canirowut 14 STRES $I RELAXARE Omul trebule s4 se adapteze mereu la mediul in care trateste, nimentele de vist’ cu care este confruntat. Hl trebule sa infrunte piedici, si suporte conflicte, si invingd frustrérl sau s& depdseased situatille stre~ sante. Dimensiunile psibologice ale acestor situatil vor fi analizate in con~ tinuare, 14.1, CONFLICT $1 FRUSTRARE ‘Adesea omy) urmiresle realizarea mai multor scopuri, aspiatii, do- rine: Nesurscle chdeyencvauexegene de Gare dleytine-poteoana wand Sint insd imitate, Reallzarea unor scopuri blocheat! sau anihileazd rea Iizarea altora. Un tindr nut poate fl, de exemplo, tn acelagl timp, sportiv Ge perforant stent eminent Din pune de vedere pablo, atin tind se impune,0-alegere intre motive diferite. mutual exclusive, 0 Race cal ea entra onda oe exerctt oud ats al male forte cu vilenje diferite @ar de itensitate eproximasiy egald. In functie de caractorul acestor forte se stabllese trel tipuri de situall confMctusle 2) Confllctut atractic — atractie (A — A), este situatia In care alter- nativele puse tn fafa individulut Sint la del de desirable, adiedambele alenfe sint pozitive, De exemplt, el treble s8 decldR tnire'a merge la tin film sat @ merge la um mecl de fotbal, in condijile tn care, atabele fltemative ar oferl 0 modalitate placuta de petrecere timpulul Uber. Be oblee! in cuz acestul ip de conflict, dectzile sit luate rapid, dupa © Scurla perioada de oscilatt. Uneor! insf, cind alegerea este foarte impor- tania, ea in cazul clegerilprofesiunit de pilda —— conflictul ,atrac- {He atractio™ poate genera comportamente neadaptative 1) Conictat de tip evitare — evitere (E-— B) apare fn cazul in care subiettul trebuie 88 aleagh intre variante la fel de Indezirabile (ambele Yalonte sint negative). De exemplu, eleval neprepatit trebule sf aleags In- toe nota proastt ev careo va pel petra, nefnvdtatt peop ce ise va aplica dacd va fagi de la geoall, Uneori te eauta ,raul cel mai thick Alteortsolutla apare in evaziunes flzled sau imaginarl ori in com- portare agresiva @) Conflict de tip atractie — evitare (A — B), apare atunci cind un scop are alt aspecte (valente) poaitive elt sf negative, De exemplu ado- 258, Jescentul urmaregte 38 soape de sub tutela parintilon, dar in acelasl timp ste ef are nevole de proteetia si ajutorul ior. In psitologia animaia. 3-8 constatat experimental ci administrarea concomitent a hranei si a unui 0¢ elecitic duce 1a conflicte A — E. Ca urmare, subiectul igi dezvolta o atiuidine ambivalenti, simtindi-se tn acelagi timp atras sl respins de un ‘bieet-scop sau o sarcina, Acest tip de conflict e cel mai freevent in viata fe 2} cu zi. Bl apare mal sles sub forma alagerii intre doua sau mai multe altimative care au simultan alit valente pozitive clt si negative. De exem- plu, oscil adesea tntre a muncl eto Ord mal mult §1 2 iesl cu prie- fenfi, Prima varianté ne-ar aduce mai mult& competenfa inte-un domenit, ‘mai mulfi.bani ete, dar ne-ar face s8 ne izolérm de cellati; a doua variant’ ye atuce Bucusia priewnet dar nu Sporeteperformantele noasre pro- Pentru cercetarea situafilor conflictuale s-a propus notiunea de gradient, Gradientil desemneazs variafia tariel réspunsului tn funclie de distanta pin 1a obiectul-scop. Deci, el exprima modifichrile in taria motivatiel Inregistrate pe mésura apropierit de scopul vizat. Tivestiga- fille asupra gradientulul au stabllit 0 seama de regularitati pe care Te enn rmerém ta contiouare * Atractia erogte pe misura aproplerii de oblectul-scop; cu eft stn tem mai aproape de realizarea unui scop cu atit mal mult cresle HOt ‘valid hoastré pentru obfinerea Tui. Motivatia pentru e termina 0 intre- cere, de pllds, creste pe masuri ce ne apropiem de linia ce. sosire ‘« Evitarea (cespingerea) creste prin apropierea de situalia indezira~ bila, Proximitates unul stimal sau situatii negative sporeste. motivatia roasted pentru evitarea ef, Iminenta pedepsel, de pildd, stimuleaza com- Portamentele de eludarea el. Gradiontul ovitirll creste mal rapid docit gradientul de atractie (apropiere). Acest principiu ne explick comportamentul ambivalent ce apare in situatiile conflictuale de genul atractie — evitare, Vieta muitor cupluri oscileazd tntre atractie s{ respingere. Cind despirtirea este imi- nent, bruse sporeste atractia