Professional Documents
Culture Documents
Balanta de verificare
Mai 2011
Balanta de verificare
4
CUPRINS
ARGUMENT……………………………………………………………………………………..04
I. SISTEMUL CONTURILOR
1.1 Necesitatea conturilor…………………………………………………………………05
1.2 Structura conturilor……………………………………………………………………05
1.3 Felurile conturilor……………………………………………………………………..07
1.4 Regulile de functionare si corespondenta a conturilor…………………………….....07
1.5 Conturile si balanta de verificare……………………………………………………...08
BIBLIOGRAFIE .............................................................................................................................25
5
ARGUMENT
6
I. SISTEMUL CONTURILOR
Instrumentul cu ajutorul caruia se tine evidenta separata a elementelor din activul si pasivul
bilantului este contul. Totalitatea conturilor deschise in contabilitate pentru realizarea integrala a
obiectului ei formeaza sistemul conturilor.
Intrucat elementele patrimoniale reflectate in bilant sunt de doua feluri: de activ si de pasiv,
si conturile sunt de activ sau de pasiv, dupa natura posturilor carora le corespund.
Conturile se folosesc nu numai pentru elementele patrimoniale, ci si pentru conturile de
rezultate (cheltuieli si venituri), pentru elementele extrapatrimoniale, cat si pentru contabilitatea
manageriala (de gestiune).
Dintre procedeele metodei contabilitatii, contul este cel mai reprezentativ si de la el deriva
insasi denumirea disciplinei de contabilitate.
7
- explicatia descriptiva consta in prezentarea pe scurt a continutului operatiei si indicarea
documentului justificativ in care s-a consemnat efectuarea ei;
- explicatia contabila consta in indicarea, in cadrul fiecarui cont a denumirii sau simbolului contului
sau corespondent in care se inregistreaza concomitent aceeasi operatie economica.
• Debitul si creditul contului. Forma contului este aceea a literei ,,T". In felul acesta contul are 2
parti. Partea din stanga contului se numeste ,,debit" (D), iar partea din dreapta contului se
numeste ,.credit" (C). Cele doua parti ale contului au functii contrarii. In cadrul fiecarui cont, una
din parti serveste pentru inscrierea sumelor care reprezinta cresteri, iar cealalta parte serveste pentru
inscrierea sumelor care reprezinta micsorari. Sumele inscrise in debitul unui cont se numesc sume
debitoare. Sumele inscrise in creditul unui cont se numesc sume creditoare.
• Rulajul contului se stabileste pe baza sumelor debitoare si creditoare inregistrate in cursul
perioadei de gestiune, separat pentru debitul respectiv creditul contului.
- Rulajul debitor al contului se stabileste prin adunarea sumelor debitoare din cursul perioadei de
gestiune.
- Rulajul creditor al contului se stabileste prin adunarea sumelor creditoare din cursul perioadei de
gestiune.
• Total sume se stabileste in moduri diferite si are continut economic diferit, in functie de natura
contului:
- Total sume debitoare (TSD): se obtine prin adunarea tuturor sumelor inregistrate in debitul
contului
- Totalul sumelor creditoare (TSC): se obtine prin adunarea tuturor sumelor inregistrate in
creditul contului.
• Soldul contului este suma care rezulta ca diferenta intre totalul .sumelor inscrise in debitul unui
cont si totalul sumelor inscrise in creditul aceluiasi cont.
Ca atare:
Sold debitor (SD) = TSD – TSC
Sold creditor (SC) = TSC - TSD
8
1.3 Felurile conturilor
In functie de sfera de cuprindere conturile pot fi:
• Conturi sintetice, care sunt folosite ca mijloc de grupare si de generalizare a datelor contabile
pentru parti ale patrimoniului sau rezultatelor financiare. Inregistrarile in conturile sintetice se fac
numai in etalon banesc.
• Conturi analitice, care sunt folosite pentru inregistrarea operatiilor privind un anumit fel de
bunuri, drepturi, obligatii sau rezultate. Ele sunt dezvoltatoare ale conturilor sintetice
corespunzatoare.
Cresteri ale patri- Micsorari ale patri- Micsorari ale patri- Cresteri ale patri-
moniului economic moniului economic moniului juridic moniului juridic
(+) (-) (-) (+)
Conturile la care ne-am referit indeplinesc in permanenta o singura functie, fie numai functia
conturilor de activ, fie numai functia conturilor de pasiv, motiv pentru care ele sunt considerate
conturi monofunctionale.
