Gagettte Uatrele me Ss Pr. Prof. Univ. Dr. ION BRIA “SPRE PLINIREA EVANGHELIEI” Dincolo de apSrarea Ortodoxiei: exegeza si transmiterea TRADITIEL ANTREGIRCA——— ponihids), calea moni este calea inves spre rie nidejdea invert (1 Timotei 1,1), prin insusi faptul inviert Sale. Feri : uflete” (Panthida, p. 36). Pentru cei care au mut Mare De in nidejdea invieri, tinguirea tr preschimbatd in céntare, iar dolul in ericii si sfintirea istoriei lumi Mirelui care vine (loan 16, 22-24). Ac pe noi cu dara gi cu pogorérea Preasfintul dou motive, Moartea a ina in lame din afar de Duh" (Arhieraicon, ed. 1993, p. 122). La aceea ea apare ca infaciun, ca'0 nedreptate Titurghie aceeasirugiciune: Ase ea, pentru mume fai de destinul om reat dupa chip ha Ta, sd: mu ne pardseased de to, din eauca pac imine nejudecata (2 Petru 23). cici eeata feparteze mila Sa de la oi, Domnudu 38 ne rag apane tui Dumnezeu. In asteptarea judecai Liturghier, ed. 1974 p. 349). tumea trece prin ,ceasul femeit: .Femeia, end Orict de fem este afimafa: Biserca este ete in durerienajeri, se intiteazi, pentru cara imparaia lui Dunnezeu pe pint” (Mirop. Seralim, Sosit ceasul; dar dup ce a niseut pruncul, mei Deisis, 9-10, 2000, p. 9), ea nu ascunde lupta continu & mai aduce aminte de sufering, de bucurie c8 sa Biseriit conta reaitaitpicaulu si riuli in lume, Pe niscut om pe fume” (loan 1621). Cum Heistos a sja Bisel straluceste lumina necreatce se arta aict rascumplrat pentru Sine, pe toi, tof vor invia eu si acum inante de venirea impr tui Dumnezeu. Ea drepate: A rip eel ce er oar in sine icoana acete Imparai, aga cum fecare astra, pe oruce pironind resin poarté cu sine icoana Bisericii. Dar aceasta icoand este mereu innoith si restauratt pet de iscorica si umand a Bisericii sh rimAna transparent Dumnezeu in care mu exist pleat sa rutate, nu harului divin, Agadar, calitatea Bisericit de trup al tui Ioareniciodatt: Eu sunt im Hristos,sfinfenia ei inerioara, nu dispare, dar realizarea Sapuimina lumina. Apoi Mine, chiar : mt ede in Mine, chiar da istoried a acesteisfinfeni constituie 0 tensiune gio lupe isle $i crede in permanent. Sfinjii mu se gribese si anticipeze pre moartea” (loan 11,25-26) repede impirijia care vine. Episcopul, constent oporul a mihnit si intiritt iubirea de oameni a tuiDumnezeu, se roagis , Cerceteasi via pe care a sido dreapta Ta ‘Trei chestiuni fundamentale ) Este important a intelege raportul dintre ‘conomia (mantuirii)realizata si manifestaté de Tisus Hristos si istoria mintuirii personale, urmitii lui Hristos pad ce Hristos va lua chip jn noi” (Galateni 4,19). Modelul intrupari este in favoarea unei consubstanjialitai dupa natura, ipostatica, intre Dumnezeu si om in persoana lui Tisus Hristos. Istoria mintuirii personale, aga cum se observa in Noul Testament, in literatura aghiograficd si filocalicd, se compara cu edificarea unei noi creafi", conforme cu Hristes dupa har”, in care ,cele vechi au trecu”, iar cele noi sau ardtat” (eff: 2 Corinteni 5,12), pana ce condita umand se apropie cltre statura perfect a Ij Hristos in plenitudinea Sa (Efeseni 4,13) (Vom examina pe larg exigentele edificari persoanei ea Spiritualitate.) indumnezeire", Ia capitolul Urmarea lui Hristos nu inseamna méntuirea ratuith de la distan’, nici auto-mantuirea prin merite personale, loan Botezatorul a aritat 8 tensiunea dintre Vechiul gi Noul Legimant provine din aceca c& poportl lui Dumnezeu eel e sub Lege na infeles €@ Mesia este Mielul ui Dumnezeu Care Se ofera ca jenfi de riscumparare, devenind un popor nemultumitor si neroditor. Aste, teologiaeruci face parte din iconomia” mintuiii, deci