Virginia Waters Povesti rationale pentru copii Recomandari pentru parinti si educatori Nustratiile: Eileen Rosenfeld DEAC CORINA peiholog eu drt de bor pracicd ‘specials - autora PSIHOLOGIE CLINICA Cod perconat 01603 Editura ASCR ‘Cluj-NapocaVirginia Waters : Povesti rationale pentru copii Eefia Tn limba engleza: English tiie: Rational Stories for Children Copyright © 1980 by the Insitute for Rational-Emetive Therapy ‘Alights rescrved. No part of tis book may be reproduced or transmitted in any form or by any means, electronic or mechanical, including photocopying, recording corby any information storage and retrieval system, without permission in writing from the Publisher. Exit iba roman: Copyright © 2008 Centrul Roman de Psthoterapii Cognitive $i Comportemental “Toate dreptuia rezarvate. Reproducerea integra’ sau partial, sub orice for {ext r8 acordulprealabil in sois al Centrului Roman de Psineterepi Cognitive si Comportamentale, este intrzis8 Traduoere In limba romén cu permisiunea Albert Elis Institute, SUA Traduceree $i adaptares in limba romana: Daniel Davi, Adrian Opre, Laura Petra Prooesare computerizati: Daniel Paul Corectura: Daniel Devid, Adrian Opre, Laura Petra Ecditura ASCR (Asociaia de $tinge Cognitive cin Roméria) Str. Gr, Blascu nr. 37, ChipNepoca Tels (+40)-264-500967 Fax (+40-264595575 Email: asor@psycholecy.co Pentru comonzi Tels (+40)-264-590967 Email: ascr@psycholoay ro ISBN 973-7973.02- Cuprins Prefata v Povesti pentru copii Veveritele Masa, Dasa si Sasa 1 Sandel, Pestigorul cel Plat 7 Mierla Mirela invat cum s& nu se necdjeasc& 15 Teama de greseli a Dorei 23 Monstru! ce! Magnific al lui $tefan 30 Lucian Licurici invet& s8 lumineze 37 Recomandari pentru parinti si educatori Capacitatea de a ne rezolva problemele in mod rational 47 Cum sd te accepti pe tine Insuti sie copilul tau 58 Dezvoltati-va toleranta la frustrare 6 C€nd frica ne st tn cale 73 Capcanele furiei si cum sa le evitim 84 Invatati-va copiielevii sé isi turnineze vit puterea génditi rationale 94 Despre autor 107PREFATA Aceasté luerare prezint& un model al educatiel rational-emotive si comportamentala, care este © forma de pshaterapie cogniti comportamentala, aga cum este el exprimat in povest, Pshoterapile cognitive si comportamentale (cognitv-comportamentale) constituie ace! segment din familia larga a psihoterapilor care este cel mai bine velidat stint si a carui efcient’ a fost demonstraté In studi stintiice. Asumptile {fundarentale ale tuturor psihoterapilor cognitiv-comportamentale su (1) Evenimentele de viata nu ne afecteazé réspunsurilelreactile in mod direct ci modil in care le interpreta (cogriile noastre-modul In care gandim despre ele) cauzeaza réspunsurielreactile noastre ‘cognitive (ex. idesa o& nu mert s& tréiesc), comportamentale (ex izolare $i lips de comunicare), subiectivemotionale (ex. tire depresiva) si biologice (ex. cresterea tensiuni arterials) 2) Cognitile prin care interpreta aceste evenimente de viaté pot fi identificate, Aceasts identficare poate fi directa, in cazul cognitilor constiente, sau indirect® (ex. prin indicatori comportamental}) in cazul cognitilr inconstiente, (2) Odata identfcate, ccgnitile pot fi schimbate prin tehnicipsihotogice specifice; astfel, cognitile irationale/dezadaptative care genereaza raspunsuri disfuncfionale sunt tnloculte cu cogrit rationale! adeptative care genereaza réspunsuri functionale. Povestil fac parte integranté din copilzria celor rai multi copii. Ele au funete ludica gi formativg, personajele constituind fie modele de urmat In viata pentru fetite (ex. Alba ca Zapada) si baietel (ex. Fét-Frumos) 