Tony Malim Ann Birch Sheila Hayward Psihologie 7 lesz, compatrataCoordonatorul colectieiPsihologie Prof. univ. dr. Constantin Paunescu W Psihologia exercité o anumit& fascinatie si genereazi o puternicd motivatie a cunoasterii dimensiunilor persona- litatii umane, dar accesul la continutul acestui domeniu este limitat, intrucat informatia psihologicd ramane in cea mai mare parte la un nivel de realizare de stricta specialitate. Colectia Psihologie isi propune s& ofere o imagine generali asupra comportamentului uman si o stimulare a interesului pentru domeniul psihologiei. Prin aportul stu de informatie la zi, completa si multidisciplinar’, colectia de fata, accesibila oricarei persoane care doreste s& isi structureze cultura general’, va contribui la un evident spor cognitiv, dar si la cunoasterea de sine, la care aspira cu indreptatire orice intelectual. in colectia Psihologie au aparut: © PROCESE COGNITIVE - Tony Malim « PERSPECTIVE iN PSIHOLOGIE - Alison Wadeley, Ann Birch, Tony Malim ¢ BIOPSIHOLOGIE - Sheila Hayward © DIFERENTE INTERINDIVIDUALE - Ann Birch, Tony Malim in colectia Psihologie vor aparea: PSIHOLOGIA DEZVOLTARII - Ann Birch PSIHOLOGIA SOCIALA - Tony Malim © CERCETARE SI METODE STATISTICE - Tony Malim, Ann Birch ° EDITURA TEHBNIC.BD Editie originala: Comparative Psychology Human and Animal Behaviour: a Sociobiological Approach Tony Malim, Ann Birch, Sheila Hayward Macmillan © Tony Malim, Ann Birch and Sheila Hayward 1996 First published 1996 by Macmillan Press LTD Houndmills, Basingstoke, Hampshire RG21 6XS and London Editia in limba romana: Copyright ©, 2000, S.C. Editura TEHNICA S.A. Toate drepturile asupra acestei editii sunt rezervate editurii. Adresa: S.C. Editura TEHNICA S.A. Piaja Presei Libere, 1 33 Bucuresti, Romania cod 71341 Coperta colectiei: ANDREI MANESCU Redactor: DANIELA-MAGDALENA DAVID Tehnoredactor: ANDREEA STAICU Bun de tipar: 31.01.2000; Coli de tipar: 16,5 C.ZU. 159.9 ISBN 973-31-1431-6 werare executaté la Togrofia .BUCURESTI NOI" ‘Sh. Hisovuki nt. 184, sector 1, Bucu Tel: 667 6428; Fax: 667 21 85 Centrale: 667 85 70 Aceasté lucrare doreste sd constituie 0 introducere in studiul comparativ al comportamentului uman si animal, punctul de plecare repre- centandu-l presiunile de natura evolutiva care au influentat comportamentul oamenilor si al animalelor, in capitolul 1 se oferd 0 imroducere in evolutia comportamentului distr-o perspectiv sociobiologicd, se creioneaza cdteva dintre principalele domenii de studiu i este inclus un comentariu asupra metodelor de studiu si a considerentelor etice implicate. Capitolul 2 urméareste felul in care comportamentul ~ ara cel innascut, cat si cel invéqat — intervine in adaptarea animalului la mediul de viata. in capitolul 3 atenjia se concentreaza, in special, asupra invafarti, fie ea simpla sau complexé. Capitolul 4 discuté problema comunicarii in lumea animald si prezinté la sfarsit incercarile facute in decursul timpului pentru a ‘nvaja animalele sa foloseascd limbajul uman. infinal, capitolul 5 vizeazé organizarea sociald a animalelor. Pe tot parcursul acestei carji s-a incercat ca studiul compor- tamentului animal sa fie folosit in vederea unei mai bune injelegeri a comportamentului uman. Dar, de vreme ce extrapolarea comportamentului animal asupra celui uman ar fi evident riscanta, atentia s-a oprit asupra acelor influenje care ii se aplicé amandurora, in mod similar. Ca $i in cazul celorlalte tucrari din aceasta serie, cartea de fagé doreste s& creioneze cat mai concis cu putinfa, un cadru alcéatuit din date comprehensive, cadru care va putea fi folosit drept punct de plecare pentru6 _Psihologie comparata