Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Mirela Steluţa Croitoru, Dreptul de Proprietate În Jurisprudenţa CEDO, Introducere, P. 3-77

    Uploaded by

    Biblioteca Publica de Drept
    82 views44 pages

    Original Title

    Mirela Steluţa Croitoru, Dreptul de Proprietate În Jurisprudenţa CEDO, Introducere, p. 3-77

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    82 views44 pages

    Mirela Steluţa Croitoru, Dreptul de Proprietate În Jurisprudenţa CEDO, Introducere, P. 3-77

    Uploaded by

    Biblioteca Publica de Drept

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 44
    Mirela Stelufa Croitoru Dreptul de proprietate in jurisprudenta CEDO = Dreptul laun proces echitabil = Dreptul laun recurs efectiv Copyright © 2010 Mirela Steluja Croitoru {ditura Hamangiu SRL Judecator la Curtea de Apel Bucuresti Editurd acreditati CNCSIS - Consiliul National al Cercetarii Stinjfice din invayamantul Superior Toate drepturile rezervate Editurii Hamangi. Nicio parte din aceasta lucrare nu poate fi copiat far8 acordul scris al Editurii Hamangiu Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a Romaniel CROITORU, MIRELA STELUTA de rie in jurisprudenfa CEDO / . n Pee pelo prop phall Dreptul de proprietate in 701" 8 078-606 522-149.3 jurisprudenta CEDO 34714) ree ee a eee | Editura Hamangiu: Vanzari: Bucuresti, Str. Col. Popeea 021.336.01.25 ir, 36, sector 5 031.425.4224 D OP.5,CP.91 031.579.00.65 Tel./Fax: Esmail: 021.336.0443, redactie@hamangiu.0 (031.805.8020 distributie@hamangiu.ro (031.805.8021 Introducere Articolul 1 din Protocolul nr. 1 determina continutul protectiei dreptului de pro- prietate, cuprinzind o prima norma, cu caracter general, care enunfd principiul ‘necesita respectarii dreptului de proprietate, si dou teze in aplicarea acesteia: prima supune anumitor condi posibilitatea privarii titularului de dreptul siu de proprietate si cea de-a doua reglementeazt modul de folosints a bunului obiect al acestui drept, in acord cu interesul general. Dreptul consacrat de art. 1 din Pro- tocolul nr. 1 este un drept fundamental al omului, drept substantial ce poate fi invocat in ordinea juridica interna de catre orice interesat. De aceea, consider de o important majora ca practicienii si cunoasc nu numai solutile instanfelor natio- nale, ci si evolugia jurisprudenjei Curfii Europene a Drepturilor Omului in acest domeniu. Instanfa european’ supune analizei sale orice pretins’ inciilcare a dreptului la respectarea bunurilor,reglementat de art. 1 din Primul Protocol aditio- nal la Convenfia european a drepturilor omului, atat din perspectiva dreptului substanial, dar si din punct de vedere al garantiilor procedurale pe care trebuie si le respecte procedura interna ce statueaza asupra dreptului de proprietate. Raportat la aceasta extindere jurisprudengiala a sferei de protectie oferttintere- sajilor de art. 1 din Protocolul nr. 1, am considerat necesar a cuprinde in lucrarea dle faya atat (cele mai elocvente) repere jurisprudentiale cu privire la acest drept substangial, cat si practica instanfei europene asupra celor dou’ drepturi proce- durale reglementate de Conventie, respectiv dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6 din Convenfie, si dreptul la un recurs efectiv, consacrat de art. 13 din Conventie. ‘Am realizat aceasta lucrare urmarind cele trei paliere ~ drept substangial, insotit de doua drepturi procedurale ~ nu numai din dorinfa de a oferi persoanelor inte resate 0 informare asupra jurisprudengei Curfii Europene, ci si din speranja de a veni in intémpinarea practicienilor care si iau in serios obligatia deontologicd de a se fine in permanent la curent cu evolujia dreptului, pe plan intern i interna- sional. ‘8 precizez c& lucrarea de fat