Moartea mortii si desavarsirea - document parapsihologic - Editura METROPOL Bucuresti, 1999Sumar 4 de prezentare APITOLUL I ‘Vise prevestitoare . . Marca surprizi ! Revelata| fenomenulii de dedublare © nowd surpriza ! Contactul cu Iumea duhurilor .. . . Diverse consultiiri in lumea de dincolo Asssaméntele dau aripi experientelor . . . . . sprijin astral sunt expus la multe nepliceri propune plecarea din tara. . a edinire cuun sinocigag .. 2.2... ee ee de adaptare aici - dificultati la adaptare dincolo . . titi ce nu realizeaed cd s-au desprins de corpul fizic . Ce iertare unui suflet cdiruia i-am gresit In aceastl viata Greseli si pcate in lumina sanctiunilor din lumea astraldi “deeve considerente . . Suton nasamnestiecevshremerrnunsesesnrensent APITOLUL II yerse meditatii . . . area maresalului Alex. ‘Avereecu 7 consultiri astrale.. 2... 1... scnomen de posesiune astral. rise al dedublirii iu Yoga APITOLUL Il Decmnsaure, studiu, experiente, munci asiduii cu mine . | ee ieee eee ee =seste ma scoate din cop... 2... eee eth afara cospuhii gi fodermn la rugicione . salveazii din multe situatii dificile, in lumea astral . h cu entititi negative 4a aac t OD lecte ce smerenie oferita de prieteni astrali . . 5 2 este pe loo. sanotionata in lumea cealalt h Speteic sfiate in planurile superioare ajuta pe cele aflate mai jos, £ cept ajutoml. 2... oe 5Suflete cercetate in diverse randuri gi giisite in aceeasi stare de nemultumire, de suferinta 2 O entitate se pribuseste ela mpl stinger, ‘altele evil Suflete giisite dincolo in stare de resemnare .. . Pas Intreaga noaswii activitate de pe piiméint o giisim dineolo i ‘Tndoieli astrale in privinta dedublirii . . . O entitate astral ma socotegte nebun . ate Tncinerarea procura sufletelor chinuri inspaimantiteare . . O familie ma solicita sa-i aduc dovezi despre nemurire i Rugaciunea dincolo nu are durata dacti nu te obisnuiesti cu ea aici. epeas pit uneori contactul cu mine, 82 83 86 87 88 90. 91 . 4 Laude si laudarosi $i dincolo, ca giaici ©. 95 fntélnire cu mama si cu tata (Stanca si Gheorghe Mladin-. Jian). - 6 Unsuflet chinuit 0... eee eee eee 98 Picatele saivarsite aici le vom avea in fat dincolo si vom suferi in functie de cunoasterea si gravitatealor 2.2... ee eee Gaspeti astrali ce-mi fac o viziti cu semnificatie . . Spicite intdlnite in locuri subterane 2. ee Sntdlnire cu Antal, ghidul cercului nosum de scoali spiritualist . Intrarea pe poarta stramtii . ; Sot $i sotie aici; dincolo - fiecare pe alt nivel te evils” Cand nu trudesti suficient aici, dincolo treci la strung”. . Suflete care evitd sf se intilneascd cumine ©... ee eee Efortul, chiar pentru o scurta perioada este réisplait dincolo Payee Orbirea de dincolo este mult mai grea decat pe paimdmt . . . Sfaturi oferite de lumea de dincolo pentru pamanteni . . . . O fntélnire imeresanti 2... . fotdinirea dincolo cu J. Kennedy . Descoperirea unei alte vieti anterioare . . Tntalnirea cu un suflet pe un plan superior Ridicare pe scara evohutiei impune munca personala . Multimile adunate in jurul tiu-un permanent pericol penta urcug spiritual 128 Un sfat pentru monah - ,,desprinderea de lume 2... eee eee ee 130 Sinuciderea procurd suferinge ingrozitoare «ee eee 132 Datoriile neachitate ne pun in situaii neplicute, la trecerea dineolo 2... . 136 Diferite aspecte astrale $i medi infecte.. 2... eee eee ee 139 Vorbirea multi aduce, implicit, si gel mai multe si suferinte pe miisura lor = dincolo, . . 147 Ateism in lumea noastra, afirmatii ateiste si fn lumea de dincolo M48 In tumea spiritelor, hotii au cheile inchisorii asupra lor 153 Fantomia mea speri¢ pasiirile din curte ale unui rr din Costnest, fm Tlie giAnaAnghl ..........005 is Heasvaiagr anaareay 198 O forma ingrozitoare de ispasire . re 156 astrale si diferite piedici sarake sce 156 ABUNS s iaeet or teaver ee Reale eae 165 Ciiliiuze vizibile astrale si alte forme prin care am fost ajutat in dedubliirile mele 167Rascruce de drum, Ceasul rifuiclilor gi hotardri indraznete . 2... 1... 168 CAPITOLUL IV Clirarea ingust 2... 7 O impiireiganie simbotics 130 Unalt caz de previziune . .- . . 182 ‘Un medic isi consulta profesonal aflat dincolo 184 ‘Un astral aflat intr-o situatie delicatd . ... + 185 Otentativa de reincamare curmata brutal... « 186 Un sinucigas dupat 35 de ani de viata subterani . 187 ‘Uncaz de sinucidere nedeliberati . . . . . . 188 Mi se solicit doud confirmari . -» 190 Un astral se indoieste de existent mort! : . 