owatonna Introducere in Metoda Elementelor Finite Note de curs Prof.dr.ing. Cristian Dudescu Bibliografie Blumenfeld, M, Introducere tn metoda elamentelor finite, Ed. Tehnic8, 1985 Pascariu |. Elemente finite Concepte-Aplcali, Ed. Militar. 1985 Gérbea , D. Analiza cu elemente finte, Ed. Tehnicd, 1990 Hardau, M., Metoda elementeor frie, Ed. Transivania Press, 1995 Hardau, M., Somatecan, M., Dudeseu, C., Metoda elementelor finite. Indrumator de luera, £4. UT. Pres, 2002 Faur, N., Elemente Fite. Fundamente, Editura Poitehnica, Timisoara, 2002. Bathe, K-v.,Finite-Elemente-Methoden., Bern, Heidelberg, New York” Springer 1986 Zienkiewicz, 0.C., The Finite Element Method. McGraw-Hill 1977 Huebner, H. K., The Finite Element Method for Engineers, John Willey & Sons 1975 Pascu,A., Metoda Elementului Fint, ww omirpu rodidacticimet 10. Moaveni,S., Finite Element Analysis ~ Theory and Appications with Ansys, Pearson Prentice Hail, 2008 ‘1p sicomp ark edulroncistfemue FEMUr - Finite Element Method universalRolul simularilor numerice in dezvoltarea de produse Procese care insojesc realizarea unui produs ingineresc avansat “Although the fate element mothod ean make a good engineer better, It can make “In tinp ce metas Samer Et peat face ca annie bu 3 cevind Toots Rolul simularilor numerice in dezvoltarea de produse Proiectarea unui produs trebuie s@ réispunda din punct de vedere al calculului de rezistenta la o intrebare esentiala: care este raspunsul structurii mecanice la solictarile exterioare (forte, temperatur, etc.) ? ca parca: ‘Starea global Stores toca Fela generale garg aaet as Sra racre) sinatra ier) | oe, 1 to)-[o}e} onbe 2 fe-Phi) 3 triste} one oe) gael 4 to)-[o} eho} Sonia pone sreceina& SonarPrincipiul fundamental al metodelor numerice ‘Metode numerice + metoda derenelar ft “ metoda elomentelr de fone (Boundary Element Method) ‘metoda elementelor ite (Fnte Element Method) + Comportareastructuri a nivalu unui alement infritezimal este descrisé de eculiciferentile date de: * Toota elasticitati pentru problome de rezistonta matera‘slor + Ecuatile Navier-Stokes pentru problome do mocarica fuidelor + Ecualle Maxwell pntu probieme de c&mpurl magnetice + Ecuatile Fourier pent probleme de transfer ermic in solide + Marmea carateristca pe care o exprima funcia descrsa de ecuaja diferent este: * Deplasaroa pentru probleme de rezistenia materalelor teza,preslunea pentru problome de mecanica idol: oteniilul magnetic pnt probleme de c&mpur magnatice ‘Temperatura pent probleme de vanstertermic in side + Rezutatl dort este sola aceste func, est mérinilorrezutnd din procesarea uteroard a func + Pent slujionarea ecuailorcerentale se stabllogteo reprezentare aproximatva pent functia, recunoscu funcio de intrpolae sau functe de forma) + Prn procedee spectice metodelor numorice (tlizareadlforenelor, a dezwotirior in sorie~ care implied isretzarea) problema descrisa de ecuaia Gerenyaia se tanstormaInt-an sistem de ecuati algebrice * Prin sokajonarea sistem de ecuapi se determina valonie mari caracterstoe Int-n num fit de puncte gi raspectvcoatcians care perm! defnirea concrta a func de aproximare Metoda Elementelor Finite (MEF) + Motoda olomontolor finite se bazoaza po impartrea unui domonit Tn elements de mii clmensiui mal Simpla de dosers matomatic, denumiteolemente