1 modele de evitat pentru copii ex. Zmeul cel rau). Aspectul nou gi deosebit al acestei lucrdri fl consttuie feptul c& aceste povest au fost construite de specialist psihologi pe baza unor modele cognitv-comportamentale. Aste, pe Langa toate caltétle pe care fe au toate celelate povegti; povestie din ‘acest volum au fost astfel construte incét functia formativ’ s& fie explorat la maximum. Prin aceste povesli se identifics si modiic& credintetor irafionale care genereazé patologie si suferintS copilor, gi in paralel se asimileaza credinte rationale care genereazé o slare de sanatate psinicVEVERITELE MASA, DASA $I SASA Veveritele Maga, Dasa si Saga tréiau odinioara in Marile Pduri, impartind o locuinta intr-un copac batrn si trainic. in fiecare toamna, cozile lor deveneau tot mai stufoase $i blanitele lor tot mai dese: atunci stiau od a sosit momentul sé porneascd fopdind prin Marile Paduri, in cdutare de alune pe care si le manénce in timpul iemnii celei grele. Cum nu era destul loc in c&suta lor ca sa tneapa toate provizile pe care le adunau, asoundeau mare parte din alune intr-o scorburd de copac de pe partea cealalta a pajisti. Scorbura parea pustie si nelocuita, aga cd era un depozit excelent pentru provizille adunate. Intr-o zi friquroasa de iam&, Masa, Dasa si Saga se trezira flamande, cu lumina soarelui palid& ca o lmaie pétrunzand in —______—_—__———siiirute-lor-Se-dezmeticira-bine; cascari-gise-strecurara-din———- cminul for cald tn figul necrutator al dimineti. Mire atat de foame, tncat cred c& as fin stare s& mananc un ‘copac intreg plin de alune", spuse Masa, plescaind demonstrativ . allie mi-e at€t de foame, incat as manca un ca’, spuse gi Daga, topdind de ici colo. .Nu vorbi prosti: veveritele nu ar manca niciodati un cal - doar suntem vegetariene’, spuse imediat Saga. , Si mai ales, ‘nu vorn manca nimic dacd tot stm aici gandindu-ne la ce am putea manca.”, continua ea. Hai s ne migcm!". Acestea fiind spuse, Masa, Dasa si Saga pomiri de-a lungul pajistiiinzfpezite Tnspre copacul for cu hrana. Ajungénd ele cam la jumatatea drumului, se oprird ingrozite de o priveliste teribi&: niciodat& nu le mai fusese ‘dat s4 vad& aga ceva - alat de uriag, de groaznic, de amenintator...si d&dura seama c& drumul le era blocat de cel mai mare perete de zapada pe care Lau vazut vreodaté: prea cd ajunge pan’-n cer, f&r& Inceput si cu siguranfé fard de capat. Problema cea 2 mai mare era, fireste, c& partea cealalta a zidului le parea de neatins, Si.ce credeti c& au facut ele atunci? Ce va trece prin minte A ar fi putut face ele? O sé va dau un indiciu: au avut fiecare 0 reactiediferita si, prin urmare, fiecare a facut altceva. Maga era deja furioas3. Se gandea: Nu suport sa vad Zidul Asta de zpada tn fata ochilor! Nu ar trebui sa se afle aici, nici n-a fost aici inainte. Nu suport s& nu obtin cea ce doresc. TREBUIE sa ajung la alunele acelea! Le merit si ar trebui sa le am. Oricine a pus zidul asta aici in calea mea ar trebui sa fie distus. La ce se va mai ajunge aici pe paiigtea noastré dacé fiecare face dup cum fl tale capul? Nu e drept ca zidul asta sa fi apérut aici!” In imp ce Maga gandea astfl, se tot tnvariea tn cere pand ce amati, apoi Incepu s& loveascdi peretele cu t8butele si cu capul, provocandu-i ditamai durerea de cap.Dasa se deprima, g&ndind: Este groaznic_si_oxibiLoé: perelsle asta a apdrut aici. E cea mai groaznicd treaba a s-ar fi putut intémpla! N- s4 mai ajung niciodaté la alunele acelea. Adic&..ce spun eu, probabil cl nu voi mai ajunge weodaté sé ménanc. Peretele va rimane aici pentru totdeauna, eu voi muri de foame si totul e din vina mea. Ce prostie din partea mea s& ascund alunele de partea cealaltia paiistil Ar fi trebuit sé-mi dau seama c& aga ceva urma s4 se intimple!" Dasa era asa de suparaté pe ea insdsi, incdt se aseza in zpada in fata peretelui, plangand si smiorcdindu-se: Nurs bund de nimic! Chiar ¢& nu-s bund de nimic!