Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Kinesiologie - Tudor Sbenghe

    Uploaded by

    Rho Mitzu
    41 views613 pages

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    41 views613 pages

    Kinesiologie - Tudor Sbenghe

    Uploaded by

    Rho Mitzu

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 613
    TUDOR SBENGHE is ae) KINESIOLOGIE STIINTA MIS raat ry TENE] isi » find permi- Tera arti, i tan Sumac CUVANT INAINTE CAPITOLUL 1 ~ scuRr IsToRIC . a CAPITOLUL 2 = INTRODUCERE IN KINESIOLOGIE CAPITOLUL 3 - STRUCTURA $1 ORGANIZAREA ,SISTEMULUI ARTICULAR SINGULAR CAPITOLUL 4 ~ PUNCTIONALITATEA ,SISTEMULUT ARTICULAR SINGULAR"... CAPITOLUL 5 - AMPLITUDINEA DE MISCARE (AM) CAPITOLUL 6 ~ SISTEMUL EFECTOR MOTOR. CAPITOLUL 7 = KINEMATICR $1 KINETICR ou CAPITOLUL 8 ~ ELEMENTE DB BIOMECANICA : CAPITOLUL 9 ~ STRUCTURILE SUPRASEGMENTARE (SUPRAME DULARE) CAPITOLUL 10 - CoNTROLUL MoTOR CAPITOLUL 11 - EVALUARE ee CAPITOLUL 12 ~ TERAPIA OCUPATIONALA CAPITOLUL 13 ~ EXERCITIUL ABROBIC SI ANTRENAMENTUL LA EFORT CAPIPOLUL 14 - ADAPTARI ACUTE $1 CRONICE ALE SISTEMU. Tur Moror BIBLIOGRAFIE (SELECTIVA) 18 2 ro 126 161 ns 261 331 3a 396 0 513 sn os | CUVANT INAINTE Tren ant atrea tn'inara Medicalé mono- sarah "Basle tcoretce 3 proctce ale linetteaplet* be care o sersesom penrt med din spectaltatea de ‘Medicina Pica $1 Recaperare gi din Medicina Spor find. dm srr ins cu ganda ls Knetterapent eet Specially! care mamiese exerci erento, ‘aed \ Imilocd principal al iene de reciperere medical dar sal assefe poflactice sf chiar trapoutce Orieniarea manografel se coveretia po expne= rea in primal rénd a bazelor since ale linette. rapid cu incurs aplcaive 3 in aspeiele de bec ale proces Kineice Caria. se pare. @ ato longs auden ponte ci sa emt frien tin record, find slat mat ales de student faction de Rnetteapie tin jar | ‘acest 3 ant de la apart opokepuizares rmonografel am fost aproape permanent rola de role promos dé student intra fcatjie de kine ; ‘oterape. dar gi de absolventit accor fact dea reedia monografa | ‘Aceasts carte ete axel urmarea acestor sol ltr. Ni este ind propriate 0. eda, mats en tru care poarté gi un alt tll. Sons, este adr pe sire de Baza’ a monografiel de acum 3 a tex! a suet mute prefecors avind fedora cop tole complet no, Invoduceren acest captle cum ar ‘fi "Elemente de biomecariea” sh "Terapia eoupafional rica fast solicate expres, ee find parte tin pro rama’ nal a facili. celasi orgunent ma bligat sds complet eaptld supa “Evatt= Pentre aceste problema care sint materi de stud, stents mu ou la Indemind 0 Dograe de bax’ mear Informative ‘dm exns, de asemenea, coptolul "Exrciul Sneed sf ree aerobic $i antrenamentul 1a efor medical tini- tai mult poate 2 serie de no- "Introducere tn sul, componen- 1 foculkineto- dicale. Se co- De Jape, acest acestd deosebit ve de a Wimuri 1 prezentul $i sainte™ rd a ‘are colaborez Autoral Capitoltal 1 SCURT ISTORIC Ub istrc at kinsiologist si terapiei pin miggare na ate rot decit penta sublitia douk aspocte deosbit de important Pe de 0 parte, vechimes Impresiorants a acest! tapi, vechime cae se piesde andeva in tecutal indeparat al maul, ci, chiar dacd informal sige amupra terapiei prin migcere au au ydeckt* aproape S000 de ani, ese aeindoielnic cd fnja umand sesizasé cx mil timp Inante benefice pe care {te aduceau exercitile de migcare pentru reficerea sri de sinitate. Sub ‘un anumit aspect, se poate considera ch o terapie prin miscare, realizatt constient, -a niscut odatt cu Homo sapien. Perea Kinetotcapiel Goa Jungul silenilor este prin ea insii pledoara cea mai convingitoare pentru valoarea real a acestl terapi, atét de particular prin princpi, tcc g metodo do realizare. Pe de all pate, acest istirc mai are rolul de a subtniaevolsia con cepilor i a modalitijlor de aplicaro a aoestel terapi Aceste concept si metodologi, legate In tnceput do insesi conceplile siritualflozoice yi! Ge rituahrle pe care le-au generat acest, sau transforma i modlat Ueptat, lnicizindy-e sub influcnja tot mai putericS a achizfel unor nol eunoytins supra structurt conpolut omenese §i a finefilor hi, pe de 0 parte, ca $1 asupra_cauzelor si efectlor boilor asupen orgaismuluy pe de’ alta pate. Desigur oi de la practcile unor sisteme de exert terapeutice care ne produc ime si ameament, ping Ia exarciile de filters notcomsus cular’ proprioceptive sau de biofeedback splicate az exstt 0 foarte mare distant ~ si de timp, si de concepic. Primcle referic Ia un sistem de postu si migciri cu scop terapeutic se gisesc in serieile chinezeti de acum 4700 de ani. Este vorba de sie temul Cung Fu de calmare a duresilr si allor simptome din entorse, de- viafii de coloand, uncle boli chirugcale ee Ih ,Vedele" indene de-acum aproape 3000 de ani ae vorbesc pe lang e execifile terapeutce recomandate in reumatism! cronic 9 alte bol a toate acess, Grociei antic it revine merit cintea de a fi con sideratdIeaginul exercitiului Gzic ~ al gimnasic proflactice gi terapeutice Herodieus,profesoal lui Hipocrat, este priml medic gree care se pre- ‘ccupt gi seri despre vaioara exereifulutfizic, metodd tempeuticl pe cae 8 Kinesiologie—stinga misedrit sca aplicat-o lui nsusi,vindeeindu-se de 0 boa incurabils. Elevilor hui ew {un fie mai debil Te recomandi sportul ~ boxul si uptele corp la corp, iar pacienflor febrli, mersul fri oprie pink la 30 Km! In cartea sa Ars gym Zastica" jmagineaz’ un sistem extrem de complicat de exerci, despre care Plinius eel Batran spunea e& na poate fi ingsles Eek s¥ ai cunosinfe serioase de geometric ‘Mali contemporani, ca si wrmasi ai lui Herodicus fi critic exagertile Hipocrat, cel mai de seam dintre ci, arti eX mimic nu este mai periculos penta tun febril decat exereitul fic’ si masajul ‘ipocra! nu murmai cd dezvolts ideca gi practica gimnasticii, dar el este primal care sesizeazd relajille migcare-muschi, -mobilizare ~ atrofic muscu- Fira, procum si valoarea exercifinlui fizic pentru refacerea fore musculsre Ba, mai mult, ef vede in kinetoterapie cel mai bun remediu chiar si pentru bolle mintale. Hipocrat poate f astfel considert primul medic care a intuit i aplicat nofiunes de recuperare funcional, ‘De altfel, este bine cunoscut cd in Grecin anticd exist o preocupare eosebita pentra cultivarea.caliifilor fizice ale eompului omenese, participarea fa Giverse jocuri sportive find considerati o asivitate de prim ordin, Bine- fngles, este de neconceput 0 astfel de paricipare fel o bund cunoastere valor’ diverselor exerci fzice, a unor programe, de antrenament dversfi- Cate fn aceste exerci $1 programe recunoayiem bazele mu numai ale ante hamentului sportiv de performants, ci gi ale kintologiei profilacice. Hipocrat feria, fd echivoc, in eartea sa ,despre articulafit": ,Organele au-gi conservl fapacitatea lor faneionala’ decit grafic utlizisil si & unui exerci adeevat. ‘Tan cot cere se vor porta astfel isi vor asigura o bund sinfate, o dezvotare armonicasi gio Tanga tineree" Si totus cinstea de a fi asti2i consider: ca fondator al kincsiologiei fi revine nul filosof, iui Aristotel (384-322 1H.). El dovedeste 0 inelegere ‘uluitare pent acel moment in ceea ce priveste actiunea muschilor Aristotel fereeazi un sistem de explcare a misciii care a slat la baza lucranior me- Tmorabile ale ui Galen (130-200 sau 210), Galileo (1564-1642), Newton (1642-1727) 51 Borelli (1608-1679), "Arstoel priveste migcarea mand ea pe 0 interaciune inte muschi si forele exteme ale mediului. El serie textual ,animalul care se miged igi face schimbarea de pozitie prin presarea conta suprafefel care este dedesubtal Tui", Aveasté idee va. deveni peste secole ,legea aclei si reacte ‘in aceasta monograie, In citeva capifole se va discuta importants aces- tui report inte fortle efectoare ale migcdrii i mediul din jur ‘Roma antic, cea ware 2 copiat Grecia in atitea domenii, a avut 0 inesplicabilé refinere In fafa exerijiuli fizc, a sporulu. Se credea chiar e& ‘gimastica «fost una din cauzele eafe au dus la declinl Greciei, Romanii Socoteau ef exereifiul fizic esto bun doar pentm sclavi, find destinat si practice nummai glediatori in arene ‘Ceestinismul a. accentuat si mai mult'refinerea fijt de exetitul fzic cere didea prea mult importanfi corpului, im detrimental spiitlui. Totusi, sina misearit Elevilor ui ex oxp la comp, ia 2st Ars gym ti, despre care vogtnte serionse ticd exageriile. mai periculos tei, dar el este attofie muscu avted muscalare. chiar si pentru lie care 2 intuit 8 0 preocupare 8, pertciparea im odin. Bine- 1k cunoastere. 