ee ora ace am eee stiintele educatiei. Una urmaresle explicarea particularitatilor invatani | Tiree cra er aioe isa Ie eet de identificarea metodologilor care poi facilta producerea acest: proces. Sent onea he eee een Petrie Wemeunicc we Cet Metuect Ne Mtic) — ees orice activitate care dezvolt& noi cunostinje si abilitay ramos Oey mn tee et Sete Sere teat tench tices Somportament atuncl cand se afla in relate cu obiecte si evenimente ita seta Mika oir eter eee ee eee eae nentine pentru o petioada mai lunga de timp si care nu se datoreaza sroceselor de crestere (R. Gagne, 1975) ee eau u Re Wet ae en SD IMCre Manoa Mc -totesaccc Tee ue we eee) in organism poate s8 perceapa si sa isi modifice comportamentul se pune ca inva), ieee eon ae canes ae) Deere eee one ae eit ecru nae cm te ea es ce Seto rer ee en te pttee To rae rare ee en aT) nvatarea experientiala, de profesor cu rol de ghid sau de facilitator a ee eae te One eee ele a LE lecarui copil, de respectarea ritmului $a stilulul su eognitiv propriu Eo MM ge oe page ee SL ar Se eee acm eee oe ne ae eee tee eet Wace a ee roca a cetera rue c Secreta ry TEN et eI aie ee ite oe ISN nee eee ees CNN aie te Puree Pre nic Neen tc) eee it ee ans ene a) Se a a Nt ae ge ee er lteeteeic eminem eee et eet nit 'dezvoltariipersonale inca de la varstole timpuri Prema as =). - Inspector General pentru veer ineeceee=9 ISBNtI3} e979 soce26.2 IMT 220831000908 METODE INTERACTIVE DE GRUP-—GHID-METODIC___ seen 1.N : | bam i EL -1 | y eee eee Mihaela FULGA pentru invatamantul eee) Clg Es)© Editura Arves Toate drepturile sunt rezervate autorilor si editurit Orice reproducere integral sau parfialé, prin orice procedeu, a unor pagini din aceasti tucrare, efectuata fara autorizatia autorilor si a editurit, este ilicita si se pedepseste conform legii. Sunt acceptaie citdri justificate de interesul stiinfific, cu specificarea respective citar Referent stiintific: prof. univ. dr. Dorel UNGUREANU ~ Universitatea de Vest, Timisoara conf. univ. dr. fonel VIOREL — Universitatea din Craiova lect, univ. dr. Cornelia NOVAC ~ Universitatea din Craiova prof. Viorica PREDA, Inspector general pentru Invétimantul prescolar — Ministerul Educafiei si Cerceti Redactor: prof. Mirela PANAIT Ing. Mirela PESCU Coperta: ing: Sorin MATEL Desene: Sorin ENACHE Prelucrare graficé: ing. Marius BOGDAN DTP: ing. Sorin MATEI ISBN (10) 973-8904-26-9 ISBN (13) 978-973-8904-26-2 SILVIA BREBEN ELENAGONGEA GEORGETARUIU MIHAELA FULGA METODE INTERACTIVE DE GRUP - ghid metodic - 60 metode si 200 aplicatii practice pentra invatamantal pregcolar ARVE:Ghidul ,, Metode interactive de grup” a fost realizat in cadrul programului educational ,,Generalizarea grupei pregititoare in inviitiméntul prescolar din Romania” $i aprobat cu nr. 3799 din 22 mai 2002. Tiparul executat la Tipografia Editurii ARVES Tel./Fax: 0251/560396, Mobil: 0721229348 e-mail: Editura_Arves@k.ro IMPRIMAT IN ROMANIA ARGUMENT invatarea, ca proces, este abordata diferit in psihologie si in stiingele educafiei. Una urmireyte explicarea particularitatilor invaérii umane si mecanismul echizitiondrii cunostinfelor, iar alta se preocupi de identificarea ‘metodologiilor care pot facilita producerea acestui proces. Specialistii in domeniul psihologiei scolare oferd, totusi, definiti nuantate si cét mai complete, care atrag atentia asupra faptului cA invdfarea poate fi © orice activitate care dezvolt& noi cunostinfe si abilitati (Galperin, 1965); ‘+ un proces de reorganizare, prin feed-back, a patemurilor senzoriale ce asigur’ celui ce invatd un control asupra propriului sau comportament atunci relatie cu obiecte si evenimente din mediul inconjurator (Smith, cand se afl R,, 1966); + modificare a dispozitiilor si capaci pentru o perioadd mai lungi de timp si care nu se datoreaza proceselor de crestere (R.Gagne, 1975); +0 alterare a comportamentului ca rezultat al experientei individuale, in contextul dat de Encyclopedia Britannica, 1989 (... organism poate si perceapda si sii isi modifice comportamentul se spune cf yr omului, care se mentine “and un invata). Cadrele didactice studiaz& teoriile invafarii nu numai pentru a injelege cum se produc procesele de invatare, ci i pentru a afla cum trebuie organizat ‘mai bine contextul instructional astfel incat si faciliteze obtinerea de cate elevi a rezultatelor proiectate. in teoriile moderne se vorbeste din ce in ce mai mult de invitarea experientiali, de profesor cu rol de ghid sau de facilitator al proceselor de invatare, de valorizarea si dezvoltarea potentialului fiecérui copil, de respectarea ritmului sia stilului sau cognitiv propriu ete. Exist multe metode prin care copiii pot invata ori exersa concepte sau deprinderi. in acest sens, este foarté important demersul pe care educatoarea sauplrintele il poate initia in directia stimuldrii interesului copilului pentru cunoastere, al