din hristologie gi din tcleziologie. © ecleziologie prea doctinara, prea institufionala, prea eshatologica Aesincarnatd, ignord acest aspect. Biserica participa la aceast apropriere a istoriei mantirit Ta ,comuniunea la Patimile Lui” (Filipeni 3.10) "in desfigurarea crea se aflé numeroase Porti, obstacole si treple ce trebuiese si fie Seschise si tecute ‘Scara urmari lui Hristos in forma de cruce sti in Taja credineiosului, dar si a comunittit din care acesta face parte ‘Am aceentuat mereu ideea de ,comuniune Ia Patimile lui. lisus Hristos", deoarece teologii care agaza doctrina despre theosis in centrul ogmaticii ortodoxe nu trebuie sA ignoreze nici ‘ciderii omului in picat, nici costul riscumparirii din aceastd cadere 'b) Pastrind modelul hristologic in limitele li, ecleziologia n-a confundat Biserica istoricd cu ‘mparajia lui Dumnezeu, eshatologicd, dupa ‘cum insttuile bsericesti nu i-au locul lui Tisus Hristos. Ea a optat pentru modul sacramental, potrivit caruia structurile ecleziale sunt Instrumente ale Duhului Sfant, nu invers, de aceea simbioza ,dupa har” dintre divin si uman depinde de invocarea Duhului Sfint. A lega si deslega” este cu putin(a prin puterea Duhului Sint, pe eare Tisus Hristos 0 d’ apostolilor givor erede in Evanghelia Sa loan 20.22). Dé prin ci la toi eet Primiti Dukul Sfint!” ( retinute”. Dubvl este una din persoanele sfinti Treimi: Cel ce din Tatdl, mal Inainte de vee sa devenim locas al Sfintel Treimi ©) Pentru ecleziologia ortodoxd, apartenenta ia Biscried este determinata de credin(a, nu de despre Dommul lisus si ford de 14 § Biserica este comunitate sacra ( gens sancta, | Petru 2 nia-dreptatea pe care -0 diruieste Dumnezeu prin eredin Filipeni 3.9) Desigur, aeeast comunitate sacra recunoscuti pe pl social, politic, irk a filiatia Sei schimbe identitatea de trup al lui Flistos Comentariu Foarte adesea Biserica Ortodoxd este acuzat a servit caiza najionalismului(filetismului, al, amestecul dintre confuzia dintre spiritual i temps truce gi sabie, ind prizonier a proprici sale autocefai sat fi modelul politieii ortodoxe in conditile actuale de Mai inti, politica face parte din vata public’ a credinciosilor, de aceea Biserica vine in atingere cu Statul ~ care mu trebuie i politic — cu organizajille neguvenamentale, cu societatea civild, Etica socald si politica a erestnil urmiresle Si converteascl excesele nafionalismulu cunoscute ca xenofobie, urd de rast, a Apoi, crestinismul ortodox din Romania a fost mercu asediat fie prin extinderea jurisdictillor altor patrarhi, fie prin tentative de converte (din partea reformailor) si de prozelitism (din partea catolicilor), Aceste ameninjiri vizau identitatea nafionald (etna, cultura, limba) pe care roméinii 0 giseau protejat in Biserica lor autocefala si autonoma, Orice mitropolit sau pate h era nationalist nafionala: apararea unitajii si inte reuinit in Biserica Sa, ficea-misiune tai unui popor Provocarea post-modemitiii proprie Occiden- ului, tetorica dreptuilor omului, ,gocul civilizailr sunt tot alitea presiuni asupra ,cvilizajiei ortodoxe" pentru a o detuma de la misiunea ei actual reconstructia crestinismului indnd seam de ridacinile istori ale pietiii, de _apartenenta crextinilor lao Bisericd majoritara, de posibi de rezistenjti in perioada 1944-1989. in aceasta reconstructie ea are nevoie de ,marturia comund” a allor Biseriei, desigur 0 marturie nedeg prozelitism,‘Sa fie vrednict Distinct dintre sfinfenia Biserieli $i stingirea Persoanci, a istoriei si a lumii, inte care existd 0 tensiune permanenta, se poate aplica gi la cei ce sunt trimisi in slujba Bisericié prin