INFORMATICA JURIDICA CURS 1INTRODUCERE Cursul intitulat Informatica juridicd se studiaza in anul 1, semestrul I si vizeaza dobandirea de competente in domeniul informaticii aplicate. Dupa ce vei studia si vei invata modulul, vei dobandi urmatoarele competente generale: Obiectivele cadru pe care ti le propun sunt urmatoarele: ( Identificarea si infelegerea nofiunii de sistem de caleul 1 infelegerea notiunii de sistem mult imedia 1 Utilizarea programelor de calculator, specializate in elaborarea documentelor (1 Elaborarea unei documentatii specifice comunicarii 11 Aplicarea tehnicilor de munca eficienta in echipa multidisciplinara cu indeplinirea anumitor sarcini pe paliere ierarhice, bazate pe tehnologia informatiei 1, SISTEME DE CALCUL. Obiective specific La sfarsitul capitolului, vei avea capacitatea: 1 sa cunost i principalele componente fizice ale calculatorului 1 sa explici rolul acestor componente in functionarea calculatorului; (sa aleatuiesti o configuratie sistem optima din punct de vedere al raportului calitate/pret, in functie de intentia de lucru cu calculatorul Defi 1.1. Calculatorul electroni ie Calculatorul electronic este un aparat complex alcatuit din: 1 componente electronice; 1 componente mecanice si electromecanice; 11 precum si circuite electrice, capabil sa execute operatii aritmetice si logice pe baza de program.regrupare a elementelor precizate in definitie permite introducerea a doua notiuni de baza: HARDWARE - partea tare (izica) a calculatorului — elementele enumerative din prima parte a definitiei si SOFTWARE — totalitatea programelor de calculator. Arhitectura unui sistem de calcul defineste ansamblul integrat de unitii functionale, in conformitate cu un set de principii si reguli standardizate, forménd un tot unitar si avaind ca scop realizarea funcilor sistemului la un anumit standard de performanta. O schema simplificata a unui calculator electronic este prezentata in figura 1.1. Figura 1.1. Schema generala (simplificata) a unui calculator electronic 1,2. Parti componente de baza. Caracteristici principale ale acestora. 1.2.1. Unitatea centrala UC- unitatea centrala (CPU-Central Process Unit), construita pe baza de microprocesor. Un mic ‘amanunt: componenta electronica in care se executa instructiunile si se opereaza datele este Unitatea Arit metica si Logica (UAL) din microprocesor, loc in care se executa operatiile respective. Cateva caracteristici ce exprima performantele procesoarelor actuale: Tipul procesorutui — se refera la firma producatoare, tip si generatie. Cei doi mari constructori importanti sunt Intel si AMD (Advanced Micro Devices). Frecventa de lucru — se masoara in GHz si stabileste cate operatii pe secunda poate efectua procesorul. Uzual, la calculatoarele actuale, frecventa de lucru variaza intre 1 GHz si 3 GHz. Lungimea cuvantului — care se masoara in biti, si indica numarul de biti ce pot fi prelucrati simultan de procesor. Procesoarele actuale au lungimea de cuvant cuprinsa intre 16 si 64 biti. Viteza procesorului — se masoara in ,milioane de instructiuni pe secunda” (MIPS) sau in smilioane de operatii cu virgula mobila pe secunda” (Mflops). Viteza procesorului este insa 0 caracteristica ce reflecta contributia “insumata” a: tipului de procesor, a frecventei de lucru sia lungimii cuvantului. La calculatoarele actuale aceasta viteza este cuprinsa intre 600 si 1000 MIPS. Memoria cache (tampon) ~ are capacitatea indicata in multipli de octeti si are rolul de a memora un numar cét mai mare de instructiuni, preluate din memoria interna, spre a fi disponibile procesorului mai rapid, in vederea executarii lor, decdt accesate prin magistrala de la memoria de lucru. Exista procesoare cu memorii cache pe nivel 1 si 2.Numarul de nuclee - intr-un procesor sunt “inglobate” un numar mai mare de nucle, sau ores”, 2, 4, 6, 8 sau mai multe. Procesarea datelor si instructiunilor este mai rapida in interiorul procesorului cu mai multe nucle. . Memoria interna Este componenta din calculator in care trebuie sa se afle, temporar, programele si datele aferente, ‘tat