interesului pentru a ciuta informatia necesari si pentru a o utiliza jn contexte variate, al interesului pentru rezolvarea de probleme prin planificarea si organizarea unor activitati/jocuri cu acest scop. Lucrarea ,Metode interactive de grup”, prezinti un set de metode active si 0 serie de exemple de jocuri si activititi desfasurate de educatoare, ou intentia, declarata, a stimuliii invatirii si dezvoltirii personale inc& de la varstele timpurii Viorica Preda Parteal - PLEDOARiE PENTRU SCHIMBARE - > Nevoile educatie moderne; > Importante-metodelor interactive de grup; > O noua forma de invatare: Web Quest; > Echipamente didactice specifica metodelor; > Obiectivele metodelor interactive; > Educatoarea gi copii.PLEDOARIE PENTRU SCHIMBARE PLEDOARIE PENTRU SCHIMBARE In aceasta lucrare sunt valorificate numeroase metode si tehnici aparute in diverse publicatii pentru diferite specialititi pe care autoarele le-au studiat cu deosebit interes si le-au experimentat timp de 2 ani in activitatea cu prescolarii sin cursuri de formare a cadrelor didactice. Dorim ca cititorii s& descopere frumusefea si eficienta exemplelor practice, si-si inving’ indoielile si si se integreze impreuni cu noi in noile curente. Scopul nostra este ca lucrarea si nu devind un refetar, ci un ghid, un punet de sprijin pentru colegele stagiare dar si pentru cele care stipanesc didactica traditional pe care cu siguranti o pot innoi. Studiul actualei Iucréti contribuie la formarea cadrelor si la invingerea prejudecitilor. O cercetare didactic& la nivelul comisiilor metodice sau cercurilor pedagogice pe accasti tema ar da posibilitatea descoperirii de noi practici, noi aplicatii. Nu ne indoim ca acest Iucru se va intémpla. Aceasta lucrare apartine celor sensibili fata de nou. DA start spre noi strategi Metodele vazute de noi dintr-un anumit unghi al didacticii pot c&pata noi aplicati, total diferite de ideile autoarelor. Am dorit si va dim curajul de a indrazni s& aplicafi ce foarte multi cred cA nu este posibil. Cu ribdare si perseverenta, dar mai ales cu profesionalism si responsabilitate, veti reusi si descifrati, s4 infelegeti, s& aplicati si s& va bucurati in egal miisuri de oportunititile pe care metodele le deschid in beneficiul copiilor si al nostru in egal misura. Urcati prima treaptd a metodelor interactive de grup si-cu siguranfi nu va veti mai cobori. Dar trebuie sé fifi constienti ci ascensiunea spre nou, spre necunoscut cere efort intelectual. Daca putem s4 respectim diverse programe de nutritie, de gimnastica, de odihna etc., de ce n-am putea s4 respectiim un program de SUCCES, acela de a face copiti fericiti, curiosi, de a le da libertate, investind in ei dorinta de ascensiune. Sd pomim odati cu copifi Ia descifrarea, organizurea yi uplicarca metodelor noi in activitatea, instructiv educativa care poate fi una cooperanté, modern, activa, flexibili, accesibild, placuti, DEMOCRATICA. Veti smulge cu sigurangdé exclamapiile copiilor: “Ce activitate frumoasa, Ce joc interesant!, Ce multé am invéjat!!, Asa-i cd am lucrat “frumos $i corect impreunit? Cand ne mai juciim jocul cu stelujele? Putem lua10 METODE INTERACTIVE DE GRUP fo METODE INTERACTIVE DE GRUP floarea de nufar sa ne juciim singuri cu ea? Eu as dori sa fac un blazon al ‘prietenului meu! Eu o buld dubla despre familia mea! Eu si-l invay pe x ppovested y". Pentru a ajunge aici nu este foarte greu. Dar orice inceput are semne de intrebare, Sfatul nostru! NU VILE PUNETI! Actionafi direct! Propuneti-va insi un obiectiv: Schimb, ma schimb, va schimb, REUSESC! {impartisiti-ne reusitele voastre pentru anne bucura aldturi de voi. Luafi exemplul nostru. Drumul este desfelenit partial. Voi pul c noi idei, noi metode considerate de unii sceptice, inadaptabile varstei prescolare. Convingefi-va impreund cu noi prin exemple practice experimentate la clas’, c& orice metod’ poate deveni accesibili la orice varsti deci avem incredere in “minunea” acestei lumi care este ~ COPILUL. ‘Aceasti “minune” asteapti de la noi zilnic noutii, ne vrea pe placul lui Sa mu-l dezamagim! Daca am optat pentru aceasta nobilA profesie de a educa, si o facem cu gandul la copil, la viitor. Noi, educatoarele punem temetia educafici. Asa a fost s& fie: pionieri intr-o societate democraticd, europeand, fara frontiere. Este o perspectiva pe care cu “lupa infelepciunii”, a dregostei, a schimbarii 0 vom creiona pas cu pas. Tat o oportunitate pe care o are goneratia noastri. Metodele interactive de grup reprezinti un inceput, o schimbare, 0 noutate. ‘Convingeti-va colegii conservatori si-si ia in serios misiunea pe tiramul educatiei europene gi sa descopere noul. Cele 60 de metode gi tehnici prezentate de noi pot fi confruntate si completate cu alte bibliografii dar mai ales cu rezultatele obfinute in urma aplicdrii lor la clasi, iar reusitele voastre pot constitui sugestii ce ar putea