, proprioceptive san chiar rationate sunt implicate ew ponder! diferite, dupa natura activa st Jacjunilor care le compun. De alffel, fx practica de toate practica exerctillor fice. este grew de feeat graniia dintre ce tipuri de invdjare a miscdrilar, elementul perceptiv, uncori mai complex, deci cognitv, find prezent chiar si in manifestarile tnor deprindert dont Pe misuri co invsjarea une migeéii se realieazi la niveluri superioare, indicatorii senzoriali care dirjjau actiunea isi pierd intensitetea, individul conducindu-se dup’ anumite particularititt ale acestora care, fin difereniate, Condi la 0 eficients erescuté a actului motrc, Invifavea motes rezultéastfel dinte-o structurare global tutror datlor ineluse ia procesul perceptiv (sinteza senzorialf, cum o numeste Lawther, in 1977). Invatarea motricl Ineepe inci din stadiul initial al dezvolticié copiluli fiind encorati ia reacfile motrice naturale, inniscute, care se asociazi cu 9 logia sportului arta nop aiele, tenis $ ttre. sporturite ‘ism, ino, seh * grapului, cu an vorbit i is primeste stir psihiee sportivall, Ele ‘area sia cin din diferite snd ingelegere @ #8 evidentiem in fe produce nt cligent, Aces de sublinis CAPITOLUL 3. MECANISMELE INVATARM MOTRICE 3.1, Siructuri anatomice si functionale implicate fa real orice vo Mecanismul pit 3.3, Conirolulm cote privind ogic al actu voluntar controll misc 3.4, Teor or voluntare 3.1, Structuri anatomice si functional: ‘actelor motrice Soudierea favipirit mottice si a procesului de for motrice mu se poate realiza In afara cuncasterit substratului morfologic si functional vispunzitor de aceste procese, respectiv sisteml neuromuscular stemul neuromuscular implicat in realizarea misearilor include: sistemul netvos central si perfec, precum si muscwlatura implica in migcare Bazindu-ne pe cunostin care cititorul Je are de le diseipinele medicale (anatomie, fziologie), vom evidentia doar acele parti ale sistermului neuromuscular care au un rol esental in prodcerea si controlal miscilor Sistemul nervos este considerst ce find responsabil pentru adaptarea fingelor la moditicrite din ambiany si din propriul organism. El este stuturat ca im sistem de comunicatic dispunind de receptor, care preiau informayia semnificativi, de © rejea vasté de eablurielectroniee (neuroni) care transmite informafia, de interconexiuni care transferé informafia dint-0 zond in alta a (lei gi de efectori (anugchi), capabili s8 transpund in practied acfunile programate ‘La baza sistemului nervos sti neuromul, 3 bari morfologied, structural i fu Snap sistem Ti neutoni pot fi clas ‘Newroni senzitivi ~ sunt neuronii care transmit semnale citre sistemal nerves central $e mai numese gi aerenyi pent c& receptionesza informatit din tedin, le convertese in semnale electri care sunt transmise pe edie nervoase ascendente; Neuron motor sau eferenj = sunt aeei neuron care transmit informatie ea sistemnal nervos central citre efectori (musculatura scheletici). Dinte sta reprezentind unitatea sa de cjional&. Din punct de vedere functionel, si, in acelagi timp, receptorul informatiei din jl lr in emiteren ire iaformaisi, \iferiele categori de neuroni motor, pentru ‘nyelegerea modului in care ae loc controlul misedilor, este important cunoasterea a patra tipur: neuronié alfa situa in miduva spin se caracterizeaz% prin faptul cX au un axon extrem de lung si 0 ramificayie bogati a dendritelor permiind astfel conectarea la rnumeroasele fibre musculare scheletice; celulele piramidale ~ se gisese in cortexul motor gin cerebel. Se considerd ¢ fi transmiitori de la distanté a comenzilor cite efector; celulele Purkinje sunt celule motoii plasate fo mare rmasurl in cerebel,contribuind Ia seglarea migeisilor; neuroai gamma medulati = sunt implica in controlul contracfilor muscu atu scheletice Alituri de acestecategorii de neuroni s impune amintreaintemneuronilor, plasaft la nivelulsisterului nervos central si avand un rol extrem de important itegrarea informatillor provenite de la mai mull receptor Cei mai imporanti receptori pentru producerea misedrii sunt receptor viawali $i proprioceptivi. In timp ce informayia