INSTALATII DE STINGERE A INCENDIILOR 9.1. Generalitati Aparitia incendiului Ia bordul navei este una din cele mai frecvente avarii ce poate apare pe mare. De altfel un incendiu poate apare: ~in timpul constructici navei: ~in timpul stajiondnii a chew: -in timpul reparatiilor. —in timpul marsului Aparitia unui incendiu este cauzatd de existenja simultand a trei elemente, care se incadreaz4 in asa numitul triunghi al focului. Acestea sunt. ~materialele combustibile: “temperatura de aprindere: ~oxigenul. : Este suficient ca unul din elemente s lipseascd pentru ca incendiul s4 nu mai apard. Din triunghiul focului rezulta si posibilitatea de a inldtura incendiul, adici. ~inliturarea materialelor combustibile conjinute in corpul navei sau cele ce constituie marfa de transportat (acest lucru se face prin aplicarea normelor ce interzic folosirea anumitor materiale la constructia navei ); ~modificarea temperaturii de aprindere, numai ci. din picate. acest lucru nu poate fi fScut: temperatura de aprindere ‘este caracteristicl fiecirui combustibil si nu se poate face altceva decat mentinerea temperaturii materialelor combustibile sub valoarea temperaturii de aptindere, iar 1a corpurile aprinse ricirea acestora: -eliminarea oxigenului. aceasta este singura solutie utila si cficientd atat in prevenirea, cit si in stingerca incendiilor, in cazul prevenirii substantele combustibile sunt pastratc intr- un mediu lipsit de oxigen cc nu permite aparijia focului si nici extinderca acestuia in spatiile respective. Atdta timp cit sunt in exploatare. navele trebuie sd fie dotate cu mijloace de prevenire gi stingere a incendiilor. Dupa modul de stingere a incendiilor, acestca pot fi: de suprafata; ~volumice.22 Manualut ofiterului mecanic Instalatiile de stins incendiu de suprafatd trimit. la suprafafa focarului de incendiu. substanje stingdteare care ricesc sau opresc alimentarea cu oxigcnul din aer a zonei de ardere (es. instala{ii de stins incendiu cu apd. cu spumi. etc.) in grupa instalatiilor volumice de stingere a incendiilor intra acele instalatii care umplu volumul liber al incdperii cu substanfe (abur. gaz inert sau spume foarte usoare) ce inlocuicse substanjele ce intrefin arderea. 9.1.1. Cerinte ale instalatiilor de stins incendiu Instalatiile de stins incendiu trebuie s3 corespundd urmdtoarelor cerinfe principale: ~si fie oricdnd gata de funcjionare. indiferent daci nava se aff’ in sta{ionare sau in mars: -si nu intensifice prin functionarea lor arderea: -sd fie sigure in functionare gi s& aiba propria vitalitate: si actioneze asupra focarului de incendiu astfel incdt 4 excludd posibilitatea reaprinderii. —si aibd mijloace de actionare locald gi de Ia distant precum i posibilitati de control -si nu fie periculoase pentru oameni: ~substanjele stingMoare si nu provoace corodarea insialajiilor gi a constructiilor aferente: -si nu fie deficitare gi si-si mentind proprietijile stingdtoare dup o depozitarc indelungata. in afard de aceste cerinje. instalajiile de stins incendiu de 1a bordul navei sunt dublate intotdeauna cu sisteme de prevenire (avertizare) a incendiilor. 9.1.2. joacele de prevenire (avertizare) a incendiilor la bordul navei Mijloacele de prevenire (avertizare) a incendiilor la bordul navei sunt clasificate in: pasive gi active. Mijloacele pasive de prevenirea aparitici i extinderii incendiilor la bordul navei sunt folosite inca din faza de proiectare gi constructie a navei si sunt: ~masuni luate din proiectarea navei pentru a se evita aparitia incendiului: —amenajinle interioare s4 fic realizate din materiale ignifuge, ~stabilirea trascelor de tubulaturi cu temperatura ridicatd sd fic Picutd astfel incat acestea sf treacd depante de materialele combustibi ~izolarea elementelor din instalafiile navale cu temperaturi ridicate: ~stabilirea unor méasuri de prevenire a incendiilor in cazul aparitici unor scurtcircuite electnce {a diferitele instalawii clectrice de bord: -masuri ce previd stoparca venularii sau a altor clemente ce ar intretine arderca (incendiul) intr-un compartiment Utilizarea mijloacclor active de prevenire gi extindere a incendiilor la bordul navei se referd la: -ricirea materialelor combustibile sau izolarca lor de mediul ambiant printr-un strat de gaz inert:Instalatii de stingere a incendiilor ; 23 -climinarea oxigenului din compartimentele ce contin materiale combustibile prin introducerea gazelor inerte; ~avertizarea echipajului asupra aparifici unui incendiu, Ultimele sisteme mentionate sunt obligatonii pentru toate tipurile de nave cu zond nelimitatd de navigatie si consti din utilizarea unor traductori care sesizeazd aparitia incendiului, apoi transmite informatia la postul central de comanda, acolo unde cxistd. sau la postul central de comand’ al instalatici de incendiu. in general elementele de avertizare privitoare la aparitia incendiilor se afld in compartimentele unde nu existi cart permanent gi se folosesc pentru aceasta mai multe tipuri de traductoare. Cele mai utilizate traductoare pentru instalajiile de avertizare incendiu sunt: de temperaturd, de fum. Traductoarele de temperatura sunt realizate in dow’ variante constructive: —maximale - care declanscazi la o tempertura maxima; ferentiale - care declangeaz 1a 0 anumita vitez’ de crestere a temperturii intrucit temperatura in sine nu este un criteriu suficient de sigur in prevenirca incendiilor, se foloseste in unele cazuri traductorul de fum care sesizeaz’ aparifia incendiului incd din faza cand acesta nu atinge o temperaturd prea marc. in acest caz se utilizeaza cclulele fotoclectrice instalate in tubulaturi de diametru 20-30 mam (adesea sc folosese accleasi tubulaturi in care sc introduce CO+) prin care sc aspird amestec de aer si fum din compartimentul navei. Elementele de avertizare a incendiilor se monteazi pe navi in compartimentele interesate fiind dispuse in seric. parale! sau mixt. Cuplarea in serie are dezavantajul cd in momentul in care un avertizor sesizeazi un incendiu, se cupleazd alarma, dar nu se poate identifica compartimentul unde a apirut dacendiul v0» Cuplarea in paralel ate avanitajul cA se poate identifica compartimentul unde a apirut incendiul dar sunt mai complexe. in gencral schema sinopticd a unci ascmenea instalatii se monteaza in cabina de comands. in cazul aparitici unui ineendiu, pe tablou se va aprinde lampa ce simbolizeaz4 avertizorul din compartimentul avariat Mijloacele de stins incendiu sunt construite avand 1a bazi mai multe modalititi de actiune: A -instalajii de stins incendiu in care stingerea se face prin ricirca obiectelor incendiate (de ex. instalatii de stins incendiu cu apa); ~ B - instalatii de stins incendiu in care stingerea se face prin inldturarca oxigenului din compartimentul etans unde sc afl materiale sau marfa incendiati (de ex. instalatiile de stins incendiu cu gaze inerte - diferentiate functie de tipul gazului utilizat. instalajii de stins incendiu cu CO, instalajii de stins incendiu cu lichide volatile - haloni, instalatii de stins incendiu cu pulberi care la temperaturi mari se vaporizeaz formand o atmosferd inert): C - instalagii de stins incendiu in care stingerea se face prin izolarea suprafejclor incendiate cu un strat protector de spumd (de ex. instala{iile de stins incendiu cu spumd acromecanicd sau chimica). 9.2. Instalatii de stins incendiu cu apa Instalajiile de stins incendiu cu apd se intalnesc sub dou forme24 Manualul oftterutui mecanic ~instalatii de stins incendiu cu jet de apa: ~instalafii de stins incendiu cu apa pulverizata. 1. instalatia de stins incendiu cu jet de api Instalajia de stins incendiu cu jet de apd esie prezemtatd in figura nr. 9.1 Pompele J aspiri din magistrala de apd de mare a navei. Pompa de avarie se cupleaz’ la curcuitul pompelor principale iar debitul ci trebuic si fie suficient de mare pentru a alimenta. simultan dowd gun de incendiu cu diametral maxim stabilit pentru nava respectivd, dar nu maj putin de 25 m’/h, ia presiunca corespunzitoare a instalatici, Imprastierea apei se face cu ajutonul unor duze cu diametrul standard, Pompa de incendiu de avarie nu este necesari dack pompele de incendiu gi sursele de energie pentry actionarea lor se gisesc in compartimente diferite. astfel incdt la izbucnirea incendiului in unui din comparimente, pompele dintr-un alt compartiment vor asigura alimentarea cu apd a magistral Pompele de incendiu, prizele de fund gi surseie de cnergte vor fi astfel amplasate incat un incendiu izbucnit intr-unul din compartimentele etange la api sd nu cauzeze icsirea simultand din functiune a mturor pompelor de incendiu, Pompele de incendiu’stationare vor fi. puse in funciune de 1a 0 sursi independent’ de energie mecanicd nefiind admisi wransmusia cu curele de la mecanismul de actionare la pompa, Pompele de incendiu pot fi adaptate $1 pentru alte nevoi ale navei cu condijia ca nava si fie dotatd cu cel pufin dowd pompe actionate independent, una dintre cle fiind in permanen{a gata de intrare in funcune conform destinatiei avute. . 1 ‘ 4 UT i A fe Lea A) we ™: 1 é 6 Fig, 9.1. Instalatia dé'stins incendiu cu jet de apa T-pompe de inoendiv, 2tubulatura inelard a insalatiei de stins inoendiu: Hubuiaturi de spslare a niiilor, -ramificatiile suprastructurié, Spompa de avarie: 6-prizd Kingston independents: ~- magidsala principal de ap5 de mare Pompa de avarie este legata la 0 prizi Kingston independents gi 1a 0 sursi de alinentare cu energie de asemenea independent’ (adics nu depinde de sursa # ‘energie generat din compartimentul masini).