preveni posibile erori, abateri etc. - le nu sunt “Jecfii model” ci propuneri pentru o bazii practic’, Oferd un sprijin real. Practicdnd, nu doar citind, vefi descoperi bogatia si fumusefea interactiunilor si vefi dori s4 traiti intr-o lume care si comunice, si identifice probleme, si le rezolve, s se bucure de fiecare reusita impreuni. Luafi aceasta lucrare ca pe un inceput de pregatire intr-un domeniu pe care-l descoperiti si pas cu pas il si indragit. | Noi, trebuie si sperm cA exemplele date vor fi intelese si vor constitui suport pentru noi concepte, teme, probleme, idei, solutii didactice. fim noi PLEDOARIE PENTRU SCHIMBARE mal Daca generatii si generafii nu au fost invafate cum si invefe, iat& c& prin aplicarea acestor metode rezolvam gi problemele noastre: de relafionare, de comunicare, de responsabilizare, de invafare reciproca etc. Calitatea activitatii noastre la clas este “cartea de visita’ din care “panalul si rutina” trebuie sterse din cartea de capita a copilariei “Gradinita”. Refeta este sé avem curaj, dorinti, incredere in noi si in metode, snebunie”, nepisare fat de sceptici. Succes! Nevoile educatiei moderne fn societatea actuald are loc un proces dinamic care obliga toate categoriile sociale s& tina pasul cu evolut ii si implicit a educafiei. Suntem in era informafionalii pe care unii cu greu 0 accept, se integreaza in ea $i in invafimant au loc transforméri rapide pornind de ta crearea mediului de invajare care poate eficientiza tehnicile de invafare si de munca intelectual sau Te poate bloca, incetini uneoti din lipsa banilor, alteori din dezinteresul dascalilor. Nevoile si cerinfele copiilor “actori” pe scena educationala pretind dascililor 0 schimbare radicalé a modului de abordare a activitatii didactice. Reforma sistemului de invatamant are ca obiective schimbarea mentalititii si formarea unor dascili reflexivi, utilizarea calculatorului in activitatea didactic, in optionale si in alte activitati non-formale. Cand, cum, cine ar trebui si intreprind schimbiri care si conduc& la formarea cadrelor didactice sunt intrebari care au condus la o flexibilizare a sistemului de formare. Piafa de programe de formare este deschisa oricéror organizatii care pot furniza strategii eficiente care si conduc la integrarea europeana a invitaméntului. De aceea am propus pentru invataméntul prescolar obiective ce vizewi formarea capacititii de gandire critica, divergent, flexibild, cteatoare prin integrarea metodelor interactive de grup in programul de formare Euroteacher II organizat de C.C.D. Dolj si aprobat de MEC. Educatoarele, 70 la numar au asimilat o parte din metodele prezentate in lucrare intr-o atmosferd de formare flexibild, democraticd. Chiar cursul a fost conceput pentru a dezvolta o relajie intre formator-formabil bazati pe cooperare, incredere, respect. Noutatea constind in chiar denumirea metodelor a fost punctul forte al cursului de aceea au si optat pentru detalierea acestora intr-o lucrare care s& se constituie ca un ghid al celor care doresc si-si modemizeze activitatea ‘A aplrut termenul de “educafie modema”12 METODE INTERACTIVE DE GRUP 5 D c 1 iil hy \ Gwovare / [Al 3 IM A : s IR] (ozpucaria) fy MODERNA” — PENTRU cE INVETI? Ast — ar a 4 STI CE SK FACI CU CE AI INVATRS Deci, regindirea educatiei formale se impune gi ne obligé si schimbim relatia cu copiii si intre copii promovand sprijinul reciproc si dialogul constructiv prin roi strategii pe care le propunem. Activititile pentru copii trebuie si aibi un caracter spontan, si contribuie la dezvoltarea independentei in gandire si actiune. Noul, necunoscutul, cAutarea de idei prin metodele interactive confer activitatii “mister didactic”, se constituie ca “o aventurd a cunoasterii” in care copilul ¢ participant activ pentru c& el intalneste probleme, situatii complexe pentru mintea lui de copil dar in grup, prin analize, dezbateri, descoperi raspunsurile la toate intrebatile, rezolva sarcini de invafare, se’simte responsabil si multumit in finalul lect Educatoarea trebuie si fie entuziasmati dupa fiecare reusit’, progres fnregistrat de grup sau de copil pentru pregitirea motivatiei urmitoarelor sarcini, Se spune deseori cd acei copii care au parte de dascali creativi vor fi $i ¢i creativi urmand modelul. PLEDOARIE PENTRU SCHIMBARE. 