cuprinde aproape 200 de hotirari si decizii ale Cunt Europene ale Drepturilor Omului, rezumate la esenja problemei de drept relevante pentru subiectul in discutie, intrucat hotirérea in extenso poate fi accesati pe internet. Prezentarea lucratil, pe scurt: in titlul refertor a art. 1 din Primul Protocol aditional la Conventia europeans a drepturilor omului, am cuprins analiza mai multor aspecte pe care le-am considerat utile pentru practicienii dreptului, respectiv: ofiunea de bun” in jurisprudenfa C.E.D.O,, in cadrul eareia sunt analizate drepturile ce intra sub protec roptul de proprietate si celelalte drepturi reale principale 3i accesorii, respectiv dreptul de servitute 51 dreptul de superficie; drepturile succesorale si dreptul de creani; = principiile aplicabile pentru stabilirea domeniului de aplicare al art, 1; in cadrul acestei sectiuni am incercat si realizez © sintez a practicli C.E.D.0. sub aspectul diferitelor jpoteze in care un teclamant poate pretinde o incalcare a drep- tului subiectiv garantat de art, 1 din Protocolul nr, 1: eclamantul dejine o hotdirre judecitoreasca irevocabila anterioar’ prin care se constatase calitatea sade proprietar asupra unui bun imobil, hotirdre ce a fost anulata in urma unui recurs fn anulare, iar pe fond actiunea a fost respinsa; reclamantul define o hotirare jude- Ccatoreasca irevocabild anterioara prin care i s-a recunoscut calitatea de proprietar legitim, iar actiunea tn anularea contractului de vanzare-cumpitare incheiat intre stat si locatari in temeiul Legit nt. 112/1995 este respins’; actiunea in revendicare este respinsi, ins In dispozitivul hotararii instanfa constat& nulitatea titlului sta- tului; aceasta constatare se regaseste in considerentele hotirarii judecatoresti, nu in dispozitiv; acjiunea in revendicare este respins’, prin aceeasi hotdrare instanja constatind valabilitatea ttlului statului; hotararea judecatoreasca irevocabila prin care reclamantului i se reconstituie dreptul de proprietate in procedura legilor fondului funciar nu menjioneazi amplasamentul terenului; reclamantul. define 0 hotarare judecatoreasca irevocabila prin care s.a dispus radierea dreptului de roprietate al statului din cartea funciard; reclamantul define 0 decizie admi- nistrativa. de restituire in natura sau. o decizie administrativa de_restituire prin «echivalent (emise in procedura reglementata de Legea nr, 18/1991 sau de Legea nr. 9/1998); decizia administrativa a fost confirmata in justitie; decizia administra- tiv a fost anulat’ prin hotarare judecdtoreasc’ irevocabil’; reclamantul a formulat Cerere de restituire in temeiul Legii nr. 112/1995 sau notificare in temeiul Legii nr. 10/2001, cu privire la un imobil nationalizat, demersuti care au ramas fara in rezultat, ete.; = nogiunea de , victims’ ~ diferitele ipoteze de incilcare a art. 1 din Protocolul nr. 1; jurisprudenfa CE.D.O. cu privire la art. 1 parag. 1 teza I din Protocolul nr. 1. Din punet de vedere al persoanei/autoritijii responsabile de nerespectarea dreptului de proprie- tate al reclamantului, ingerinfele reclamate de persoanele interesate au fost anali- zate din dou’ perspective, respectiv al situatiei in care reclamantul pune in discujie erespectarea dreptului de proprietate de catre o autoritate public’ (neexecutarea tunei hotirari judecdtoresti irevocabile, neexecutarea unei decizii administrative, hneexecutarea unui titl de proprietate emis in procedura Legii fondului funciar, eexecutarea intr-un termen tezonabil a unei hotirari judecdtoresti irevocabile, desfiinjarea intro cale extraordinar’ de atac a unei hotarari judecatoresti irevo- cabile, toate recunoscand dreptul de proprietate al petentului asupra unui imobil) si Iniroducere IX al situate’ in care reclamantul pune