taina_hirotonel. Trimiterea la misiune sacerdotali este dependents de hirotonia sAvargiui de episcop (consacrat in su postolica), care conferd autoritatea de a propovadui Evanghelia, de a celebra Tainele si de a edifica © comunitate eclezialé, Dar practica preofei impune anumite exigenfe harismatice, morale, spiritale. Preojia nu Iasi pe nimeni indiferent, edci preotul este, discipoluliubit al lui Hristos. Existi un consens general potrivit cdruia ‘nnoirea in Biserca si societate nu poate fi injeleasd i realizata ct vreme preotit insgi nu se convertese $i nu antreneaza cu aceasta convertirea parohiilor, CAci autoritatea preojilor ~ teologicd, morala, pastorala — nu este magica, ex opere operato, Faja de exigentele creseinde ale credinciosilor _privind conduita preofilor, teoria cd ,validtatea Tainelor sivargite de Dreoji mu depinde “de vrednicia lor” apare ca 0 argumentare simplifcatoare, Cu cit preofi exagereazi aceasté argumentare cu atit mai mult exigenfele redinciosilor erese. Din aceastl caura, tot mai mul enoriasi alearga la ministiri in edutarea Uunor duhovnici si starei, membsi ai grupuritor si ‘migedrilor isihaste, inclinati si recurga la severtatea canoanelor, Aceasti. emergenja a duhovnicilor de ‘manistii in orientarea spirituald a parohilor Las impresia c& preofiin-aringelege Evanghelia, sau n-ar rede cf Fericirile sunt practcabile, sau cf ei s-ar famagi cd sunt dispensaji de asceza ceru de ,urmare Tui Hristos”. Ar fi vorba nu numai de o diseiplina figuratt (probabil in lipsh de regulamente 3i Jjurisprudenja rferitoare la cler), i si de digresiuni si ‘aproximatii teologice, de aitudini morale facultative, de unde i laxismul mirenilor. In acest caz, este nevoie de intervenjia episcopului, dar mai ales de tenavitatea eredinciosilor in invocarea de la hirotone: ‘Sa ne rugiim pentru acesta, ca sd vind peste el harul inuru tot Sfantului Duh". De aceea, aclamafia “Wrednic este!” trebuie injeleasi ca rugiciune Comund, stiritoate: 82 fle vrednic!”. $i de fapt sinaxa liturgicd se roagh pentru cinstta preofie si intra Hristos diaconime, pentru tot clerul si poporut Institufie $i comunitate harismatic’ ‘dentitatea Bisericii precum si misiunea ei pot si fie prezentate in mod unilateral. De aceea raportul dintre_puterea institujionala. si puterea harismatica trebuie si fle mereu revdefinit. Incepind cu injelegerea i celebrarea liturghiei, mai precisa legaturi dintre cei ce lumineaza ~ slujitori harismatici si cei ce se lumineaza ~crestini harismatic. Fiecare arhiereu si preot este ayezat si aducd harul lui Dumnezeu gi luminarea Duhului Sfint, care vine prin Evanghelie si Sfintele Daruti de la Apostoi de la Cincizecime, ednd Tisus Hristos S-a inalfat cu trupul de-a dreapia Tatalui sia timis pe Duhul Sfintsupra apostolilor Sti, ca si fae8 din ei purtitori de revelatc si de lumind, mAdulare ale propriei putei wi dupa cum cineva aprinde o flee de la lumina llteifaclit aprinse, $i de la aceasta sunt aprinse in ccontinuare altele $i altele, yi atfl, prin succesiune lumina réméne mereu aprinsd, tot asa sl prin hirotonia Apostolilor, apoi a urmasilor lor $i apoi a celor ce au wnat, la réndul lor acestora, harul dumnezeiescului Duh, care li s-a dat, a trecut la fiecare generape $i lumineaza pe toi cei care ered in ppastorii si invajitorii lor duhovnicesti” (Sfantul Grigore Palama, Cuvint la Cincizecime, 6). Sfintul Grigore Palama compari arhiereii si preofii eu niste Alii, cu nigte luminatori, devenind mAdulare ale dumnezeiescului Duh, sivarsind luerdri si misedindu- se dupa voinia si puterea Acestuia, ca niste slujitori hharismatici. fi numeste mai precis .instrumente” ale Duhului Sf, in sensul c& sunt pirtasi la luerarea ui ee luereaza nu la finja Lui (Idem, cap. 4). Aga Inereaca si madularul Dubului Sfnt, dupa cum ne fgrdieste $i David, care vorbeste prin Dubul cel dumnezeiese: Limba mea este pana unui iscust scritor” (Psalmul 44,2). Agadar, .trestie care serie ‘este instrumental scritorulul $i deci § care el 0 sivargeste, dar nu devine parias la fia celui ce serie, el doar asterne pe hirtie cele ce staw in DDar in Biserica ce ia fina la Cincizecime ea 0 comunitate harismatic8, nu numai ucenicii lui Hristos sunt instrumente ale puterii Duhului Sfint, ci si credinciosii primesc revelafile si darurile Duhului s ‘Daca cu minunile savsite in timpul lu isus Heistos care au aritat cd El este Fil lui Dumnezeu, se incheie ‘un cielu, din momentul Cincizecimii incepe un alt ciclu adiea incep sf fie sivaryite cele Gare aratdc@ 3i Duhul exists ca persoana, Duhul nu este un auxiliar al Ful Toate persoancle inti Treimi sunt implicate in ‘economia mintuii, Dubul devine stipan pe timpul Siu si se ageaza pe tronul Lui, adicd pe toli ucenicit tui Hristos. El este eelalalt minglietor, paracet,apéritor al spirituaitate construireapersoan Personala’ cu Dumnezeu, Tiurgie si eels ct ito comunr creding : ci sia vieti, cn © comunice: cum a in sivas Foted a inceput relatia” cy fe fel de inne sen ap asumarea Crezului”, ce lecturg ss jur? Ca reactie Ta tendinge le forte asupra lumii din 3 € care pun alia societaitactuale pe ‘supra —nedreptiii care Buvereaza—sistemele lubirea eres tind are doud axe, cea Asa se explica relansarea rolului Bin din care vrea st fact un Bisericii In societate, fen eliberarea de pati Za) este incompleti, aa Citeva obs val Mesajul social al Biserci nofiunes de fy : mean ® gefitenie care in terme bible fant pute, Voia tui Dumnezes ede ogg PORE liner si Puebla 1976) av adoptat 9 Pocitie radical: optivnea pre sdraci”, Biserica Ortodox8practicd_ritul feangereapainii” (artos) in amintirea binecuevntari in. desert (Mate! 14,14-21) pentru multimea infometata = Multi ered & Biserica ar avea alternative pentru globalizarea economick de azi, care devine 0 mondializare a sclaviei (muncitori clandestini). Dar altemativele erestine mu sunt ce Biserica face iunea local. Istoria nici inocente, nici parte din societatea si bisericeased este de multe ori inconsecvent A cauzele sirdciei, ale dat. In acest nedreptaii si violenfet tntrun lo cz, ea insist face parte din problema slobalizarii, mai ales atunci cand face 0 exe i violarea sfingeniei Jreptitii) voita de Dumnezeu prin xenofobie sexism, excludere Pentru .Biserica de Stat", sau ,Biserica in Stat”, este greu a patra neutralitatea se politic daca nu are vie garanjie ch simfonia nu inseamnd alan’ cu un sistem politic. Statu Isic ny atev, adopta in organizarea sa valori morale si spirituale altele decét cele propovaduite de Biserica erestina {in formarea etica a preofilor sia episcopilor. spiritualitaii lor nu trebuie tecut pe secundar. Ecleziologia ortodoxd insist asupra cexperienfl euharistice a lumii care vine”, si mu etasi mumeascd Biserica .anticipare 2 Impardjiei lu Dumnezeu”, ,ceral pe paint”. Creslinii se roagh pentru ea grija cea lumeased acum si 0 lep Gmnul Heruvimilor). Dar umes, creajia Tui Dumnezeu, este argiloasd si vulnerabil. in timp ce tinde spre viata din abundentd, ea este ranita de forme Ringel gi iadului care se manifesta in carnea si fascle oamenilor. Iaté de ce experienja cuharistica a trebuie si devind tangibild in viata Tn alti parte am artat (Litwrghia Bucuresti, Editura Athena, 1996) c& noua mnistune const in dsfirare comuniuni