Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • NP 42 2000 Normativ Constructii Metalice - Prescriptiile Generale de Proiectare

    Uploaded by

    adaniliu
    2 views120 pages

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    2 views120 pages

    NP 42 2000 Normativ Constructii Metalice - Prescriptiile Generale de Proiectare

    Uploaded by

    adaniliu

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 120
    MINISTERUL LUCRARILOR MUBLICE, TRANSPORTURILOR S1.LOCUINTEL NORMATIV PRIVIND PRESCRIPTIILE GENERALE DE PROJECTARE. VERIFICAREA Elaborat de: PRIN CALCUL A ELEMENTELOR DE CONSTRUCTII METALICE SI A IMBINARILOR ACESTORA ORIGING INDICATIV NP 042-20 maaan UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI Rector: unt, Prof. dr. ing. Petre Patrut prof. dr. ing, Eugen Chesaru Prof. dr. ing. Lucian Negrei Cont. dr. ing. Serban Dima Cont. dr. ing. Daniela Preda ing. Paul loan ing. Mihai Coveiant g- Bogdan Stefinescu ing. Adrian Prodescu ‘sist. ing. Dragos Voiculeseu Prof. dr. ing. Dan Dubina Prof. dr. ing. Liviu Gideanu Sef lucrdri dr. ing. Mircea Georgescu Sef lucrdri dr. ing. Daniel Grecea - Asist. dr. ing. Raul Zabaria ACADEMIA ROMANA; PILIALA TIMISOARA, CENTRUL DE CERCETARI TEHNICE, FUNDAMENTALE $1 AVANSATE, : LABORATOR DE CONSTRUCTI METALICE Ing, Viorel Ungureanu Ing. Florea Dinu Avizat de: : i DIRECTIA PROGRAME CERCETARE $1 REGLEMENTARI : TEHNICE . aE Director: ing. OCTAVIAN MANOIU, Responsabil luerare MLPA’ ing. Eugenia Cap.0. Cap. Cap. Cap. 3. Cap. 4, Cap. 5. Cap. 6, Protas Introducere Baze de caleul Marerile. Stizi limind de serviciu... Stari Ymité ulin 3.1. Elemente de baza. 5.2, Calculul solicit 5.3. Chusificarea see{iunilor transversal 5.4, Rezistenfa sectiumilor transversale... 3.5, Rezistenfa clementelor.. 5 lor la voalare produsé de forfecare.. 5.2, Rezisten|a inimilor la ineSreati trarsversale. 5.8. Struct trngutate. 5.9. Elemente compuse comprimate... mbinari supuse la solicitii statioe 6.1, Blemente de bazi. 6.2, Imterseefii de axe nnn - 6.3. lmnbindti solictate ta forfecare sup ge eforturilor ait 6.4. Clasificarea imbinitilor une 6.5. Imbinr realizate cu suruburi,nitoi sau axe de 6.6, Jmbindri sudate. 6.7. lmbinai hibrid 6.8. imbindri eu eclise zabrele., . 6.11. Baze de stalpi.. Cap. 7. Fabricaré gi montaj... 321 Cap, 8, Conceptia gi dimensionarea asistate de experimentare 336 105 TORATATIV PRIViND FRESCRIPTTILE GENERALE BE Tada PROICTARE, VERIFICAREA PRIN CALCUL A Neos BLEMENTELOR DE CONSTRUCTI METALICE $1.4 IMBINARILOR ACESTORS 4% ORIGINAL @ oe ESERORD 0. PREFATA 0.1, OBIECTIVELE EUROCODURILOR (1) Burocodurile stracturate suyeroazfi un ansambli de norme pentew cafculal structural si geotebmic al luerarilor de cladivi yi de yeni civil 2) Ele sum éestinate si servenscd ca documente de referinlé pentru tumiltoarele aspecte a) St dovedeasci confonnitatca Iuctivilor de yeniu civil cu exigentele esen ctivelorprivind Produsele de Consttetii(D. P oO ») sf serveasel dropt cadru pent stabiliren specifica ilor tehnice armonizate ale produsolor de consti {3)_Ele nu tratea2d probleme (aspecte} de execute gi de inspeetie (control) decal in masusa in care este necesar xi se precizeze calitalea produsclor de constructt si gradu) satsficator de realizare pentru a fi conform cu ipolezele adoptatein-regatile de calcul. : : (4) Pani cind ansamblul’ specificatiilor tehnice arménizate privind produscle ca si metodele de control ale