43. Calea de invatare pe care o parcurge copilul este determinata de metoda folositi. Aceasta “cale” devine cel mai spectaculos exercitiu de interactiune dintre mingile copiilor care ne bucura cénd observim progrese de la 0 perioada laalta, Lumea in care trdim se schimba gi o dati cu ea ji educafia. Sursele de informare pentru adulti si copii se multiplicd incat pentru cei atrasi de nou, de spectaculos, una pare mai atractiva decat alta. Observim zilnic in joaca copiilor 0 lume a lor care aduce comportamente, teme, idei, probleme absolut noi. Nu ne mai intrebim de unde le stiu. Acum stim cu tofii ca “oricine poate invata de oriunde”. Copiii primesc prin diferite canale prea multe informatii pe care mu le refin si nu nici capacitatea de selectie a acestora. Prin metodele interactive de grup copiii igi exerseazi capacitatea de a selecta, combina, invita lucruri de care vor avea nevoie in viata de scolar si de adult. ins conexiunile pe care acestia le fac uimese min‘ea unui adult. Deseori copiii descopera inainte cunostinjele pe care noi le-am planificat. Unii dintre dascalii si astizi le vorbese copiilor despre animale, anotimpuri ete. cu scopul de a asimila cat mai multe cunostinte, ti dorese enciclopedii. $i uneori chiar le reugesc. Ar trebui s& ne intrebiim dac& ce-i {nvafim pe copii sunt lucruri de care ei au nevoie. Bfortul copiilor trebuie sa fie unul intelectual, de exersare a proceselor psihice si de cunoastere, de abordarea altor demersuri intelectuale interdisciplinaré decat cele clasice prin studiul mediului coneret si prin corelafille claborate interactiv in care copiii isi asuma responsabilitifi, formuleaza si verifica solutii, elaboreazi sinteze in activititi de grup, intergrup, individval, in perechi. Ideile solufiile grupului au incdrcdtura afectiva. si originaltate atunci cand se respect principiul flexibilititi. Unii autori sustin ca specificul procesului creativ nu este reprezentat de solutionarea unor probleme ci de gisirea, identificarea, cdutarea, descoperirea problemelor.“4 METODE INTERACTIVE DE GRUP. Pentru alfii, formularea de rispunsuri ta intrebirile puse de educatoare pentru rezolvarea unor probleme nu are acelasi impact asupra formarii copiilor. De exempiu, formarea deprinderii “de a descoperi caile de a adresa intrebii si de a critice problemele”. Tor ce se intreprinde pentru modemizarea activitatii cu copii trebuie bine analizat pentru ca in final demersurile didactice s& fie in concordant cu particularititile de varsta si posibilitatile cognitive si practice ale copiilor. Stimularea creativititii este favorizata de metodele descrise in lucrare: 6/3/5, brainstorming, 6/6, etc., copii beneficiind de momente creative integrate in activittti gi jocuri eu scopul exersirii gindirii. Toate metodele prezentate stimuleazi comunicarea, activizarea tuturor copiilor, si formarea de capacitiji ca: spiritul critic constructiv, independengé in gAndire si actiune, gisirea unor idei creative, indriznefe de rezolvare a sarcinilor de invatare. Copiii descoperé o noua experienfi inter-relafionand in grupuri de invatare activa aceea de a studia, investiga si capit& incredere in capacitifile individuale si ale grupului. Importanfa metodelor interactive de grup Abordarea celor 60 de metode, tehnici, procedee prezentate in lucrare reprezinté un mod superior de instruire. Schimbarile intelectuale pe care le cuprind, cele verbale, de idei, opinii, de actiune, activizeaz’ copiii si-i motiveazi reducind stresul trait de educatoare si copii intr-o activitate traditionala, ATENTIE! Metodele cu variantele gi etapele lor concis prezentate de autoare tebuie sii fie predate ca un joc ou reguli. Ele actioneaz asupra modulut de gandire s1 de mamtestare a copulor. Prezentate ca niste jocuri de invatare, de cooperare, distractive, nu de concentrare, metodele interactive, invafa copiii si rezolve probleme cu care se confrunti, si ia decizii in grup si sa aplaneze conflictele. PLEDOARIE PENTRU SCHIMBARE 5 Aplicarea metodelor solicité timp, diversitate de idei, angajare in actiune, descoperirea unor noi valori, responsabilitate didactic’, incredere in ceca ce s-a soris si in capacitatea personal de a le aplica creator pentru cficientizarea procesul instructiv educativ. Situafiile de invatare rezolvate prin metode interactive de grup dezvolta copiilor gindirea democratic deoarece ei exerseazi gandirea critica si infeleg cc atunci cand analizeaz% un personaj, comportamentul unui copil, 0 fapti, 0 idee, un eveniment, ei criticd comportamentul, ideea, fapta nu critica personajul din poveste sau copilul, adultul. Metodele invaf copiii, c& un comportament intalnit in viata de zi cu zi poate fi criticat pentru a invlta cum s&-l evitim. Ei adue argumente, gisesc solufii, dau sfaturi din care cu tofii invata. Este insé importanté alegerea momentului din lectie, dintr-o zi, personajul-copil si fapta ui deoarece ele reprezinti punctul cheie in reusita aplicdrii metodei si mu trebuie s& afecteze copilul. Tocmai acesta este punctul forte al metodelor care introduc in dezbatere comportamente reale, cotidiene. Dupi fiecare metoda aplicatd se pot obtine performante pe care copii le percep si-i fac responsabili in rezolvarea sarcinilor de lucru viitoare. Copii {infeleg si observa c& implicarea lor este diferité, dar incurajafi isi vor cultiva dorinfa de a se implica in rezolvarea sarcinilor de grup. Grupul infelege prin exercitiu si nu-si marginalizeze partenerii