MAGGIE STIEFVATER este prezenta pe lista de bestselleruri New York Times cu romanele Shiver, Linger, Forever si Sinner. Este de asemenea autoarea roma- nului Scorpio Races, premiat de American Library Association. Fratia corbilor, primul volum din seria omonima, a fost cea mai bund carte a anului pentru Publishers Weekly, iar urmitoarele tei au fos, la réndul lor, remarcate, Roman All zhe Crooked Saints, in pregitre la Editura Nemira, face siel parte din scrierile sale, Maggie Stiefvater, care este si muzician, locuieste in Virginia, impreuna cu sotul si cei doi copii. O puteti vizta online la maggiestiefvater.com. MAGGIE STIEFVATER HOTII DIN VIS ‘Traducere din limba englezi DAN DOBOSTeoretic, Blue Sargent avea probabil si-l ucid’ pe unul dintre baieti. ~ Jane! Strigatul se auzi de dincolo de deal. ti era adresat fetei, desi Jane nu era numele ei adevarat. ~ Grabeste-te! Fiind singura persoana fara calitapi de clarvazitoare intr-o familie cu inzestriri mediumnice deosebite, avusese parte de nenumarate ori de sedinte in care i se ghicise viito- rul si de fiecare data aflase c& urma si-si Omoare sufletul pereche daci ar fi indriznit sil sirute pe presupusul ei iubit. Mai mul, i se prezisese c& acesta urma si fie anul in care se va indrigosti. $i atat ea, cat si matusa ei vitrega clarvazitoare, Neeve, il vizuseri pe unul dintre baieyi mergind in lungul Drumului Mortilor, in aprilie, ceea ce insemna ci el avea si moara in urmatoarele douasprezece luni. Totul intregea o ecuatie ingrozitoare. in momentul acela, baiatul cu pricina, Richard Campbell Gansey al IHea, pirea de neucis. {I vedea in bataia vantului umed, pe culmea dealului inverzit, imbricat cu un tricou 13polo de un galben-aprins si care fi flutura pe piept, cu niste pantaloni scurti kaki, din care fi risireau picioarele bron- zate. Baietii ca el nu mureau; li se turnau statui de bronz, care erau apoi instalate in fata bibliotecilor publice. Ridic& © mana spre Blue in timp ce ea urca dealul venind dinspre masini, un gest care sugera destul de putin ci incurajeaza, pardnd mai degraba ci face parte dintr-un ritual al directio- narii traficului aerian, ~ Jane! Trebuie sa vezi asta! exclami el cu un accent mie- ros, specific bogitanilor din Virgini in timp ce Blue urca hotirata dealul, cu telescopul pe umiar, fata incerca si priceapa in ce pericol se afla: Oare m-am indragostit deja de el? Gansey cobori panta si ii lua telescopul din maini. ~ Nue chiar asa de greu, ti spuse, dupa care porni inapoi de unde venise. ‘Nu credea ci se indrigostise de el. Nu mai fusese ni data indragostita, dar era destul de sigura cd avea sa stie atunci cand se va intimpla. Cu cateva luni in urma avusese © viziune in care fl sruta si isi putea inca aminti asta destul de usor. Partea mai sensibili a lui Blue, care de obicei era singura care primeaza, gindea ci amintirea aceea se datora mai degraba faptului ck Richard Campbell Gansey al Il-lea avea o guri mai seducatoare decit orice poveste de dragoste. in orice caz, dacd soarta credea ci-i putea dicta de cine si se indragosteasca, ei bine, soarta avea sa aibi o surpriza. — Ma gandeam cA esti mai puternica, ii zise Gansey. Voi, feministele, nu sunteti mai musculoase? Cu siguranga nu era indragostita de el. ~ Faptul ci zAmbesti cAnd spui asta nu te face mai simpa- tic, fi rispunse Blue. 14 Cel mai recent pas in incercarea biiatului de a gisi mor- mAntul regelui vels Owen Glendower fusese pentru Gansey obtinerea aprobirilor de a explora proprietitile de pe dea- luri, Urma si cerceteze fiecare lot de pamént stribatut de meridianul energetic din Henrietta - o linie invizibila, per- fect dreapta, de energie, care lega locurile cu importanya spirituala -, dar si proprietatile care inconjurau Cabeswater, o padure misticd pe care o descoperisera mai devreme. Gansey era convins ci Glendower era ascuns undeva in Cabeswater, adormit de veacuri. Oricine avea si fl trezeascd urma si primeasci o favoare - iar asta 0 preocupase pe Blue in ultima vreme. Fetei i se prea ci Gansey era singurul care chiar avea nevoie de ea. Fiindcd Gansey nu stia ci avea