fine, Opera)a de impae atireguiu in elemente fine se numoste diseretizare, Punctele In care se asiguralegaura (continutaea) ine elomente se rumese nodur {Marmite cu care opereazé metoda slemantolor rite sunt nodule g element + Functia de aproximare so deineste pentru elements avind In acest oo exoresiesimpla, de ordin Inferior Functia e aproximare pentru intreaga struct rezuta prin asamblareafuncilor lemertelor finte + Phin apicares MEF se obine un satem de ecusi care se rezolva numer In raport cu valor recunoscutelornodale (deplasa, temperatura ec) *Exemplu: calcul ariel cercuui print-o metoda aproximatva bazalé pe impirrea in elemento ‘runghivlare, Probl ale epinde de “netea" ZS Ge) KAScurt istoric al MEF Jn anii 50 la Boeing in Seatle ingineril J. Turner gi R. Clough au utlizat metoda matricei forjelor si a matricei deplasarilor pentru calculul static al aripilor de avion Metoda descompunerii unui continuu in domenii de mici dimensiuni era cunoscuta Inca din 1954 (J. Argyris) dar termenul de Metoda Elementelor Finite a fost prezentat de R. Clough la o conferinf& th 1960, Tn 1967 apare prima carte despre MEF scrisa de Zienkiewicz si Cheung. Dezvoltare spectaculoasa in ultimele decenii, apar noi domenii de aplicare (neliniaritate geometrica si de material, instabilitate, dinamica, transmisia calduril, fenomene de curgere, electromagnetism, analiza cuplate) si simularea unor procese complexe (deformare, sudura, injectie). Aplicatii ale MEF ew!«B oe Mon AEAplicatii ale MEF Aplicatii ale MEFAplicatii ale MEF 3 Programe de analiza prin MEF ANSYS Ha sBDR sort vu ware > COMSOL o@ — nares @ BBETA “eauroforM Wfesovna Autodesk: Bora Moldflow AWB Se tcon ayNotiuni de baza ale MEF + Nodurile reprezinta punctele de intersectie ae linilor de contur rectilinii sau curbe ale elementelor finite + In cazul structurilor mecanice marimea caracteristica este deplasarea nodurilor Pentru un nod exista 6 deplasairi posibile denumite si grade de libertate (DOF): trei translatii(u, v, w) 51 treirotatil (rx, ry, 12). + Elementele finite pot fi uni, bi sau tridimensionale in functie de geometria structurii pe care 0 modeleaza pepe > DBD cementite tunghistare > & A > Be Ree tee arntrne ga,ney . & Elemente finite tip bar, tip grind’ at A} Elemente finite patrulatere Pasi necesari in aplicarea MEF +Preprocesarea 1. Crearea si discretizarea domeniului in elemente finite cea ce presupune divizarea problemei in noduri i elemente; 2. Alegerea unei funclii de aproximare (sau funclie de forma) pentru a reprezenta comportamentul unui element, functie continua care reprezinta comportamentul (aproximativ) al elementului; 3. Scrierea ecuatilor pentru un element 4. Asamblarea elementelor pentru a rezulta problema completa 5. Aplicarea conaifiior la imta, a conditilorintjiale gia sarcinilor *Calculul / Solutia 6. Rezolvarea simultana a ecuatilor liniare sau neliniare pentru obtinerea rezultatelor in noduri cum ar fi deplasarea (analiza mecanica) sau temperatura acestora (analiza termica) Postprocesarea 7. Obtinerea altor rezultate importante. Exemplu: tensiuni, fux termic, et.Pasi necesari in aplicarea MEF Ok} =[ Is) [oT }ev IK {e}=[0TB}5) Notiuni de baza ale MEF Problema elementelor finite poate fi formulata utiizand urmatoarele abordari: a.Metoda directa sau formularea