reelproci @ partenertloy, dar, dupacp scirta periosdé de apropfere_se echivenzd rapid motivatiile de respingcre, apar Certurile, divortul este iminent apol tolU'se" Fela’ de 1&-Inceput—Accasta ambivalenta este dificil de suportat, Adesea ea genereazs comporiamente deviante (consum exagerat de alciol, evaziune, nevroza) sau tilburaci psthosomatice. Solutia cea mal buna ‘consti tn’ schimbarea tariet uneia Sin cele dou forte Un conflict nerezolvat sau erdnicizat este o sursi de fristrare. ‘Prus- trarea a fami conceputé dit’ punet de vedere obiectiv,-coniportamertal, ca sitwatie frustraned, sau din perspectiva sublectulul, o¢ sentiment al fris- ravi, ca un dezechilibre afectiv rezitltat din blocarea reallzieil uno? do- infe, espiratil, scopuri ete. Dintr-o perspectiva cognitiva integnitionisti, frusttarea se defimaste ca 0 reactie afectioa la o sttuatie perceputt ca si- tuaffe frustrentd, Decl, nu situatia ea atare este frusteantaG situatia ner, ‘eputa, infeleasf, are aceadid caracteristics. Se aplich fn acest coz prin= cipiul general, potrivit c&ruia condifiile externe sint filtrate“ ‘prin condi- fille intomne sau R = f (S = P). Un filosaf stole — spume Diogene Laertios — se simte liber chiar fn Tantuit; nul deranjeazé lanful care nu-i permite s4 ridice mila dreapta, Dezechitibrul afectv este postoognitiv, urmeazé tn rma considers ca racterului frustrant al situafiel, Oricine poate gisi exemple de feustrare 259fn biogratia personal8, Actele de inechitate, {ronifle sarcastice, agteptirile prelunuite sf esuate, aspiratille nereclizale, refutzurle sint situafii de Frustrare. Tactile generate de. qcoste situalil sint dezechilibral afectiv (ou: minia), injurstura, riposta verbala, atacul fizic ete Teactile comportamentale ‘mediate la frustrare, pot fl euprinsy in ctteva calegorll, Aceste reaclil sint consecinfe sau simptome ale frustrar. ‘© Neastimparut gi tensiunee, Copilul privat de jucieia doritd devine neastimparat, se agitt sau plinge. Adultul cunoaste 0 hiperactivitate mo- forie, se plirabé et posi pdsali si repezi, se agit, stringe pumnll, in~ Cleasla faicile, Uneor! neastimparul $1 tensiunea sint substitute; copilul Sneepe si-qi sugl degetul, adultul — s& fumeze sau si mesiece gums. Agresivitatea, Foarte adesea persoana frustrata dezvolth 0 resctie agresivi: Frustratia, — sustine J. Dollard si colaboretoril sil — tinde SH provoace 0 agresiune direct asupra sursel frustricil. Ageesiunea {Gu att mal mare eu elf trustrarea este mai accentuat’. Mai mull, agres!= Gitatea pendlizati se accentueadd in rapart cu inteistaiza pedepeel, Agre~ ‘iunea este directa cind e indreptaté spre sursa frustrarii (persoana, object faut etuatic). De exemplu, copilal poate ataca partenerul de foscd ce i-a lust jucdris, Adultul poate yacoperi cu sarcasme' sau lovi persoana, care {ta sledreplafit. Cind este indreptaté asupra unul oblect (de ex.; asupra mui ‘obstacol fizic care Ampledicd continuarea excursiel) agzesivitatea poate ‘avea valonfe adaptative, devenind un mod eficace de rezalvare @ Problemelor. Existd insa situait cing. sursa frustrli este ambigut, intan Pfbilé sau prea puternicd, In acest caz agresivitatea este deplasat® asupra Sltor, oblecte stu persoane. decit cele care conslitule sursa frustrari. Funcfionarul cerfat lo servicl de geful siu tpl descarca# agresivitatea fatale: Sofie-neputincioast in fala solulul on ta Tipsa unel frustraet Clore, sparge pabare sa porfelanusi, ,,Vinatoarea de vrijttosre%, chuta- fea unui {ap ispisitor® sint expresti Sle tei agresivitifl deplasate. De Cbicel aceasts agresivitate vizeaz’ vietime inerente, lipsite de apirare pe plan individual seu grupurl minoritare din punct de vedere social In su- Gul SUA, in perioada 1862-1990, pe mésurd ce sciden pretul bumbi~ lui, eresteau numfralui lingajelor qi actelor de agresivitale Impotriva negtiior. In Germania interbelici, criza gconomicd a sporit agresivitaten ‘impotriva evrellor, a favorizat pogromuile, “Apatia. Uneort reactia la frustrare este de apatie, olare sau indin ferenth Se pare ed apatia este o reeelie mult mei raspindité printze intro Yertif aga cum agresivitates e specifick persoanelor extravertite, Tre ypuie finut cont de faptul ci reactia la frustrare poate fi rezaltatul unet fnvalrl ca orice alta deprindere. Un eopil