191 O prelegere in lumea astral. . - 192 O interesantd desprindere astral are AS Semnul crue - un at de violent impariva eons panei so. 14 O entitate tmi cere paine ca si- asin came el Alte curiozititi si surprize astrale - 196 O vindecare astral’ 6... . 200 ‘Ultimul pelerinaj in lumea astral. - 21 Tesphitivea: se. 5 Sse ge haces cee | 203Nota de prezentare Yn lucrarea de fati se reflecti viata unui urmérit politic, care, in anul 1948, fiind incoltit de securitate, giseste refugiu in casa pirintilor s&i, dintr-o comun’ din mijlocul Olteniei. Aici, inur-un pod de buciitirie de vari, in semi-intuneric, isi duce existenja in cea mai stricta clandestinitate timp de doi ani si sapte luni de zile. fined de la inceput, in acest climat dur, cu el se petrece un fenomen de dedublare. Impresionat de noutatea feno- menului, initiazi o multime de experiente care-i dau cer- titudinea nemuririi sufletului. Pe masura ce isi consolideaz’i convingerea privind independenta structurii psihice de corpul fizic, se avanta in lumea duhurilor, a celor plecati de pe pimint, de undé aduce informatii surprinzitoare. De ase- menea, prin investigarea propriului trecut, isi descoper’i cateva vieti anterioare, confirmand in acest fel, teza rein- carnarii sufletelor. Este obligat si plece din acest ascunzig, intrucat parintii sAi sunt izgoniti din comuni, pentru ca in gospodiiria lor si se instaleze Cooperativa Ageicoli populari. La 25 aprilie 1951 este arestat la locuinta lui de la Brasov si trimis la inchisoarea Figiras, unde ispaseste o condamnare de cinci ani si sase luni de zile. fn aceasta perioada isi continud experientele, corelate (in limita posi- bilitatilor) cu verificiri pe ambele planuri - terestru si astral. Dupa ‘eliberare, isi stabileste domiciliul in Bucuresti, unde face cunostini cu un cere de fnalti spiritualitate moral, condus de un spirit ales. Spre deosebire de alte cereuri spiritiste, aici se predau lectii de misticd crestina. Se punea accent pe practicile religioase recomandate de Patrologia crestina, Filocalia etc., cu recomandarea expresi a Rugiaciunii inimii. Prin mjjlocirea acestui grup de idealisti ii este din plin satisfacut& setea de cunoastere a fenomenului de para- psihologie - dedublarea, pe care |-a practicat timp de opt ani. De acum incolo, numirul experientelor creste vertiginos, pe miasura solicitaérii noilor cunoscuti, care voiau sa afle noutiti despre cei plecati. Noi si noi dovezi vin si rein- tregeasci si si consolideze convingeri deja formate.Concomitent cu numirul tot mai mare de informatii in legituri cu desfaisurarea existentei dincolo de mormant = cregte si setea de autoperfectionare. in acest sens, urmarind vietile sfintilor, renunti la viata omului obignuit si devine monah. Timpul si-] petrece intre munca legati de serviciu si singurdtatea locuinei, unde studiazd numai literatura ce trateaz c&ile si metodele care promit ameliorarea psihologica a fiintei umane. isi insuseste Rugdciunea inimii, pe care o rosteste neincetat zi si noapte. Dupa alti opt ani de privatiuni gi lupt inversunati cu pornirile ancestrale ale propriului ego, riméne totusi nemultumit. intreaga stridanie nu i-a adus dect mici schim- bari de suprafata, cu totul nefnsemnate. In fata unui asemenea bilant, ia hotirarea de a pirisi tara, pentru a imbritisa viaja de sihastru pe muntele Athos. Securitatea insd, in ultimul moment, se opune. Obligat si traiasci in continuare in acelasi climat, incepe si mediteze mai mult asupra credintei, practicilor religioase, diferitelor metode de lupti cu sine. in final ajunge la concluzia ci toate acestea nu condue pe practicant la integrarea lui in ,Marele Tot“, din care toate purced, inu-un moment de revelatie, afli ci puritatea mintii si Absolutul nu pot fi atinse prin credinta, vointi, efort, imaginatie, analize etc., gi ci orice activitate este si rimane in orice imprejurare un obstacol permanent 1a intilnirea omului cu Dumnezeu. fn urma acestei fericite descoperiri, adopté 0 noni modalitate de intampinare a framantirilor ego-ului ganditor. Asculté si priveste cu intreaga atentie orice reactie a psi- hicului propriu care survine automat la migcarea permanent a vietii, Altfel zis - 0 stare de constientizare spontana, realizat& pe parcursul unei clipe, in care gandirea tace cu desivarsire, Aceasti simpli cunoastere de sine o practic timp de civea doi ani gi jumitate, cind intélneste 0 nou si