directa (direct formulation) b.Metoda variationala (energeticd) - formularea pe baza energiei potentiale de deformatje minime sau formularea utilizand principiul lucrului mecanic virtual ‘c.Metoda reziduurilor sau formularea utilizand reziduurile ponderate (weighted residual formulation) b, a. Formularea directa nl Exomplu: Bard de secfiune variabilésolicitata axial [ Se eunose: + Forfa de solictare P + Modul de rezemare (ata a un capat) + Sectiunea transversal (Bx) ¥ “ Lungimea barei() 7 * Material bare’ - madula ds 18MEF - Formularea directa 1. Discretizarea domeniuiui 2, Alegerea une soli pentru a reprezenta Thelemente finite comportamentUl unui element ~ adh "Ty ST ema - 4 2 : cam 2 82 ae * Bib ee 4) 1, T i’ T ut P P P MEF - Formularea directa geqeemetsermamumioslcowuneey sa gk 4 At Sa i wt Rg ae ean aon ace eo? k~ tigiditates arculu nodull: Rhy (u—t4)=0 nodul2: (1) As ( ‘Aoctnd metoda sent, espeevecvaile, — | NOGW3: Ayu, —we) As (i —ms)=0 de crib site reat nodul4: (1) (ui) =0 rnodulS: ky (wy-u,)-P=0 ,)=0 2Formularea directa Informa maviciala ecuatile de echitbru static acd se separa reachunile de Incr sisterul se seri devin: 1 o ym) {2 ‘Solutile acestui sistem de ecuatii “t 0 liu} fo] Sim'sepuote rose ° o Weshatol ° fel fo (Kju}= bo 6 ok ae dled Ta) a MEF - Formularea directa a ecuatillor pentru un element Element de tip bari cu un grad de ibertate pe nod (ranslaia axial u). Eovaile care deseriu comportamentul acest element sun in num de dus gl vor face legtura inte efortrieInteioare splasani nodale. ‘Se considera fro intvioare fespectit, ar deplasarie nodurloru respectv uy Din ecuajia de echo static rezult c8 sumaforolorinteroare rebure sae nul, rar He) nod i nod ie 4, Asamblarea elementelor pentru a rezulta problema complet Lh 0 0 Oly te chk 0 0 ohn Kp IKIM}o 0 0 0 om oo oO om lo 0 0 0 ol 2MEF - Formularea directa KP" kp Ky" 0 0 6 6 Oy 0 he 00 0 hh 0 OK, 0 0 0 8 Ow, 0 0 6 0 Ol, o 0 6 0 oy 6 0 6 6 Oy 0 0 mm Oy ° bok OO lm o 0 0 6 Oly 2 MEF - Formularea directa Ui} fg fg} 4, 0 “4, 0 fk1?-| 0 0 ° =k 6 b 5. Aplicarea conditilor la limita, a condifilor ini 10 0 8 oh hth hk 0 wo ee] 0 Bi 00k ky oo 0k Metco aortas bal oobi pn asa Imani npstat a stemeraor orsepurae pot oct element "Sb aca fra eel pote aztat ‘nud mates de gine esteuingra “Talat cordels ek no "Steins an sie rindl orepunasorcondl In ina tron matioan de rgiotare cols ceressureaoae| Se olroness’ smal pent dls ‘sla sarcinilor (aces de rietatoimatriceadeplsarier=imatnicoa freon) 24MEF - Formularea directa 6. Rezolvarea sistemulul de ecuat algebrice _ > Penta obtinerea solute se considers umatoarele valor numerce: tT {OGPa (oe), Emm, =3nm, timm, L=100mm, P=100N Element Nod Aria medle Lungines Righter L (eum) fem) (nm) lam. im) +42 5605 2570000725108 2 23 4ar6 2 210000 anasrto® 88 kates 25710000 agastt08 44 6 ante 25 210000 2.10» 28 MEF - Formularea directa was 3s ° © 0] =#135 4725+4095-4095 ° 0 K-10 0 4095 409543465 —3465 o a 0 Mos 346502835 —2838 Lo o ° -13s 2s | -Aplcdnd conde fa limit U0 gP=100N rezult 1 6 0 oo Yu) fo | 4725 82-4095 00 |) 0 _ wo 4095 756 -mas 0 Iulado [k}o}=(F} 0 0 -Mes 3 2885s fu) | 0 Lo 6 0 ~a8as 2835 ju) [100 [a2 -a095 0 udm 4095 156-8 | rezuts SESS | i r 0.00485" 0-365 68 a.nras mm 0 0 2835 2838 Jiu.) l100) oe. 087 on 2%MEF - Formularea directa 7. Obfinerea altor