M. J. TOMLINSON C. Eng., FLCE., AMI, Struct. E. Proiectarea si executarea FUNDATIILOR Traducere dupa editia a doua tn limba engleza we Editura tehnicd BucurestiCuprins Prefata la editia in limba romani ......+ Prefata Ia edifia a doua ... Prefata la prima edifie .. . Lista simbolurilor ... Cap. 1. Prospeetiuni geotehnice .. Introducere. Date informative obtinute prin prospectiunile pe teren. Studii asupra piminturilor si roeilor stincoase. Prospectiuni prin foraje. Inceredri de permeabili- tate pe teren, Studii pentru fundarea construcfiilor in uscat. Metode geofizice de prospectare. Inceredri de laborator asupra paminturilor sirocilor stincoase. Avize geo- tehnice. Proprietatile geotehnice ale diferitelor paminturi si roci stincoase. Cap. 2. Prineipiile generale de proieetare a fundafiilor ........-..- Introducere si definifii. Caleulul capacitatii portante prin metodele analitice ale mecanieii piminturilor, Evaluarea presiunilor admisibile pe teren prin metode empirice. Presiuni admisibile pentru paminturi cu frecare interna si coeriune. Capacitatea portantd a radierelor mari de fundatie in argile. Coeficienti de siguranta Tasiri totale si diferentiale. Distribufia presiunilor sub fundatii, Evaluarea tasir fundatiilor in péminturi necoezive. Evaluarea tasirilor de consolidare in piminturi argiloase. Exemple de calcul. Cap. 3. Profectarea fundafiilor in terenuri instabile ...... Introducere, Umezirea si uscarea piminturilor argiloase. Migcarea terenului datoriti temperaturilor joase, infiltrafiilor 51 eroziunilor de suprafata, vibratillor $f aluneed- hilor de yersanti. Prabusiri in zonele cu excavatii miniere. Protectia Impotriva tasiiri- lor datorite executiei galeriilor miniere. Protectia impotriva tasiirilor in zonele cu exploatiri miniere vechi. Fundatii pe terenuri de umplutura. Fundsfii de masini. Vibratiile masinilor. Exemple de proiectare a fundatiilor de masini. Cap. 4. Fundatii de suprafatii .........+ Introducere. Presiuni admisibile pentru fundafiile pe paminturi necoezive si coezive. Incareari excentrice. Fundafii continue pentru ziduri portante. Fundatii continue de beton armat, Fundatii izolate. Fundatii Iing& constructii existente. Fundafii con- tinue sub stilpi. Funda{ii sub stilpi metalici portanfi. Funda{ii radier. Exemple de calcul. 5. Fundatii pe radiere flotante si subsoluri (fundatii easetate) .....- Introducere. Efectul de flotatie si frecare negativa. Exemple de radiere flotante. Exemple de subsoluri, Umflarea terenului tn sépaturile adinci, Metode de exeeutie Fone 17 83 5 186 241 Bypentru subsoluri. Subsoluri pe pilofi, Proiectarct radierelor la subsoluri. Ziduri de Perstenti 1a subsoluri, Proiectarea plicii de pardoseala. Tmpermeabilizari. Tratarea infiltratiilor In subsoluri. Cap. 6. Fundafii pe pile gl chesoane ...--+.605--0 0000 Introducere gi definitil. Frecarea laterald pe pile 51 chesoane- Fundatii pe pile si Ghesoane pe stined, Rezistenta la sarcini orizontale, Excavatii mamuale pentru fun- Gatiile pe pile, CAptugirea puturilor. Tipuri de chesoane. Proiectarea chesoanelor datiise sia fandatiilor monolite. Dispozitia generald ¢} principii de proiectare a (jesoanelor eu. aer comprimat, Materiale pentru chesoanie, Frecare laterala. Detalii Ge protectare. Execufia chesoanelor si metode de lansare, ‘Exemple de prolectare si execufie a chesoanelor. Cap. 7. Fundatil pe pllofi-1. Capacitaten portant apilotilor si grupurilor de pilofi -... Introducere si definif{i. Comportarea sub tnedircare a pilofiior sia grupurilor de pilofi. Caleulul eapacitifil portante a pilotilor zolati batuti 10 pamint si pe