* _ Sasa Incepu sa-si spuné: Hmmm, un perete, oat de Ciudat! Mi-ar placea sa nu fie aici, pentru cA mi-e foame si ag rea sa mananc niste alune, dar la urma-urmei e deja aici si nu vad de ce nu ar trebui s8 fie aici doar pentru c& mie nu-mi place, E un ghinion si nu-mi convine sé am peretele asta intre mine gi alune, dar bosumflandu-ma din cauza asta nu fl voi fas dispera gi cred ca treburile ar putea sta i mai prost, de fapt.” : i Astiel, Saga decise sé accepte c& exist peretele mai degraba decdt sA se incdpataneze in dorinta ei ca acesta sa dispard, cum fScuse Maga, sau sa facd din prezenta lui o catastrofa, dupa cum reacfionase Dasa. Ca urmare, ea nici nu 5.2 ales cu 0 durere de cap ca Masa, de la lovitura data tn zid, nici cu degerdturi ca Dasa, din cauza sezutului in zpada. Era singura tn state s& se gandeasca la ceea ce ar fi de facut th situatia data. Cate solufii ai putea s4 gasesti pentru aceasta problema? ‘SA astepti pana ce soarele va topi zépada. ‘SA sapi o groapa pe sub perete. ‘Sa sapi o gaurd prin perete. Sa te cateri de cealalté parte a peretelui Sa incerci sa ocolesti peretele. Sa caufi alune altundeva, SA te Intorci acasa sa verifici dacd nu au mai ramas ceva resturi de mancare pe acolo. 8. S& te muti in regiuni mai insorite, 9, Sa faci un foc pentru a topi peret 10.88 Inoepi s4 mananoi zépada. 11.88 adormi la loo, ca sa vezi daca nu cumva totul ¢ doar un vis. 12.88 chemi alte veverite ca s& te ajute sa sapio gaura in pereie. ‘Atunei Saga le vorbi Magei si Dagei: ,Continuand tn felul asta, nu faceti decat s& inrdutatii situatial Nu vedeti o& furia sau supararea va impiedicd sa gasifi o solutie la problem’?! Terminati si ajutali-ma la sdpat!”. ‘Agadar, Maga nu a mai lovit peretele si Dasa s-a oprit din plans gi cu toate au ‘inceput s sape in zidul de zdpada. in limp ce s&pau, chitediau un cantec de lucru de-al veveritelor si aproape cd incepea s& le facd placere munca aceasta. Masa uit de furia ei, Dasa uité de suparare si Sasa ramase cu mintea treaza gi gata de a gas! solutia cea mai potrivité. Nu peste mult timp, erau deja de cealalté parte a peretelui, ‘imbulzindu-se spre copacul unde ascunsesera alunele. NOR wesrs Sandel, Pestisorul cel Plat sPoate 8 folusi nu vom muri de foame astizi’, spuse Dasa. Da, dar sper s& invatati o lectie din intamplarea asta”, zise. laTanduler Sasa__,Pentu veverite furioase sau care se supard, nici alune nu se scuturél Asa c dacé vreti de mancare, stati calme si fii rationale!”—_——_________,Ge_prost_sunt’_bolborosi,_in_timp_ce_inota_in__cerc. SANDEL, PESTISORUL CEL PLAT \Doamne”, spuse Sandel, Pestisorul cel Plat, ,mé simt mai rau decat atunci cand am avut pojar. Ma simt chiar mal ru decat atunci c&nd aproape ca am fost mancat de rechinul cel ucigas. Ma simt mai oribil dect atunci cand am mancat zece sandwich-uri cu meduze unul dupa altul si apoi le-am dat afard pe toate”. oe De ce se simtea oare Sandel aga de abéitut, groazisic si oribil? _Tocmai am aflat o& am rémas repetent in clasa a patra la Scoala de Pesti a Doarine! Somon”, gemu el Tnoercand sa decida ce sé facd. ,Nu sunt in stare si fac nimic ca lumea. Nu-s in stare de nimic si nu sunt bun de nimic ca peste si probabil cd niciodata nu o s& fu mai bun de att.” | — ‘Sandel aproape c& plangea. Ahh’, suspina el, ,Sunt asa de prost tncét am uitat ca pestii