datele cét si instructiunile ce compun programele sunt alcatuite din punctul de vedere extern, al utilizatorului din litere, cifre si caractere speciale. Pentru a putea fi memorate si prelucrate de calculator ele trebuie convertite in cod binar. Codul binar foloseste numai doua simboluri pentru reprezentarea informatiilor si anume cifrele 0 sil. O cifra binara care poate avea numai doua valori 1 sau 0 se numeste BIT, prescurtarea de la binary digit (cifra binara). Pentru a putea memora caracterele cu care se lucreaza in mod obisnuit: litere mari si mici, caractere speciale, operatori aritmetici si logici s-a impus la nivel mondial o standardizare, reprezentata de un sistem de codificare binara a acestora, denumit ASCII - American Standard Code for Information Interchange. Acest standard utilizeaza un sit de 8 biti, care se numeste byte sau octet. Exemplu: literei A fi corespunde conform codificarii ASCII un octet ai carui bi urmatoarea configuratie 01000001 Bit-ul, reprezinta unitatea elementara d memorie. Capacitatea de memorare (numarul de octeti) reprezinta o caracteristica importanta in ceea ce priveste aprecierea performantelor unui calculator. Progresul tehnologic s-a reflectat prin cresterea capacitatii de stocare si a vitezei de lucru a circuitelor de memorie. Capacitatea de ‘memorare foloseste urmatoarele unitati de masura: 1 1 Kilobyte = 1024 bytes (2'° bytes) ) 1 Megabyte = 1024 Kb (2'° kilobytes) = 2” bytes 0.1 Gigabyte = 1024 Mb (2'° megabytes) = 2” bytes 11 Terabyte = 1024 Gb (2'" gigabytes) = 2” bytes 011 Pentabyte = 1024 Tb (2'” terabytes) = 2’ bytes 0.1 Exabyte = 1024 Pb (2"” pentabytes) = 2 bytes 0 1 Zettabyte = 1024 Eb (2'° exabytes) = 2” bytes. 0.1 Yottabyte = 1024 Zb (2'” zettabytes) = 2 bytes De remarcat faptul ca de la multiplul Tb spre finalul listei de multipli, cel putin la nivelul actual, nu se folosese multiplii respectivi la exprimarea capacitatii memoriilor interne. Memoriile interne sunt de doua tipuri mari: memorie ROM (Read Only Memory) - memorie nevolatila si memorie RAM (Random Access Memory) ~ memorie cu acces dinamic, acesta fiind tipul de memorie in care se afla programele si datele. Exista diferite variante constructive pentru memoriile RAM: DDRAM, SDRAM, DDR2, DDR3,.... etc. Pentru a manipula cu mai multa operativitate numerele mari si codurile instructiunilor complexe de program, s-a introdus termenul de cuvant de memorie — word, cu variantele: semicuvant — halfword si dublu cuvant — double word. iformatie, iar octetul (byte) unitatea adresabila dePrimele PC-uri au fost proiectate pentru a lucra cu cuvinte de 8 biti, apoi s-a trecut la cuvantul de 16 biti, in prezent generalizindu-se tehnologia pe 32 de biti. in ultima perioada calculatoarele pe 64 de biti sunt cele oferite de piafa de specialitate. Memoria sistemelor de calcul este caracterizata de urmatorii parametri a. capacitatea — reprezinta numarul maxim de bytes pe care fi poate stoca memoria la un moment dat; capacitatea se exprima in mult iplii de bytes: KB, MB, GB, TB; b. timpul de acces — reprezinta intervalul de timp dintre solicitarea unei date/informat memorie si obtinerea ei: At=b-h unde At—timpul de acces ti momentul solicitarii unei date/informatii din memorie t)— momentul obtinerii datei/informatiei solicitate ¢. rata de transfer reprezinta numarul de bytes ce se transfera in/din memorie intr-o unitate de timp; d, modularitatea reprezinta posibilitatea divizarii memoriei in module de memorie cu 0 anumita capacitate, cu posibilitatea ext inderii in functie de configuratie. Tinand cont de definitia memoriei interne, se recomanda 0 capacitate a memoriei RAM cat mai mare. in felul acesta in memoria interna vor putea fi incarcate, pentru execufie programe mai mare gi date mai multe, ceea ce va avea drept rezultat o execufie rapida a programelor. 