un Studiu aprofundat. La ip sh L inceputul fiecérui capitol obiectivele care vor fi urmérit nN cel aera ; ite pe parcursul situ, i i i subcapitol exist o serie de intrebint Geet aie oe textul cu atenjie, studiind fiecare subcapitol pe rand. De ase! ; i a “menea, el poate revent asupra acestor intrebari pe mdsuré ce avanseaza in studiu. p Cartea se adreseazé, in special, studengs ; ilor psihologi, dar, in egalé masurd, tuturor celor interesati de studiul comportamentului animal. Suntem convinsi cd vefi gdsi aceasta lecturé nu numai plicutd, ci si provocatoare. Tony Malim Ann Birch Sheila Hayward 1, INTRODUCERE iN STUDIUL COMPORTAMENTULUI ANIMA! Introducere......... . Continuitate sau discontinuitate.. Mecanismul genetic si evoluti Darwinismul social... Psihologia comparati ca stiinfA aplicativa... Altruism si egoism... Altruismul reciproc. Alte exemple de comportament altruist Intrebari de autoevaluare.. Domenii de studiu. Etologia Sociobiologia Coevolutia gene - cultura intrebari de autoevaluare.. Metode de studiu al comportamentului animal... Metoda etologica.... Studiul de laborator al animalelor Studiile de laborator asupra condition&rii Studiul fiziologiei animalelor. Conelui intrebari de autoevaluare. Cateva consideratii etice Aspecte practice care trebuic refinute Considerati etice... . Alternative pentru cercetarea pe animal intrebari de autoevaluare.. Lecturi suplimentare . 2. INSTINCT $1 INVATARE IN MEDIUL NATURAL. Adaptarea la meditt.......coeeee Introducere ... Filogeneza....| ! | Dezvoltarea comportamentului individual... Motivati Psihologie comparaté Ritualizarea. Funcfiile ritualizirii Evolufia paralela, Ontogeneza .. Interactiunea dintre factor genetici si factorii de mediu Comportamentul instinctiv. Evolutia culturala... Importanta ingrijirii parentale de-a lungul ciclurilor de viata Interactiunea dintre adaptarea filogenetica si adaptarea ontogeneticé Teoria cdutarii optimale a surselor de hrana Rezumat Intrebari de autoevaluare .. Experienta timpurie. Imprinting-ul.. Perioadele critice/sensibile.... Componentele imprinting-ului. Funcfiile imprinting-ului Maturizarea Pattern-urile comportamentale si stimulii externi . i-semnal Stimuli Proprietatile stimulilor-semnal Comportamentele de transfer. Conflictul apropiere/evitare. Activitatile de substitutie (de vacuum) Comportamentele de transfer ale oamenilor Consecintele fiziologice ale stresului si Stresul moderat. Stresul sever sau persist Conflict si transfer Ameninjare si supunere Strategiile evolutive stabile (S ___ Situatiile complexe... intrebari de autoevaluare Motivatia homeostatica. Motivatia non-homeostatic Motivatia bazata pe stimuli externi.. Motivatia bazata pe stimuli interni . Interactiunea dintre stimulii interni si cei externi.. Teoriile motivatiei.. Teoriile homeostatice Teoriile non-homeostatice Cuprins 9 3. INVATARE SI COMPORTAMEN 4. COMUNICAREA iN LUMEA ANIMAL, Alte teorii ale motivatie .. Misurarea motivatiei Evaluarea modelelor motivatieci intrebari de autoevaluare Lecturi suplimentare.... Diferite tipuri de invatare. Ce este invatarea? invatarea prin asociere.. invatarea complexa... Haile cognitive... invatarea prin insight Seturile de invatare ntrebari de autoevaluare...... Studiul comparativ al invafarii si memori : Problomele intampinate de cercetirile comparative Date provenind din studii comparative. Comparafii privind dezvoltarea creierului. Teste comportamentale. . Concluziile studiilor comparative asupra invatari Gandesc animalele? Regula lui Lloyd Morgan si antropomorfismu Diferite tipuri de memori intrebari de autoevaluare.. . : Aplicatii ale teoriei invafarii in cazul oamenilor Terapiile comportamentale. Modificarea comportament Terapia comportamentala... O evaluare generala a terapi Biofeedback-ul invatarea programat Bazele teoretice. 