cubase omenile vit personale gi sociale, in extinderea liturghiei eclezile In ordinea si structura Societifi. In deceniile wrecute de restriti, Grestinismul a rezistat peregrinind pe_itinerarul Credinteipersonale dup modelul monastic, find resirins lt celulele parohisle care trfiau cu hrana euharsticd, Biserica a fost obligata si-si_ascunda nd de rob” pentru a relieful ei insttufional, lund , fo menfine solidaritatea cu tot Astizi ea In subieea fui Dumne Hristos este in mijlocul nostru” aga cum martrisim ja Liturghie, in persoana celui infometat i inseta, a fri cultur, fir salariu. A conjuga lisus Hristos sta de partea tuturor, mai ales a pacdtosilor care se pociiese Morala imparte oamenii in buni si rai, dar inaintea lui Dumnezeu tofi- sunt fapturile Lu ~Dumnezeu rasare soarcle peste cei buni si peste & Aceasta este identitatea omului si valoarea sa $f 2idirea Ta sunt Dumnezeu sti deasupra binelui i rului, ca iubeste pe cei drept si pe cei pacatos ti mila Mai mult, .acolo unde s-a inmulit paicatud, acolo va prisosi harul”” Tisus Hristos a vindeeat pe cei care au crezut in El, 0 credinja care incolfeste acolo unde e libertate si care produce tot libertate: Crezi tu in Fu ui Dumnezeu?” (loan 9,35). ,Dacd ai fi orbi, nal avea pacat” (loan 9.41), dacd n-afi aves libertate, neal ede: Dar voi nu eredefi, pentru ed mus ole mele” (loan 10,26). Crestinul ia responsabiltatea de a crede supra. ui sau de a nu crede, de a fi ber sia asculta cuvantul lui Dumnezeu sau nu. Este un pacat a le 4 omul este riu prin sine sau este destinat riului: Nu ne mai mori murim” (Motif ic, ed. 1984, p, 458). E Mintuirea nu este o spl declara de Ja distana, nici o = mde liber faja de magica. Dumnezeu reafa Sa si nu frteaza libertatea leschisd pent relaii cu El. Nici Intruparea nu s-a ficut Piri ea omul si nu deschid’ 0 part: poporul iudeu a drut o fecioard, MarNazaret, pimdntul a oferit un adapost modest in ingeri au intonat un imn de bueute. Cel ce , Betlee nevai dat ru mntuirea noastra, dan noua sd ne predim cu torul Tie" (Acatster, p. 82). Aceasta (Matei 18,8-35), puterea de a dezlega orice fel de te yputerea de a lega si dezlega’ robie si captivitate (eff. Romani 820-23), de a transcende chiar limitele ereaiei. Asadar, mAntuirea personala nu se objine firi a deschide porile Tiberi nascut din Dub, oan 3,6). Omul are ibertatea de a schimba substanta umanitifi sale: , De de sus, de mse va nase ener nd si din Duh, nu va putea si Dumnezeu” (Joan 3,5). lisus imbracat tn condifia si neputinja omului, sti de partea pacatosilor, a celo Care cu inima infin si voinja de intoarcere eispund la chemarea Lai: Lard stax | Meu gi va desch ‘cu El si el cu Mine” (Apocalipsa 3,20) Oricine deschide usa si se expune in fala Celui ce e e& Dumnezeu rasplateste pe cel drept si iubesle pe cel plcatos, Rautatea pacitosului nu biruie bunatatea lui Dumnezeu. Mil ‘ate, va infeleg Dumnezeule ei mu sunt mu Ta sunt” (Rénd partasiril, ed. 1970, p. Cu aceasta revenim la aspectul sinergic al spiritual, care are ea Scop constiturea persoane’ june personal. cu Dumnezeu, luind forma” lui lisus Hristo. Sinergi Serco TORO SSS Se ee auto-mantuire prin merite personale, nici transfer magic: de la distan a meritelor Iu lisus Hi iss Hristos, prin ermediul Bisericii care ar garanta mantuirea fird 4 lucreazit puterea Duhului ict urma de pocainga n avea constinja ci prin ea vem, ca dreapra rasp he etapa (cater, ee . 