In discutie nerespectarea dreptului de proprie- tate de catre un particular = nofiunea de ,imposiblitate obiectiva” de executare (pe terenul asupra ci reclamantului i s-a reconstituivconstituitrestituit dreptul de proprietate prin hot rire judecdtoreasca irevocabil’ au fost emise ttluri de proprietate in favoarea unor teri lipsa cadrului legislativ; atribuirea unui teren pe un alt amplasament; lipsa de fonduri ete); ~ nofiunile de termen rezonabil si caracterul efectiv al executirii unet hotrari judecdtoresti (reclamantul a fost informat in timpul procesului de retrocedare despre existenja unor construct pe teren, hotararea judecdtoreasc’ de retrocedare thu a fost executata in termen rezonabil; motivele invocate de autoritatea admi- nistrativa pentru neexecutare au fost prezentate reclamantului Ttr-o procedura tn contradictoriu; reclamantul nu a fost convocat conform dispoziiilor legale pentru punerea in posesie ete:); — nofiunea de ,privare de bun” si jurisprudenja C.ED.O. cu privire la art. 1 parag. 1 teza a II-a din Protocolul nr. 1 (admiterea actiunii in revendicare intr-un ltigiu tntre particulari; confirmarea in justijie a dreptului de proprietate al tertului asupra aceluiasi teren reconstituiVretrocedat reclamantului; refuzul reclamantului de a accepta amplasamentul propus de comisia locala; imposibilitatea reclaman- tului de a redobiindi dreptul de proprietate asupra bunului imobil vandut de c&tre stat; vanzarea de citre stat a bunului altuia catre terfi de bund-credinga etc.) nofiunea de ,expropriere de facto”, cauze de tipul cauzei-pilot Brumarescu si cefecte similare recursului in anulare; = reglementarea folosinfei bunurilor in conformitate cu interesul general si jurisprudenta C.E.D.O, cu privire la art. 1 parag. 2 din Protocolul nr. 1 (aplicarea prevederilor O.U.G. nr. 40/1999; prelungirea de drept a contractelor de inchiriere in temeiul Legit nr. 17/1994 si al O.U.G. nr. 40/1999; schimbul obligatoriu de locuinge, reglementat prin O.U.G. nr. 40/1999) Cea de-a doua parte este rezervati analizei dreptului la un proces echitabil, consacrat de art. 6 parag. 1 din Conventie, ca drept procedural ce confine o serie de garanjii, ce trebuie respectate in aceeasi masura si intr-0 procedurit in care se discuta dreptul de proprietate al interesatului, cici instanfa european va analiza respectarea dreptului de proprietate intr-un spectru mai larg, atat. din punet de vedere al dreptuluisubstanfial, cat si al garangiilor oferite de dreptul intern sub aspect procedural. Acest titlu cuprinde cateva consideratii doctrinare (ca definitia, clasificarea, domeniul de aplicare — urmarind litigille cu caracter patrimonial dintre un parti- cular si 0 autoritate publicd, astfel de ltigiiintre doi particulari, respectiv aplica- tea _dreptului tn procedurile extraordinare ~ si conjinutul dreptului la un proces echitabil consacrat de art. 6 parag. 1 din Conventie), pe care am incercat s& — BRPRE Ge propreate in pateprumente CEDO lo simetizez cat mai pe scurt, pentru ca cititorul si. perceapa astfel mai facil prezentarea jurisprudenfiala ulterioara {in capitolul doi am cuprins hotirarile Curt Europene pe care le-am considerat afi relevante pentru problematica in discujie, pe care le-am sistematizat din tei perspective: ~ jurisprudenta C.E.D.O. cu privire la dreptul de acces la 0 instanfi, sectiune ce cuprinde, la randul sau, dreptul de acces la instanf’ in etapa de fond (aici am Feamintit, pe scurt, acele hotirari prin care instanja europeana a analizat conditile de admisibilitate a unei acjiuni — inadmisibilitatea actiunii impust de regula una- ‘imitaji fn actiunea in revendicare; inadmisibilitatea acfiunii decurgand din faptul 4 reclamantul nu a urmat procedura administrativa, prealabila; inadmisibilitatea