1.3. Echipamente periferice Echipamentele periferice sunt componentele ce permit introducerea, extragerea si memorarea datelor si programelor. Clasificarea acestora se face dupa functia pe care 0 au si din acest punct de vedere exista cele trei categorii, mai sus amintite. ‘Trebuie remarcat faptul ca programele, initial, si orice tip de date se afla in afara calculatorului, Ja noi oamenii. Programele si datele trebuie sa ajunga in interiorul acestuia pentru a putea fi prelucrate, deci, necesitatea unor astfel de aparate care sa permita aceasta operatie, de introducere. Odata prelucrate datele, rezultatele se obtin in memoria interna a calculatoarelor si trebuie sa existe posibilitatea sa vedem aceste rezultate. De aici necesitatea unor aparate care sa permita aflarea rezultatelor la exteriorul calculatorului. Apoi cantitatea de date ce trebuie memorate este in continua crestere. Este nevoie, deci, de aparate care sa permita stocarea unui volum din ce in ce mai mare de date. lata explicat, pe scurt, necesitatea echipamentelor periferice. 1.3.1. Echipamente periferice de intrare (de introducere) Echipamentele periferice de intrare (introducere) permit vehicularea datelor de la exterior, acolo unde acestea se afla, spre interiorul calculatorului, spre memoria interna. Tastatura, face parte din configuratia minima a oricarui calculator si serveste la introducerea informatilor de orice natura - date, programe, comenzi. Tastaturile au evoluat odata cu evolutia calculatoarelor, de la cele mai diverse, spre 0 standardizare atat a functiilor acestora cét si a numarului de taste, a modului de simbolizare si deorganizare (dispunere) a acestora. Astfel o tastatura standard, pentru a putea realiza functiile pentru care este destinata, dispune de urmatoarele tipuri de taste: ‘Taste alfa-numerice dispuse in zona centrala a tastaturii servesc pentru introducerea textelor alfa-numerice, a caracterelor speciale si a unor comenzi (caracterele alfabetice pot fi introduse in format majuscul sau minuscul); ‘Taste numerice cu ajutorul carora se introduc date numerice. Acestea sunt dispuse in doua zone: un grup de taste numerotate de la 0 la 9 dispuse pe un singur rand deasupra tastelor alfabetice si un alt grup simbolizate tot cu cifrele 0-9 avand o dispunere matriceala, plasate in partea dreapta a tastaturii (acestea sunt utilizate pentru introducerea rapida a datelor, indeosebi de catre operator cu rutina). Unele taste numerice au functii duble si sunt simbolizate corespunzator. Taste functionale simbolizate cu F1,F2,..F12, servesc pentru lansarea unor comenzi sau activarea unor functii diferite de la un produs software (program) la altul. Taste pentru deplasarea cursorului si a textului pe ecran care grupeaza tastele cu sageti, tasta TAB si tastele urmatoare: PgDn - determina deplasarea inainte a textului cu 0 pagina-ecran; PgUp - face deplasarea inapoi a textului cu 0 pagina-ecran; HOME - muta cursorul in coltul din stnga sus, daca se afla pe prima coloana, indiferent de linie, ‘sau muta cursorul la inceputul liniei curente; END - pozitioneaza cursorul la sfarsitul liniei curente, sau in coltul din stanga jos, daca se afla pe ultima coloana a unei linii. ‘Taste pentru schimbarea functiei altor taste folosite individual sau apasate in combinatie cu una sau doua taste: CAPS-LOCK - este 0 tasia comutator care face trecerea de la scrierea alfanumerica cu majuscule (ltere mari) la scrierea cu minuscule (litere mici) si invers. Aceasta tasta este in legatura cu un indicator luminos, cu acelasi nume. Prin actionarea tastei indicatorul luminos se aprinde, caz in care se introduc majuscule, sau se stinge, caz in care se introduc minuscule. SHIFT - are aceeasi functie ca si CAPS-LOCK insa are efect numai cat este tinuta apasat impreuna cu tastele litere, Pentru tastele cu doua randuri de caractere, prin apasarea pe aceasta tasta in acelasi timp cu o tasta cu doua caractere(cele doua caractere se afla pe verticala pe tasta) se obfine caracterul de sus. ALT - actionata impreuna cu alte taste determina generarea unei comenzi sau chiat a unor instructiuni de program (ex. in limbajul BASIC); CTRL - se utilizeaza in combinatie cu alte taste pentru generarea si transmiterea unor comenzi de control si dirijare. Pe tastaturi se afla céte doua taste SHIFT si