de grup, si aiba ribdare cu ci, exersindu-si toleranfa reciproc. Metodele implica mult tact din partea dascalilor deoarece trebuie si-si adapteze stilul didactic in functie de tipul de copil timid, pesimist, agresiv, acaparator, netibdator pentru fiecare gisind gestul, mimica, interjectia, fntrebarea, sfatul, orientarea, lauda, refinerea, aprecierea, entuziasmul in concordanfi cu situatia si totul va fi ca la carte. Veti spune ca este foarte greu. Va vom raspunde, ca practicieni, c& aveti dreptate. Dar daci va cunoasteti foarte bine copii si problemele lor, vefi alege metodele adecvate, Veti obfine avantajele pe care acestea le oferd18 METODE INTERACTIVE DE GRUP in cadrul fiec&rei metode copii primesc sarcini de invafare. Acestea sunt foarte diferite de lao metodi/tchnicd la alta incat exploreazii o mare varietate de capacitifi. Sarcinile de lucru trebuie si indeplineasea anumite condifi: + sf fie transmis timpul alocat sarcinii de Iucry; + si fie descrisi gradual; + si fie legata de viata real + 88 ofere posiblitatea copiilor de a se autoevalua, corecta, de a comunica cu colegii; + in formularea Intrebarilor si se [oluseasca taxonomia lui Bloom. Nivel Tnfinitival ‘Complementul direct Gunoasterea | defini, a dobindi, a| Vocabular, termeni, (insusirea distinge, a identifica, a | elemente, fapte, cunostinjelor) | aminti, arecunoaste. exemple, evenimente, locuri, proprietat Inyelegerea ailustra, atransforma, a | Semnificatii, exemple, exprima,areprezenta, a _| relatii, fapte, interpreta, a diferentia, a | reprezentati, aranja, arearanja, a caracteriziri, factori, distinge,a demonstra, a | cauze, efecte. stabili, aexplica, a complete, a face. ‘Aplicarea a distruge, a generaliza, a | Tnformatii, situafi, stabili legaturi, a alege, a | efecte, metode, dezvolta, a organiza, a generaliziri, procese, utiliza, aclarifica, a corecta | fenomene, procedee. PLEDOARIE PENTRU SCHIMBARE. An Evaluarea | ajudeca,adecide,a —_| Precizie, grad de considera, a explica, a exactitate, erori, compara, a evalua, a ficient, utilitate, argument __| mijtoace. Pentru domeniul afectiv atitudinal Nivelul Tnfinitivul (acfiunea) | Complementul direct Atitudini ‘A accepta, a efectua, a | Acfiuni. Evenimente, especta, a persevera, | modele, rispunsuri, arezistaaurma,a | hotrari, conduite, diferentia, a sarcini, metode, | centraliza, adiscuta, a | realizari. | aproba, a aplauda, a | compara, a aprecia. Pentru domeniu psihomotor | Deprinderi ‘A executa, a produce, a] migciri, _operafii, prelucra, a produce, a|modele, _procese, constitui, a viziona, a| tehnici imita, a repeta, a reproduce, a aplica, a modifica, a descoperii, a realiza | naliza adistinge, a identifica, a | Elemente, concluzii, clasifica, a recunoaste,a__| teme, efecte, parti, diferentia, a analiza, a aranjamente, tehnici, compara. modele, evenimente. Sinteza a povesti, a relata, @ Structuri, modele, produce, a crea, a constitui, | produse, fapte, aclasifica, a modifica, a | fenomene, modalititi, propune, a formula, a mijloace. specifica, a sintetiza. + Pentru domeniul cognitiv (B.S. Bloom) in alegerea strategiilor pentru ca activitatea sA fie energicd specialistii recomanda si se find seama de stilurile de invatare individuale ale copiilor.METODE INTERACTIVE DE GRUP. ‘TIPUL VIZUAL ‘TIPUL AUDITIV * tojine repede ce aude vvedeinformatia +suare nevoie de suport intutiv + verfiekrezolvareasarcinii “Sutant )*ifelege explicaile metodei + priveste gi refine materialele care personalizsa2i metoda * se ajut ce culor, de materiale + asculta fara 8 se plictiseasca ilustrate pentr a rezolva o sarcind site ce vrea sf spuni cel care t von t TIPUL PRACTIC + infelege explicaille tehnice, problemele matematice, cexperiengele + refine ordinea evenimentelor + doreste si ating’ obiecte, imagini si agere, ok deplacere material existent + oferd ajutorul colegilor si rezolve o sarcind practic | solicits descori si rere 0 poveste, si Individuale de lexpliceo sarcind invéjare intre sarcinile de invatare si nivelul de asimilare al acestora de citre copii trebuie sf existe compatibilitate, Dac sarcina de invatare este clara, concis’, rezolvarea va fi rapid, cficienti altfel anevoioasi dar cu implicare, cdutiri, acceptari, renuntari, decizii prin implicarea intregului grup. Tocmai de aceea gradul de dificultate al sarcinii va fi mai mare, va provoca copiii la cdutiri, cercetiri, investigatii, pentru a descoperi misterul ascuns de sarcina de fnvatare. Grupul este provocat la relationare creativa prin metodele interactive de grup. Grupul in astfel de situafii isi coordoneaza actiunile, se ajuti reciproc, se incurejeaz8, negociaz’ solutile individuale, iar atunci cdnd au de reatizat un produs, fiecare igi aduce contributia in functie de abilitati, iar grupul apeleazd, incredinfeaz’ sarcini individuale, se completeaza apeland 1a inteligentele multiple. Metodele ajuti