vizwalé apare ca urmare a stimuldcitreeeptorlor senzitivi de la nivolul rtinei, proprioceptia se refer la informatia furizati de tnsisi migcarea comporalé. i transmis de receptor kinestezici din mujchi, tendoane, articule i piele, preeum si de receptor ‘vestibular din urechea inter.” Din punct de vedere topografic, sistenul nerves este format din dou lemente constitutive: sistemul nervos central i sstemul nervos perf Sistemul nervos central (SNC) se consideré a fi centrul de comanda all ‘comportamentul uman. Este numit gi nevrax sau ax cerebrospinal si cuprinde toate structurilenervoase situate in interioral coloanei vertebrae si craniulu. In ‘mod conventional, nevraxul este format din mduva spin (cordomul spinal) si creier. La rindul Hu, creieral este divizat in ummituarele structuri morfologice: tranchial cerebral (aleduit din trei etaje, respectiv bulbel rahidian, puntea lui Verolio si mezencefalul), cerebelul, dieceefalul si emisferele corebrale (elencefal. Sistemul nervos periferic cuprinde pot aifica dems mult oi po ire a mle foe see Un sigur otnauron ca toate fbvalemusculoe peat le increszh formenes @ nate a Erde iniadee (llexul mila). Skimlul de delansate a acestui reflex ete Spink, cue po calo often transite comands cue fibele extatysale ‘Rnculte, determin conta manu [Din punct de vedere conponamental, musch ‘lungit 30 contract ca urmave a soliitirit la care este supus, ef mentindndu-si lungimea prin mmodificarea tensiun, De exemplu, eimd pe pala unut brat indait la 90 de grade se aseazi 0 greutate, acesta isi modified tensiunea intramuscular pentru a putea paiva pozipa injiata.Din punct de vedere funejional. prin acest reflex este asigurata adaplarea permanenti a tensiunil musculare la solicitérile la care este suspus organism, De exemplu, i executarea Jacolirlor din sek in timpul alergarit in iurnan cdnd amumite grupe imuseulare trebuie si erease tensiunea intramuseulard pentru @ se opune elerdrt corpult s perderti controlului asupra miyedri Reflexul de flexie este un refer polisinaptic, cate redreseazi se compu i situa de accdentare. Pe traseul dintre neuronal senziiv gi cel motor se intespun mai mali neuron, numiti intemenroni (sau neuroni de asociaie) Rolul ela dea modula influxul nervos, de a-1 amplifies sau diminus astfl neat si protejeze celulele cae il preiau. Ca unmare, méduva spinatii nu are doar rol de transmitere de informati, ci i de wate ainformatici.(C.Collet, 2002) ‘Acestereflexe, dup cum se poate constata, au un 10! deascbit in producerea ‘misedilor involuntare. Teoreticienii din demeniul contolului motor consider inst ‘i reflexele spinale joacd un rol importat si in produeerea migedilor voluntare, at find faptul ed acestea folosese int-o anumita mvisurd tefleele, dat fiind cd toate comenzile motori ajung la musehi recénd prin motoneuronii ala, Derularea oricarei migedri este rezultatl coactiunii neuronilor alfa si gama, care inerveazA fibrele extrafusale, respective inuafusale, In momental initial al nigel, lungimea muschiului este determinati de contractia fibrelor extras sistema. simpaie pune in alan organism, exercind actus de porate ale secerrearitmulul carding si respirator, de Ingustare a artrelor penta Je satcae") i pcelern itm, blochet7#sisteml digest si orinarstimaleara.activitaten cnbincfte Glndeor_sudopare sia glandelor suprarenale care secret adrnaina $i consent oratenlina cae a influny esupra activi sstemuli muse 1) sidomnd parasinpatic a fing inverse, determined redoceea de ——_tensiun,permtind refacerea frelon, uurind digests; misoreaasitml carding si gland i reapewor dil vasele sangvine si simleaci ecivates slomacol informayile _nkesinelr (tJ, Gdetroid, 2001, p. 173 re efector rd ndoil roll sistemull wervos vegetatv in producerea mise este p—mediu. mal putin eanoseut, osclandu-se in atribuirea une! interven de naturs energetic sau doer de naturkInformajonals, Reglirile de natrd functionld care preced nivel spinal, _producerea mise sun, Mn general, identi eu cele cate 0 sos, da otsi rele fet’ tmpitadinen lor este mai mich. Aceste regi anfetioare exeufet une saci mots se caracterizeazi prin creserea