stined. Caleulul capacititil portante a pilotilor izolati forali In pamint gi pe stined. Capacitatea portant a pilotilor biituti si a celor turnati pe loc. Frecarea negativa. Capacitatea portant& a grupurilor de piloti. Distantele dint pilofi in grup. Pilotii Inciireati peial, considerati ca stilpt. Pilot! rezistenti la smulgere: Piloff supusi la inedredri ori- axithye sau Inelinate, Comportarea pilotilor sub tnedrcii ‘dinamice. Calculul capa- “itatii portante prin formule dinamice, Exemple de calcul. Cap. 8. Fundafil pe pilo{i2. Metode de profectare 1 exeeutie . Utilaje pentru introducerea pilofilor. Pilots introdust prin spalare. Infigerea pilotilor prin vibrare. Infigerea pilotilor de pe apa si prin terenuri dificile. Bateri si Incdr- Pr Je proba, Tipuri de pilofi bétufi — de lemn, de beter prefabricat si heton precomprimat, din profile metalice In dublu ? casetate si tubulare, Sisteme de piloti Prefabrieati de beton. Tipurl de pilofi bitutt sf turnati pe loc. Pilofi insurubati Tipuri de pilofi forafi cu see}iane constantd sa cv baz lirgité. Pilofi compusi (din materiale diferite). Proiectarea radicretor gi grinzilor de solidarizare. Con- (derayii eeonomice. Alegerea tipului de piloti. Cap. 9. Exeeutarea fundatiifor ...-++++++++* Pregiitirea santlerului si Tuerdrt preliminare. Metode de excavare. Excavafii in roci vintoase. Stabilitatea taluzurilor la sipaturile deschiss Sapituri de santuri. Spri- jinirea sipiturilor cu elemente de lemn $i cu palplange. sprijinirea pujurilor gt a Uypaturilor de dimensiuni mari. Materiale pentry sprijinirea sapaturilor. Caleulul Twpingerli pamintulai la sapaturile de mied adjnetme sila cele adinci. Stabilitatea generald a sapiturilor sprijinite. Exemple de calcul. Cap. 10, Batardouri ....-- Jntroducere. Batardouri umplute cu pimint sau oo anrocamente. Palplanse de Jemn, aitonle $1 baraje din cisoaie. Projectarea si exeeufia atardourilor cu un singur rind fe palplange. Exemple de batardouri cu un singh tind de palplanse. Batardouri ct ae carp uet de palplanse. Batardourl celulare. Batardour! cu pereti de beton — pe pilofi forafi, eu diafragme continue, din ‘blocuri prefabricate, eu cadre din beton precomprimat. Batardouri mobile. Exeeutarea fandafiilor sub api. Exemple de calcul. Cap. 11. Controlul ape subtorane in exeavatil »-- Introducere. Infiltraren apei in exeavatil. Caleulul vitezei gi debitului de infiltrare. Fpuismente prin pompare din pujuri deschise, cu filtre aciculare, din puturi forate, 12 279 330 406 491 BALprin electroosmozi. Inject{i cu cient, argild sau substante chimice. Metoda congela- ae eaeerite provocate de coborirea nivelului apei subterane $1 preventrea 1or Exea- vajii In zone cu ape arteziene, Vibroflotafia. Cap. 12. Sprijinirea si subzidirea constructillor .. Introducere. Metode de sprijinire, Subzidiri in vederea asiguréit construc{iilor Iingd care se executdi excavatil, Subzidiri prin talpi continue, pile sou piloti. Subzi- Untea prese hidraulice. UUilizarea injectarilor si a congelaril, Deplosarea construc- jiilor. Cap. 18. Protectin fundafiilor Impotriva aofiunii distruetive a terenului gia apei sub- Introducere. Cereetri asupra terenulut si apei subterane. Protectia elementelor de Jemn prin creozotare si betonare. Acfiunea animalelor marine. Protectia pilotilor dem Ri in,potriva coroziuntt prin vopsire gi prin fenomene catodice. Actinnes sul- Iattior asupra fondatiilor de beton. Actitmea apel de mare asupra belonalis Actin fatlior aeupre qganiel, reziduurilor chimice si industriale si a Inghefulul, Corodarea armaturil. + ‘Anexa A. Proprietitile materialelor hres Dimensiunile ochiurilor sitelor .... Index Plansele cu fotografi (I—X'VI) se giisese Ia finele volumulul. 