2 Programele liniare ale lui Skinner... Evaluarea inva{arii programate....... intrebiri de autoevaluare. Lecturi suplimentare.... r comportamental Bazele comunicarii .. Lumea senzoriala a animalelor...10 _ Psihologie comparaté Stimulii-semnal .. Semnalele sociale Caracteristicile exagerat Sclectivitatea rispunsurilo: Mecanismul innascut de declansare ( , _ Reactia de alarm... intrebari de autoevaluare .. Comunicarea sociala. Moduri de comunicare Comunicarea tactila. Semnalele sonore. Semnalele chimice. Semnalele vizuale. Mesaj sau infeles | Metacomunicarea Intensificatori si activatori Eficienta comunic&rii sociale a animalelor.. Dansul albinelor.. . Céteva comentarii legate de descoperirile lui von Friscl __ Intrebari de autoevaluare .. Insusirea timbajului uman de cAtre animal | Introducere: Ce este limbajul? .. ; insusirea limbajului uman de citre animale Comparafii cu vorbirea copiilor. Evaluarea incercarilor de a invafa primatele folosirea limbajului uman Experimente cu alte speci Intelegere sau productie verbalai. invatarea model/rival.. . Evitarea semnalelor inconstiente date de antrenoi Evitarea semnalelor de asteptare Procedeul de calculare a scorului Cateva comparatii cu primatele non-uman , Comportamentul verbal al unui papagal gri aftican intrebari de autoevaluare....... . Lecturi suplimentare. 5. COMPORTAMENTUL S Formele organizirii sociale Avantajele grupurilor.. . Sistemul de caste al insectelor sociale Determinarea castelor. Repartizarea sarcinilor in cadrul sistemului de caste intrebari de autoevaluare . ev , Cuprins WA Teritoriu si organizare socialas. ‘Apirarea economic a teritoriulu Formele organizarii teritoriale. “ Teritoriu, organizare sociala si comportament de imperechere. Sistemul de imperechere gi teritoriul Accesul la un potential parten Insuficienfa resurselor de hrant Sansele de supraviefuire ale puilor.. Modelul conviefuirii poliginic Contributia masculilor.. intrebari de autoevaluare.. Dominanta social. Organizarea sociald a primatelor. erarhia gi rolul ei in supraviefuire Dominanfé si sex.. intrebari de auotevaluare. Paringi si urmagi.. Selectia sexuala ‘Abundenja resurselor dé hrand. Riscul predatorilor. Maturizarea precoce Mecanismele instinctive ale ingri Imprinting-ul Mecanismul atasamentului manifestat de mamifer Esecul atasamentului Selectia rudelor. : Interesele evolutive ale parintilor si ale urmasilor.. Céteva concluzi Intrebari de autoevaluare. Lecturi suplimentare .. BIBLIOGRAFIE.Culoarea este maro pal, cu pete, numai ca unii dintre noi trebuie sit invete asta pe pielea lor ... NTRODUCERE IN STUDIUL COMPORTAMENTULUI ANIMAL La sfargitul acestui capitol veti putea sa: 1. gasiti céteva argumente in sprijinul interesului pe care ar trebui si il manifeste psihologii fata de studierea animalelor; 2. explicati ce se intelege prin continuitate si discontinuitate in contextul relatiei om — animale; sa identificati principalele concepte ale teoriei lui Darwin asupra evolutiei si s& aratati ce legatura exista intre aceste concepte gi continuitate; 3. descrieti principalele momente ale procesului transmiterii genetice; 4. aratati ce se intelege prin perspectiva sociobiologica in cazul psihologiei comparate si sa identificati cateva dintre cele mai frecvente critici aduse acestei perspective; 5. descrieti principalele aspecte ale coevolutiei ereditate — cultura in cazul speciei umane; 6. intelegeti cAteva dintre metodele folosite in studiul comportamentului animal; 7. apreciati importanta existentei unor