performantelor acesiora vor fi disponibile, edteva Eurocoduri structurale trateuzk anumite dspecte in cdteva anexe informative. t shan de ‘Aprobar de UNIVERSITATEA TEHNICA OE MINISTRUL LUCRARILOR PUSLICE $1 ‘CONSTRUCTHI BUCURESTI ‘AMENAJARI TERITORIULU? {Cu ondinul ar 28 N 422.08 2000 16 (CCE) a avait iniliativa de a demara 0 blu de reguti tehnice armenizate pentea caleutul Iueririlor de consirueti (olidiri) zi de geniv civil. ceguli dextinate a Fi titizate, pentrw Tneeput, cao alternativa li dlferitele roglementari tn vigoare in title membre gi pe ene-ulterior sé le inlocuiased, Acoste regu tehinice au primit atanei numele de "EUROCODURI STRUCTURALE", (2) in 1990, dupa consultarea statclor membre, CCE a transfert aceasth ‘und (activitate) de deavoluare (detalicre), de diftzare si aduccre la zi Eurocodusilor structurale edtre CEN (Comitetul European de Nomar) $i Secretarial Asociafici Enropene « Liberului Schimb (ABLE) a acceptat si se asocieze activititii CEN. (3) Coiitetul tehnie CEN /TC - 250 este Eurocodurilor structurale, 0.3, PROGRAMUL EUROCODURILOR (1) Activitatoa este in eu de desfgurare asunia éifertelor ficeare avand; in general, mai multe piri: EN 1991 Eurocode I Bazcle de ealeul gi set asupra steturilor EN 1992 Euocode 2 Caleulul strucuriloriin bet EN 1993 Burocode 3 Caleulal scructurilor EN 1994. Eurocode a Calcul! struéturilor mixte (ofl = beton) EN 1995 Envocode 5 Calewtll sttucturilordin lem EN 1996 Eurecode 6 Caleulil structailardin zidirie EN 1997. Ewrocade 7 Cateuld eotehnie EN 1998 Eurocode & Rezisteniastructuriler In scism Mai mult, uenftorut Eurocode posibil de adauyat programulu: EN 1999 urocode 9 Caleutulstructutilr di alwminin (2) Subcomitete separate au fost aleatuite de CEN. T@ 250 penta Eurocodurile menjionate mai'sus, . (3) Aceasti parte a Eurocodului siructiral veferitar Ia enfeulul structurilor in ojel, care, sub divactia CCE, a fost finalizat si aprobat pentru.publicare, este edital de CEN en Norma Eurepeani Experimentali (ENV) pentru 0 dlurati initialé de rei ani, (3) Accusté norma experimentala este desti experimentaie ti cadral ealeuluui etd parti nei aplicatii practice (5) La finalul unei perionde de citea doi ani, membrii CEN vor fi invi Formuleze camentatii oficiale care vor fi lace in considerare pent deverminavea activi (6) Pind atunei, renetile yi comentariile asupra acestei nore cxperimentale vor trebui adresate Seeretaviatului sunbeomitetahi CEN / TC 250/ SC 3 la mmitoarea.adresi:'BS7 Standatds,2 Park Strect London WIA + 2BS sau la organisrnal vostra de standardizate rational, 0.4. DOCUMENTUL DE APLICARE NATIONAL (DAN) (1) Pentru ea si se pont excrcita -responsabilitilile-autortdtiter statelor membre in materic de siguianfa, sindtate gi alte puncte acoperite de exigentele esentiale.a DPC, s-au atribuit diversete elemente de sigoran{s, in seest ENV, valori indicative care sunt identifieate prin ineadtares lor ini-ain Sreptunghi. Revine obligayia autoritiilor fleedrui stat membru si atcibuie valori definitive acestor elemente de sigurants, @) Un aumar de norme-insofitoare. armionizate, inclusiv Eurceodurile care stabilese valoriie actinailor de duot Tweeonsiderace. (in-ealeul), cum ‘ar ft ‘xisurile impuse pent protectic contta incendiului, na vor fi disponibile in ‘momentit publicirii acestci. inorme.