actiunii datoraté autoritajii de Iucru judecat; aplicarea retroactiva. a legii civile; ‘efuzul instantelor de a examina legalitatea hotararilor autorit3tilor administrative; legislagia privind taxele de timbru; termenele procedurale pentru formularea unei acfiuni sau a unui alt act de procedural; dreptul de acces la instanga in caile ordi nnare de atac (aici am grupat acele hotarari prin care instanfa de la Strasbourg, a examinat termenele procedurale pentru introducerea cai de atac si regulile de procedura aplicabile in calle de atac); dreptul de acces la instanga in calle extraor- dinare de atac (secjiune ce cuprinde jurisprudenta C.E.D.O. cu privite la principiul securitajii raporturilor juridice th situatii specifice: admiterea unei acfiuni in reven- dicare; anularea unei hotirati judecitoresti irevocabile ca urmare a admiterii recursului in anulare formulat de Procurorul general sau introdus la solicitarea tuneia dintre pari; ca urmare a admiterié unei contestati in anulare sau a unei cereri de revizuire; redeschiderea unei proceduri ca urmare a admiteriicererii de repu- nere in termenul de declarare a cali ordinare de atac). Tot din punct de vedere al dreptului de acces la instanfaitrebuie refinute acele imprejuriri analizate de Curte care ar putea reprezenta »motive substanjiale si imperioase” pentru anularea unei hotirari definitive sau redeschiderea procedurii (eroarea de fapt; eroarea de drept constand tn aplicarea gresita a unor norme de drept procedural, respectiv a unor norme de drept substanyial; divergenfa de jurisprudenfa cu privire la interpretarea gi aplicarea legii; neparticiparea teqului la. procedurd; respectarea dreptului de Proprictate al fostului proprietar, recunoscut anterior prin hotardre judecdtoreascd irevocabil3; necompetenta instanfei; circumstanfe nou descoperite) si, in fine, dreptul de acces la instanfa in faza de executare sili (aici am considerat util Pentru tofi practicienii dreptului a face o sintez a acelor imprejurdri analizate de Curte ca intrand tn sfera nofiunii de motive exceptionale” ce pot justifica neexecutarea unei hotdrari judecatoresti definitive — imposibilitatea de identificare a bunului; insuficienga terenurilor; apartenenga terenului la domeniul public; invo- ccarea unor elemente de fapt; schimbarea situafiei de fapt; emiterea unor ttluri de proprietate in favoarea unor terji; lipsa fondurilor binesti; executarea prin echi- valent; comportamentul reclamantului creditor in procedura de executare silita; comportamentul autoritijilor debitoare in procedura de executare; hotirdrea judecitoreasca ce dispune restituirea unui teren nu precizeaz’ amplasamentul; Introducere XL absenja cadrulul legislativ; probele care au stat la baza reconstituirit dreptului de proprietate au fost declarate false; imprecizia cu care terenul este identificat in dispozitivul hotirati judecitoresti de retrocedare; situatia sociala. a debitorului persona fizict); rudenja C.E.D.0. cu privire la garantile oferite de art. 6 parag. 1 din in ceea ce priveste organizarea si compunerea instanfel (incompa- tibilitatea sau impartialitatea instanfei); garanjile cu privire la desfigurarea procesului (admisibilitatea si aprecierea Imijloacelor de proba; interpretarea legislajiei de catre instanjele interne; nerespec- area principiului contradictorialititii si al sanselor egale; durata procedurii; motivarea hotararilor judecatoresti; publicitatea sedinjei de judecata; pronunjarea hotararit judecitoresti in sedinf&. publica; antepronuntarea instanjei; omisiunea nstanjei de a se pronunja asupra unui capat de cerere sau asupra unui argument decisiv pentru solujionarea cauzei; aspecte privind citarea tn procedurile civile interne; incertitudinea jurisprudenfial&; acordarea