standarde etice in studiile efectuate asupra comportamentului animal. Pentru a se decide asupra titlului acestei lucr: i, autorii s-au confruntat cu o serie de dificultati. Desi cel de ,,Psihologie compa- rati* nu reflect in intregime punctul de vedere actual asupra14 Psihologie comparata comportamentului animal, acest d i a wy jcest domeniu ramane unul di areal ve aed ale Psihologiei. in acest sens, probabil este tata a Ee nea Pentru care a fost scrisi aceasta carte si Ses €a Se inscrie. Subtitlul ,,O abordare sociobiologi "4 ‘aptul ca, in cadrul tuturor speciilor animale si, Pecan Trebuie subliniat c& acest ucru nu inseamn& si motivarea bi bI cru nu inseamna si individului_ in Taport cu mentinerea spec el, exista situatii in care nevoia individului de a-si transmite genele poate duce la diversif icarea Spre sfarsitul acestui capitol vom discuta originea abordi nt sociobiol i i Ogice in studiul comportamentului animal si implicatiile INTRODUCERE In fond, de ce studiaza Psthologii animalele? lati cAteva , id sihologi ? Tata Vv © Comporta: animalelor este interesant in ste portamentul animalelor este inter Si in sine. Es principalul motiv al psihologilor j i ee Psihologilor interesati de studiul compor- 15 Introducere in studiul comportamentului animal © Adeseori, cunostintele dobandite prin studiul compor- tamentului animal pot da raspunsuri unor probleme legate de compor- tamentul uman. ¢Existé numeroase situatii in care oamenii gi animalele interactioneazi — de exemplu, la ferme sau in gradinile zoologice. Astfel, unele gradini zoologice au incetat si mai tina ursii polari in captivitate dupa ce studiul comportamentului lor a demonstrat ca acest lucru le poate provoca anumite tulburari mintale. ¢ Uneori, studiul animalelor este mai convenabil chiar si din punct de vedere practic, pentru cel putin doua motive: 1. Animalele se reproduc mai rapid, astfel incat pot fi mai usor urmirite de-a lungul mai multor generatii. 2. Animalele sunt mai usor de controlat. Orice experiment se bazeazi pe controlul variabilelor, ceea ce se poate obfine mai usor atunci cand subiectii sunt animale. Dar nu trebuie si uitam ca acest control are gi o laturd eticd, aspect asupra caruia vom reveni in acest capitol. Continuitate sau discontinuitate Piatra unghiulara este conceptul de continuitate intre oameni si animale, concept care ridic& numeroase probleme de ordin filozofic si religios. intrebarea este dacd oamenii si animalele sunt 0 creatie unica, iar intre evolutiile lor existé continuitate, sau daca oamenii si animalele sunt creatii distincte, separate, intre care nu exista nici o legatura. jn Cartea Genezei se spune: A facut Dumnezeu fiarele salbatice dup’ felul lor, si animalele domestice dupa felul lor, si toate taratoarele paméntului dupa felul lor. $i a vaizut Dumnezeu cd este bine. $i a zis Dumnezeu: ,,S facem om dup’ chipul si asemanarea Noastra. (Biblia, Cartea Facerii, cap. 1-25, 26)16 Psihologie comparata er adeseori ca, in conformitate cu aceste versete, toate 5 iv oamenii, sunt creatii distincte. C inte, ¢, inclus iii, . Cu alte cuvinte, i oameni $i animale existi aceasta di i a sta discontinuitate. D: ° : x aceasti - Dar, o data ce paheae eae discontinuitatii, studiul animalelor efectuat in inja de a dobandi si cunostini i i i pane $i stinfe despre oameni nu mai prezinta in 1859, Charles Darwi i ; : arwin publica Originea Speciil : | r iilor Origin of Species). In aceasta lucrare, el arata ci fi ne animale exist o legitura evolutiva, Seal 0 lega ca oamenii si anim: i de fapt, o creatie unica, in care sunt . a cuprinse mai multe specii, fiecare lutiei. Evident, a A i : ‘ : , aceasta