copiii si-si formeze personalitatea, sa se cunoasca, si-si descopere stilul propriu de gndire si actiune, si gi-l modeleze. fntr-un cuvant, invafa exersand — democratia Reprezentirile anterioare ale copiilor joacé un rol important in formularea dar mai ales in rezolvarea sarcinii. De aceea ar tebui inventariate aceste reprezentri pentru a ne baza pe ele atunci cfnd introducem o tem’, 0 metoda noua. Ele ajuti deseori copiii s8 depageasca obstacolele care blocheaza finvitarea si si faci combinafii, conexiuni intre reprezentirile diferite ale copiilor din grup si descoperirile lor prin contactul direct cu mediul pe care-1 PLEDOARIE PENTRU SCHIMBARE 19 exploreazi. Dacd vom Iuz in seam reprezentitile copiilor, metodele ii vor surprinde, Metodele au o putere mirifici daca le stipanim si le indrigim, le aplicim sistematic. Ajuté copiii si-si insuseascd un concept, un principiu de invatare sau un prineipiu democratic $i mai ales un anumit algoritm. Pentru rezolvarea sarcinilor de invatare exist mai multe “chei de investigare" (analize, comparatii, experimente, investigatii) pe care copiii fnvagi sa le foloseasca la descifrarea noilor concepte, idei, nofiuni, probleme. in concluzie, sarcinile de invafare se formuleazi in functie si in concordanti cu obiectivul metodei si al activititii care gizduieste noua strategie In activitati integrate, ele vizeaz de exemplu cunoasterea mediului, educatie pentru societate si educarea limbajului dar accentul va cidea pe demersurile intelectuale pe care metodele prezentate in lucrare le promoveaza Este foarte puternici totusi traditia demersului didactic invafat in pregitirea inifiala (vezi observare, convorbire, Lectura dupa imagini, joc didactic si exemplele ar putea continua), Programa pentru invafiméntul prescolar lasd ins libertatea de a ‘organiza cAt mai creativ si personalizat actul didactic. Dar, alegerea propriului demers, personalizat, modem, care si fie compatibil cu stilul didactic, eu obiectivele si continuturile activititilor este greoaie, nesigur’. Comportamentele si capacitiile prevazute de programa sunt relevante si se muleaza perfect pe metodele interactive de grup. © noua forma de invafare - Web Quest in carte este exemplificati practica Web Quest ca tehnicd modemé de invatare bazati pe ideea constructivist, privité ca 0 alternativd la metodele de Invajare uzuale. ‘Aceasti metodi implicd activ dup cum veti vedea atit educatoarea cat si copiii in activitati de cautari in spatiul Web si promoveazai strategiile de invajare prin cooperate. Web Quist este o activitate bazaté pe “formularea de probleme si de investigatie” in care o parte din cunostinfele copiilor sunt invatate prin contact, direct cu internetul, Copiii achizitioneaz’ cunostintele diverse apoi le integreazi, combina pentru rezolvarea sarcinilor formulate de adult. Avantajul este acela c& o tema poate fi extinsa pentru a dobéndi noi cunostinte. Pentru a demonstra ca si-au insugit ema parcursa copiii vor crea in grup sau individual un produs 5: asteapt o reactie on-line sau off-line. WWW oferd20 METODE INTERACTIVE DE GRUP ‘un spatiu privat pe internet unde utilizatorii (0 grup de copii, un grup, un copil, co famiie, educatoarea) isi pot prezenta proiectele si produsele realizete. Dup& cum se observa apar noi forme de invatare, relationare, la care suntem supusi si le facem fat& indiferent de varst invatarea continua reprezinti un stil de viati care conduce la modificarea aptitudinilor si atitudinilor noastre fata de educatie. Este vizibili nevoia de integrare a noilor strategii si chiar tehnologii. Comunicarea profesionala oferiti de intemet in curand nu va mai fi o oferta provocatoare ci 0 necesitate. Cu mulfi ani in urmd, in 1967, Edward de Bono a propus gindirea lateral ceea ce inseamni ,,rezolvarea unei probleme, abordarea din mai multe perspective a acelei probleme prin identificarea elementelor principale ale problemei si renunfarea la gindirea rigid’, mecanica, specific’ gindirii dascalului traditionalist.” Pentru a infelege cele afirmate si descifriim impreuni cateve puzzle-uri cce apeleazi Ia gandirea lateral, Rspunsul poate fi: Da Nu ‘Nerelevant Intreborea este: “Cand gandim lateral?” Réspunsul este: “atunci cdnd solufiile nu conduc Ia un rezultat”. fn aceasta situatie intervine géndirea laterale, schimband radical analiza probleme. Exemple: 1. Un copil se plimbi pe aleile parcului. in fata lui este o haiti de caini. Vede cum un caine se indreapti spre el. Copilul se ascunde dupa o banca. Care este explicatia? 