mare surpriza. Gandirea, fara nici un efort, tsi incetase zburdal- nicia, ego-ul si-a pierdut insemnitatea in actul de decizie, in structura Iui se operase, pe cdi nevdzute si neurmarite, © incizie, ca o fereastra spre Infinit. Aceasti deschidere ii permite practicantului si pariseasci fr nici un efort mar- 8 ieginirea egocentrista, spre a intalni Absolutul. Cararea ingusté se descoperise singu Autorul acestei lucrari se socoteste doar un instrument, prin care s-a transmis acest mesaj simplu si la indemana tuturor oamenilor dispus cunoasca subreda conditionare si si atingi Sacrul - Scfnteia divind. Toti cati intdlnese aceasti Sfanti Realitate nu pot avea decit un singur limbaj si o unica viziune a faptelor, care nu pot fi niciodata contrazise, negate sau interpretate.CAPITOLUL I Vise prevestitoare De cind ma stiu, ined din copilirie, am avut vise premonitorii, Unele din ele erau de-o claritate absolut. Nu pretindeau nici un fel de efort pentru a fi intelese. Altele, dimpotrivi, ecrau mai mult sau mai putin voalate - si implicit, fiecare solicita un anume efort de descifrare. in sfargit, 0 ultima categorie de vise, imi era atat de criptic tansmisi, incat ficea imposibili chiar si o vagi tilmicire. Mesajul devenea ins foarte evident, fie con- comitent .cu: desfigurarea evenimentelor, fie ulterior, dupa consumarea lor. Va redau cfteva din aceste vise, unele cu implicatii certe in insisi desfigurarea vielii mele. in 1930 cram clev in clasa a treia la un liceu din Banat. Locuiam la aceeasi gazdi (Neni Cristina) cu un coleg de clasi, M. Vacdrescu, in luna februarie din acel an am avut urmitorul vis: fn fata casei unde locuiam, s-a oprit o c&ruta cu doi cai negri, condus de un tran, a cirui figuri mi-a rimas bine intiptrité in minte. Nu-l mai vizusem niciodati. fn timpul visului nu stiam cine este. Noi, cei tei: eu, gazda si colegul, ne-am urcat in aceasti ciruti, in partea din spate, agez4indu-ne pe un Jeagiin, format din dou’ seanduri acoperite cu o pituri. Eu ocupam locul dintre cei doi. $i iati-ne porniti la drum, stribitind o regiune cu totul necunoscuti de mine. Pe intregul parcurs, am inregistrat multime de amanunte ca trecerea printr-o padure, peste un pod, un izvor din care am biut api etc. in final, visul se termina in clipa cfnd, urcdnd pe un drum in pant, m-am ridicat in picioare, in clipa cand am trecut pe sub un mir, si am smuls un smoc de merigoare putin dezvoltate. fm luna iunie a aceluiasi an, la inceputul vacantei, visul prevestitor a devenit realitate. Omul cu ciruta s-a dovedit a fi fratele colegului meu, care ne-a invitat citeva zile in comuna Rugi, la circa 10-15 km. infatisarea sa, caii aIsi clruta, ca si intregul drum parcurs imi erau de-acum foarte cunoscute. in momentul cand uream dealul, am uitat de vis. Dar, ajungand sub un mir ce-si revirsa crengile peste drum, in mod mecanic m-am ridicat si am repetat Tntocmai ceea ce facusem fn stare de vis. Visul mi-a revenit in toate amanun- tele lui. Suprapunerea era perfecta, Un alt vis, in imprejuriri diferite: in ziua de 22 martie 1945, am fost arestat prima dati si retinut fara nici un fel de ancheta, fiind invinuit de atitudine ostili fat de clasa muncitoare (formularea apartine autorititilor ce acaparaser& de curfind puterea in Stat). in timpul retinerii, am iarasi un vis cu semnificatie precisi, M& aflam la Bucuresti, in casa fratelui meu. In fata casei se opreste o masina de culoare neagra, condusd de un sofer necunoscut. Ne urcdim, eu si fratele meu, cu sotiile si pormim pe un drum pe care nu-l mai stribitusem niciodaté. La intrarea intr-o localitate suntem opriti de un post de control al armatei sovietice. Ni se controleazi cele tei geamantane, apoi ne urciim gi continuim drumul. Visul se termina aici, Dupi aproape dowk luni de zile, am fost trimis in lagdrul de la Caracal. Pe drum, in gara Bucuresti-triaj - evadez. De aici incolo, totul s-a desfasurat intocmai ca in vis. Un taxi angajat de pe piati ne-a dus la Craiova si apoi in comuna natalii, la piirintii_ mei, Si iaté un alt vis, cu o semnificatie care inci nu s-a realizat. in cursul luni august 1945, inu-o dupi-amiaza foarte c&lduroasa, m-a cuprins un fel de toropeali si, contrar obisnuintei, am adormit. Pe bolta cerului, cum priveam inspre risirit, observ © stea cu cinei colturi, In mijlocul ei, chipul lui Lenin. Cum o priveam, deodati steaua se desprinde de pe bolta cerului si incepe si se rostogoleasci din ce in ce mai repede, Nu mi-am dezlipit privirea de ea, decit in clipa cand s-a pribusit in imensitatea oceanului. Urmeazii o noua viziune. De data asta proiectatii pe sol. Eu privind de undeva de sus. Bra harta Romfnici, cu munti, rauri si localititi, in care era inclus’ si Basarabia, asa cum am invatat la scoala. 