2 ment diversi yuma ale ante laetce. Hipocrat > mug conservi xerciji adoovet xe, 0 dezvolare al Kinesioogici 2ste 0 inglegere fehl: Aristotel 2 luerrilor me- 1642), Newton {tre muschi gi se migen ig face este dedesubtul oo importanga aces iut ‘ credea chiar cl Sreciei, Romani ind dostinat excicitil fz, spin, Totus, Seurt istoric 9 ‘medicii Romei au fjcles valoarea kinetoteapici gi sa continuat si 0 promo- vere, dar find exagerile cunoscute in Grecia. Asclepiade (124-40 1H.) este considerat parintele gimnastici terpentice Ia Roma, pe care o recomanda in cxzul insomniilor ca gi in ascii, Comelius Celsus ‘serie despre rotul impor. tant pe care il joaed excreiiul fic si mersul pe jos tn refacerea bolnavlor cu hemiplegic gi alte paras, Galen, ia cartea sa Despre igient, acorda 9 mare atentie masajului gi exerciflor terapeutice dazate eu gj, m funcfie de starea pacientul La aproape 600 de ani dup apariia primei cy, exclusiv despre gim- nastiel, a lui Herodicus, spare fn secolul al H-lea ea.'0 a doua carte despre exerciile fzice ~ ,Gymnasticon", @ lui Flavius Philostratus (care nu era medi), in care rolul kintoterapiei este rezumat asf: elimi umorile, eva cucaz materile inutile, iamoaie piri tari, ingrag, transforma sau incdlzeste ele pei Probabil in secolul al Vea exn. a trit si Caclius Aureianus, care ne Iimpartgeste peste secole, prin scrierle rimase do la el, conceptii asupra Kinetotempiei ce deptgesc cu mult tot ce se gindise gi se sersese inainter lui, ba chiar si in perioada de aproape 1000 de ani dupa el. Lucraile, ane lizate i traduse in ultimele deceni, uuiese prin valoarea 3i actulitstea lor [Bl analzeazi valoarea hidrokinetoterapiei, desecic tehnicle de seripetoterape, cexercfile din suspendare si cu contragratii, In cartea sa Despre bolle cronice* descrie pe larg tehnicle exerciti- ilor terapeutice recomandste tn paalizi, reumatism, postoperator ett. tchnici citora nu li sar putea gisi nici ezi prea multe, crite. El intuicste exact §t itm) execiilo, si valoarea, gi momenta introducerii repausult, ordines xereitlor pasive gi active ete; tot ol introduce 0 nofiune noi — ,nalep sia, care sar taduce prin yacjinea de resabilie", adiok de recuperare (ler- menul de recuperare medicals fusese inttodus de Hipocra) Obscurantismal Evului Mediu se va risiringe si asupra preocupailor legate de exerci fizic, deoarece atengia acogdatd forte gi umusetii eorpa. tui era dezavaati de canoancle bisericest. In xastimp de un milena, Europa nt ‘numei ef nu aduce nimie now f acest domeniu ~ ca si in sltele de fapt —, ar ignort gi coom ce fuscse daju waver Totusi, in accasti perioadi, lumea arab preia preocupirile stigifice le Antchitfi in multe dome printe eare gi medicina, Cei doi mari me. dic si Oriontului, Avicenna si Fialy Abbas, sunt viditinteresafi si de excr siti fizio, pe care il preseriu nu mumsi in seop terapeutic, ci gi proflactic. Spre exemplu, Avicenna spunea: ,Daci camenit igi exerseaz’ corpurile prin migcare 3i tuned a momente potrivite, cf nu vor mai avea nevoie nich de rmedici, nici de remedii fn Europa secolulsi al XV-lea fnoepe si se manifeste din now pre- ccuparea pentru excriile fice. Din aceasth epock ne-au rimas scrierile Tui Pietro Vergerio (1349-1428), care atest interosul cresend penta astfel de ‘exerci, De fapt, aceste scrieri au stat la baza iniiativel tui Vitor ds 10 Kinesiologi~ siina migedrit Fela, care, In 1423, a deschis I Mantua o scoald penta tinerit nobill, unde, atu de instru inj, se practicau si exercifile fice ‘Secolul al XV-lea, care a adas gi aparia tparuui, mai eunoaste po: blicarea 2 dow eli care reactualizeazl concepileintfnte in vechile sores feces despre igiend si valoarea excrijiuui fie. Este vorba de 0 enciclo- edie a lui Antonius ‘Gazius din Padova, inttueté Florica Corona” — 0 Pefpgore « oelor mai valoroase preceple, precept ale Iii Hipocrat si Galen secede

    You might also like