CTRL, fiecare dintre acestea avand aceeasi functie. Taste pentru control si corectie Din aceasta categorie fac parte tastele care servesc pentru corectii intr -un text afisat sau, pentru controlul unor functii ale sistemului cum sunt: PAUSE/BREAK - suspenda temporar afisarea liniilor pe ecran sau, in asociere cu tasta CTRL, poate sa suspende executia unui program. (Reluarea afisarii sau executiei programului astfel intrerupt, se face actiondnd o tasta oarecare); PRINT-SCRN - tipareste pe imprimanta continutul ecranului; Confinutul ecranului este memorat in memoria interna si poate fi introdus in orice program prin operafiunea de “lipire(paste)”.ENTER - marcheaza terminarea unei linii introdusa de la tastatura (0 comanda, o instructiune sau o linie de date) si transmiterea acesteia catre calculator, concomitent cu avansul la randul (linia) urmator; ESC - suspenda executia programului sau a comenzii curente si face sa se revina la pasul (ecranul) imediat anterior, in functie de context; INSERT - este o tasta alternativa care selecteaza fie modul de lucru INSERT, ciind orice ca tastat se insereaza in pozitia cursorului, fie modul de lucru EDIT, cénd caracterul tastat il substituie pe cel din dreptul cursorului; DEL - sterge caracterul din dreptul cursorului; BACKSPACE - sterge primul caracter de la stinga cursorului La stergerea de caractere daca in dreapta cursorului se afla alte caractere, acestea se translateaza spre stnga cu o pozitie pentru fiecare apasare pe tasta de stergere. Fiecare tasta are asociat_un cod numeric, care este un cod ASCII numit cod de scanare. Microprocesorul este capabil sa sesizeze momentul apasarii unei taste si momentul eliberarii sale putind genera repetitiv codul de scanare al tastei mentinute in pozitia apasat. Dupa modul cum sunt dispuse tastele alfabetice, tastaturile sunt standardizate in doua tipuri: - tastatura de tip anglo-saxon la care tastele alfabetice incep cu literele Q WERT Y.. - tastatura de tip francez la care tastele alfabetice incep cu literele A ZER TY. Figura 1.1. Imagine tastatura Tastaturile au un cod intern propriu care poate fi schimbat prin comenzi de configurare, in functie de particularitatile tarii in care se utilizeaza tastatura respectiva ~ Control Panel; Regional settings sau Clock, Language, Region. Secventa de mai sus poate diferi in functie de versiunea de sistem de operare Windows care se afla instalata pe calculator. Chiar daca expresiile sunt putin diferite, se vor cauta in Control Panel: regional setting, language, region. Exemplul de mai jos este din sistemul de operare Windows Vista Enterprise. In vizualizarea Clasic View, se va cauta pictograma: Regional and Language.ese con i = Keyboards and Keyboards and other input languages To change your keyboard or input language click Change keyboards. Display language o install or uninstall languages that Windows can use in menus and dialogs, click install uninstall languages. Figura 1.3. Cadrul Keyboard and Language Click pe Change keyboards... va deschide o fereastra ca in figura urmaroare, 1.4. in aceasta fereastra se va afisa fereastra derulanta prin selectarea butonului 1. Din lista se va alege Romanian si apoi butonul 2, Add. in fereastra alaturata, se va afisa zona 3, care precizeaza faptul ca s-a intodus tastatura roméneasca. A nu se uita apasarea pe butonul Apply(4), care sa confirme manevrele efectuate.Tia Text Services and Gereral | Language Bar| Advanced Key Senge = tenons + Select ene of the stalled input languages to use as the defi for a pat feds. bnetaled senices Select the services that you wart foreach input language shown in let. Use the Add and Remove butions to modfy ths bt Figura 1.4, Introducerea unui alt tip de tastatura in orice moment este activa doar o singura tastatura. Pentru a putea utiliza orice alta tastatura instalata pe calculator, trebuie realizata comutarea. Acesta operafiune se poate realiza astfel: 1. in zona de notificare de pe bara de stare(partea din dreapta-jos) se afigeaza pictogramele: Click pe imaginea tastaturii deschide fereastra ca in figura 