12 7 a ee’ Acest vis l-am povestit pe parcursul anilor de sute de ori, si la diferite persoane, ori de cate ori ivit prilejul. Sunt convins ci n-am sa mor fari si vid si implinirea acestui vis. Altfel nu mi s-ar fi dat. Si, in sfarsit, un alt vis de o importanta covarsitoare in desfisurarea evenimentelor ce aveau si-mi schimbe in intregime modul de-a géndi si a actiona pentru tot restul existentei_mele. Suntem in luna august 1948. De circa o luna de zile, un nou val de arestiri se declansase in intreaga tari. Printre cei considerati ca potentiali periculosi pentru siguranta statului totalitar - figuram gi eu. Si, ceea ce facusem in 1945, dupa evadare, am facut si de asta data. Asadar, iati-mi din nou in comuna Vartop, in casa pirintilor, a ciror gospodiirie imi oferi multe posibilititi de ascundere - gsi, in plus, garantia ci intr-o eventuald descoperire nimeni n-ar fi avut de suferit de pe urma mea, sotia si parintii fiind exceptati de la rigorile legii, in cazul respectiv. Stiam ca vor veni sd ma caute si aici, intrucét ma ciutasera in alte trei localitati diferite. In acest scop, am luat unele méasuri de prevedere. Nu am mai aparut in comuni, si mi-am aranjat in podul unei bucitirii de vara un culcus pentru dormit in timpul noptii. fn ziua de 15 august, de Sfinta Maria se tinea targul anual in comuni, si toti ai casei erau plecati. Pe mine m-a cuprins aceeasi toropeali ciudati, de care am mai amintit, si am pus capul pe perna, desi dormisem bine in noaptea precedenti, Furat de aceasta moleseala, am adormit imediat. $i iati visul de o extraor- dinara claritate, important si implinire asa de apropiata, Visez ca cineva bate in poarta si, intocmai ca in stare de veghe, mi deplasez si vad cine este si ce vrea. in fata mea era Stefan Dinu (un consitean) care, fari vreo alt& explicatic, mi se adreseaza: - Domnu’ Cici, deseari vin si te caute! - Bine, nene Stefan, iti multumesc, fi rispund eu. Dup& ce a repetat si a doua oard acest avertisment si eu i-am rispuns cu aceleasi cuvinte, s-a indepiirtat putin = apoi s-a intors cu fata spre mine si, pe un ton ceva mai apiisat imi spune: 13- Sa stii, domnu Cici, ci deseara vin te caute ! Lam multumit din nou. Ambii stiam ci este vorba de jandarmii care, fn acea vreme, asigurau ordinea ‘in comunele tari. M-am trezit brusc, cu emotia ce ti-o procura, de obicei, anuntarea unei vesti importante. Deci - mi-am zis - iat ci a'venit si ceasul ce-l asteptam oarecum. inspre sear, s-au adunat toti ai casei si eu le-am relatat visul respectiv. Tata, care era un om foarte cumpittat si judeca lucrurile la rece, a incercat si ma convinga c& visul ar fi urmarea preocupirilor si grijilor mele. [-am spus ci, daca totusi vin si mi caute, si le spun’ ci am plecat de doui zile la mine, la Brasov. Un gias diniuntru mai indemna s& nu stau la masi cu ei si si ma retrag in ascunzitoare. La insistentele lor, am stat totusi la masi. Deodata, ins’, cineva mi-a ordonat ‘si plec imediat. M-am ridicat brusc de la masa gi, hotarat am deschis usa, urmat de tata, Odat& intrat in bucdtdric, m-am urcat pe un butoi, am ridicat capul si m-am iniiltat in pod, Cand sa asez capacul la loc am auzit un zgomot in curte. Erau patru jandarmi, care veneau spre casii in pas alergitor, apirandu-se de caini. Tata abia a apucat si puna cfrligul la usa ce inchidea bucitiria. - Ce cdutati, domnule la mine in curte? il aud pe tata. C4nd a aflat c& m& cauti pe mine, le-a spus destul de tare, ca si aud gi eu, ci am plecat la mine acasa, de doua zile. Distanta dintre noi, in linie dreapté, nu era mai mare de doi metri. Au facut o perchezitie sumard si au plecat si ma caute la conacul ce-I aveam Ia circa doi kilometri depirtare de casa. Erau bine informati. Cu doua saptimani mai jnainte, stitusem acolo. Din aceasti clipa am hotarat sa taiesc in cea mai deplini clandestinitate, sA locuiesc fn acest pod tn care o raza slaba de lumina imi anunta in fiecare dimineata rasdritul soarelui, pentru ca, mai tarziu, totul in jur si riméni intr-o semiobscuritate monotona. Ziua, neputand sa citesc, am dus o viaté mai mult meditativa cu care nu fusesem obignuit pani