afirmatie ae Teactia celor care interpretau Biblia in mod literal onsiderénd-o inspirata de cuvantul Domnului, dar — totodata a deschis drumul cercetiri iinti cetarilor stiintifice bazat tamentului uman cu cel animal. Me PS compara compor Mecanismul genetic si evolutia 1. Mecanj - : one seanismal genetic se refera la felul in care caracteristicile ji Sunt transmise urmasilor, in cadrul aceleiasi specii. Ori organism care se reproduce pe cale sexuali re biologied Teprezentata de gene. fn acest fel caracteristici vitale, detine o mostenire biologica sunt determinate numeroase an a caror suma formeazi enoti) j i ij jotipul. individului (hrana pe care o consuma, contextul acl i ee edi uml ona si a eee care pot fi observate. fn acest sens, cazul ism simplu, cum este cel al unei pl: : unui on plu i plante, este relevant. Tipul ae ge flori ue de fructe este determinat de genotip. inaltimea minima sunt si ele determinate geneti inal 5 nimi ic, dar inal Care 0 atinge, cuprinsa in aceste limi i : a tinge, mite, numarul de flori si 3 e lori si de fructe iptul c& va creste cu sau fara defecte pot fi determinate de medi, Probabil ca 4 simplii babil ci aceasta simplificare este excesiva, intrucat si suscep- Introducere in studiul comportamentului animal _17 tibilitatea plantei de a fi afectaté de anumiti daunatori sau de anumite boli poate fi la randul ei rezultatul mostenirii genetice. De asemenea, pot exista si defecte genetice care impiedica planta sé foloseascé maximal pentru crestere fertilitatea solului, ceea ce nu-i permite si se dezvolte perfect chiar si in cel mai bun mediu cu putinta. in cazul oamenilor, aceasta interactiune poate fi ilustratd prin fenomenul numit fenilcetonurie (FCU). Acesta este un defect genetic care face ca organismul anumitor indivizi s4 nu poati produce o enzima a c&rei principala functie consté in metabolizarea fenilalaninei, constituent de baz al multor alimente, mai ales al celor folosite zilnic. Acumularea fenilalaninei in sénge este toxic, ducnd la retard mintal si, in cazuri extreme, chiar la moarte. Aceste efecte pot fi prevenite daca se urmeaza o dieta stricta, cu continut proteic redus. Defectul genetic nu are efecte nocive in sine, dar, pentru a evita aparitia oricdror probleme, persoanele afectate trebuie sa urmeze o dieti foarte stricta. fn linii mari, principiile geneticii opereazd in modul urmator. Fiecare dintre celulele organismului contine acelasi material genetic, rezultat dintre unirea a doua celule germinative, provenind fiecare de la unul din cei doi parinti. Materialul genetic este depozitat in cromozomi, care sunt grupati pe perechi. in cazul omului, existé 23 asemenea perechi de cromozomi. Fiecare cromozom cuprinde doua lanturi, strans unite, de molecule de ADN, ale caror diferite segmente au fost identificate ca fiind genele care determina trasaturile genetice. Atunci cand celulele se divid prin procesul denumit mitozd, materialul genetic al celulei este duplicat, astfel incdt fiecare celula noua sa contina o copie. Genele purtate de fiecare pereche de cromozomi nu sunt intotdeauna identice. Fiecare dintre cele doud parti ale unei perechi de gene se numeste alelomorfa (sau aleld) si furnizeaza o forma alternativa a caracteristicii respective. De exemplu, un individ poate avea o gena alela pentru ochi albastri si una pentru ochi caprui, fiecare fiind mosteniti de la cate un parinte. in acest caz, el va avea ochi caprui, gena pentru ochi caprui fiind dominantd, in vreme ce cea pentru ochi albastri este recesivd. Ochii albastri nu vor aparea decat in conditiile in care ambii parinti ar avea ochi albastri, caz in care 4854 Grasnont “GH. ASACHI" Nasi