si moara in citeva luni. Fiindca ea nu avea de gand si-i spuna. Daca il gasim pe Glendower curand, gindi Blue, cu sigu- ranta il putem salva pe Gansey. Urcusul abrupt fi aduse pe o creasta largi, acoperita cu iarba, care se arcuia deasupra pidurilor de la poalele dealu- lui, Undeva in vale se vedea Henrietta, Virginia. Orasul era inconjurat de pisuni impestrizate de ferme si de vite, care, privite de sus, paireau piesele pictate cu grijé pentru a deveni peisajul prin care trece un tren de jucirie. Cu exceptia cres- telor muntelui, totul era verde si valurit in arsita veri. Baictii nu admirau ins peisajul. Se adunaserd intr-un cere strfins: Adam Parrish, ascetic si frumos; Noah Czerny, ne- clar si sleampat; Ronan Lynch, feroce si intunecat, Pe umi- rul tatuat al acestuia din urma stitea corbul stu, Drujba. Desi ghearele stringeau cu grij, pe pielea baiatului se pu- teau vedea cicatrice subtiri. Cu tofii se uitau la ceva ce Ronan tinea in maini. Gansey asezi cu griji telescopul ta iarba fnalta sili se altura. 15Adam fi ficu loc lui Blue sa intre tn cercul lor si avu loc un scurt schimb de priviri. Ca intotdeauna, trisiturile lui o intrigara pe Blue. Nu erau de o frumusete conventional’, dar erau interesante. Avea pometii proeminenti, la fel ca multi alti din Henrietta, si orbitele adanci, dar in cazul situ proportiile pareau si fie intr-un echilibru mai delicat. fl fa- ceau si para cumva strain. Cumva impenetrabil. iL aleg pe asta, Soarta, gindi fata cu furie. Nu pe Richard Gansey Ill. Nu-mi poi spune ce sa fact Mana lui Adam trecu usor peste cotul ei gol. Atingerea se dovedi 0 soapta intr-o limba pe care ea nu o vorbea inca foarte bine. ~ Deschide-l! fi porunci el lui Ronan cu o voce ciudata. - Toma Necredinciosul! comenta Ronan, fara a pune ins in vorbele sale vitriolul cu care ii rispundea de obicei. Micutul avion din mina sa era cit palma, alcituit dintr-un plastic alb fara detalii, aproape nedefinit: avea doar forma potrivité. Deschise compartimentul pentru baterii. Era gol. ~ Eibine, deci e imposibil, zise Adam, scoyandu-si de sub, guler un cosas care ajunsese acolo din greseala. Torti il privira cu atentie. De cand facuse ritualul acela cu o luna inainte, ii scrutau fiecare miscare. El nu dadea insa semne c& observa atentia suplimentara de care se bucura. ~ Nu va zbura daca nu are baterie si motor. Blue igi didu seama ce era lucrul acela. Ronan Lynch, pastratorul secretelor, luptatorul in numele Omului, diavo- lul intrupat in baiat le spusese tuturor ca poate plismui obiecte in visele sale. Primul exemplu: Drujba. Gansey se aritase incintat; era genul de baat care nu credea neapirat totul in jur, dar tsi dorea asta. Dar Adam, 16 care obtinuse totul in viata indoindu-se de fiecare adevar care i se prezentase, dorise o alta dovada. ~ Nuva zbura daca nu are baterie si motor, repeta Ronan pe un ton pitigtiat si folosind in mod exagerat accentul de Henrietta al lui Adam. Noah, da-mi telecomanda! Baiatul incepu sa riscoleasca prin iarba inalta in cdutarea telecomenzii. La fel ca avionul, era alb si stralucitor, cu mar- ginile rotunjite. Mainile sale pareau sa aiba consistenya atunci cind {l tineau, Desi era mort de o bucata de vreme si dupa toate legile naturii ar i trebuit si pari mai fantomatic, el pirea de-a dreptul real atunci cand se afla pe meridianul energetic. ~ Pai, si ce ar trebui si intre in compartimentul ala dacit nu o baterie? intrebi Gansey. - Nu stiu, rispunse Ronan. in vis, erau niste rachete mici, dar cred cd nu mi-au iesit. Blue smulse citeva spice de iarba. ~ Ia de-aici! ~Bine gindit, soldat! Ronan le indesi in compartiment, apoi intinse mina dupa telecomanda, inst Adam o insfici primul si o clatina langa ureche. ‘ ~ Nici macar nu cAntareste nimic, zise el aruncind con- trolerul in palma lui Blue. E foarte usoara, gandi Blue. Avea cinci butoane mici si albe: patru aranjate in cruce si unul ceva mai departe. Pentru fati, cel de-al cincilea buton parea ca Adam. Contribuind pentru atingerea aceluiasi scop precum ceilalti patru, dar de undeva mai de departe. Nu mai erau la fel de apropiati. ~ O