acum. Meditez, 14 Nefard si vreau, la propria-mi viata, la ceea ce am facut nu trebuia sa fac, la ceea ce trebuia si fac si n-am facut. Rezultatul, un bilant lipsit de orice strilucire. in aceasti stare de incertitudine si frimantare, o presimfire vaga, dar pregnanta, pornind parc din adancurile cele mai indepirtate ale fiintei mele, mi anunta c& ceva deosebit se va intampla cu mine. Uneori acest ceva imi procura o stare de apiisare aproape dureroasa. $i aga s-au scurs aproape dou siptiimani, pundndu-mi mereu éntrebari. Nici un raspuns, insi nu venea si mia scoatd din aceasta suferint{ surdi! Si totusi, acel ceva’ nu s-a lsat prea mult asteptat, Marea surprizi! Revelatia fenomenului de dedublare intr-o noapte instelatié, - 0 lumina aproape ca ziua. MA aflu, nu stiu cum - in afara trupului meu la zece-cin- cisprezece metri departare de locul unde dormeam. inaltimea, patru, cinci metri, apreciati dup nucul ce-1 aveam in fata casei. Asadar, suspendat in aer, complet constient, Stiam cine sunt, unde imi este corpul. imi amintese toate eveni- . mentele ce ma adusesera in casa pirintilor mei. De asemenea, aveam constiinta clara de timpul petrecut in aceasta ascun- zatoare. $i deodatd un gand neasteptat: are nu mi-am pierdut mintile? Nu-mi dau nici un rispuns si imi proiectez privirea spre poarta aflatk la aproape cincizeci de metri unde si ajung. Poarta are inaltime de trei metri. Eu ma aflam nu cu mult deasupra ei, M-am oprit o clipa, Ma simt extraordinar de bine. Astfel de clipe nu le-am wait niciodatd in stare de veghe, Fira si ma fntorc, am revenit, alunecind, la locul initial. Si iarisi intrebirile: - Doamne, stau de cfteva zile in acest pod, oare nu mi-am pierdut mintile? - Cum e posibil ca cineva si fie in dowd locuri, corpul acolo gi eu, fiinta adevarata, aici ? 15Fiorul ce m-a cuprins, de asta data necontrolat, m-a readus spontan in podul luminat de o lumina gilbuie, deosebit de clarii. Cu acest prilej vid 0 seama de aminunte din ad&postul meu, pe care, din cauza obscurititii, ziua nu le puteam observa. Urmeazi pitrunderea in corp. Impresia era aceea a unui sarpe care pitrunde in interior prin gurdi. De fapt, era energie care, pe masuri ce se infiltra tn corp, imi ingiiduia si m& misc pe portiuni: cap, maini, picioare ete. Inima imi batea cu putere. De-acum, in stare de veghe, ii auzeam bitile in cosul pieptului. Nu s-a pierdut nici un améinunt legat de aceasta traire in afara corpului fizic. Dupi ce m-am linistit, am aprins o lumanare si am verificat ceea ce vazusem pe alta cale, decat cea obisnuita. Bucuria era aga de mare, incat imi piere si somnul si pofta de mAncare. Desi intuiesc importanta covargitoare a acestei descoperiri, totusi ceva din interior imi spune ci nu-i dect un inceput si ci va trebui si merg mai departe, sa verific, si descopir tot ceea ce imi va fi ing&duit. Chiar a doua zi am initiat un fel de discutie cu mine insumi. Dac m-am desprins de corp, fiir voia mea, imi zic eu, oare nu s-ar putea si fac acest lucru oricénd si dupa vointa mea. Cu alte cuvinte, si nu parasesc corpul decit perfect constient! $i cum? Am luat o bucaté de hartie si am desenat pe ea un cerculet, cat o pionezd ceva mai mare. Apoi am innegrit cu creionul interiorul cercului gi, dupa aceea, am fixat hartia pe scindura acoperisului, la aproape saptezeci gi cinci de centimetru, - eu, lungit la orizontal. $i iatd si formula adecvati scopului propus - restiti in géind: ,,N-am si ies din corp decit constient, privind acest punct !“ Pentru a mA familiariza cu acest experiment, in timpul zilei, din cand in cind, faceam exercitii de concenware, privind cu insistenfi punctul. Rezultatele nu s-au lsat asteptate. Chiar din prima sear’, am inregistrat o serie de efecte inedite. Din mana fizicd se desprinde o alta mani, formata din punctigoare Iuminoase, intr-o permanent’ miscare. Sur- priza, cu emofia respectivi, a readus dublura miinii inte- grind-o in mana fizica. 