2. Copilul intra fn clas& si cere o carte, Copiii ce? Acesta le mulfumeste $i iese din clasa. Se dezbat problemele ludnd in considerare experientele practice ale copiilor. Copifi Iucreazd in grupuri cu abilitati si cunostinfe eterogene. Ei decid demersul comun in a rezolva problema, a realiza un produs ca de ex. 0 poveste creata ce poate fi trimisa off-line. aduc 0 stropitoare. De PLEDOARIE PENTRU SCHIMBARE 24 + Metodele interactive de grup se pot combina intre ele sau cu cele traditionale, cu metode din aceeasi categorie. + Metodele traditionale nu se eliming, se modemizeaza, se combina, se modifica, se imbunititesc, se adapteaza. + Metodele prezentate in lucrare se selecteaz in functie de obiective, de confinutul de invatare si modul de integrare in structura lectiei. Sfaturi uw + Alegeti cu grij momental introducerii metodei in functie de colectivul de copii. + Rezolvati problemele metodologice care apar aplicind solutii interactive, Spatiul schimbarii Pentru aplicarea metodelor trebuie si organizim spafiul conform cerintelor (mobilierul, materialele specifice metodei si cele specifice sarcinilor de lucru). in timpul derularii demersului metodei, copiii gestioneazi acel spatiu pentru a-si realiza sarcinile. in anumite conditii il pot modifica pentru a fi functional pentru stilurile lor de invajare avind initiative creative ce fin de resursele existente: truse, jucdtii, jetoane, ilustratii, invafa si actioneze liber, s& exploreze spatiul in scopul de a°si rezolva sarcina didactica; s& argumenteze atunci cand introduc un material nou existent in sala de grup. Copiii se vid “stapanii” acelui spatiu i invatd si coopereze, si se accepte, si se asculte activ. Ei nu uitd ci vor fi evaluafi, de aceea mentin ordinea, iar cei ce incaled anumite reguli prestabilite vor fi atentionafi de cei prevzStori, constiinciosi si ordonafi. Nu uitati caleulatoral Calculatorul poate fi un sprijin in pregatirea activitatilor. Existenta unei baze de date actualizati periodic a devenit o necesitate, Existenfa cel putin a unui calculator, o imprimanta in stare de functionare si competenta de a lucra la calculator a educatoarei $1 copiilor trebuie sa constituie prioritate pentru fiecare dascil. Copiii pot desena diagrame, rezolva sarcini, accesa informajii despre problema, tema, sarcina de studiu. metoda pentru a fi infeleasd este prezentatd impreund ca materialele adecvate/specifice cerinfelor metodei. in acest capitol vom analiza succesiv materialele absolut necesare metodelor prezentate in lucrare. Dupa cum vefi observa aplicarea metodelor necesita existenta in sala de grupi a materialelor prezentate in tabelul de mai jos.2 METODE INTERACTIVE DE GRUP PLEDOARIE PENTRU SCHIMBARE a Am considerat necesara si initierea cadrelor didactice in acest demers (Cubut Tun cub seu totatiiea —|>seturi de imagint [> pentra a sti si-si organizeze pas cu pas integrarea metodelor in actul didactic. lcuburi cate tematici predati; tematice a ‘aceasti etapa se aplic’ pedagogia instmirii copiilor prin care-i +6 plicutescrise (deserie, + reviste; a sensibilizdm fat de ce va uma si-i punem in situafia de a compara ce vid lcompard, asociazi....) " |+cirftilustrate; + analizeazi, (materialul pregatit pentru fiecare metoda) cu ce va fi (metodologia aplicarii), + simboluri pentru copiti__ + pliante } aplica, (rostogolici, isteful, sti tot, J+ argumenteaza Echipamente didactice adecvate metodelor pa eas rem istul) — — “ilériuje | 6 palariute (alba, rosie, | reportofon, J interpreteaZi, petatertale act eri neal indi Ineagra, galben’, verde, [+ casetofon J+ se exprima liber, Metoda tee! ‘Alte materiale | | Rect indioare pea, glbent, verde, P 3 (Explocia [Tema (Tablouri /- provoaca interes +6 palariufe uriage |stelara |" 0 stelupd mare je Hustratii [rdeavolté [Mozaicul > “figa expert” |- imagini adecvate | clarificd si [° 5 stelufe mici | Siluete jcuriozitetes. js ecusoane ltemei de studiu jordoneaza |-Tabloul “Explozia |. chestionar de evaluare |cunostintele, stelara” (poate filustrat) IZotus | 8 lori de nufirmici _|Seturi de materiale [+ provoacd copii nr I-ealendare > exprimt proprite | Ofloare denufir mare tematice [sa emitd ipoteze olimbajului + coli cartonate colorate + reviste lexperiente si + Habirinturi Jasupra moduli de Jiferit A3 ca suport pentru |+ are limpresii j-rebusuri folosire limagin’ + citi deteriorate (Bula dubl | Dou cercuri de color’ |Fimagini din povesti [+ extrag asemanari (Patratele |+ set de 5 pitrate Tustrate de] F coopereea aiterite + jetoane, seturi desi deosebir: ldivicate |i diferite eiate im lpentra realizarea jucarif tm miniatura Ibucatele Jarcini obiecte +5 plicuri. [Predarea/ > imagine-text (fragmente + fotografii |r incredere in |Piramida si | suport de lucra / culegeri de ghicitori,|+ respecta reguli, linvigarea _literare insogite de imagini) |+carti ilustrate [relafionarea gi |diamantul + pitrate de culori diferite |descrieri, poezii, _|formuleazi \reciprocaé > palete cu intrebiri jr casetofon, casete —_ fasemiinarea |+ benzi din patrate de culori |fragmente literare _|definitii. + ecusoane fnregistrate lesponsabiltiior i tangimi iferte seturi de jetoane + coronite + tablouri | panou.cuo piramids _|tematice * portofolii cu imagini | panou cu un diamant. |» seturi de obiecte, lematice justi (Blazonul |= blazonul din caxton presat, > siluetele F analizeaza Icolorat si compartimentat |personajelor lcomparativ VaTENTIEN | suporturi metaforice | jetoane lconfimuturile THE" sepals Ktiosrea,legums, formi de |-portofolii eu Cantitatea de materiale didactice existente in clas, in dulapuri si sertare lanimal etc.) Inateraleilustrate nu este o garantie a reusitel activitiqit ; } structuri geometrice _tematice Se impune selectia atenta si expunerea vizi>ill, instructiuni de folosire + conturul tari, judetului__|+ simboturi _ cclar formulate, ama case oon ovale de anus) | iecere eae Deprinderea copiilor de a lucra impreund eficientizeazi invatarea mai |marimi si dous colori f+ jucirii Ieprezentirile ; . Iesemnul intrebirt,2” — (vobiecte I inteleg ales end sunt introduse jocuri creative, variate, atrctve care personalizeazi 0 + pl&cufe cu cuvinte sau lcontinuturile. anumita metoda. . jpropoziti simple Cerinfe: Fiecare grup si se doteze cu unul sau mai multe seturi de + sigeti lungi si scurte materiale prezentate in tabel.24 METODE INTERACTIVE DE GRUP Este important pentru copii si le cunoasci foarte bine (ceea ce presupune © instruire speciala - “Familiarizarea cu metoda si materialul didactic specific” prin jocuri-exercitiu, activititi practice) pentru a usura aplicarea demersului didectic al metodelor. Metodele prezentate in tabel prin materialul folosit inlaturd riscul de confuzie a etapelor si abundenta materialului didactic folosit haotic intr-o activitate Obiectivele ce vizeaza familiarizarea copiilor cu metodele sunt: ~ _initierea copiilor in utiizarea corecti a materialelor apartindnd unei anumite metode; - implicarea copiilor in realizarea practic& a materialelor prin activiti de desen, picturd, aplicatie practica. ~ descoperirea de cétre copii a utilizarii acestor materiale formuland predict ~ invifarea copiilor si analizeze un echipament; = descoperirea materialelor cu ajutorul unor ghicitori, descrieri, povestiri scurt, citate; - analiza caracteristicilor specifice materialelor a douk metode prin comparatie, a pistrarii materialelor si reuilizarii lor. Calitdile materialelor: - si fie realizate din material rezistent; - si aibi dimensiuni suficient de mari penta a corespunde altor materiale didactice, ele constituind suport pentru acestea; - _ si provoace copiii la intrebari; Alte obiective + si studieze alcdtuirea trusei specifice fiectrei metode; + si compuna si descompuna materialul pentru a invita algoritmul metodei; + si injeleaga rolul fiecrui clement, legiturile dintre elemente; + si construiascd si deseneze/aplice imaginea globala studiind un model, urménd ghidarea adultului sau din memorie. Aplicafiile contribuie la insusirea metodelor si reusita aplicari). PLEDOARIE PENTRU SCHIMBARE 25 Fisé metodologica pentru initierea copiilor in tehnica utilizarit materialelor Obiectiv — Initierea copiilor cu tehnica folosirii materialelor {ntelegerea rolului fiecdrui element care compune materialul (asezare, form’, culoare, dimensiune). Prin acest demers pregatim copiii pentru un nou tip de invafare; o invatare altemativa care cere documentarea prealabili a copiilor. Diagrama Diagramele contin imagini si plicute scrise cu cuvinte sau propozitii simple la grupele mari/pregatitoare. La celelalte cicluri de invafimant diagramele nu contin ilustratii. La prescolari ins pot fi realizate de educatoare si citite, descrise, interpretate, analizate, comparate de copii. Se mai pot realiza si de catre copii in timpul activitati, La inceput se introduc diagramele realizate de educatoare apoi treptat se concep de copii, dirijati de educatoare. Ei aleg imaginile, fac asocieri, cautd asemaniiri si deosebiri, elemente comune etc, Imaginile pot fi culese de copii din diverse publicatii si pot fi insofite chiar de stiri, curiozitati legate direct de continutul imaginilor. Exemplu: ploi, inundatii, incendii, accidente. Cerinja de bazi este: “atat materialele scrise ct 5i ilustratile culese, sa fie accesibile gi si provoace copii Ia reflectii™ Pentru ficcare metoda se pot crea portofolti tematice cu materiale pentru © anumitd metoda gi vor sta la dispozitia copiilor intr-un ,spayiu al schimbarit” Cu edt problemele studiate prin metode interactive si materiale folosite sunt de actualitate, cu atat creste motivatia si interesul copiilor pentru exersarea ‘indir laterale, critice, divergente. Reprezentaile sunt partenerii metodelor interactive. Demersul stiintific al metodelor integreazé reprezentirile tuturor copiilor pentru a obfine noi achiziti. intr-un demers stiintific se formuleaz problema, se emit ipoteze, se confrunti ipotezele cu faptele, se formuleaza explicafii comparative, Implicarea activa a copiilor intr-o activitate este esenfiala. De aceea metodele sunt favoritele unei activitdpi deoarece aduc noutate, trezesc