rezultate importante. Exemplu: tensiunea medie sau aplcdnd egealui Hooke = Fe=+{ 6) a424mra aosiaare a= ‘Acoleagrezulate se obtn gi pin metoda secur tindnd cont c8 valoarea eft axial este Constanta i egal cu fort apicaté Niy=P iar pentru aria secu transversal se ulizeazA aria medio, Valorie objinute valiseaza tenstunle calculate pe Baza deplasarior. Exempl POON, A =5 625 mT 777M Pa a MEF -— Formularea pe baza energiei potentiale de deformatie minime “fesaci toe tare dcp comarca femal ol + Energia potential ola de doformate a unui corp constand dn neemente $m nodut este torenta cine eneraia de deformate elastic (strain energy) ger mean efectuat de fortele ‘eteroare ae ne SuSE, + Prncipiu energie potenbale de doformatie minime stabilese ci pentru un sistem stabil poztia do ‘chile se ainge atunc: cd enorgia poten de deformatio aro un minis a $e, 2 Smo pe ota don 28MEF — Formularea pe baza energiei potentiale de deformatie minime 4) Se 7 Mirimizind enarga de doformaje elastics in aport cu deplasai $50 objine: a fom) Minimiztindlueul mecanic exterior n raport eu deplasile gy 8 objine: 2 ky )ar Ft) Fa bi) jour [i ik J (amr 2 MEF -— Formularea pe baza energiei de deformatie minime Maticea de rigdtate global so obtine prin asamblarea matrice de rigidtate a corespunzator pozijel fecal element oh 0 0 0 Hk ek 00 KI=| 0k ek 40 0 0 Hk kek Hk fo 0 o ee | ups aplcarea conaitilora ima, a conitiloriniale gia sarcnor se objine Relaja este identi cu cea obtinuté oo Oo hh kth -h 0 prin formularea directa 0 kk, 00 = hk 0 0 8k 0MEF — Formularea utilizand reziduurile ponderate + Metoda reziwirlor ponderate (weighted residual) se bazeazé pe itroducerea une! soli ‘praximatve a ecuajior diferente. Sola aproximatia trebuie 28 stisfaca conde a it = Dooarece soluliapropusd nu este exactd prin nlocuie in ecuatacferenala Se olin eror sau fed. + Netodele rez:duale presupun anularea aceste ror pentru anumit intervale sau pentru anumite puncte *Matode de rezolvarea rumericé a scuatilor diferente bazate pe ponderaree rezduLl * metoda Galerkn + metoda de colocare (colocation mothod) + metoda subdomeniall (subdomain method) * metoda celor mal mie patrate (least-squares method) Pent exemplul prezenta anterior eat deren se sce G)ES-P=0 pent {0}=0 o Solu aproximatva este deforma; u(y) =ey'+ey*Fey9” unde ey, ee sunt coefeenh ‘Substiuindsolutia aproximativd In ecuaiacferantial se objine funcia eroare R a Elementul finit de tip bara 1D (Rod) Eloment-Ros be Bi sun gots ceninae | et Ipoteze simplificatoare +'Sectinea ransversala "A este constanta de-a lungul bare, se respects Ipoteza ll Bernoull “ Elomentul de bara aro un comportamentIriar (este vali legea lu Hooks) + Incdrcarea este axils dat de forte aplicate in capete care nu variazd Tn timp + Sistemul de coordonate local (x) se suprapune peste sistemul de coordonate global (X.Y) “Bara nu pela forte doplasan iransversale:v,= Ve = 0 {Nu se considera propia greutate gi fect lamba in cazul compres * Material este omogen gi izotop + Aplcabiltat in mocanica solu /Ex: bard soit aia 2Elementul finit de tip bara 1D 1. Discretizarea domeniului in elemente finite sr soos axa + Are dou noduri cu un grad deliberate lecare — deplasarea ‘ala (transla) a lecrui nod uy respect u, = Element fin tip bara 1D are oud grade de ibertate (9.1) Atsconet -_| 2. Alegerea unel solutii pentru a reprezenta ‘comportamentul unui element + Stabilroa une unc pentru deplasar usute) “Funct Webue fe continua pe domenil crespunzator tlomentuluig $8 asigure compatbitatea Ite elemente, Jnmod curent se utizeazafunchi polnemials, 1 2 F + Se alage o functie deforma: y a bay, Fi pra wl 33 Elementul finit de tip bara 1D CConstanole a, $a, $e determina din condi a ints: (0) =a, +4,-0= 1, u(L)=4,+4;-L=n, TWocuind in u=a, +x rezut suswtomenarcas "= Gonecaizand se obj: stance §,=1-2; $,=4 (chape functions) i reprezint legoa de vara a doplasirior la nivel elomentu + Funefile de forma nu depin de caractersticle geometrie al elementulu ci numai de coordonatele odio eimensiunie (ungimea) elementuut *'Se remarcé propistateafuneilor de forma corespunzatoare unui nod 8 +8 uElementul finit de tip bara 1D 3. Definirea relatilor constitutive funclie de mérimile discrete (deplasérile nodurlor) ented ar Generaizand ge objine Tntregu! element find o Tensiune se calcleazd la rivelul elemertului pe baza deplasirior nodale uiizanélegea lui Hooke: Deformtilespectce se calcuesz a nvel element pe bazadeplasiior nodal consechya a une! = E[B]u}— Goneraizana se obj: ‘l-loIp6) ®@ —_ Detomajia species 4 (1-2 \,-Su, ‘ aah 7 aetormatnire Matica (B18 este denumt& matic ensinir semen (lament stess mat) 7 ik} CB 2 OnE 35 Elementul finit de tip bara 1D 4, Deducerea expresiei matricei de rigiditate Penta ezolvarea une probleme static nedeterminate de Rezisten|a Materiaelor sunt necesare tel ona, condi necesare gi pentru determinarea mace de rig ate 2) Echo. (static) ~ Depinde defofele exeroare ce acjoneaza asupra corpuli gi nu depinde de ‘material din care este confectona. In acest caz suma forelor pe orzontal trebuie #8 fe mul 5) Compatoitate -depinde de defermative strucuri gi asiguré contiutatea acestoia. Relaile de ompatbiltae sunt independerte de matorilu corulu gi sun functie de deplasav (asain acest caz) ©) Rolajia ttre tensiun i deformatilespectce~ descre comportamentul material. In acest caz se lizeaza legea lu Hooke, materall cns:derdnduse lniarelaste. + Fora de tracjune se caluleaza cu formula dela Rezstenja Materiallor r= A-F + Ecuaia do ocho staieso soe: E+F,=0; F=-F;; + Uslizand expresia tensor funcjle cde deplasarie nadale (3) rezuta 6Elementul finit de tip bara 1D Mauicea de rigidtate a elemertlu[k] are wmatoarele propel * este 0 maticesimetvicd. Aceasta se produce tun! cAnd depiasale sunt propotionae cu sarenie aplicate ‘este o matice patratca (or. nadunlor x nr. grader de berate ale uni ned) “ese singular adiea determinant su este zero ata imp el na sunt apicale coil ia lit + are termenipoziv pe diagonala principals 3 Elementul finit de tip bara 1D 5. Aplicarea conditilor la postprocesarea rezultatelor ita, rezolvarea sistemului de ecuatii $i + Soluia sistemulul de ecuati se objne prin apicarea condor ait, tn acest eazus=0 + Se elimina cin sistem randulcorespunzato” condi fa ima, ar dn matticea de rgiatecoloana corespunzatoare *'Se golujoneazs sistemul pentru deplasér +Se calculeaza apolforflele necunoscute, uilizind forma inijalé @ maticel de rgitate *'Se caleuloaza tension utiizand relat (3) Be= e+ L Relafle obtnute sunt cele cunoscute ds la solicit ale ale barelordrepte FA A eyElementul finit de tip bara 1D 4", Deducerea