Pe langa acestea exista si conturi bifunctionale, adica acele conturi care pot apare uneori in
activul bilantului, iar alteori in pasivul bilantului, in functie de soldul lor, debitor sau creditor. Ele
pot avea doua functii, de activ sau de pasiv, dar nu in acelasi timp ci alternativ.
Conturile bifunctionale functioneaza in principiu, dupa regulile amintite pentru conturile de
activ sau de pasiv. Cand au sold debitor vor functiona dupa regulile conturilor de activ, iar cand au
sold creditor vor functiona dupa regulile conturilor de pasiv.
9
Dubla inregistrare presupune reflectarea concomitenta si cu aceeasi suma a unei operatii
economice in doua conturi diferite si in parti opuse ale acestora, respectiv in debitul unui cont si in
creditul altui cont.
Intre cele doua conturi folosite se stabileste o legatura denumita corespondenta conturilor
ceea ce face ca cele doua conturi sa fie corespondente intre ele.
- Contul care se debiteaza are corespondent un cont ce se crediteaza.
- Contul care se crediteaza are corespondent un cont ce se debiteaza.
10
II. LUCRARI PREGATITOARE INTOCMIRII BALANTEI DE
VERIFICARE
11
• Pe baza Registrului de casa se inregistreaza in contabilitate toate operatiunile de incasari si plati.
Ca urmare, concordanta dintre Registrul de casa si contabilitate trebuie sa se efectueze la intervale
mai scurte de timp dar in mod obligatoriu la 31 decembrie a exercitiului financiar.
Pentru toate conturile sintetice care se dezvolta pe conturi analitice este necesar sa se
intocmeasca balante de verificare analitice cu ajutorul carora se verifica concordanta dintre
contabilitatea sintetica si cea analitica. Aceasta concordanta se verifica prin corelatiile care trebuie
sa existe intre contul sintetic si conturile sale analitice, determinate cu ajutorul balantelor de
verificare, astfel:
1. Soldul initial al contului sintetic trebuie sa fie egal cu suma soldurilor initiale ale conturilor
analitice.
2. Rulajul debitor al contului sintetic trebuie sa fie egal cu suma rulajelor debitoare ale conturilor
analitice.
3. Rulajul creditor al contului sintetic trebuie sa fie egal cu suma rulajelor creditoare ale conturilor
analitice.
4. Total sume debitoare ale contului sintetic trebuie sa fie egal cu suma totalului sumelor debitoare
ale conturilor analitice.
5. Total sume creditoare ale contului sintetic trebuie sa fie egal cu suma totalului sumelor creditoare
ale conturilor analitice.
6. Soldul final al contului sintetic trebuie sa fie egal cu suma soldurilor finale ale conturilor
analitice.
12
a) Omisiunile de inregistrare concretizate in faptul ca o operatie economica nu este inregistrata nici
in ,,Registrul jurnal" si, prin urmare, nici in ,,Registrul Cartea-Mare".
b) Erorile de compensatie concretizate in raportarea gresita a sumelor din ,,Registrul jurnal" sau din
documentele justificative in ,,Registrul Cartea-Mare" in sensul ca s-a trecut o suma in plus intr-o
parte a unui cont sau a mai multor conturi si o alta suma in minus, egala cu cea trecuta in plus, astfel
incat pe total cele doua categorii de sume se compenseaza.
c) Erorile de imputatie concretizate in raportarea unor sume exacte ca valori absolute din
,,Registrul-jurnal" in ,,Registrul Cartea-Mare" atat in debit cat si in credit, insa in alte conturi decat
cele corespunzatoare continutului economic al operatiei respective; Alte erori de inregistrare a unor
operatii cum ar fi: stabilirea unor corespondente gresite a conturilor, inregistrari duble ale unor
operatii economice, inversari de formule contabile, redactari de formule contabile corecte dar cu
alte sume, mai mari sau mai mici decat cele reale etc.
14
III. BALANTELE DE VERIFICARE A INREGISTRARILOR IN
CONTURI
3.1 Notiune, importanta si forma
1. Notiune:
Balanta de verificare este un procedeu specific al metodei contabilitatii care asigura
verificarea exactitatii inregistrarii operatiunilor economice in conturi, legatura dintre conturile
sintetice si cele analitice precum si centralizarea datelor contabilitatii curente.