asistentei juridice gratuite). Dupa cum aritam in preambul, dreptul. substantial garantat de art. 1 din Protocolul nr. 1 aditional la Conventie trebuie sa fie insotit de o serie de garanjii cu privite la desfisurarea proceduril in care se discuta dreptul de proprietate al intere- satului si, raportat la extinderea jurisprudengiala a sferei de protectie oferita de at. 1 din Protocolul nt. 1, am considerat necesar a cuprinde in lucrarea de fafa si cele dou’ drepturi procedurale reglementate de Conventie, respectiv dreptul la un proces echitabil garantat de art, 6 din Conventie si dreptul la un recurs efectiv consacrat de art. 13 din Conventie. In mod simetric, consideratiile doctrinare ~ referitoare la rafiunea reglementatil, definitia, clasificarea, natura juridic’, con- finutul si caracterele juridice ale dreptului la un recurs efectiv ~ am considerat a fi expuse cat mai pe scurt, din respectul cuvenit carjilor de reala valoare In acest domeniu, la care am ficut trimitere in mod repetat, precum si din dorinja de a cuprinde cat mai multe hotarari relevante ale Curfii pe acest subiect. Din exami- hrarea jurisprudengei Curtii Europene am descoperit cateva aspecte despre care consider ca au relevang’ in conturarea notiunii dreptului la un remediu intern efec- tiv: problema interferenfei sale cu dreptul la un proces echitabil garantat de art. 6 parag. 1 din Convengie; nofiunea de ,instanga” la care se referd textul art. 13; carac- tetul efectiv al remediului din perspectiva solujiei pronuntate de instanfa national’ regula privind epuizarea cailor inteme de atac in domeniul reglementat prin art. 41 din Convenie; admisibilitatea unei plangeri in situatia in care reclamantul nu a epuizat caile interne de atac; caile de recurs considerate efective de citre Curte; efectivitatea remediului intern in situatia tn care calea de atac ar fi trebuit pro- ovat impotriva unor particular. ‘Aviind in vedere numarul mare de cereri referitoare la problema proprietailor nationalizate (peste 1000 de cazuriinregistrate pe rolul Curtii Europene!, in luna februarie 2010 Curtea de la Strasbourg a decis aplicarea procedurit hotirri-pilot in dou dintre aceste cazuri, respectiv. cauza Atanasiu si Poenaru c. Romanied (referitoare la incalcarea dreptului la un proces echitabil prin lipsa accesului la un tribunal pentru a revendica un apartament nafionalizat si prin lipsa de celeritate a autortifilor administrative fn luarea unei decizii cu privte la notificarea formula de reclamante) si eauza Solon c. Roméniei (refertoare la imposibilitatea obsinerii de tre reclamant a despagubirilor la care avea dreptul conform Legii nr. 10/2001). Temeiuljuridie al hotarai-pilot este dat de art. 46 din Conventia europeans a drepturilor omului (potrivit c&uia statele semnatare sunt obligate si execute hota. farile C-E.D.O., iar Comitetul de Minis are rolul de a supraveghea executarea acestor hotirari) si de Rezolujia (2004) 3 din 12 mai 2004 privind hotararile feferitoare a probleme structurale fundamentale (potrivit careia Consiliul ‘de Minit a abilitat C.£.0.0. ca, atunci cand constati 0 incalcare a Convengiei, ,si identifice in hotirarile sale problema structural fundamentald si sursa,acestel Probleme, in special cand ar determina numeroase alte cerei,astiel ineat si ajute sSatele la gisirea unor solutii”), La momentul redactarii lucratii de fat, Curtea Europeana a Drepturilor Omului 2 pronunfat Hotirérea din data de 12 octombrie 2010 in cele doua cauze pilot, onstatand incalcarea dreptului a un proces echitabil previzut de art. 6 paray. 1 din Convengie, a. dreptului la proprietate previzut de art. 1 din Protocolul ne, 1 adiional la Conventie, precum si a art. 46 din Conventie. Totodat, CED.O. a

    You might also like