concenttiri ateniet asupra informatilor decisive pentru resi, starea de pregitire find insofité de mod mugchilr, pevifeice sapicamidal + mBsurd i medular, Acestia din Tmorieiti somatice Asie, Ta comaada gata”, spriniera, prin ‘concentrarea atentiel, determina apariia wal bradicardit, Reacfile neurovegetative reflecti si foramencle emofionale legate de fangrenarea in activitate. Ele sunt legate de previinile sportivulul in legdnur cu succesul sau eseculfncercarii sale Neurotra smitarori. Sistomele nervos si endocrin functioneaz’ aproape paralcl, ambele find sisteme de comunicare ce falosese substanfe chimice d ‘mesageri: neurotransmijitori, respectiv, hormoni Creierul are un anumit cont) supra sistemului endocrin, tot asa cum acesta poate inluenta activtatea cerebral (L. Gavalliu, 2000; M, Kent, 1996; RJ Sternberg, 2001). Neuro-endocrinologia, ce Stings, inceared A jngeleaga cum interactioneaza hormonii cu sistemul nervos, entra facilita anumnite func sau anumnite comportamente cum ar i, de exempl, cele produse in cazulsituilo stresante, Legitura dintre terminatile exonilor unui neuron i dendritele sau corpul celular al altuia se face prin sinaps8, Sinapsa este o suprafal de contact, practic un spayiu foarte subjire, in care trecerea influxului este accelerati sau frinati de substanfele chimice numite neurocransmitor. Tn neuron poate siabill pang ta 10 000 sinapse cu alle celule nervonse ‘Numdrul lor 0 sistemal nervos este age de mare incit ar fi nevoie de 30000 ani pentra afi numaratel Din categoria neurotmnsmifitorlor fae parte: acetilolina, eu rol. is i ccontractia musculers, in ritmul cardiac gi respirator gi in memorie; noradrenalina, responsabilé cu activarea corticala; adrenalina, hermon al stresuluis dopamina, cu tol in funcfionatea "centrului pliceri® si conteolal migeérilor serotonina, cu rol eglator al foam, setei, rer, stirlorpsihice si vigilenfei;histamina, implica fn reacfilealergce, Pe Hing neurotransmititori, care asiguri modularea trecerii_influxul | nervos, morfinele endogene (endorfincle, endomorfinele, enkefalincle $a) secretale de neuronii sistemului nervos central gi periferic, tot cu statut de neurotransmitori, au si ele rol de reglare, activare, adaptare si analgezio. Jnteractiondnd cu neurotransmititori si moduldndi-le efectele, neuropeptidele su implicate in mod deosebit in reglarea rispunsuriler nervoase. Neuropeptide, ct ‘abikinina si bradikinine, care transmit mesaje privind durerea sau temperature corporal, pot f fate in functia lor do secretia opioidelor, endorfine gi enkefalns, care dimieaz sumsrulinfluxurilor implicate i perceptia dure, Terarhia comencilor. Din punetul de vedere a irarhici comenzilor transmit | 4e cltre centri nervosi, aceasta depinde de natura srcinii de indeplint, de emofile pe care Ie are subiectal si de experientaantrioara a acestia i 96 ineral prin a arcane imioe drep tea cerebral cexaul nerves, 1 de exemply, le sau corpul au fednats de Tile nerve fi nevoie soradrenaling ypamina, ce sina, implica cri inluxal afalinele $a) cu statu & si analgezie speptidele sut ‘pentidele, w tempera si enkefain zilor transmis ni, de emi Tall wat Tnenal: general de act Pl bazate pe ming, of en Tegan @ wrebate execute re devin programe motor specifice. Decizia de a executa arcing motricd, int-un anume fel are la bazd alegerea unei sivategih st asocierea mai muttor factor ea vinta asupra ei, et. fn schema nr34, sunt reprezentate functile sistemelor senzorimotor si limbic in realizarea migerilo. Solicitarea de executie manifestatd Ia nivelul sistemului limbic este anelizat si intepratt de citre sistemul asoeiativ (cortexul ssociativ)(nivelul superior de control motor), care selecteazl cele mai adeovate planuri de actiune gt astfel,informeazsistemul de ,proioctie” (aledtuit din costex senzorimotor, cercbel, parte din ganglionit bazali, nuclei asociativi subcortical Acest sistem infiuentesza modul in care miduva spina tansmite comenci pentru producerea actiunilor motrice, Unele segmente ale sistemuli de proiectie si Idduva spindei reprezind nivelul mediv, respectiv baza, al ierarhiei controlului ‘motor. La nivelal lor ajung