2. Importanta:
• Verificarea exactitatii inregistrarii operatiilor economice in conturi, care consta in
respectarea principiului dublei inregistrari si a calculelor effectuate;
• Asigura legatura dintre conturile sintetice si bilant;
• Asigura legatura dintre conturile sintetice si cele analitice;
• Asigura centralizarea existentelor, miscarilor si transformarilor elementelor patrimoniale;
• Este un instrument de analiza a activitatii economice.
3. Forma:
Balanta de verificare se prezinta sub forma unei situatii tabelare in care se inscriu sumele
inregistrate in conturi, cu respectarea celor trei principii fundamentale ale contabilitatii:
- principiul dublei reprezentari;
- principiul dublei inregistrari;
- principiul dublei centralizari.
Balanta de verificare contine toate conturile folosite de catre un agent economic, in fiecare
cont fiind inscrise: soldurile initiale, rulajele curente, total sume si soldurile finale. In cadrul
balantei de verificare exista anumite egalitati, care exprima un echilibru permanent intre datele
inscrise in conturile din balanta, echilibru rezultat prin respectarea principiului dublei inregistrari;
Legea contabilitatii nr. 82 din 1991, modificata prin OG nr.70/2004 (cu intrare in vigoare de
la 01.01.2005) prevede la articolul 21 ca „pentru verificarea inregistrarii corecte in contabilitate a
operatiunilor efectuate se intocmeste balanta de verificare, cel putin anual, la incheierea exercitilui
financiar, sau la termenele de intocmire a situatiilor financiare periodice”.
Balanta de verificare se intocmeste, de obicei, la sfarsitul fiecarei luni, ogligatoriu in ultima
zi din fiecare luna. Sumele inscrise in balanta de verificare se trec cumulat de la inceputul anului,
pana la luna de efectuare a balantei.
15
3.2 Felurile si functiile balantelor de verificare
Feluri de balanta:
Dupa natura conturilor:
1. balante ale conturilor sintetice
2. balante ale conturilor analitice
Dupa numarul de egalitati, balantele sintetice sunt:
1. cu o serie de egalitati: TSD=TSC sau Sfd=Sfc;
2. cu doua serii de egalitati: TSD=TSC si Sfd=Sfc;
3. cu trei serii de egalitati: Sid=Sic si RD=Rc si Sfd=Sfc;
4. cu patru serii de egalitati: Sid=Sic, Rd=Rc, TSD=TSC, Sfd=Sfc (in locul
coloanei solduri initiale, se trec in cursul anului total sume din luna precedenta);
5. cu cinci serii de egalitati.
Functiile balantei:
a) Functia de verificare a exactitatii inregistrarii operatiilor economice in conturi.
- Aceasta functie consta in controlul si identificarea erorilor de inregistrare in conturi, prin
intermediul diferitelor egalitati valorice care trebuie sa existe in cadrul balantei de verificare,
precum si prin intermediul unor corelatii valorice stabilite cu ajutorul ei;
- Inregistrarea gresita a unor operatii economice ca urmare a nerespectarii principiului dublei
inregistrari, trecerea eronata a sumelor din Registrul Jurnal in Registrul Cartea Mare si de aici in
balanta, efectuarea unor calcule gresite in formulele contabile complexe, stabilirea eronata a
rulajelor si a soldurilor conturilor, determina inegalitati intre totalurile balantei, care se
semnalizeaza cu ajutorul ei, fapt ce ii confera caracterul unui instrument de verificare, de control;
- Lipsa unei egalitati valorice sau a unor corelatii constituie dovada existentei unor erori,
care trebuie sa fie identificate si corectate;
- Desi in conditiiile utilizarii calculatoarelor electronice in munca de contabilitate creste
exactitatea calculelor, functia de control a balantei de verificare se mentine, iar corelatiile pe care se
bazeaza, servesc la prevederea unor chei de control in programele de lucru ale echipamentelor
moderne de prelucrare a datelor.
b) Functia de legatura dintre conturile sintetice si bilant
- Balanta de verificare concentreaza informatiile din toate conturile folosite in contabilitatea
curenta a unitatii;
16
- Aceasta legatura se concretizeaza in faptul ca datele din bilantul anual reprezinta soldurile
finale ale conturilor, preluate din balanta de verificare prelucrate si grupate conform necesitatilor de
intocmire a bilantului ;
- Soldurile initiale ale conturilor la inceputul anului sunt preluate din bilantul anual, potrivit
principiului intangibilitatii bilantului de deschidere a unui exercitiu care trebuie sa corespunda cu
bilantul de inchidere a exercitiului precedent.
