eer ae ar heats ——_ JPOLIA f 1 SI SUCEVEI REVISTA OFICIALA A ARHIEPISCOPIEI IASILOR 4 SI A EPISCOPIEI ROMANULUI $I HUSILOR iPMITROPOLIA MOLDOVEI SI SUCEVEI | FICIALA A ARHIEPISCOPIEI IASILOR ISCOPIEI ROMANULUI St HUSILOR _ REVISTA 0} CUPRINSUL te Domnului NICOLAE CEAUSESCU, Preedintele Republicii Socialiste Romania, Presedintele Frontului Democratiei si Unitafii Socialiste . 3 UNIREA — NAZUINTA PERMANENTA A POPORULUI NOSTRU TELEGRAMA Excelenfei Sal Pr. C. BUZDUGAN, Unirea — chezasia devenirli noastre . 4 ‘AL ZUB, Unirea in perspectiva istoriei nationale See Protos, Macarte CIOLAN, Contributii ale cinului monahal dia Arhiepiscopia Tailor la infaptuirea Unirii Principatelor ota abort +All keer eee Romane, 24 lanuarie 1859 IAR TU, ROMANIE MINDRA, TOT MEREU SA DAINUIESTI qeepte ale bunistarii Patriei noastre (Arhid. Joachim Glosanu) 21 BISERICA $I PACEA LUMII i despre pace, Pacea tui Dumnezeu, Paces Bise- id. Gh. Badea) « IN STRINSA UNITATE DE IDEAL sl cUTEZANTA + TEOCTIST, Arhiepiscop st Mitropolit, Din potirul bucariei si al recunostinfei noastre =~ a) SLUJIREA CELOR MAI INALTE IDEALURI congresal al Ile af Frontului Democrafiei si Unitafii Soe Tustin SoMeate estas NProt. f, Save) | LA SARBATOAREA BISERICII NOASTRE ¢ EOC IaT, fee ee Mitropolit, Din vistieria Init ne . . + PIMEN SUCEVEANU p-vicar, Preotic $i slujire > ¢ HITA, Mainte ‘Citaucitor intelept « Diets We Macrayord Necarta NTA, De is Nastii ia pistor: BUCURIA UNUI ALES POPAS ANIVERSAR t ner Nie ae ipenete, 5 un _ ronal plinirilor (Redacfia) . * . + Profilul carturarului + . . . CANU, Preot si preotie astazi . , STUDIT Pr. prof. Mihat VIZITIV, Ci ints éitl it Te Biseticn Oftodck a Stintii, ri as 32 54 B B La cotaPREOT SI PREOTIE agy Az etul de frumoase impli : nin tl ds, ramon spent, in jitguy Mitro Stee Pe treptele ay sintitulai Mitte Mttopotie’ My. ei Sjucrarea Pe treptele slujinig orestine, in dong, Jeotist face fn cond grafice deosebite in tiparnitele ‘dn M4 Volume, tipa- im, Marea este Menit’ si exprim teal jorarh, in rastimpul celor peste 39 qu ani de cilizari ale tnal- ‘yo intra in iconomia studiului de fata ra ssti lucrare in toate frumusetile ei ndjat 6uPa aparitie, teologilor, root, pecat-o pentru frumoascle pagini fst exceptional prezentati de a Lacrarea LPS. Mitropolit este firea nemijlocita a unor evenimente ive tn verte fai noastre. Nu-i plamidi risfoirea unor lucrist dese jai,¢1 din adincul inimii, din noianul © partici fi unde si-a adus ‘contributia inte sh Sfintului Altar q@arhereu, »de-a lungul tuturor provineiile Tomanesti2, Daeg séfugim si faptul cA este serisé cu frumocce intorsdturi stilistice <1 img Uterare, "aproape sadoveniene, asa wo ne-a obisnuit Tearhul nostra, completim sumar dimersiuiile cn Arti care, ase- aati in bibliotecd, trebuie si-i sti local in orice ora din’zi's noapte. Din acest rod al unei vieti tr Dumnezeu si a oamenilor, vom ince cupitile constante ale Inaltului nostru ierarh ‘pentes slujirea preo- seh guincimea teologick a Athipistorulul nostre deny pe Prezenta pe preotul zilelor noastre pamém, din ‘eapul locului, cd lucrarea Pe treptele slujini crestine este Presaraté cu multe si Variate texte in care preotul si Miah ant In atentia autorului. Ne vom folosi de aceste heres ast Fee att Pe viitorul preot incé din familie si din solic sich siee, cit si pe slujitorul Sfintului Altar de la hirotonie si pind la ‘noronarea.activitatii sale de pastor si indrumator duhovnicese Sinem folosi, de asemenea, de indrumarile date de no es Stingitul Mitropolit in eadrul consfatuirilor protopopesti de la Cen- fil epachial care ne ajuti si interpretam cit mal fidel modu) ae i preotia in zilele noastre. ye otilor si cre inchinate condeie ta din zi si dite din plin intra slujirea qui erca SA scoatem in evidenta preo- A: Pr. Prof. Grigorie Marcu face 0 exegezi competent chiar oo feeittulul eartii, “consider ado rept stucrare de elplti peste sieht B Tal noastre, ‘o carte drumar prin Yaloarea el Qrientativd fn eri lena AGI Rowstre bisericesti