16 a leAcelasi fenomen s-a iatimplat si cu unul din picioare. Piciorul fizic, aflat in pozitia indoit, dublura sa parasindu-l, a luat o alta pozitie, adici cea normal de intindere inainte. in final, rezultatul a fost acelasi: revenire 1a intregul initial. fn cele din urm’, m-am desprins bruse de corp si m-am gandit puternic la parintiy mei, de care mii despértea un zid. M-am repezit cu capul inainte in acel obstacol. Dar indati m-am oprit. Cum e posibil s& tree prin zid? Aceasti indoialé mi-a oprit elanul initial. Ma aflan intr-o pozitie ciudati: cap, mfini si bust erau in afe a zidului si restul in interiorul podului. Experienta fuse: > ratata. M-am lsat in voia somnului obignuit de cAteva ore. In seara urmatoare, entuziasmul meu era atit de puternic, incat nu puteam concepe un nou esec. Era spre ziua, catre ora 4. Parisesc corpul fizic, dintr-o dati. Noul corp, ceva mai mic decat corpul fizic, format din punctisoare independente, fiecare cu lumini proprie, dar toate tinzind spre a forma acelasi tipar. in acest corp astral, intreaga structuri se afli intr-o permanent miscare. Dup& aceastii scurti constatare mi gfindese puternic la camera parintilor mei, Ca punct de sprijin am ales soba, Acoperisul dispare - si ma ridic vertical, ca o minge, alunecdnd cu viteza unui bolid; apoi cobor in mijlocul camerei. Mingea a atins podcaua si imediat - jos, s-a format capul si sub el corpul. Totul s-a produs fulgerator. Eu nu am contribuit cu nimic, nici in privinta urcusului la ceea ce a urmat dupa coborare. fndati ce s-a format corpul, am jnceput sai culeg informatii despre tot ce vedeam in cameri. Mama spila rufe in fata unei albii. Tata, imbracat, se tolanise intr-un alt pat decat cel in care dormea de obic M-am adresat mamei. Eram convins ci ma vede si aude ! Pentru ci nu mi-a raspuns la solicitare, cu mana “dreapta am izbit o sticli ce se afla pe masa, lisati de cu seara - de la cin. Mana mea a trecut prin sticli, fara si © doboare. Intentia mea de a-mi anun{a prezenta a esuat; apoi am continuat si culeg alte amanunte din casi. M-am adresat apoi tatailui meu, care dormea. i nici 17Revenirea ¢n corp s-a produs spontan, fri nich un fel de complicatii. Imediat am batut in perete, asa cum convenisem, daci aveam ceva si comunic. Mama, ingrijoraté ci la ora aceea o chem, nu mai facusem asta niciodata - prima ei tntrebare a fost dacié nu cumva sunt bolnav. - Te rog, cheami-l si pe tata, ci vreau si vi spun ceva. Dupi ce au venit amandoi si i-am asigurat ck mai simt bine, le-am descris toate aminuntele existente cu cateva jipe mai inainte, in camera de unde ei veneau. Biata mami si-a facut semnul crucii. Toate corespun- deau realititii, Nedumerit, m-a intrebat cum am putut si vad toate astea, fiindca iesirea din pod, prin bucitiirie, era conditionati de cfrligul din afar, pe care ea, venind la chemarea mea, fl gisise la locul lui. Tata, intrebat, mi-a spus c& a avut un vis cu mine, dar, trezit bruse de mama, a uitat despre ce era vorba. Le-am povestit despre experientele ce Ie-am fiicut, dfndu-le asiguriri ci nu exist: moarte. Culcusul meu, pani deundzi loc de suferinté si de ispasire dureroasd, a devenit dintr-odatti cel mai util dar oferit de viata, De-acum aveam o preocupare, pe care n-as fi schim- ‘bat-o cu nimic din tot ce poate oferi lumea. La o zi sau douad dupa aceea, ma aflu din nou in afara corpului. Era catre ora 23,30. La fel - ridicat in sus, jn aceeasi forma sferici, si apoi, coborirea in camera ocupata de fratele meu si de sotia sa. in pat, numai cumnata mea, care, peste plapuma de iar’, pusese si o anumiti scoarté - unicd dupa felul fesaturii. Ziua aceea a fost foarte cilduroasi, urmatai de o 1 apte la fel de caldi, nimic nu justifica folosirea plapumei nici a scoartei. Nici lipsa fratelui meu nu-si gisea vreo justificare la acea ori tarzie. Am lsat orice verificare pentiu a doua zi. C&tre ora 24, am auzit poarta - si pasii fratelui meu, care intarziase mai mult iii sat. Deci, incd de la acea ord aveam confirmarea ci. tot ceea ce vazusem e real. Dimineata, am chemat pe mama ca martor. Confirmarea a fost totalé. Aceeasi mirare, aceleasi nedumeriri din partea lor, eu incercfind si le demonstrez aceasta po: 18 a reomului de a se desprinde de corp, intocmai cum te-ai dezbrica de hainele ce-ti acoperi trupul. Pentru mine, aceste dovezi certe imi diideau un en- tuziasm. greu de descris prin mijloacele noastre de exprimare. Un permanent imbold ma indemna sa iscodesc, s& aflu, si descopir cét mai multe din tainele acelei lumi noi. O noua surprizi! Contactul cu lumea duhurilor in noaptea urmatoare sunt iarisi ferm decis, pentru o nou investigare in camera pirintilor mei. Dupa ce am iesit din corp si cu ochiul astral am vazut intreaga ambianti - podul, complet luminat de o lumina de un auriu clar-deschis - m-am ridicat vertical si apoi am coborat la locul dorit. Dupa ce-mi privesc pirintii, incep si adun cit mai multe informatii privind locul