17
3.3 Tehnica intocmirii balantei de verificare
1
„T-urile” se utilizeaza din motive didactice; ele sunt considerate, de fapt, „fise de post. Se folosesc pentru
ca elevii sa se familiarizeze mai usor cu inregistrarea unor sume in evidenta sistematia.
18
IV. PARTICULARITATI PRIVIND INTOCMIREA BALANTEI DE
VERIFICARE LA SC. DAMI PROD SRL.
Pentru intelegerea modului de intocmire a unei balante de verificare, voi lua o monografie a
unei societati comerciale, la care voi completa registru jurnal, voi deschide T-urile si voi intocmi
balanta de verificare.
Pasul 1:
Registru Jurnal
19
- 6,5% 4314 44,2
- 9,5% CAS 4312 64,6
- Impozit pe salariu 444 64,91
20. 28.02.07 Plata retinerilor de pe stat % 5121 180,51
21. OP 19 28.02.07 - 1% 4372 6,8
22. OP 20 28.02.07 - 6,5% 4314 44,2
23. OP 21 28.02.07 - 9,5% CAS 4312 64,6
24. OP 22 28.02.07 - Impozit pe salariu 444 64,91
25. 28.02.07 SS 2 28.02.07 Plata salarii (rest plata) 421 531 499,49
Inregistrarea cheltuielilor
26. 28.02.07 SS 2 28.02.07 645 4371 20,4
angajatorului 3% somaj
Inregistrarea cheltuielilor
27. 02.02.07 SS 2 28.02.07 angajatorului 22% CAS 645 4311 149,6
rest de plata
Inregistrarea cheltuielilor
28. 28.02.07 SS 2 28.02.07 645 4313 47,6
angajatorului 7% CASS
Inregistrarea cheltuielilor
29. 28.02.07 SS 2 28.02.07 angajatorului 0,5% fd. pt. 645 4461 3,4
accid. de m-ca. si boli
Plata obligatilor salariale
30. 28.02.07 SS 2 28.02.07 % 512 221
ale unitatii
31. 28.02.07 OP 23 28.02.07 - 3% somaj 7371 20,4
32. 28.02.07 OP 24 28.02.07 - CAS rest de plata 4311 149,6
33. 28.02.07 OP 25 28.02.07 - 7% CASS 4313 47,6
- 0,5% fd. pt. accid. de
34. 28.02.07 OP 26 28.02.07 4461 3,4
m-ca. si boli
35. 28.02.07 FF 237 28.02.07 Inregistrare factura telefon % 401 595
626 500
4426 95
36. 28.02.07 OP 28 28.02.07 Plata factura telefon 401 5121 595
37. 28.02.07 FF 6669 28.02.07 Inregistrare factura caldura % 401 785,4
605 660
4426 125,5
38. 28.02.07 OP 29 28.02.07 Plata factura caldura 401 5121 785,4
39. 28.02.07 FF 114 28.02.07 Inregistrare factura lumina % 401 238
605 200
4426 38
40. 28.02.07 OP 30 28.02.07 Plata factura lumina 401 5121 238
Plata furnizor extern
41. 28.02.07 OP 31 28.02.07 401.1 5121 32.000
10.000 euro x 3,2 lei
42. 28.02.07 NC 8 28.02.07 Amortizare program inf. 681 2808 41,67
43. 28.02.07 NC 8 28.02.07 Amortizare cladire 681 2812 250
Amortizare mijloc de
44. 28.02.07 NC 8 28.02.07 681 2813 388,89
transport
45. 28.02.07 NC 8 28.02.07 Amortizare calculator 681 2813 116,67
46. 28.02.07 EX 28.02.07 Plata comision banca 627 5121 512,5
Incasare dobanda cont
47. 28.02.07 EX 28.02.07 5121 766 280,07
curent
48. 28.02.07 NC 10 28.02.07 Regularizare TVA 4427 % 1.395,5
4423 6.722,2
4426 6.672,8
20
Inchidere conturi de
49. 28.02.07 NC 11 28.02.07 % 121 70.780,07
venituri
707 70.500
766 280,07
Inchidere conturi de
50. 28.02.07 NC 10 28.02.07 121 %
cheltuieli
605 860
607 63.000
626 500
627 512,5
641 680
645 221
681 797,22
TOTAL PE FEBRUARIE 503.253,2
Se deschide cate un „T” sau o fisa de cont, pentru fiecare cont utilizat. Se trec apoi sumele
din bilantul initial in t-ul fiecarui cont ca solduri initiale. Apoi, se trece fiecare suma din registrul
jurnal in T-ul corespunzator ( sau in fisa fiecarui cont ), in ordinea cronologica a inregistrarii in
formule contabile.