de astdzi si a perspectivelor a de ite Pot Chitescu considera ed aceasté Tucrare simboetese ot Gnirumieiea8 ne ange geredicatoriald a Bisericli_noasire.” ve = Pr prot Spa hit an". Taiele slujirt crestine, in. .Mitropolia Moldovel st Suevels a is9, - Prof. Nicolae Chijescu, in .BO.R*, nr. 1-2/1981, p. 248 | Prof. dr. in .Mitropolia Banatuiui", nr.’ 7-9/1981, p, 601-608, . Tidem.ntilor, va spune I.P.S. Mitropolit in calitate eed Teologic din Bucuresti, la deschidereg ao Tector a, 1952—1953, participarea activa la slujbele Teligioase oth Livery | raclisul institutului si la orele de Tugaciune comuna, on in ~ | nale de duhovnicie, marturisirea si impartasirea oy Stinks Spy Singe al lui Hristos in preajma marilor sarbiton on Tuy ¢ timpul posturilor, toate acestea trebuie si contribuie in pn $i ih derabil 1a induhovnicirea treptata a studentilor nostyj 4! 1a cong nica lor pregatire pentru primirea sacerdotiului« ({, rai tema. alta parte, scolile teologice pregatese tineri Pentru slujireg Pe nou. In acest sens, va spune iarasi I.P.S. Mitropolit Teoctist. mintul teologic yorienteaz si preotimea pentru lumea in wa * de astazi, pentru lumea cea noua de miine, Jegind trecutul ete zent si prezentul de zarile luminoase ale viitorului, Purting veacuri dumnezeiescul mesaj de mintuire a omenirii prin Do nostru Tisus Hristos. Munca noastra de astézi este inchs nerli, inmulfiii si imbunatafirit vietitpotrivit spivitului Eyqs2 liei Celui intrupat si inviat pentru noi, pentru ca lumea .yit® aiba si mai mult sa aiba* (Ioan 10, 10) Tinarul teolog trebuie hal modeleze permanent sufletul, prin acumularea cunostintelor teolo. gice si generale, prin trairea in Duhul cel mai autentic al Onl xiei, prin participarea la Sfinta Liturghie. ,Cartea si Potirul, Lumi. na si Harul, va zice Ierarhul nostru, prin simbolismul si continutul lor sint valorile de cépetenie ale slujirii noastre. Carte sfinti si su. jire sfinta, Evanghelia si Liturghia, rugaciunea obsteasca si Euha. ristia nu se pot desparti una de cealalta. Ele sint aripi ale Preotu- lui, om al cartii si al rugaciunii, al cuvintului si al faptei, al lumi. nii si al_harului. Nu se poate realiza preotia, asa cum 0 infatiseazd Parintii Bisericii, fara a avea cartea deschisa permanent, la capitii, pe masa de lucru, la strana si la altarul la care slujeste“ (II, 175), Misiunea preoteasca, prin ins&si rosturile sale inalte, totdea- una si oriunde implica din partea celui chemat sa 0 sAvirseascd ca- litti deosebite, pregatire bogata si variata, comportare aleasa, da- tuire si jertfelnicie. Dar toate acestea trebuie sa le aiba intr-un grad sporit slujitorul zilelor noastre, cind lumea a cépatat dinamism si cunoaste radicale transformari. si innoiri*. Teologia, spune Arhi- pastorul nostru, nu este o ingramadire de cunostinte, ci este viata, {raire in dubul invataturii Mintuitorului nostru Iisus Hristos. Dat Si viata presupune o permanenta innoire, 0 neincetaté schimbare; pentru a raspunde tuturor acelor innoiri ale vietii, fara si ne lc th wi106 MITROPOLIA MOLDOVET St syogye, testi, ne vom’ inzestra’ cu puteri noi, in toate celel ‘i pastoratie si de Iuctare obsteasca* (1, 41-42). Cu Tale acta ae Mmosebita urmareste LPS. Mitropolit efectele firesti ale Th lor, consfatuirilor ce sint' organizate de Centrul eparhial la Semi narul teologic, ecoul care-] au asupra preotilor cursanti si { Taasurd acestia’ si-au impropiat cele audiate, in’ ce masuré sau ig tors acestia ,mai indreptati* la parohii, precum si de faptul clt cum le-aw ttadus ei in practica, din momentul sosirii in parohie, Ny jnseamna péntri Athipastorul nostru c& aceste cursuri se fac p tru cursuri, conferinte pentru conferinte, cu multumirea sinpiiatl unor cerinte formale, ci permanent se ingrijeste si urmareste grax dul lor de eficient&, de imbunatitire a activitatii pastoral-misionare in parohiile eparhiei, altfel toate ar fi o regretabila pierdere de timp, agitatie fara sens, 0 z&darnicie fara rost si doar 0 acoperine formal, cu exprimarea