-experimentate. Este in. eonsecinta previzut ca un Document de-Aplicare National (DAN) care séidea valorile definitive elemenielor de siguranta, si fact xeferci la normele insositoare compatibile si sé precizeze directivele nationale:de aplicare a acestel norme experimentale, adica si sc publice de edtre fiecare stat membru san de cate ‘organismul sit de normare (Standardizare) (3) Ese previzut en uceasti norma experimental si fie’ utilizata Sencomitent.cu DAN jn vigoaie'in ara unde olidirea sau Iucravea de genin civil este sinuata. 108 0.5, PUNCTE SPECI EXPERIMENTALE ICE ALE ACESTEI NORME 0.5.1, Generatitati (1)_ Obiectul EC 3 este definie Ia pet. 1.1.1. sia acestel parti din EC 3 este definit la 1.1.2. Parqile aditionale ale Erocad 3 care sunt previzute (stint indicate) Ia pet. 1.1.3. ele vor acopert aplicati! sau (ehnologil adifionate si ‘vor completa neeasti parte, 2) In cedcut witizitit acestei norme experimontale in practied, este locul si se nttagi o atenjie particulars ipotezelor si condijilor precizate in 1.3 @) Cu oeazia ciaborssii acestei norme experimentale, au fost prewitite documente justificative, formulind comenirii si aducand justificari diversolor presctiptii ale acestei norme. 0.5.2. Utiicarea anexefor (1) Noua capitole ale acestei norme experimentale sunt compleiate ett fnexe, uncle aviind earseter normativ altele cu caracter informativ, (2) Anexele cu caraster normativ au acelagi siatut ca $i capitolele cérora acestes se raporteazi. Cea mai mare parte din ncestea au fost introduse Pentty 9 extraye, in scopul clarificérii parfii principale a textului, uncle ‘eguli de aplicare foarte detaliate cate nu sunt necesare deeat i cazuri particulare. 4.5.3. Concéptul de Norme de Referinta (1) Usilizavea acestei norme experimentate neces referirea (raportarca) {a diversete nonne ale CEN si ISO, Acestew surt utilizate pentru a defi caracteristicite produsclor si procedeelor.pe eare.le-2 propus a fi aplioabile cv ocazia stabiliti regulilor de calcul. (2) Accasti norma experimentalé menfioneazi zece "Notmne de refetinis" detaliate in anexa B care au un caracter norrrativ. Fiecare "Norma de referina" face referire ta totalitalea sau la 0 parte dintr-wun mumnar oarccare de nore CEN gi sat SO. Atunci efind se fice veferire la norme CEN sau ISO caren sunt inci disponibile, este locul de a “consulta Documental de Aplicave National, pentn a eunoagte normele ce trebuie etilizate in schimb. Se presupume c& numai nuaniele si calitétile cuprinse in anexa B (normativ) vot fi utiizate pentru clidiri yi lucrani iu civil ealeulate cu aceasti norma expezimentala. 0.5.4, Ofeluri de conswructiisudabile 2) © norma de produs important citatt in normcle de referintd ale ofelurilor sudabile de construct este nota enwopeana EN 10025 in care se cevidentiaza nuantele (mareile} Fe 360, Fe 430 si Fe 510. (2) in acelagi timp, norma EN 10025 se refer’ de asemenea gi Is alte nhanie de otel in afara color tre marci sudabile. Este cunoscut faptul cf, chiar pentru aceste troi marci de ofel, pentru care experienta le-a probat Nidabilitatea, specificatiile normei EN 10025 sunt astfe incit unele ofchuri aprovizionate ar putea, respectind inira totul toleranfele de compozitic chimict, si prezinte dificuliati de sudare, In consecin (normativ) i B.2.1..(6) referitoare la sudabititatca ofchurilor, exigent ec considerare en ocazia aprovizionarii eu ofeluri in (3) Mijloaccle de a objine o sudabilitate convenabili nu au fost specificate in aceasta norms experimental. Fotusi, norma EN 10025.defineste valorile Procentiale ale earbomilui echivalent (CEV) cate poate fi negociat cu funizorii de produse de ore! pontmu a asigura o buna sudabiliate. 