1.4. Romanian (Legacy) Romanian (Standard) Romanian (Programmers) Figura 1.4, Alegerea tipului de tastatura Click pe simbolul RO, va deschide o ferastra ca in figura 1.5.2 English (United States) ¥ 90 Romanian (Romania) Show the Language bar Figura 1.5. Alegerea tipului de tastatura 2. Cu ajutorul tastaturii, prin combinafia Alt + Shift (ambele taste din partea sténga a tastaturii) se realizeaza comutarea intre tastaturi. De retinut ca prin activarea tastaturii pentru limba romana au loc niste “mutatii” ale unor caractere. in imaginile urmatoare se poate vedea un astfel de caz. Este doar un exemplu. in funofie de tastatura proprie calculatorului, apar unele modificari. ‘Figura 1.7. Exemplu de tastatura romaneasca (2)Figura 1.9, Exemplu de tastatura romdneasca (4) Scanner-ul reprezinta un echipament optional in cadrul unui sistem de calcul, care se utilizeaza pentru captarea imaginilor statice in vederea prelucrarii acestora cu calculatorul. Cu ajutorul unui sistem de senzori, scanner-ul preia imagini, desene si texte, pe care le scaneaza si le transmite calculatorului care le memoreaza, sub forma unor fisiere, dupa care acestea pot fi supuse prelucrarii. Operatia se mai numeste si digitizare deoarece in acest proces are loc conversia A/D, adica analog-digital. Senzorii scanner-ului se numesc celule CCD (Charge Coupled Device), care sunt de fapt condensatori incarcati electric si sensibili la lumina. Operatia de scanare consta in impartirea imaginii in puncte individuale numite pixeli, prin luminarea imaginilor, care sunt apoi percepute prin intermediul senzorilor, in functie de intensitatea luminii. Intensitatea luminii depinde, la randul ei, de conturul si luminozitatea imaginii scanate. O categorie aparte de programe, OCR (Optical Character Recoginiton), vine in sprijinul utilizatorului la scanarea textelor, care prin aceasta operatiune are acces la textul introdus doar in mod grafic, acces la pixel, prin “convertirea” imaginii caracterelor in codurile ASCII corespunzatoare, in acest mod dandu-se posibilitatea folosirii unui program din categoria editoarelor de texte.Figura 1.10, Imagine seanner de birou (sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi% C8 %99ier:Scanner.view.750pix.ipg ) Rezultatul scanarii este vizibil in imaginea 1.11 Figura 1.11, Imagine scanner de birou (sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi% C8 %99ier:Scanner.rhino.750pix,jpg )Camera foto digitala si aparatul video digital sunt alte doua exemple de echipamente periferice de intrare. Camera foto digitala permite introducerea imaginilor statice. Aparatul video digital permite introducerea imaginilor in miscare, dar si a sunetelor, aceste aparate fiind prevazute si cu microfoane in ambele cazuri are loc conversia A/D, care permite astfel memorarea si apoi prelucrarea imaginilor captate ‘CAMERA FOTO DIGITALA - ELEMENTE COMPONENTE Figura 1.12. Parti componente mari ale aparatului foto digital Tot in aceasta categorie, as introduce si MOUSE-ul. Acest dispozitiv periferic poate fi privit ca 0 “prelungire” a degetului aratator pe ecranul calculatorului. Forma implicita a cursorului este o sageata, a carui varf vine tocmai sasugereze functia de a arata, de a indica. Aceasta forma poate fi insa personalizata, dupa dorinta utilizatorului, Mouse-ul a trecut din categoria perifericelor optionale, in categoria celor obligatorii, pe masura ce au fost create programe si sisteme de programe care sunt greu de manipulat fara mouse, si pe masura ce au fost realizate anumite interfete grafice care-1 ajuta pe utilizator sa se orienteze cu usurinta pe ecran. Pentru utilizarea mouse-ului este necesara cunoasterea unor termeni specifici: - cursor - semnifica simbolul afisat pe ecran specific mouse-ului, avand forme diferite in functie de programul in exploatare, pozitia lui pe ecran etc. si constituie mijlocul de reper al optiunilor; - elie (click) - semnifica apasarea si apoi eliberarea rapida a butonului din stanga sau dreapta mouse-ului avand ca efect selectarea, activarea sau marcarea unei optiuni, unui