642 665Lista de simboluri* secfiunea de baz a fundafiei litimea fandafiel fi coeziunea unitard in adincimea efectiva modulul de elasticitate Young freearea lateral unitard grosimea stratului de pimint Indilfimea critic a taluzului I momentul de inerfie Ip factorul de influent pentru caleulul tasirii instantanee K coeficientul de permeabilitate | Ka coeficientul impingerii active a pamintului coeficientul impingerii (rezistentel) pasive a pimintului coeficientul de frecare lateral 1a pilofi modulul de compresibilitate Tungimea fundatiei limita de curgere limita de fraimintare deschiderea grinzii de fundatie braful de pirghie al momentului de rezistent& momentul de tncovolere momentul de rezisten{it numérul de lovituri 1a penetrares ‘ey Ng, Ny factorii de capacitate portanta Pe impingerea totala la zidurile de sprijin P sarcina geologic& total sarcina geologic efectivat Tezisten{a admisibild 1a compresiune din incovoiere, la beton rezistenja admisibil la Intindere in armituré debitul de pompare al unui put = Uncle simboluri sint diferite de cele prevazute in standardele romanesti — N. 7. 15‘Yeat ‘foun x capacitatea portant limitit a unef fundafii de adincime capacitatea portant limit a terenului sub o fundafie de adincime capacitatea portant limit a unul pilot izolat capacitatea portant limité a unui grup de piloti presiunea unitari {otal (bruta) pe terenul de fundatie presiunea admisibila unitara rezistenta unitara pe virt presiunea efectivé unitarit capacitatea portant unitari limita presiunea unitard neta pe terenul de fundatie capacitatea portantii unitard maxima (admisil rezistenja la taiere rezistenja admisibild Ia poansonare factorul (de) timp limita de eurgere a armiturii rezistenfa la zdrobire a betonului (pe cuburi de probit) sarcina Vertical total’ a unei fundatii modulul sectiunii_ palplansei adincimea sub talpa fundafiei tasarea sau unghiul de frecare beton/pimint unghiul rezistentei la taiere densitate densitatea ape greutatea volumic% a p&mintului saturat greutatea volumied a pamintului imersat factoral de forma coeficient folosit 1a calculul pe tasarea prin consolidare tasarea finald tasarea imediat% (instantanee) tasarea ealculatii pe baza tnceredrilor in edometru efortul vertical Intr-un punet situat la adineimea z sub talpa fundatiei efortul de titiere.aaquy — roy fi ¥'2) 9% 18 4 au Sjiaq aus anuy — o19S005 cat oUt -syduiy yy jod ausoyrum apands amo} “yorjatioynuvas vrfyzodwuoa ap ar} -runay, -ounj uy awoytunaU nes amopun | und e Imafep. no ayeur z 3S Yj qod arco = oft esheoui tn Sejep as E42 axe tuna 7°Z) 002 18 “4 5 “ap tnd op aa indospasyy npr | wat > Jojayts aseoyezundsazeo 9jnony au | 2 Heme LMpENS rengya areuyurexa | eis P aw yofeM uy oMBOTY vonun | © “wo Roe ages ©: geeee ot Bi atop 3inu jou ) 2 cm qq eS 18 z noi 9 duty (um 92) “Ur ¢ aa7UT yuOLepUOdaig uniinarg | 3 ayo wo ¢ ap [ay 8 -oureyp no snay su 19 |————___—_———_ F up “ndosyusyy no pnsnerd © peurnu vdys yod ag | ajesapuy Gaeta s WHINE | (aus oz) “ur g exquy yuasepuodosg Iuvaoog, phurnén no 1diyuy -oj0q 09 aqvod wo ¢ ap ime - > Se diy ansuts un-xqurp (nnouerp no. sn mdioursd uy 931 “BA uQ “IMtaEn . (ato 08) -myyjsuos ayzodaq no oqedys ty qod | aIeUTY Ur gt99p orem you mSWIETD nD tanooigy Beste aaecsitaoaeee <. ape @ Rh. 45 @eeas tA Se hee Wnsy od SHETNOpT | sanwaTad | WH) ad sivosoa; | oHwNMR Wain} ad 9095; m9PI Emons winnie “and Hemyupured 9p randy) 3 Siemans 8 yleaysize1 ap Tone ED sorinsi ia dition neared 2861? 