unei subrede intentii de a se fi incercat a se face totusi ceva, indiferent de rezultat. Trebuie subliniat ci tot ce intreprinde IPS. Mitropolit Teoctist' se caracterizeazA prin aceasta perseverenti, ca totul si se fac, pe cit posibil omeneste, desavirsit si nu cu jumatati de mésurdy dupa dreptaral Sfintului Apostol Pavel care zice : Hu dech, ait a reo alerg, nu ca la intimplare“ (I Corinteni 9, 26). Si daca alergareé intimplare nu-i de folos nicaieri, cu atit mai mult e nepotrivita p tiei, care este, dup’ clasica definitie a Sfintului Grigorie Tela yarta artelor si stiinta stiintelor“, Fiecare arta se conduce dupé legile Gi fiecare stiinté presupune legi rinduite intr-o anume ordine, att monie, perfectiune si spre o tinta, o finalitate. Cu atit mai m aici, in preotie. Una din cele mai frumoase consideratii ale LP.S. Mitroj Teoctist asupra misiunii preotesti este si aceea cA preotul nu buie s& se considere singur in lucrarea lui, ci incadrat, incor Trupului tainic al Bisericii lui Hristos, Marele Arhiereu, M Preot, la care trebuie, neincetat, s& priveasca orice sh Pe de parte, preotul este legat de arhiereul care i-a tra) smis dumnk finta Jertfa, jescul har, de comuniunea celor ce impreund aduc yreotul $e fratii sii intru slujirea preoteasca ; de asemenea mijlocul pistoritilor sai si aceasta comuniune ni a duhovnicesti in rindul pastoritilor. Sfintitul s} \jitor ii binecm teaza si ii sfinteste. La rindul lor ei ajusé pe preot la tarea crucii, asa precum Simon Criteayful odii crucea Mintuitorului Hristos, cézut sub povara crucii. AC Gna din marturiile legdturit’ dintre preotie si Bisericd, imP jucrarea tuturor, 0 adevarata conlucrare, asa cum 0 intilnim 4 in iconomia mint Se stiu prea bine frumusetile preotiel tunese si marile raspunderi ale preotiei. Nimeni nu trebult heslijeze harul care lucreazé prin el, dar nimeni nu trebule - pere oricare ar fi inceredrile. Un preot, oricum ar fi el trebutie Peerst an rod mai implinity sau mai putin implinit al PS) “Vrednicia noastré, va zice Sfintul Apostol Pavel, \N6 a Dumnezeu, Care ne-a facut in stare si fim slujitor! Noul nd zimint, nu ai slovei, cl al Duhulul (IT Corinteni 3, 5-6). 9 0 preotul este nu numai purtator de har, ci si purtitor de truP urmare, ew inerente eaderi, el trebuie sf fie inconjurat, *tik, Bleriea qt peo Sera etn ‘a 4° Deal eo ‘mei, reat ret se First sale penta pl ‘conditioning’ mc Erte De aces, sung mint eres. Sore i a a al i it 3 Wet side : , fac de ata e plore ilis MITROPOLIA MOLDOvE; g, eV; timpuri noi, fn permanent transformare, preotul va fogs eto, pastorale adecvate. “i ‘ ier zy Preotul este om al cartii, dar si al trairij misteruluj liturgi si al Sfintelor Taine, @ Biserica, ca locas de inchinare, este locul activitatij Preotuly rija pentru locagul de cult este grija de capetenie a preotulat Candidatul la hirotonie este rod al vocatiei sale, a] Climaty. lui de trdire duhovniceased din sinul familiei, dar si fix] spiritual al preotului, al duhovnicului, al dascailil bineinteles, al chiriarhului. lor de scoala teologici « inconjurat de dragostea pirinteasc’ a episcopului siu: comuniune cu fratit sai preoti si in iubirea enoriasilor sai Preotul predic implinirea poruncilor Bisericii si a le gilor tieaiselAnsusl trebuie s& fie tmplinitor, ascultitor, om al uve disciplinei. cu permanenta apro- logice si filosofice. Pentru vrednicii recunos- fie, alaturi de regretatul patriarh Justinian, Ge tamaduire a ranilor razboiului, urcind pe vant aitiereu, de tindr, implinind totodata si alte Bucuresti, apot qubimdere ca: Rector’ al Institutulei teologie din pene f ay : Episcop al Aradului, Mitropolit al Olteniei si, in qT Maldoar! a Vatra strabunilor, in locul obirsiei, ca Mitropolit TU Sau precede ve deputat in Marea Adunare Nationala, mem- internationale u's, 2 diferitelor delegatii can. tii ecumeniste fost“, dupa fet altele. Tat 30 viata de om asa cum @ a, si cum este, 0 viatd de om , in toatd desfigurarea ei. t chemat si colaborator in munca treapta de sluji