si meargi, zise Ronan luind controlerul si intin- vind avionul lui Noah. A functionat in vis, o sa fie bine siTremurand usor, Noah ridici mana, tinand avionul mi- cut intre degetul mare si aratator, de parca s-ar fi pregatit st lanseze un creion. Pieptul lui Blue rasuna ritmic din cauza emotiei. Era imposibil ca Ronan si fi visat avionul acela micut. Se intimplaseri deja o multime de lucruri imposibile. ~ Kerahl cronc&ni Drujba. ‘Asa obisnuia si-l strige pe Ronan. ~ Da, 0 aprobi stipinul ei, dupa care se adresa celorlalti cu autoritate, incepeti numaritoarea inversa. Adam se stramba, dar Gansey, Noah si Blue incepura la unison: ~ Cinci, patru, trei... La lansare, Ronan apasa unul dintre butoane. Far si scoati vreun sunet, micul avion t4sni din mana lui Noah in aer. Functiona. Chiar functional Gansey incepu si radi zgomotos in timp ce cu totii tsi dadura capetele pe spate ca si urmareasca ascensiunea avi- onului. Blue isi puse mana streasina la ochi ca si vada mai bine silueta alba din inalt. Era atat de mica si de firava, incdt pirea un avion adevirat, aflat undeva la mii de metri deasupra lor. Cu un strigit de emotie, Drujba zburi de pe umiarul lui Ronan, in incercarea de al prinde. Baiatul misci. {ns avionul in stanga si in dreapta, ficindu-l si inconjoare varful dealului, cu Drujba urmarindwl indeaproape. Cand ajunse deasupra lor din now, baiatul apasi cel de-al cincilea buton. Semintele se revarsara din compartimentul deschis, alunecindw-le pe umeri. Blue isi inclest’ pumanul incercind si prinda macar una. ~ Fiinta incredibilil zise Gansey. 18 fncdntarea sa era de-a dreptul molipsitoare si neconditionata, la fel de larg’ precum zimbetul pe care tl lfisa. Adam {gi ridic& din nou capul sa priveascd avionul, cu figura impietrita care sugera ci gandurile fi sunt in alta parte, Noah scoase un wax, tinandu-si palma ridicata, ca si cum ar fi asteptat avionul si aterizeze la loc, acolo, Ronan tinea mainile inclestate pe telecomanda si privirea pe cer, ‘A si zimbeasca, dar si fara si se incrunte. Ochi sai erau silbatica. Deodata, nu mai parea chiar asa de surprinzitor ca era capabil s4 plismuiasca lucruri in vis. in momentul acela, Blue era indragostita puyin de fiecare dintre ei, De magia lor. De cdutarea lor. De stranietatea si impoliteyea lor. Erau Fritia Corbilor. Gansey fi dadu un pumn in umar lui Ronan. - Glendower calatorea alaturi de magi, stiai asta? Magicieni, vreau s& zic. Vrajitori. Ei il ajutau si controleze vremea = poate cX ai putea si ne visezi o ploicica. ~ thi. ~ Sitot ei mai puteau si prevadi viitorul,adtugt Gansey, inorcindu-se spre Blue. la mine? se rasti fata. Lipsa ei de puteri in domeniul acela era bine cunoscuta. ~ Sau il ajutau pe el si vada viitorul, continus Gansey, {iri ca vorbele lui si aibi vreun sens, altul decAt incercarea svingace de a o calma pe fata. Temperamentul lui Blue, dar si capacitatea ei de a amplifica talentele mediumnice ale celorlalti erau si ele binecunoscute. Mergem? Blue se grabi sd ia telescopul inainte ca Gansey sa ajungi Ja el - baiatul o privi lung -, iar ceilalti apucari hirtile, 19aparatele de fotografiat si pe cele care misurau freeventa cimpului electromagnetic. Se asezar’ in linie dreapta, exact pe meridianul energetic. Ochii lui Ronan erau atintiti asu- pra avionului urmarit inci de Drujba, o pasare alba si una neagri profilate pe acoperisul azuriu al lumii. in momentul acela, pe deasupra ierburilor inalte se napusti o pal’ furioas’ de vant, aducind cu ea miros de ape curgitoare si de stinci ascunse in umbri, iar Blue se infiora din nou stiind ci magia era reali, magia era reala, magia era reali. Declan, cel mai mare dintre frayii Lynch, nu era niciodata singur. Nu céuta compania fratilor sii, dar nici nu-si petre- ea timpul de unul singur. Era un perpetuum mobile, bazat pe energia celorlalti: la un moment dat se oprea la masa unui prieten dintr-o pizzerie, apoi ajungea intr-un alcov, ducind la buze palma micusa a vreunei, ca in momentul urmator si rida de Mercedesul decapotabil al unui tip mai in varsta. Se comporta att de natural, incit era imposibil si-ti