100Sd 9 MANeULON Upp asnposdox soypaMpUpUE waswoy Er mane, 19 ¥8 waia} od woreaE UEP] uaHed yzeq op TIT 22“moun ur “soERE aft szeorxEUNdsas09 apyususMP nD ‘oueDLAwE JF axUEIG soPYS [F AeHedwWoD injaqey q wxSUE Uy Tepe 3 V+ (ousewy asease2yy2. y 30d 12> © ouiuo 30d aseopiize YS areojEd diarz0deq — Snes ser ‘Hutuociaar 0 out gu0) JoIR. © ajeonred) 1 9p yquaprsuo> iuaxa 3p) eo teuoets wip auimagaye fj ted aseodinu auzodeql — dod 2189 “yyeues auto} siiyzodulog 3p ajzbdep vinsos 2ye0d yoruvamma Fra yur apnadsa ‘90 piaieu 3p ‘awrinue> 0 aurjuo> rod nes Rene denen t Rhogs Feces eG ese emir pea py ampere ae Be ae eee sound up "i cay Sevop Eat eT raante ap nanoy gee Ged areas Teas oor wip Tanya Sp Hind aedpend HON | asvorod 18 ay asvors | — asvoniie 2 | -saiduios 91200 -uods | nus asroy g | ayes | © ayuay | -gid ‘astod gafivou nus atiieye9 axv0]nd ap 2 ueHs0 [eID aqan -apuy aurg aaqyy ng | -sisuor | -isiu aging, qo ap. S0sq! aquaysizat aysvoy nbs asnororunyse5S ‘ayaxop artuy aye 4 squeusord spout 1 10d WN | oseoqira | POE Anoadsas 18 yenueye rout 2795 ay pratadosd 048200 eu NyENS ap anuy qeynast | oyuay | 201uesz0 18 aqeis ap12V ° dy angus un-quip ng wpapour jod ag | -sisuos) | apsay au yao1qo ap ‘aawo 2 yedioursd uy ay aja “IB]Y asvOy o ae MOD aS 3 -(nyYsu0s ay1z0daq |ouasourg | -ap azquy yiuTansn wow | -gad opday, -jaouy gonst < uusy] gaga | avomquy | no wrapour rod 2g ‘anode | 96 {8 a1aBop 9b asddit ag “soniseid is aqvansy ap s0fou paqur up pour | -1u ap8ay | ms ‘apayau ajyesdns: pyuyzosa \* -wjd nung v-ap | IMSL | suns ius pura) oog | — rueaojog “ede = aaqaparjod aqua ounqe ajaHop ax uy avjsop as fayefanysyy nu Sut 2 vay wy fueds ag 4d pavoaasys ag no oaay | ‘aueds yy yod oyeosn ayiyonet 5 ip oajuy wosn yeu zg aoovonm | “HBF tod Tep ‘auntzo09 ne ayeo 3 avai | oquat rangerg | “$2 amzong “aFap od ap asiers one -ap anjuy ayeynaai | -sisuo:) aojueg | 20d 18 opedox afyeyos yansn as yp Hndyy ap 2a nd vapour yod ag “ap: ampere eee red, oleae oar, Spal -Hewaye rMyENS ' viqe nes. oUq12 dy angiurs un-nmp ayat asvonfae | -yauy quis sjaimonaed ‘qwioued UL tedioujad uy am -ap anuy yiuyansn row sangead 0) 00%. “aH “II eS Ud pisues_otzodoa no ejapour yod os pny tf puyoory oynor aed ND 23deveni ilizibila. Este de asemenea necesar si se indice in mod clar partea de sus si cea de jos a probei, pentru ca in laborator si se stie pe la care capat si se Scoati materialul pentru incerciri. Probele de argile moi, sensitive, trebuie manipulate cu deosebita grij& in timpul Uransportului. Ele se ambaleazi in cutii si se fixeazii cu pene, pentru fa nu se scutura sau rostogoli. Este de dorit s& se amenajeze in mod special un Fig. 1.11. Geala tip Bishop modificatd de Se~ peayst lenaings Lio (Tub de polietilens @ 3mm Teave de cupru G9 6,5 mm autovehicul pentru transportul probelor, prevenindu-se astfel_manipulirile prutale si vibratiile la care ar putea fi supuse prin transportul pe calea ferata, Incerearea piminturilor in situ Incerearile pentru determinarea in situ a rezistenfei Ja taiere sau a starii de indesare a piminturilor constituie un mijloc foarte bun de prospectare, jntrucit caracteristicile respective pot fi determinate fara ca materialul sa sufere alterari, ca in cazul executarii forajelor sau ludrii probelor. Avantajele sint mai Glare in argilele si prafurile moi, sensitive, precum $i in nisipurile afinate. Este totusi de remareat. cd metodele in situ furnizeazi numai o singura caracteristica, si anume rezistenfa la taiere in cazul forfectrii cu palete si rezistenta la penetrare tn cazul incercarilor statice sau dinamice cu conul. De aceea, ele nu pot fi folosite in locul forajelor ci