0.5.5. Coofteienti partiall de siguranté pentru recstenta (1) Aceast® norma experimentalé di, pentru calculul structurilor din ofcl, reguli generale cave pun in evident stBrle limité ale elementeler, precum riperea ta taetione, cedarea (colapsul) davoraté Fenomenului'de instabiitte sau cedarea imbinarilor, mene, veguli particulare selatve la ealculul eladivitor eum pentru stistari, gtingi, grinzi eu zibrele yi imbinici grind - 2) Cea mai mare parte a reyulilor a fost ealibratd plecand de la rezultatcle icercatilor pentru a objine valori realiste ale coeficiemtilor par siguranta 74, ponte rezistenta, (4) in seopul de a nu avea o mare varictate de valor ale cosfieientului au fost stabilite doua categori: || aplicabil rezistenjelor bazate pe limita de elasticitate f, (de exemplu pentnt toate fenonsencle de instabilitate) ‘Yay 1,25 aplicabil rezistentetor bazate pe rezistenta ultima de tractiane f, (de exemple pentru rezisienja sectiunilor nete Ia traciune sau pentru rezistenta sumiburilor sau sudurilor), (5) Tots, in eazul particular al profilclor I iaminste la cald, eu seetiune transversalé de elasa I+, Tncovoiale dup axa tire si rd pericolul pievdcrii stabilicai, ca si tn eazul clementelor tntinge a e@ver dimensionare este guvernati de rezistenta plastica a scefiunii trarisversale, s-a yisit, ca urmare a studiilor de calibrare operate pe date furnizale de producitorii de ofcluri ‘europene, €3 distibutia statistied a (oleranjelor yeomerree gi a limitelor de lostickzate ar putes jostifien reduceren coficientului yyy de In 1,1 la 1,0. fn perspectiva acestei conchuzii, # fast introdusé o categorie Yu pentru a permite statolar membre de a alege fie Yy=1,1, fie 7yy=,0. 0.5.6, Fabricare (uzinare) $i montaj (1) Copitolul 7 al scestei norme experimental este destinat si indice nivelul ‘minimal al calitifii executiei si foleranfele normale care au fost considerate cu ocazia grabilitii regulilor de calcul date tn aceastd normd. (2) in acest capitol se indie’ proiectantului infermaiite core-i sunt necesare {n cazul unei stucturi parieulare, de modul definiriiexigenielor de execuyie. (3) Mai mult, el defineste jocurile normale $i alte detalii practice pe care proicctantul are nevoie si le wilizeze in calcule, nt ste necesar in ealcnlele de rutina indicat eme pot si se dovedeases corepunzitonre (2) Sat expuse numai prineipiite de wtmat. Directive noi deialiate Apar in regulile de aplicare date in anexa Y care are un cavaeter informativ. 0.5.8. Rezistenta ta obosealé (1). Capitolal 9 a fost inelus in accasti normé experimental in categoria "Reguli Generale". Prezenja sa nu implied deeit ea oboscala si fie criteria de conceptie pentru majoritatea strueturior (2) Avind in vedere cA rolul principal al capitolului 9 va fi acela al ‘egulilor generale Ia care.cl va face reterire in parpile urmatoare aie acestui Eurocod, (3) Totugi, prezenja sa da. posibilitatca plicit acestei, norme experimentale minovitiit structurilor particulare de elAdiri pentru are este necesar a considera efectcle variafiler repetate-ale eforturior. 