meniu, submeniusau comenzi; in mod implicit cfnd se vorbeste despre click, se apasa pe butonul din stanga a mouse-ului; daca apasarea trebuie sa se faca pe butonul din dreapta, atunci se precizeaza in mod expres acest lucru; 0 apasare pe butonul din stnga are drept raspuns selectarea obiectului aflat “in spatele cursorului mouse-lui - dublu clic (double click) - semnifica doua clicuri de mouse care se succed la un interval foarte scurt, si care conduc la lansarea in executie a unor programe sau executia unor comenzi simple; - glisare (drag) - semnifica deplasarea mouse-ului tinand butonul din stinga apasat, avind ca efect marcarea unui text, mutarea unor obiecte sau ferestre, copierea, etc in timpul utilizarii, mouse-ul se deplaseaza pe masa de lucru, utilizatorul urmarind pe ecran ccursorul acestuia ce se va deplasa in acelasi sens. Se pot astfel activa comenzi din meniurile Windows, sau comenzi specifice anumitor programe, afisate pe ecran si care pot fi activate, printr-un clic sau doua clicuri, prin actionarea butoanelor mouse-ului. Butonul din stinga se apasa cu degetul aratator de la mana dreapta, butonul din drepta se apasa cu degetul mijlociu al aceleiasi maini Pentru persoanele cu mana indemanatica stinga, se pot seta functiile butoanelor invers, pentru a utiliza mana sténga si aceleasi degete. Control Panel, Mouse, ca in figura 1.13. Aceasta setare reprezinta o functie a sistemului de operare. Figura 1.13. Butonul de setare a schimbarii funefiilor butoanelor mouse-ul 1.3.2. Echipamente periferice de iesire (de extragere) Aceste echipamente permit vizualizarea rezultatelor obtinute prin prelucrarea datelor de catre programele puse in lucru, indiferent de natura lor: date numerice, texte, imagini grafice stati ‘sau in miscare.Monitorul sau display-ul sau ecranul reprezinta componenta care impreuna cu tastatura face parte din configuratia de baza a oricarui calculator personal, fiind destinat pentru afisarea, pe ecran, a informatiilor alfanumerice si grafice. Monitoarele prezinta urmatoarele caracteristici mai importante: - calitatea grafica a afisarii; mensiunea ecranului (diagonala) si dimensiunile imaginii afisate; = numarul de culoris - viteza de lucru; - gradul de periculozitate al radiatiilor pe care le emite. Exista doua moduri distincte de afisare a informatiilor pe ecran: modul text sau alfanumeric si modu! grafic. Calitatea grafica este asigurata de doua elemente: 0 definitia; 1 rezoluti Definitia monitorului este data de dimensiunea punctelor ce formeaza imaginea. Punctul ca unitate elementara de imagine se numeste pixel. Cu cat dimensiunea unui punct este mai mica, cu atat definitia este mai buna si cu ct numarul de puncte este mai dens, spunem ca rezolutia este mai buna. in ce priveste definitia, in productia de monitoare, s-a ajuns la o valoare standard de 0,28 mm pentru diametrul unui pixel, valoare intalnita la majoritatea ecranelor, fiind considerata 0 definitie buna. Exista si variante de monitoare cu definitie superioara, cu diametrul unui pixel sub 0,28 mm. Pentru producerea imaginii “se genereaza” pe ecran un fascicol de drepte paralele orizontale care se intersecteaza cu un fascicol de drepte paralele verticale. La intersectii se afla pixel obfindndu-se astfel o matrice Rezolutia desemneaza dimensiunea matricei de pixeli pe care 0 poate afisa monitorul, deci numarul maxim de puncte ce pot fi afisate pe suprafata unui ecran. Nu s-a ajuns la 0 standardizare deplina dat fiind diversitatea monitoarelor si numarul mare de producatori. Rezoluia reprezinta un produs neefectuat intre numarul de pixeli de pe orizontala care se ‘inmultese cu numarul de pixeli de pe verticala. Cateva rezolutii: 640x480, 800x600, 1024x768, 1280x800, 1280x1024, 1600x1200, 1680x1050, 1920x1200. Dimensiunea ecranului este reprezentata de marimea diagonalei exprimata in inches. Dimensiunile mai frecvent intalnite sunt de 14; 15; 17; 19; 21 inches. Pentru prelucrari imagini video se recomanda rezolutii mai mari. Dimensiunile afisari se refera la posibilitatea monitorului de a reda imagini in doua sau