care, flind frustrat, a ripostat suresiv qi prin aconet& Teaetle a inldturat sursa frustedrii va ‘dezvolta 0 Tecetie agresiva gi in alte situatii frustrante. In cazul tn care reactia deresivd nea fost recompensata (n-a eludat sursa frustrAri) dupa tentetive nnereusite, Tepetate, va duce la formarea une reecil apace. Reaciia apaticd poate avea uneori velente adaptative deosebite. ‘Atunci cind frustrarea este foarte intensa si de uncA durat3, apatio, de tagares este mnai adaplativa declt o agresivitate fir sanse ‘de reusiti. De pilda, prizonieril din Ingérele de exterminare de la Dachau sl Bu- chenwald, deveneau la un moment dat apatici si detagall fati de pri Vatiunile si torturile pe care trebuiau si le Sndure. Testele aplicate Pri zonierllor americant elibecati in urma rizboiului din Vietnam, au pus in 260 eviden{é reactit caracteristice: nepaisare, indiferenta fata de situatia ime- diati, inhibarea manifestirilor emotfonale, autism. TReactia apaticd prelungité poate duce fnsa gi In depresic sau Ye sinu- cidere. Tesirea din apatie se face prin rodobindirea interesului pentra anu nite probleme, asigurarea ‘unui suport social (prieteni, familie ete) sou prin efactunres umel activititl, indiferent de ce gen. Fvasiunea. in imaginar, ‘Uneorl, in cazul unel frustriri deosebite, subiectul Ineeteaza cfularea solutillor reale, Problema e trecuti in re- isteul Imeginarulut 91 capita solufi imaginare, chiar fantasmatice. “In Situatia experimentala, copili privat de posibilitatea efectuleii uner con- Struct din obiecte anateriale Incepeaus sai inchipule, sf deseneze sau Si. Dorbeascd de posibila constructie. Privarea de hana duce Ta visurl gas- fronomice, setea la halucinati. Evaziunea se desfisoari in visul ex ochit Scoohisl daydream) sau in visul din Gmpul somnului. Evaaiumea tn Ima- {inar are valenje pozitive: diminueaz’ agresivitatea, reduce tristefen etc. Ein perpetuata, ca duce la pierderea cepacttatii de’ a distinge intro fan tasine ei realitada, cu consecinte psihotice ‘Stereotipia, Adaptarea ia cele mai multe dintre situaliile pe care le inttinim presupune flexibilitale cognitiva si comportamentalé, Daci ins nlervine’o frustrare unii sublecth tind sii repete mereu acsleagi com- Potlamente stezeotip, Hi reiaw yorbeyte" o acfiune care sua dovedit nee~ Reace, De pilda, adesea ne incdpiinim s& asteptam in continuare intr-o statie de autobus chier daci indelungata noastra asteptare anterioard s-a Giovedit zadamnied si nu vedem sanse de reusia nici in vitor. Mule din frowelle persistente, de ortografie i aritmeticd ale clevilor dota{t se ex~ filet pein comportamentul stereotip generat, de o situatle frustrant& an- {erioara, Dupa ce se Tormeaz o stereotipie este foarte greu de schimbet. Ghigr daca sublectul are si alte alternative obiective, fuxatia sa comporta- nentala analeaz’ practic realitatea psihologicd a acestor alternative. ‘Uneori, stereotipia are efecle adaptative. Refugiul in automatism reduce anxletatea, sporeste perseverenta, dilieazA presiumea unor pro Dieme pentfu care gubiectul Su are nek solui etc: TBa-pontetot att de Bine 9 cnaile un spon al nevrozet compass [0 eu a at functional. ‘© Reoresia, Confruntat eu o°situatie frustrantl, éabiectul poate re- curge la un comportament din coplliie care ia conferitsecuritate (ex: Va Sttiga nusnele mamel) sau la un comportament simplist, primiliv, an~ ‘evior aparifiel frustréil, S-a constalat experimental ea, copil €rustrat im Jocul lor au renuntat la joach recurgind Ia comportaiménte revolute: I favarea, suptul degetulul ete, [15} Tegresia poate fi atft comportamentali Git sl afoctiva, Intr-o perioada de tristete pricimults de nerealizarea unei Glorinte, revederea unor folografi dintr-o perloadi ferictd ne induce ft sian Tn general, se poate spune ci reactiile imediate la frustrare au atft valente poaitive cit sl negative. Dacé ele fac mai suportabila situalia de Irustrare, dacd consecintele lor ulterioare sporese adaptabilitatea persoa- hel ele int expresie Incercaril de a rezolva frustrates. Dack inst acevte Feactil se prelungese dupa stingerea frustrérii sau dacB sint transferate Jn situati mecorespunzatoare atunel sot semnw unei tulburdsi a échi- ruluipsihic. Decontextualizate si automatizate reactille Imediate ta frustrare devin: mecanisme de apirare 261