obiectelor de pe masa, de pe pat, si retin felul cum sunt aranjate scaunele ete. fn clipa cand mi pregiteam si pirasese camera, ducind cu mine toate informatiile culese si fnregistrate in memorie, ma surprinde un aminunt. fn cameri se mai afla o femeic care, dupa figuri, seméina cu bunica mea, decedati in 1919. impreuni cu ea-se mai afla si o fetita de doi-trei ani. Corpurile lor par mai diafane decat ale parintilor mei. Cele dod aparitii mi deruteazi si, stipfnit de un sentiment de indoiala, de nesiguran{i in leg&tura cu ceea ce vad, revin ‘in corp. Prin acelasi semnal conventional o anun{ pe mama, care vine imediat la mine si-mi confirma ca cele vizute de mine corespund intocmai realititii. Dupi aceasti nou’ revelatie, ins, am convingerea ci voi putea sii iau contact si cu cei plecati din. mijlocul nostru prin asa-zisa - moarte. + Diverse consultari in lumea de dincolo in nestiinta mea, eram fneredintat c& de-acum toate imi sunt permise si cA voi avea acces Ja tainele pe care lumea nu le cunoaste. 19dd in acel moment politic tulbure, cind nebulozitatea plana dureros peste intregul est european, toti doream sa stim: cind va lua sfarsit suferinta? cind vom scipa de nenorocirea ce se abiituse asupra tari? va fi sau nu va fi un nou razboi si ciind anume ? fn acest scop, am consultat nenumirate entitti cunos- cute si necunoscute. Fiecare mi-a dat raspunsuri deosebite. Unii mi-au spus ci mu stiu; altii ck nu au voie si spuna iar altii aveau exact pirerile noastre, ale oamenilor de pe pamant. O prietend din copilarie, care murise, Silvia Marinescu, mi-a spus ca fi este teama, ci nu vrea sa faca greseli care s-o aduci din nou la viata de aici. Un alt prieten din copilarie, lon Dumitrascu, mort in razboiul din rasarit, mi-a dat doua raspunsuri la intervale diferite. Prima dati mi-a descris, in mare, evenimentele din timpul rizboiului, punand accentul pe marea gresealii ce au fiicut-o americanii, lisind pe rusi si-si tntindi dominatia in Europa. Multi, multi ani de suferintii gi mare stramtorare va fi pentru tara, pentru popor‘, a precizat el apoi. Cu alt ocazie, intrebat asupra acelorasi probleme, n-a putut si-mi dea nici un raspuns, deoarece insotitorul sau, un birbat necunoscut de mine, nu-l slibea din ochi nici o clipa, sfuituindu-l mereu si nu dea curs dorintei mele. M-a impresionat in mod deosebit efortul pe care acel ghid spiritual fl ficea cu scopul de-a impiedica pe Ion s& fact imprudente. Acest suflet se tivalea pe pedea avand ochii fixati in ochii amicului meu si, in mod vadit, il avertiza prin semne, ca nu cumya sa comita vreo indiscretie, comu- nicindu-mi ceva. in acelasi timp, la insistentele mele, amicul meu imi da a intelege ci nu poate si spuna nimic, din cauza acestui cenzor. Dintr-un sentiment de mil fata de cele doud entititi; in final am renuntat la ceea ce doream atit de mult. Cu prilejul altor experiente, am fost sfituit sii nu mai intreb, pentru ci la mijloc sunt taine si nu mi se cade s& le aflu. $i pentru ci totusi, am continuat sa insist, am fost batjoc si chiar bruscat de céteva ori. Dintre acestea, amintese un raspuns categorie ce mi l-a dat un necunoscut. ,Ce te intereseazd pe tine aceste 20lucruri? Alta aste menirea ta‘, pentru ca apoi si nu mai adauge nimic. Dar, iaté si un raspuns care s-a verificat: ,,Rizboiul va incepe la 25 iunie“. Comunicarea am primit-o cu 4 luni de zile inainte de inceperea rizboiului fratricid din Coreea. Eu insi voiam altceva, Atasamentele dau aripi experientelor Doream sa stiu ce face sofia mea, care locuia la Brasov. Am strabatut distanta pina acolo de mai multe ori. Mi-a fost dat si vad lucruri pe care mintea omeneasca le primeste cu stringere de inima, in cel mai fericit caz, si cu durere sau revolté fn mod obisnuit. Sufletul meu insa, coplesit de fericirea ce insoteste triirea in duh, socotea totul lipsit de importanté. Nici un sentiment de mahnire, nici macar © vagd nuan{aé de nemultumire nu putea si ma tulbure. Desi, dupi logica omeneasci si dup temperamentul meu, ar fi trebuit sé fiu indurerat sau revoltat. O buna parte din inregistrarile ficute la fata lecului (schimbarea mobilei fn apartament, aducerea de lucruri noi etc.) au fost confirmate chiar de sotia mea, dup’ cinci luni de zile. Pentru altele, dintr-un sentiment de jena, nici nu am deschis vreo discutic. Confirmarea a venit mult mai tarziu, pe alti cale. ‘Trairea in aceast noua dimensiune imi di un alt mod de a privi Iucrurile. Si