trei dimensiuni. Cele cu trei dimensiuni sunt mult mai costisitoare si nu se utilizeaza in mod curent. Imaginea afisata pe monitor poate fi reglata si manual, putandu-se interveni asupra luminozitatii, contrastului, pozitiei si geometriei imaginii, borduri, culori ete. ‘Trebuie mentionata placa video, care este componenta in care se formeaza continutul imagini Aceasta este memorata in ceea ce se numeste memoria video, o memorie tot de tipul RAM, dincare, circuite specializate citesc si afiseaza imaginea, Practic imaginea se reafigeaza cu o viteza care defineste rata de refresh, 60Hz fiind viteza utilizata cel mai adesea. Pentru lucrul cu imagini video se recomanda placi grafice speciale pentru astfel de preluerari De retinut necesitatea concordantei dintre posibilitatile de “construire” a imaginii de catre placa video si posibilitatile de redare oferite de catre monitor, in ceea ce priveste rezolutia si numarul de culori Exista mai multe tehnologii pentru obtinerea imagi acestea in urmatoarele categor Monitoarele cu tub catodic — Cathod Ray Tube (CRT) - sunt pe cale de disparitie. Acestea sunt construite si functioneaza pe principiul tubului cinescop. Radiatiile relativ mari, dar si consumul mare de energie reprezint a doua dintre dezavantajele acestui tip de monitoare. Monitoare cu cristale lichide (LCD-uri). Monitoare cu LED-uri organice Monitoare laser. ii pe ecran, tehnologii care le impart pe Figura 1.14. Monitor CRT. (sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi% C8 % 99ier: Belinea-monitor19crt,jpg ) Figura 1.15. Monitor LCD. (sursa: http://www.evomag.ro/MONITOARE-Monitoare-LCD/BenQ-Monitor- LCD-24-G2420HDB-45842.htm! )Imprimanta reprezinta o componenta periferica optionala utilizata pentru obtinerea datelor parite pe documente sau hart ie obisnuita. Spre deosebire de alte echipamente periferice, imprimantele sunt fabricate intr-o gama foarte mare, in diverse tipuri si de catre un mare numar de firme. Principalele caracteristici dupa care se disting diferite tipuri de imprimante sunt: - mecanismul de tiparire si principiul de functionare; - viteza de tiparite; - dimensiunea liniei tiparite; - calitatea grafica a tiparirii (rezolutia); - memoria proprie; - existenta unui limbaj propriu (POSTSCRIPT); - fiabilitatea si costul. (Cea mai frecventa clasificare a imprimantelor se face dupa tehnologia utilizata pentru obtinerea imaginii. Pe-urile folosesc urmatoarele tipuri de imprimante: - imprimante matriceale; ~ imprimante cu jet de cerneal ~ imprimante laser; - imprimante cu transfer termic, care spre deosebire de toate cele prezentate mai sus necesita utilizarea hartiei termo sensibile. Pentru imprimante apare problema consumabilelor, panglica tusata, cartus de cerneala, toner si hartie. Alegerea unei imprimante va trebui sa tina cont nu numai de pretul de achizitie al acesteia, dar si de viteza de imprimare (numar de foi pe minut), numarul de exemplare ce poate fi obtinut cu consumabilul specific tehnologiei de imprimare. Pentru a alege imprimanta potrivita unei activitati va trebui sa se raspunda cat mai pre urmatoarele intrebar pe ce tip de hartie, ca dimensiuni, voi lista? - voi lista doar alb-negru sau gi color? - céte pagini voi lista intr-o unitate de timp (zi, saptamana, luna)? Raspunsurile la aceste intrebari vor conduce la alegerea optima a imprimantei. Vanzatorii de astfel de echipamente specifica aceste detalii in ofertele catre client. Figura 1.16. Imaginea unei imprimante (sursa: http://sergyyu.blogspot.com/2008/06/principiile-de-functionareimprimantei.html)Hartia, ca suport al imaginii, este un suport nereutilizabil. Din acest motiv, pentru situajiile unde este necesar a se lista, dar aruncarea hartiei ar insemna o mare risipa, s-a inventat hartia electronica, e-paper. Anul 1970 a mareat aparitia hartiei Gyricon, Hartia electronica poate fi imprimata”, apoi stearsa si rescrisa. Ploterele sunt imprimante speciale, utilizate in special in proiectarea asistata de calculator, dar in ultima vreme si pentru obtinerea unor produse de relatii publice si publicitate, deci