nici nu pot sa plénga. Asta chiar c&-i groaznic! Ma simt aga de vinovat c am ramas repetent. Nu cred c sunt in stare s& le spun mamei si tatélui meu ca fiul lor e un ratat, Le-ar jnfunda branhiile. Cred ca cel mai bine ar fi sé plec in largu! oveanului si sé dispar. Asa nu vor afla niciodaté ce sa ‘ntamplat cu mine si ce dezamagire le-am produs.” Adio, batran colt de mare familiar,” suspina Sandel, Se mai uité o dat in urmd, peste coada, si se indrepta c&tre Marele Ocean, unde razele soarelui nu ajung niciodata. Cel putin aga credea el, cA se indrepta in directia Marelul Ocean. Navigatia era una dintre materille la care ramasese repetent. ,Sunt aga de prost inct nici macar nu stiu sa plec de acasa’, gandi Sandel posomorat. Inota prin niste ape tare cludate. Treptat, aripioarele incepura s&-i oboseasc’ si branhiile aproape c 1l dureau. Sandel nu cSlatorise niciodaté aga de departe. Dintr-o data totul se intunecd.———$—__________—Caracatita-fu-distrasa-de-strigéituLui Sandel-gi-de-gandul Hei, cine a stins lumina?” striga ‘Ceva nu e in regulé aici,”, galgai Stindel inspaiméntat, MB intreb dacd acesta e Marele Ocean’. Dintr-o data Sandel se trezi in stransoarea unei tentacule iscusite, care era puternicd precum otelul. fl tari prin apa si aduse la falcile unei caracatite urdte. Ah, cina..., in sfargit...!", spuse caracatita, lingandu-se pe buze. ,Ce bucatic’ gustoasél Stai s& vad.... unde... oare unde ‘am pus mustarul?” Chiat c& nu vreau s&mi sfargesc viata in falcile unei caracatite flamande’, spuse Sandel inecdndu-se. ,Trebuie s& gasesc rapid 0 cale de soapare!” jintre timp, caracatifa Incepu sa jl inmoaie pe Sandel in borcanul de mustar. Chiar atunci ti veni si lui Sandel o idee salvatoare. Hei, uité-te intr-acolo!’, striga el, ,ulte cum trece o clas& ‘Intreaga de sardete!” de a manca o intreaga clas de sardele. Sandel lovi borcanul de mustar cu coada, iar borcanul zbura cat colo $i o lovi pe caracatita in cap. ~Auuu”, strig& caracatita, stropind cu si mai mult cernealé neagra, ca aceea in care se pierduse Sande! mai devreme..., if! scdipa din stransoare in tulburarea astfel iscat! Sandel incepu s& inoate, thaintnd cu toata viteza. inota asa de repede, iar cerneala caracatitei era asa de deasa, incat nici nu putea s& vad incotro se indreapta. Bufif! Sandel inotase si se izbise de un uriag zid gri. Se simfea amefit, confuz si speriat. »Poate c& e un rechin sau un peste spada”, gandi el. Mai bine dispar de aici cat de repede pot.” ~Scuzi-ma’, spuse 0 voce blanda gi melodioasd. ,Pot s te ajut cu ceva?” Vai de mine!” bolborosi Sandel. ,Cine sunteti? Nu am mai vazut niciodata un peste asa de mare ca dvs.!” 10 | E Eibine, numele meu este Elena, Balena Cocogati, aga c& su sunt chiar un peste. lar eu nu am vazut niciodaté o creaturé aga de micufa ca tine. De fapt, nici nu te vd detoc. inoat, te fog, pan th dreptul ochilor mei ca sé te pot vedea.” Pare a fi destul de inofensiva", gandi Sandel si thot pané in reptul unui ochi de-al ei. Eu sunt Sandel, Pestisorul cel Plat’ spuse el timid. “Si ce faci aici? Esti destul de departe de casa’, spuse Elena. “M-e rusine s& v8 spun,” rispunse Séndel, rogind. ,Am ‘notat departe de casa pentru c& am rmas repetent in clasa a patra la Scoala de Pesti a Doamnel Somon. Nu sunt bun de rimic ca peste si sunt o rusine pentru paring mei, aga c& am deois s& plec de capul meu tn largul Marelui Ocean si s& nu mai fiu de ocaré parintlor mei, Dar sunt 0 catastrofé si cand vine vorba $8 inot departe de casal Nici macar nu am putut sd gasesc Marele Ocean. $i era cat pe ce s& flu mancat de 0 4caracatit’ uriasd. Aga c& vedeti bine, nu sunt