numai ca metode suplimentare de investigatie. Ele nu permit identificarea naturii pAminturilor intilnite si nici nu oferd informatit asupra apei subterane. ‘Aparatul de forfecare cu palele (vane shear test) a fost conceput pentru masurarea rezistentei la taiere a argilelor foarte moi $i sensitive; in farile scandi- nave, incercarea respectivi este consideratii insi ca un mijloc potrivit pentru determinarea rezistentei la taiere a argilelor virtoase fisurate. O trecere in revista cuprinziitoare a procedeului de lueru gia interpretrii rezultatelorpoatefi.gasita 37in Iterarea lui F en{ii, metoda const in infigerea unui dispoziliv cu patru palete in cruce in pimint si rotirea lui cu o vitezA constanta de o zecime de grad pe secundi. Momentul de torsiune necesar rotirii cilindrului de pamint aflat intre palete este msurat cu ajutorul unui resort aflat la partea superioara a tijei aparatului, unde se poate citi direct rezistenta la tUiere (fig. 1.12). Este preferabil ca paletele sa fie presate pe intreaga adincime de la nivelul terenului pina la cota minima investigat’, cu misuratori ale rezistentei la intervale apro- piate, de exemplu la fiecare 30. em. Frecarea lateral pe tija aparatului poate fi determinataé misurind momentul de —Dispoxitivel de _ vorsiune necesar rotirii unei tije asemén: - il mésurd prevézut toare, introduse in acelasi teren, insd SC aw balonic ée fara palete la partea inferioara. Pentru Adoptor pentra eNitarea frecirii pe tijd, aceasta poate cofoana de forare fi introdus& intr-o teava de protectie. Daca incerearile se fac intr-un foraj exe- cutat in prealabil, determinarile trebuie sA inceapa de la o adincime de cel putin 90 cm (iar in argilele sensitive chiar mai mult) sub talpa forajului, pentru a se de- ie) es Asi zona de teren tulburata prin oper: Simm ile de forare . Efectuarea de determina te ale apropiate in foraje mi Ijo eporatuué teazisimfitor viteza de avansare; de ace~ cuporere ea, aga cuin s-a aratat mai intainte, este mai bineca forfectirile cu palete si se fact independent de foraje. Rezistenta rezi- duali la forfecare a materialului (in stare tulburata) poate fimisurata prin inregis- Sectiune transversal prin polete Polete presate tn teren sub zon0 | fulburatagrin | trarea momentului de torsiune minim 102 Pate necesar rotirii rapide continue a palete- mmil lor (dupa rupere) a Penetrarea standard se face in fo- Vig. 1,12. 15tectu aparatl raje eu ajutorul dispozitivului'cu fant cu“palete tn foraj. longitudinal cu diametrul exterior de 2” (51 mm) cunoseut uneori sub denumirea de geala (sau lingura) tip Raymond. Metoda constituie un mijloe foarte util de determinare a starii aproximative de indesare in stare naturala a pamin- turilor necoezive si, in cazul adaugirii unui con la partea de jos, a duritati relative a rocilor stincoase. Dispozitivul (fig. 1.13, a) este introdus in teren pe adincimea de 46 cm prin lovituri repetate ale unui berbec cu greutatea de 63,5 N cazind de la inalfimea de 76 cm. Berbecul este actionat la suprafata, la capatul superior al tijei de care este fixat geala. Drept numir de lovituri pentru pene- trarea standard se considera numai numirul necesar de lovituri N corespunzitor infigerii dispozitivului pe ultimii30 cm. In practic& se obignuieste s&se noteze numéarul de lovituri pentru fiecare patrundere de 7,6 em din intreaga lungime de 46 cm. In felul acesta poate fi stabilita atit grosimea zonei de pamint tulburat de sub talpa forajului, cit si cotele la care se intilnesc’elemente sau formatiuni mai rezistente, ca pietris, bolovanis sau strate cimentate. Dup& extragerea din 38