21
D 208 C D 212 C D 2131 C
22
D 421 C D 4311 C D 4312 C
23
SF=0
RD 115.780,07 RC 52.075,71
TSD 135.740,48 TSC 56.774,61
SFD 78.965,87
24
D 627 C D 641 C D 645 C
D 766 C
SI 180,41 180,41
280,07 280,07
RD 280,07 RC 280,07
TSD 460,48 TSC 460,48
SF=0
25
121 51.344,95 50.680,41 66.570,72 70.780,07 117.915,67 121.460,48 - 3.544,81
162 2.150 10.320 0 0 2.150 10.320 - 101.050
167 860 860 0 0 860 860 - -
208 2.500 0 0 0 2.500 0 2.500 -
212 15.000 0 0 0 15.000 0 15.000 -
2131 4.200 0 0 0 4.200 0 4.200 -
2133 28.000 0 0 0 28.000 0 28.000 -
2808 0 791,67 0 41.67 0 833.33 - 833.33
2812 0 4.750 0 250 0 5.000 - 5.000
2813 0 7.185,56 0 505,56 0 7.691,11 - 7.691,11
301 500 0 0 0 500 0 500 -
371 80.000 48.000 33.760 63.000 113.760 111.000 2.760 -
401 1.416,8 101.416,8 1.618,4 1.618,4 3.035,2 103.035,2 - 100.000
401.1 0 0 32.000 32.000 32.000 32.000 - -
411 62.095 13.500 83.895 115.500 145.990 129.000 16.990 -
421 280 280 680 680 960 960 - -
4311 32,68 32,68 149,6 149,6 182,28 182,28 - -
4312 19,6 19,6 64,6 64,6 84,2 84,2 - -
4313 65,32 65,32 47,6 47,6 112,92 112,92 - -
4314 19,6 19,6 44,2 44,2 63,8 63,8 - -
4371 14 14 20,4 20,4 34,4 34,4 - -
4372 2,8 2,8 6,8 6,8 9,6 9,6 - -
4423 0 9.368,9 9.368,9 6.722,2 9.368,9 16.091,1 - 6.722,2
4426 226,1 226,1 6.672,8 6.672,8 6.898,9 6.898,9 6.898,9 -
4427 9.595 9.595 13.395 13.395 22.920 22.920 - -
444 0 0 64,91 64,91 94,91 64,91 - -
4461 5,6 5,6 3,4 3,4 9 9 - -
4463 0 0 1.600 1.600 1.600 1.600 - -
4464 0 0 1.600 1.600 1.600 1.600 - -
456 0 40.000 0 0 0 40.000 - 40.000
457 0 8.000 0 0 0 8.000 - 8.000
5121 19.960,41 4.698,9 115.780,07 52.075,71 135.740,48 56.774,61 78.965,87 -
531 1.550 224,92 0 499,49 1.550 724,41 825,59 -
605 503,2 503,2 860 860 1.363,2 1.633,2 - -
607 48.000 48.000 63.000 63.000 111.000 111.000 - -
626 600 600 500 500 1.100 1.100 - -
627 200 200 512,5 512,5 712,5 712,5 - -
641 280 280 680 680 960 960 - -
645 104,52 104,52 221 221 325,52 325,52 - -
681 797,22 797,22 797,22 797,22 1.594,44 1,594,44 - -
707 50.500 50.500 70.500 70.500 121.000 121.000 - -
766 180,41 180,41 280,07 280,07 460,48 460,48 - -
TOTAL 519.863,21 519.863,21 503.253,2 503.253,2 1.023.116,4 1.023.116,4 287.741,46 -
26
BIBLIOGRAFIE
27