expresiei matricei de rigiditale pe baza energiei potentiale de deformatie minime Ser Z be -0 penn tan ented isu a aug) _ ae aus ae Buu) me AARP 38 Deducerea expresiei matricei de rigiditate pe baza energiei potentiale de deformatie minime — forma general Energia de deforma sid ota se abjine prin ntegrarea energie elementare pe voluml Val pi U,° =E{ [eT fs Sub forma gonerala {o}=[D}fe} rezut nnd conte (0] est simetc [0= (0) 1° Ef doe hey -4 ff) WT har Lf ielar Ccunosetnd expresiadefomaior specifies funle de deplasar {s}=[BJa} se oboe 1-4 fe Dlslay =£f (6 [oF ba}sjar Diferentind exprsia energie de deforma elastic n aport cu depasarie nodale rezuks Ik }"46} ALSL0V(CT wI}6\07) pony 1-123... Eslutnd wae ob we EEE + 40 Expresia matical de rigictate findElementul finit de tip bara 2D (Truss) Yor aM Ipoteze simpliicatoare: + Secjunea transversala “A” ost Constanta do-alungul basi, se respects Ui ipoteza ui Bernoult *Elomentul de bard respect logea lu Hooke ensan “Tnearearea este avila data de forte anlcata in capete i * Bara nu rei fre i deplass transversale: y= Yas =0; Fyfe, £0 + Sistemul de coordonat local (x) este robt cu unghiul fata de sstemul de aordonate global %¥) * Nu se consider propta greutat g fect fambajul' in eazulcompresiun * Material este omogen gl izatop YoY sent + Aplcabiltato tn mecanica solu / Ex sisteme de bare solcale axial (orinz\ cu zabrele) a Elementul finit de tip bara 2D (Truss) DDeplasaieglobale Tn nod "se exprimd tn uncte de deplassrie locale sub forma U, =1,c080~y, sind U,.=,0080-v, sind yee SNF espoctivin nodal +t V, =u,sin0 +, 0080 Figg =m. SinO +, 6080 “7 matrea de transformare + permite ransferul gin coordonate locale Incoordonate globele a deplasérlor sia [Fe] [ome snd 0 0 ff) "eseotopoi lait F| jo wo 0 0 || RRR @ Foye | 0 0 cos@ -sind} f | Fav} Lo 0 sno eso fies.) (ERE © 2Elementul finit de tip bara 2D (Truss) ik}s} @ Prin expandares matric! de rigtat I rangul dublu (4x4) se btn ecuatia element fn det bar 20: ouatia pnts slomantul bar 1D, expat sister de coordonat loca wate: ff fe) fk 0 -k Olu, 10-1 O}fy f,||o 0 0 oly,|_aelo 0 0 oly, Fine| |-k 0 & Oflwsf L)-1 0 1 Ola. lf 0 0 0 Olly, 00 0 oly. an Inlocuina (9 si (8) tn func ce {5 (4) zu fr )= [KET] ta} maoictnannitomencattseccwe: (ETI @ [kk] -ratices agate in cordnate aie 43 Elementul finit de tip bara 2D (Truss) ‘Substiuind exprsia matical de transformare in temenul dn stinga a reall (8) se obtine smdcosd sin ~sindeosd sin | 7, coe" -sindcos? —cor?@ sin dos [U, x cost sindeosd—-cost@ —sin dosti] U,) 5 i. i -cingcoed -sin?@ —sindorsd cin’ LY, Matrices de rigiate (in coordonate glbale) pentru element fn de tip bard 20 este f car? indoor? -c08"@ sin oos8 [xq -4E shemee —si'@ —sndond n'a TL ~cot'@ -sindoosd cot? sin dens L-singcosd sin’ sind? sina Gy «Elementul finit de tip bara 2D (Truss) Calculul tensiunilor se fae findnd cont de relay (3): Relapa dtr deplasdile exprmate in sister de coordonats local ge! global ete (6): AAG = sn) fwd snd 0 0 TU, a _j-sme ma oo inl oy o 0 Ina[7| 00 coed sino, cos0 sind al | @ 0 xine cols} Expresiaonsiun doune Ep, jose se 00 by i 0 0 cose sine | 45 Elementul finit de tip bara 2D - Exemplu {28 detrmine deplete nod of Dimensiunie gi propritatie elomenteor Tensionie din barole sstomull de mai jos TS LE Po VES WS ‘loment local (local? (61) tyme) Nd global 14 2 tot Toxo 204 24 08 Tom a2 2 01 roe Elements ale matice! de transformare © cone sind coute inte sintcons ow 0 41 0 4 4 0701 om 05 05 os 4Elementul finit de tip bara 2D - Exemplu + Calcul maticlor de rigtate ale elementelor In sistemul de coordonate global 10-4 w [7 0-70) fepoettmoie]0 9 0 00 0 0 0 a vie 1 oro tr7070 oooolooo0 foo 0 0] fo 0 o 0 sy ot70.10 1 0-1] [0 7 0-7] xp 21-7040 to" fm r ooo ofa ooo lo 10 1] lo +07 05 -05 -08 08) [na 712 —rin 12 pa acuror0'|-0s 95 05 08] |-riNF WaT TNE -TI ay age os 05 05 -05||-7/22 TI TI -T1212| 0s -05 05 05) | a2 -rinB 12 1/02 | 47 Elementul finit de tip bara 2D - Exemplu ‘Asamblarea maticelor de rigtate ale elementelor pentu obynerea matic! giobale Uw UW 70-7000 [oo 000 i ooo 000 lo 7000-7) y, rat] ® © 9 80% y@ 0 000 ‘ -10 7 0000 0 000 0) v Ce 0 oo 0 sao vii 11288 NE 0 wnt wi rN 0 wk i 112 lo INE NI 48Elementul finit de tip bara 2D - Exemplu Matrices globala (6x8) are forma 7 OT 4 0 ° oT 7 70 wwe KY =10"» 5 et oo 1108 oo wi 1 lo -1 aE ri 2B 147 ;2Us20 $]reducorea matiel de rgitate la dimonsiunea 33 Ik}? =10"s 4 0) iu.) (Ky? «10% wtf) elie) wheter Po} dn) U5 -1429-107 m + Rezolvarea sistemului de ecvai sl obtineren deplasdrlor nade: ¥ =~6898:10"" m Y= 1429.10" m + Determinare ensiuiorin element stoma Conform lai 10) el =[0[8r}(a} eau roo) orario{t Hr oe eo LT ihe o 1 of)-r229410 [-osts-10°7) $ deplasarea pe vetcal vea,=u, nin nad x=0 > rotrea g=dvidk =a,=W, ‘Pentru rodul :x=L > deplasarea pe vertical va, +2,L.+a,.?+ad {Pant nodal x=L> rotrea gdvex =a, +28,.+3a,L"=w, + RezoWand sistomal de 4 ecuati cu 4 necunescute se obine v= Siu, +S.¥, +S. +S, + Funcile de forma (fun Hermite) S, Sp Sy, Sy a forma:Elementul finit de tip grinda solicitat la incovoiere plana (Beam 2D) 3. Definirea relatilor constitutive funclie de mérimile discrete (deplasérile nodurlor) du dv ay ay ay eo =4 way eenys-y Mwy= 22 roe St oy vse oa we 4, Deducerea expresiei matricei de rigiditate — formularea directa LAO) — F125, + 6L0 -129546L0) ey 2D ot 12y -6Lw +12v,-6L05) a m=-M =e XO _ EL Flot +a, — 6Ly, +2L°w,) m,=M = 572 ats) 55 Elementul finit de tip grinda solicitat la incovoiere plana (Beam 2D) sentir de tip grind soit la incovoiere plana est: fi [12 6b -12 66), 12 6L -12 6b EI|6L 4 ~6L 20 ei 6L 40) 6b 20 m, | { ike h poe 1 oie) @ Kalin en a2 on m,| (62 22 ~6L 42? jw} 6L 2 61 aL 4", Deducerea expresiel matricei de rigiditate pe baza energiei potentiale de deformatie minime Ik]? =[ [BP [DIB] considerind rani « unde: (3]=-sfo" 56Elementul finit de tip grinda solicitat la incovoiere plana si forte axiale + Ecutiaelementu init n coordonate locale pentu grnda salictala la Incovoiee 5 fre anal se sre an L ye." + Pentru deducerea matrice de rigtate se \silzeaza principiul suprapuner efector Inacest caz se realzeaza 9 nau solictareaaxiala si cea de Incoveir inte sr Elementul finit de tip grinda solicitat la incovoiere plana si forte axiale Solictarea axala Solistarea de Incovoiere oo fe) | 00 So olfu ° EL o BE SE 0 ol} oo @ ole fu) |, Sex at | m| [9 oF Te Jol} o oo o cole | 7 TI rf | oan of jo 6 of Ho | ]oo A ool Af ih Bar ca lo o 00 5 ool? I oe & ° ° ml |, dt & |e o 00 0 ool zs a Bo 0 # 6 o t 2 6 z 2 6 fg) 6 Be sf pet set fy SEI AED ser et | o Sg st 2 |") Solictarea axial |" EOL Et | + Incovoiere ful FA og Boo 0 |®