in stare s& fac nimic ca lume »Stai 0 clip. Spui ca era cat pe ce sa fii mancat de o caracatita?”, intreba Elena. »Da, am lovito cu borcanul de mustar si am tnotat repede de acolo," raspunse Sandel »Pai atunci tot ai reusit sa faci ceva bine”, spuse Elena, Nu m-am gandit la asta,” spuse Sandel, .dar cred c& aga e. »Nu cred cd te-ai impotmolit fiindca esti prost sau incapabil 8 faci ceva bun’, continua Elena. ,Ai ales s& te tnvinovatestl pentru gregeiile tale, in loc sé accept faptul c& esti ca tofi ceilalti, un peste supus greselii, care face atat lucruri bune, cat sirele.” .Poate”, spuse Sandel, ,dar mie mi se pare c& fac mai ales lucruri rele si cd cele mai multe lucruri le fac prost. Asta nu ‘nseamnd c sunt un peste prost?” Nu-existd.pesti-buni-si-pest. rai -spuse-ElenaSunt-doar pesti care fac lucruri bune gi lucruri rele. Toti pesti sunt format in toate insusinle si purtarile for, dintre care unele sunt bune, iar altele sunt rele. Este imposibil sd fi in intregime bun sau in jintregime rau. Chiar daca esti pe de-a intregul rau azi, mai mult ca sigur c& ai facut ceva bun in trecut sau ca vei face ceva bun in vitor ~ gi daca e aga, inseamna c& nu esti rau in intregime.” Asta aga e,” raspunse Sandel géncitor, .dar mie tot nu-mi place s& fac greseli si s4 dau greg tof timpul sau aproape tot timpul. Cum s& m& descure atunci?” »Primul pas,” exolicd Elena, ,este sa te aocepti pe tine Insuti in intregime, cu greseli si cu tot restul. Incearca s4 nu te ‘invinovatesti, indiferent de ceea ce faci.” Al doilea pas este s& accepti responsabilitatea pentru.cdi ai facut 0 gregeald sau pentru c& ai facut un lucru in mod gresit.” Altreilea pas este sa incerci sa iff corectezi gregelile.” 2 lar col de-al patrulea pas este sa vezi ce polis faci ca s& ai repeti aceleasi greseli siin vitor” Mu ati 84 vad dacd am infeles,” spuse Sandel. ,Voifolosi ca exemplfaptul cA am ramas repetent in clasa a patra. jin primul rand, ma accept pe mine tnsumi gi nu mal imi spun c& sunt prost sau cA nu suntin stare dernimic bun. jn al doilea rand, accept c& sunt responsabil de faptul cd amas repetent, ae {nal treilea rand, voi invata mai mult, ca sa trec clasa anul itor. i 2 ss : - vi ginal patrulea rand, voi continua s& fnvat mai mult, s& nu aman repetent din nou.” : Usaau,” spuse Sandel Incantat, ,Dacd Ineep sa gandese altel despre mine insumi, daca m8 accept pe mine Insumi indferent de ce se intamplé gi daca tnvat mult de tot, atunci De 7 : ate cA pot s& devin intradevar un paste bun! Poel Fi tent,” tl ops Elena. ,A te considera complet bun este la fal de nepotrivit ca a te considera fn intregime rau. Tu continui s& Ti peste pornind de fa felu! in care te comport si felul in care reusesti in ceea ce faci. Thar fi mai bine dac’ ti-ai judeca faptele si insusirle separat de felu! in care te judaci pe tine ca peste, in loc s te condamni pe tine ‘nsuti ca intreg, deoarece asta e deja un lucru prea greu pentru un pestigor micut ca tine.” : HEC Pet cd am injeles acum? spuse Sandel. ,E mal bine s& mma accept pe mine Insumi intotdeauna si sa fmi judec doar faptele. in acest fel, pot sa inva din greselile mete si sé numa mai fac s4 ma simt aga de nefericit tot timpul.” “Exact!", exclama Elena. ,Vezi - poti sé gandesti atunci cénd esti atent. Acum nu crezi ce timpul s& te Intore: acasé la familia ta?” et i “Cred c da," spuse Sandel. -Acum c& imi dau seama ca nu sunt chiar aga de prost si nepriceput, chiar daca am ramas repetent in ciasa a patra, nu mal imi ¢ aga de greu sa dau ochil ou ei, Muitumesc pentru ajutor, doamna Elena. Mier fi de mare folos daca mi-ati ardta directia cea buna’. bine 13