taiesti fenomenul frustririi i, in loc sa te intristezi, sau si te revolti, dimpotriva, intreaga fiint{ siti fie pur si simplu invadaté de un puteric sentiment de bucurie ! Pentru omul robit mentalitétii curente, 0 astfel de manifestare pare de domeniul nefirescului. in ceea ce ma priveste, n-a fost aga. Prin dedublare, mi-am dat seama ca, oarecum, m-am apropiat mai mult de acea particula divind care silisuia in mine, ca dealtminteri in toti oamenii, si ci ca imi dezvaluie, dar totodata imi si risipeste desertéciuneaBT Aveam treizeci gi doi de ani si incepusem si ascult cu bucurie si luare aminte impulsurile Sursei sacre ascunse induntrul meu. Fara sprijin astral sunt expus la multe nepliceri Tatii-mi, din noi, desprins de corpul fizic si peregrin intro lume deosebiti de a noastra, cu alte legi si alta vietuire. Incere si stribat spatiul prin voint’ si puteri proprii. Ce mare indrazneala! Ce grava eroare ! Rezultatul nu fntérzie si se arate. Odata iesit din corp, vreau si mi depirtez, sunt insi inconjurat imediat de un grup de birbati. Figuri deosebite ca infatisare, ins& toti aveau ceva in comun, iar acest ,,ceva“ era atitudinea vadit ostila fatt de mine. M-au incercuit, fiecare pregitit si mi stréipunga cu cutitul. M-am gandit si ma inarmez si eu ca ei. Si indati, m-am pomenit fn mAni cu un pumnal. Dar cercul se stringea tot mai mult. Amenintarea crestea. Un cutit aruncat de la oarecare distant imi strlipunge pieptul. Am revenit imediat in corpul fizic, simtind dureri acute in locul unde fusesem ranit astral. Durerea a persistat mai multe zile in sir, fara si ma deranjeze insi. Alté dati, o tinari, pe care o infruntasem pentru gandurile ci meschine, mi-a trimis 0 sulita, care mi-a atins si rinit bratul sténg. Rana fiicuté in corpul astral a transmis durerea si corpului fizic, daimuind mai multe zile. Vizind toate aceste piedici, mi-am zis in sinea mea: Ce-ar fi daca as apela la ingeru] meu pazitor, asta gtiind ci fiecare om are in lumea nevizuti pe cineva care-I protejeaza zi si noapte. La proxima dedublare, rog ca ingerul meu protector si mi se arate. Indati mi-a aparut in fati o tanara bruneta cu ochi negri patrunzatori. Pe masura ce se apropia simteam c& este att de lumeasci prin ceea ce emitea, incaét m-am inspdimantat. Totusi, am lisat-o si se apropie, si viid ce vrea si faci. La prima atingere, mi-am dat seama ci nu mi inselasem in aprecierile mele. Apoi, revoltat fi spun: ,Eu vin aici patruns de atita credinta si tu incerci si ma ispitesti ca orice femei, Creier ai tu ?* Si fn clipa aceea ciusul palmei mi s-a umplut de creier. Ea 22 as-a indepartat imediat, in timp ce eu am aruncat dupa ca cu creierul ce apiruse tn palma. Am revenit in corp si mi-am dat seama ci gresisem. Tinfind seama de experientele anterioare, nu mi-a fost deloc greu si-mi vad erorile: Mai inti, revolta ce m-a cuprins, datorita conflictului creat intre ceea ce a apirut si dorinta mea de a intlni perfectiunea care si ma protejeze; aceasti primi greseala a generat pe cea urmitoare - m-am gindit ci nu are creier si gdndul a creat pe loc aceasti materie cerebrali. M-am hotarat ca pe viitor si fiu mai atent si sa-mi depiisesc pornirile primare. Altidata am fost inchis astral fie intr-o inedpere fira usii si ferestre, fie prins ca intr-o plas’ pesciireasci. Nu m-am putut elibera decat prin aceasti invocare simpla, fara si am in vedere ceva: ,,Doamne, ajuté-ma sa scap din aceast& incurcaturi“, sau ,,Doamne ajuti-mi !‘* Mult mai tirziu, dupa sute de experiente, am descoperit in fine, ajutat direct sau indirect, prin inspiratii, c& cea mai eficace arma folosita in lumea astrald nu-i alta dec&t propria smerenie, Dar, despre aceasta, vom vorbi aminuntit cu alt prilej. fn acest capitol relatez numai experiente triite in perioada de 2 ani si 7 luni, pe care am petrecut-o in podul casei piirintesti. e propune plecarea din tari fn anul 1948, cAnd maresalul Broz Tito a facut marea cotitura politic’, desprinzandu-se de sub hegemonia sovietica, au existat posibilititi de plecare peste graniti. Unii oameni, dornici de © viati mai buna, au apucat calea pribegici, Un mare numiar dintre ei au platit-o cu pretul vietii = altii au fost trimigi inapoi si au ispigit ani grei de detentic. lar cei care au reusit, asa-zisii norocosi, nu stim in ce méasura au, facut sau nu ceea ce trebuiau si facd, avand in vedere sensul adeyirat al destinului ce i-a adus pe Terra si-ntr-o anumita fara. 23