doar indirect influent din parteasistemului limbic. Sch limbic asupra controlulu V.Brooks, 1986, p.25 Funetia motivafionala a sistem © reprezentare schematicd a impliciii sistemului nervos im producerea si controll mised este tusteats gi In schema ne 3.5 logic al actului voluntar Actele mottice voluntare sunt conduse de gindine si depind de conltile cae le provoae. Aceste condi sunt foarte complexe gi variate, conoasterea lor si dobiindicea modalitiii de comportament adecvati scestora realizandu-se_ in Procesul dezvoltiii ontogenetice, prin invitare. Propundndu-si o anumita aetune, mul are in mintea sa imagines acestei actuni, isi reprezinti conditile si nijloacele de indeplinie a ci, igi imagineazA efectele directe ale acestei acti Aceasta particulaitte a actvitti volumare de afi un efect al gindiri un efeet al ‘citaties aferente corespunzitoare reprezentirilor subjective a fost subliniati de vite LP. Pavlow, Schema nr. 3.5. Rolurile principale ale structurilor nervoase in controlul miscii B.Abemethy, V-Kippers, LT. Mackinnon, R.J.Neal,S Hanrahan, 1997, pag.294 Flava Informaieh, Dac din punct de vedere anatomic, muschii care iau parte la miscirle voluniare, cit gi la cele involuntare sunt aceisg, din puact de vedere fiiol mai ales, psihofiziologie mecanismele acestor dow feluri de reaci sunt diferite. Te reacgile involuntare predomind funetile neuromotorii medulare, bulbare si subcomicale, care sunt stimulate de excitenji neconditionali. in reacile voluntare principala functie © are cortexul motor cerebral, pus in funetie de ‘mecanisme psiho-fziologice complexe, intr care principalul este acca al functici | reglatoare a cuvantuli, a imaginiiideomotori Este bine cunoseut astizi faptul cd migclrie voluntare au loc pe baza legaturilor temporare care sau format la nivelal scoarfei cerebrale, inte snalizatoral motor-chinestezic si celelalte sisteme aferente ale organismlu Migcarea voluntara se formeara pe baza aga-numitel reacii motors voluntare, dobindits in cursul vii, Este evident ef noi nu putem executa voluntar dec nigetrile pe care le-am invajat. Priceperea de a executa miscérile voluntare se Tnsuyeste din cca mai fragedd virst, a procesul eductii Fiziologl rus TP-Pavlov a scris, tn 1936, despre ,Mecanismal ‘iologic al asa-numitelor miscéri voluxare", EI desorie experienfle Ini Miller $1 Conorschi care au format, la edine, relesul condijionat alinentar ia ridicarea pasiva a label. Ei au observat cf in situafie de foame edinele riicd singur faba, De aiti cdteva conclust si ipoteze interesante, formulate de Paviow: «Jn primal rind, s-a stabilt fapal 8 excitarea anunitor celule kinestezice dn scoarfa cerebrali, are oo raspuns 0 anumita miscare gi invers: reproducerea pasivd a und 98 hhema nr. 3, rolul mised 1997, pag.294 Ia. migearite fiziologie si at difeite slare, bulbare fn reacile 2 functic de ala al funeiet loe pe baza ebrale, inte orgenismului it voluntar, oluntar dedi voluntare se "Mecantsm experienjele 1 conditionat i situate de faptul i r_ Tanamite migcirl tvinite, la_randul el, tmpulsurt tn celulele corespunitoare din scoarfd, a ciror exeliare determind in mod aetiv mmiscarea respectivi.” (p.589) in al doilea rind, ,.celulele kinestezice ale seoarfei se pot axocia $i se asociaza intra-adevdr cu toate celulele din scoarfa, care corespund ata influentelor din afar, cit gi difertelor procese Interne din org repreciné baza fziologica @ caracterultiasa-numit voluntar al miscérilor, adied a deiermindrti lor de etire seoarfé.” (p $90) oot ee ee eel Mili altar lcm ar ptr, Eeebagdo see cir cl pm sot de ens, Dezsoltarea voinjel copilor tncepe eu aiijarea miycalor Fi contd educarea capacitajii de inklbare a unor misedri provocate de excitantl fexterni care acjioneazi direct asupra organismulut. Inhibarea reacfiel de raspuns si inceputurile miscdrilor conditionate apar in urma unei indicat verbale, in wrma indicatie? transmise prin timbaj vorbit. In flul acesta, reactile motorii ale omului sunt stréns legate de al doilea sisiem de semnalizare. Migcirile volunare ale omului sunt eonectate mai ales de torul motor al vorbirt, aflat In strdnsi legaturd cu tft