in domeniul comunicarii. Ploterele pot utiliza hartie AO, ca lafime, lungimea putdnd fi oricat de mare. Suportul poate fi hartie obignuita sau orice alt material Figura 1.18. Imagine ploter (sursa: http://www.printechelectronic.ro/plotere.htm )1.3.3. Echipamente periferice de memorare Comporta doua elemente: unitatea si suportul; suportul are o capacitate de memorare asemenea memoriei interne. Iata cele mai uzuale echipamente din aceasta categorie: FDD (floppy disk, sau dise flexibil), 1.44Mo 3.5”, 100Mo; Figura 1.19, Interior de FD (sursa: http:/www-google.ro(scarch? ‘sa=X &eindQySTYXMIpCE- way sqDADg&isqi HDD (hard disk) 40Go, 80Go, 100Go, 120Go,. Figura 1.20. Interior de HDD (sursa: hit:/rowikipediaorg wiki/FiSC8%99ier:Hard_disk_head_%28HDRI%29,jpx ) CD compact disc, 720 Mo; a (sursa: hitp:‘e+Googletpq=imagine fep&slient=psyab&source-hp& phx=1.&oq=fotografies +unitateved &aq=f&aqi=&ugl=&ys_ sm=Rgs_upl= bay DVD (Digital Video Disc), cu capacitati de 4Gb, 8Gb Stick de memorie (SD, SSD) 2Gb, 4Gb, 8Gb, 16Gb, 32Gb sunt uzuale pe piata. Capacitatea de memorare a acestora este in cont inua crestere. > Figura 1.22. Memorii USB si SSD (sursa: https/www.oktal.ro/carduri+¢memorie/fitrw/Tip-Tip-Memory %20Stick%20Pro%20Duol Unitatile de interfata sunt dispozitive ce permit comunicatia intre doua echipamente cu caracterist ici functionale diferite. impreuna cu magistralele, unitatile de interfata reprezinta totalitatea circuitelor prin care echipamentele de intrare/iesire precum si unitatile de memorie externa sau alte componente, se conecteaza la unitatea centrala. Denumirea de interfata este generica, pentru ca in realitate fiecare dintre acestea are o denumire proprie cum ar fi: adaptor video, driver de disc, modem, controler etc. Magistralele sunt ansambluri de circuite prin care se realizeaza circulatia datelor in cadrul unui sistem de calcul. Doua sunt functiile importante ale magistralelor intr-un sistem de calcul si anume: - asigura legatura fizica si comunicatia intre diferite componente ale calculatorului; - asigura fluxul datelor in interiorul calculatorului, in t impul prelucrarii acestora si a fluxului de semnale care intretin sistemul in stare de functionare. Denumirea de "magistrale" a fost data acestor circuite tocmai pentru a sublinia importanta lor in realizarea comunicarii intre componentele calculatorului. Fluxul datelor pe magistrale este paralel si se realizeaza pe 8, 16, 32 sau 64 de biti, in functie de natura informatiilor si de performantele placii de baza.eecne Leomroer_—) cache Tome Fe we] WO UU Figura 1.23. Magistrala calculator (sursa:https/www.studentladrept.th’wp-content/uploads/documents)Curs208%20-% 20T1C.paf Conectorii sunt extremitati (socturi) ale placii de baza, prevazute cu seturi de terminale prin intermediul carora sunt conectate placile de extensie la magistralele calculatorului. Numarul conectorilor difera in functie de tipul placii de baza. Sarcina de lucru 1 Cereti de la 2 sau 3 firme ce vind calculatoare configuratii pentru prelucrari obisnuite (texte, tabele simple, navigare pe net) si configuratii pentru prelucrari video si audio. Scrieti pe 0 foaie concluziile la comparatia dintre configuratiile pe care le aveti. Cautati solutia cea mai eficienta din punct de vedere calitate/pret. Cereti, de asemenea o ofera de imprimante, in care sa fie specificate viteza, numarul de exemplare pe unitatea de consumabil. Faceti 0 analiza economica a ofertelor. Rezumat in prezentul modul se evidentiaza componentele Hardware ale calculatorului, componente ce nu pot functiona de la sine, ele functioneaza pe baza celei de-a doua componente ce va fi explicata in modulul urmator. UC-ul este componenta in care se executa instructiunile, adica, de fapt, se opereaza datele. Memoria interna este componenta in care trebuie sa se afle temporar programele si datele aferente. Echipamentele periferice permit vehicularea datelor si memorarea acestora.Bibliografie minimala Fatu T. s.a, (1998). Sisteme de operare. Editura Pro Juventute. Panfiloiu Gheorghe. Note de curs. Suport magnetic.