38). Singur ndejde a mint, a indepuri vel este bund Ini Dunneze De aceon cel mei mate pee at xnepocdinta, care presupune ca omul nu infelege cau iubii care sa dineolo de jen nijlocie a Tui lisus Hristos, sau cumpaare $i de Indoieste ef lisus Heistos ar putea 84 ridie fi ai lui Avraan ari si neroditoare, Formele $i ‘multiple. Nu putem rhuméra exemplele de ierta Vindecare si de méntuie din Noul Testam ineit tof au o poartadeschisa Ce am facut cu reveltia si cu h ul de la botez prin care crestinul a devenit tual identi cu eel din slujba Botezuli, sxte primul pas spre innoirea Botezului, urmat de expunerea in fia altarului Am edlear care le-am facut la Sfmt nel le, pe le fies inainea marelui Tau eri 6 na ‘oamenilor; ne-am Incositoral singe al Leg socotindue! tu Duludut si nebagand ins. carts Sitoare yi mai presus de fire. Toath Scriptura $1 lesaxu au fost socotite de noi ca sunet degert Dunne nwmele "I ‘vorbe cinstita Evanghelie si ade Cres” (Motifee, 1984p. 450) radar ison ceding personal Tncepe cu Pocaiti-va, i erdet jin Evanghelie” (Marcu 1,15) a ent poe in fa hi Dunnezea vga | ee Setaeen if r ‘Aceasti deschidere presupune a voieste Dumnez da pe fats, a vi fe", Penitentl are acredere in nu in meritele Sale: , St iti Tale cea ford de rawtate ie birea Ta iubirea lui Ds este nespusd si mu este peat care sa bir ‘cea de oameni”. lati: , $i precum ai juruit pe ce aga ma primeste si pe mine Eira in pace, Domnutui sii ne rugém!” Liturghia euharisticd dupa ritualal ontodox incepe cu imnul: Sf uc de Mesajul acesta ttebuie si fic cursul Liturghiei, care este multumire (euharistie), doxol reconciliere, Hi 1avoire” (Gloria) propovaduit clar in csenfa ei un act de comuniune 1 ristos este méntuitoeul si viaja lumii, decoarece El ia impleat pe tof Apostolul Pavel, in Epi ceastaastel cu Dumnezeu. rola catre Coloseni, rezuma ui Hristos sa domneasca in inimile un singur dntul til Hristos. sa id multumitori Cu bogie. in Dumnezeu, - mmuljumindlucl in psalmi, in u fapta, pe toate ‘sie face (2Corinteni 13,11-12), aa Eseuea patristic aint acest mesa, Dup intrpare Sa, Iisus His se mania sa Marte Preot care aduce oftands Tau insusi findMiclul care Se aduce 0 astfel, Dumnezeu a impacat lumea eu El insu, ia 6 semn al impicarii, Fiul intrupat Se inalta cu trupul uuman si nu-l mai leapada, Acest fapt il confirma prin twimiterea Duhului Sfint peste Apostoli si pes ‘comunitatea erestina din Leusalim, ca din tof, iudei gi franda pentru pacatul lumii. $i rneamur, 88 faed un trap nou: , Care pe cee rs nesiricata” (Molitfelnic, 4. 1984, p. 96). Comuniunea dintre crestini, exprimata la liturghie prin martursirea accluiasi ,Cre2” si mai ales prin ,sirutarea paci”, igi are sursa in impart Sfintele Darur, nu pe baza de merite personale, ci pe eiul penitenfei personae si a votului de Fidelita fad de Hristos. fi v0i da ca Iu Hristo Sfintul loan Hrisostom iran ui, face ‘parte din ritual liturghiei. De aceea, la sféestul Litu credinciosii se rong: ,.Acum libereacd, Doa nd cunntl Tit, Existh evidenga suficienta din stinja medicala (psihiatrie), din experienja convertrilor si din practica pastorali, despre unitatea indivizibila a_persoane mane ((rup-suflet) si despre relajia strinsa dintre dimensiunea sociali. si cea spirituala (eff. Mat 10,28). Religia si sindtatea consttuie un eapitol no in pastorald. Practica religioasa are efect asupra bolilor psihice. Frica de mist, teama de transubstangiere", de sheoss, repulsia fai de relicy $i icoane, protestul contra institujii, sunt mai degraba iundtoare spirituality. Chemarea la timaduire iertare reciproea si reconciliere (in spail liturgie) fac parte din urmarea lui Hristos: ,Punvind mainile peste bolnavi, i-a vindecat", uigeau cu in pe boinavi sii vindecau”” (eft. Marcu, 6,513). Vindecarea bolnavilor era semnul impariqiet lui Dumnezeu (Luca 10,9),