celal ior si care sintetizeazé activtatea cerebral Agadat, miscrile voluntare sunt aceleg care se leag, in special, de actvitatea analizatorului motor al vorbirii articulate, de actvitatea 2onel de vorbite a seoart! cerebrele. Prin urmare analiztoral vetbo-motor are un rol important in act voluntar. Excitaile exter si interoceptive determina reactia verbal exter sau interd, vorbres aticuata sau nearticulats asa-zisul limbai interior. Reacjia verbal intern sau extern declangeazao serie de reacii conditionate, reacit care au fost legate de-a lungul expetienfei dobindite in cursul vie individuale tocmai de aceste excitaii verbal. {a atul voluntar deci, exeitenti din mediul exter sau intern sunt divjai in dou direfi, pe de o parte spre celulle chinestezice ale analizatorului motor, pe de alt pare, edtze analizatoral verbo ‘motor, provocdind asifel o reactie verbalé intema sau exter, Inca din. 1957, ‘AxKreidler si V.Voiculescu, evidentian faptul ef, de cele mai muite of, exeitantul dominator si declansator al actu volunta este cuvantul gindit sau vorbit Conducerea constientd a misedrlor. Majoritatea migetvilor omului sunt rigeiri constient, indreptate spre rezolvarea une sarcini concrete, in legitur eu necesitatile vtale ale organismului. Dezvoltarea omului in procesul muncii i al comunicisit cu semenii a asigurat dezvoltarea larga a capacitifit de asi dirja proprile migcir in conformitate cu sarcinile propuse 99 In afar de faptl wolantard este condus de cre gindire, pe taza finetci de reglare @ comporamentult de ere cel deal doilea sistem de semnalizare, evbuie sf subliniem si feptulc&dirjrea miscrior mu so ralizzazi in fnegime in mod constent,c& dozarea impulsurir si actele de coordonare fins au Toe pe bura vaferenlalici inverse”, a aceluifenomen nervos care Funizeara ormatile de fnewnoytintae" Ha cum a arliat P. Anohin (1951), aparatul aferentajiel tmerse informeazi despre modul in care se infipmieste actul motric, despre corespondenja lui cu intentia inifala. Pentru desfasurarea tu bune condi ‘moiric, este necesar ca Individul si ste ce si cum trebule sd ‘ctioneze, si alba un program de actiune. Program de aciune in baa cia se ational fost suit de P.Anohin por atin 3icuprinde un complex de exeiang cate apar inant ca atu Totes fic elaborat. fn azul in are st corespance, la nivel scoareieorebrale se modifi impulsurile motorii naga fe cit, prin conectct sf adapta compensator ctl final si corespunds intent’ iiale Tn primele faze ale dinjéri migedni,acceploral actunil cuprinde msi efectladaptaty final al actu moti, mijlocaesietapeleraliziri acesuia find tatonate. In etape urmatoare, eeceptvulacfiunit reproduce st efetal final, ct gi ingegultblow al situaii conrete in care e pus itividul sl aofunilor pe cae trues le indeplineased in eadrul aestor situa Apare ate reglrea psc ingedrilor cu ajutoral reflec, imagini mentale(S.Zaporoe, 1958, Problema imagini mentale sa roluhi ein rglareaactelor moti este na dine cele mai importante git psiologia migdrilr voluntare. PA. Rud ara castle ideomotori sunt posibile mamas in migcie ive, ew are aml a aut de-a face in experienta motziog precedents. In ro stailese legtur stable inte centri motor si ale zone ale scart cae sa Ia Baza atin volntre [R. Magill (1989) relateazi despre lucrarea ba K. Popper gid. Bocles, .The [Self and its Brain” (1977) in care este prezentaté teoria conform careia imaginea miscari se mutd din zona cortexulwi motor, n zona cerebelulul gi, apoi, cortexul isi indeplineste sarcina de conducere a influx la efector Autorl afirma of acest tern se petrece th primit ani de viaid gi cd, de fanmci, omul este angajat intrsun program neintrerupt de invijare a rebelulul. (R.Magill, 1989, p. 106) Reflexul de orientare — investigayie. AN. Zaporojet (1958) a studiat procesul formiritimaginii scralui motric in legaturd cu reflecul de orientate ~ investiga Orientarea se dezvolti dela reacia de constatare cae inlesneste insuicea unor noi forme de conduits. Aceast aetivitate de orientae reprezintdo actvitate psibicd Actvitatea de orientare - investigate este deosebit de important fn formaret

    You might also like