dai seama dac& Declan era magnetul care atrage sau doar pilitura Ue fier care se grabeste spre alti magneti. —’ Comportamentul baiatului ficea ca Omul Cenusiu sa intimpine dificultiti considerabile in gisirea unei ocazii pentru a vorbi cu el. Trebuia si riticeasca in jurul campu- sului Academiei Aglionby o buna bucata de vreme, in fie- care zi. Asteptarea nu era cu totul dezagreabila. Omul Cenusiu cra destul de incdntat de scoala ocrotita de umbra stejarilor. Campusul avea un farmec aparte, posibil doar datorita var- tei si numarului locuitorilor sii. Dormitoarele erau mai ale decit in timpul semestrelor, dar nu erau pustii. Mai 2erau inca pe acolo cativa fii de CEO! care se pozau prin diferite tari ale lumii a treia, pentru a-i face reclama, sau odrasle ale solistilor punk, prea ocupati cu alte lucruri decit si aiba grija de progenitura lor de saptesprezece ani, conce- puta accidental, dar si urmasii celor care muriser’ si nu aveau si mai vind niciodata. Acesti fii ai verii, desi destul de putini, nu erau cu totul ticuti. Dormitorul lui Declan Lynch nu era Ia fel de driguy pre~ cum celelalte cladiri, dar emana cumva senzatia de bogitie. Era un vestigiu al anilor °70, 0 perioada Technicolor’, de care Omul Cenusiu era indrigostit. Usa de la intrare era proiec- tati si se deschida cu un cod numeric, dar cineva o proptise deschisi cu un opritor de cauciuc. Omul Cenusiu chitin’ din cap dezaprobator. O usa inchisi nu Lar fi oprit si intre, bi- neinteles, dar era surprins de gestul acela de neglijent3. De fapt, Omul Cenusiu nu era convins ci e surprins. fn mintea lui, singurul lucru care conta cu adevarat era misiunea. Pe dinauntru, dormitorul se dovedi a fi aranjat in tonul neutru, dar ospitalier al unui hotel decent, Din spatele unei usi inchise urla o melodie hip-hop columbian’, ceva sedu- citor si violent. Nu era genul de muzic’ al Omului Cenusiu, dar acesta simyea de ce muzica putea atrage pe cineva. Privi la usi. Camerele de la Aglionby nu erau numarate. in schimb, pe fiecare ust era afisat un cuvant pe care admis tratia spera ci studentii il vor purta mereu cu ei. Pe aceea seria fndurare. Nu era cea pe care o cauta Omul Cenusiu. 1 Chief executive officer, directorul general al unei companii, nuit de Consiliul de administrate, format la rindul lui din actionari (a. tr). 2 Tip de pelicula, rezultatul une tehnologii care ficea culorilefilmelor 58 pari mai aprinse decit in ani 60, dar cumva nenaturale (0. tr, 22 Se indrepta in partea opusa, citind pe usi (Hotarare, Generozitate, Mild) pana ajunse la cea a lui Declan Lynch. Efervescenta. Si Omul Cenusiu fusese catalogat drept efervescent 0 lata, intr-un articol. Era destul de convins ci asta se datora dintilor sai foarte drepyi. Dantura parea sa fie 0 conditie prealabila a efervescentei. Se intreb’ cum stitea Declan Lynch la capitolul acesta. Din camera nu se auzea niciun sunet. incerci usor ma- nerul usii, incuiat. Bun baiat! gandi el. Pe hol, muzica se auzea deja de parca s-ar fi apropiat Apocalipsa. Omul Cenusiu isi privi ceasul. Oficiul de inchi- ricre a masinilor se inchidea peste 0 ora, iar el dispretuia transportul public mai mult decat orice pe lume. intdlnirea trebuia si fie scurta. Lovi cu piciorul in usa. Declan Lynch era asezat pe unul din cele dou’ paturi di- niuntru, Era foarte aratos, cu o claie de par negru si cu nasul siu roman care fi oferea un aer distins. Avea si dinti excelenti. ~ Ce se intampla? intreba baiatul. in loc de raspuns, Omul Cenusiu il smulse pe Declan din pat si il arunca spre fereastra din apropiere. Zgomotele pireau si fie cumva infundate; cea mai rezonanti parte a imiyearii fusese icnetul pe care il produsese aerul care iesise din pliménii baiatului, apisati de ciocnirea cu tocul camului, Se ridici insi imediat, pregatit de lupta. Era un boxer destul de bun, iar Omul Cenusiu isi didu seama ci baiatul se astepta s& obfina un oarecare avantaj de pe urma \irprizei pe care avea sd o produc’ indemanarea sa in lupta. Oponentul sau stia insa de dinainte si ajung’ in campus i Niall Lynch isi invatase fiii sa boxeze. Singurul lucru pe 23