1. INTRODUCERT. LL OBIECT 1.1.1, Objectul EEROCOD-ului 3 (1) Eurocodul 4 se aplied concentici si caleulului eladivilor si luesiritor de xgeniu civil reaizate din ofel. Fl este Fmpsrtit in mal mule parti sepa vedi W291 13 (2) Aces Enrocode nu defineste deed exigentele de rezisienti, aptitudinen jn sorvieiw (explowture) si durabilitatea strictuilor. A izolarea fonie’ sau temic de exemplt, av sat (3) Exceutia (vezi 1.1. (2)) nu este waa deedt in isu in care. ponte satisficcten ipotezeior de ealeul adopiate in heeste rei, este neces $6 precizeze ealistes materialelar si produselor ds eonsiueyii pe cate le var utiliza, en $i nivelurite de calitate de realizaré in sitw. fa yoneral, regulile te a exceutie si la cal inl i e dezvoliate mai rz rent difrite wocedse de execute particulate “Calewlul Suncturilor Rezi la Scisme” (aetualmente th studiv"de proiget) cate completeaza sau adaptewz’ ce . (3) Guroeodul 3 ni fimizenz valoiile numerice ale acyiifor eb ticbuie Junie in considers in ealenl clidivilor sau lucrirlor de yciiu cil, Acestou sunt date in ENV 1991 Eurocede 1 "Bazele de-eileul gi etiunile: ssupra sttwetuttloy" aplicabile diferitelortipuri de eonsiructi (aefualnicate stadia ce proiect), 1.1.2. Obiectul parti 1.1. Euriacod 3 / 1.1. 1 Eurocochui 3 éonsitaie 6 baz general jientiy e@neeptin Adnilorg:luctslor de Yeni eivilrealizate i ofl (2), Mai moh, partea 4.1, contine regal detalane aplica. in prineipal, comieuetilor curente, Bomenitl de aplicure a acestor regull poats 1 Timitat chi rath prnetice sant din eautza simplitatit lor: fotosizea. or ea gi toate Timitaite domeniatui tor ce aplicare sunt explicitate in text, solo unde este (3) Urmitoarete subiecte , sum trate Eurocodtli 3: Pertea 1.1 Cipitolul 1: Introducer. Copitolul 2; Baze de calcul Capitplut 3: Materiate. Capitolul 4: Stari limita de serviciu, Capitolul 5: Stati limita wdtime Capitolul 6: jmbinati sub sareini statice, itolal 7: Utilizare si montaj Capitotul 8: Conceptia yi dimensiomaren asistatd de experiment apitolul 9: Obaseaia, Anexa B: Norme de referinta iv) ‘alculul de rezistengl ka rupert fi (Informatie) Anexa E: Lungimi dé flumbaj a noi element comprimat (formate) Anexa F: Deversate nformativd ‘Anexa L: Bazele slafpitor (Normativ) ‘Anoxa M: Metoda alternativa de cal sudurilor de, colt «Nemmativ) Anexa Y: Directive rolaive la ineercitite din, inedresiri (Informatie), (4). Anexe aditionale sum deja disponibite, sau tn curs de prewitire si vor fi incorporate in partea 1-1. a timpul dorit, dup’ aprobarey canginugutu lor: ‘Anexa D: Usilizatea oleluui Fe #460, ete. Anexa Ki jmbinicile gsinzilor cu zaprele din pypfile.inghise (chesonate). Versiune revizniti ineiuzzine imbinirile multiplanar. ., 1 rezistenfel ele caleut plecdind de fa ineore (5) Anexe iio fost propuse pentru © visloane ineludere fa patea MW Anext G: Rezistenga la lorsiune. Anexa H: Modelatea stincturilor elidiviior in vedere analizei. Anesa N: Goluri . Anexa S: Uiilizarea ofelului inosidabil. (6) Capitolele 1 51-2 sunt comune tuturor Eufoeodkrilor, eu exeeptia enor clauze aditionale eure sunt specifies fieiruia dine acesten (6). Accastl pte 1.1, su tte: = rezistonta a toc: ~ aspecte putlicllare ale constructillor speciale: + aspeste partieulare de lueriti de yeni de natura spociati (eum ar fh podtrite,pilonit xi tulele sau platformale de fora marin). + enzurile Tn cave misurile panientare pot xi se dovedeased a fi necesare penira a Limits consecingele aceidentelor, Anexele | si K sunt in ews de rescumatizare. Ele se rotor Ia imbiniile nd ~ stilp si respeetiv: kt imbinivile grinzilor cu sbrele: din profile his, 1.1.3, Parti ate Euracod 3 fu vittor (1) Aeestel pei 1.1 fuga in vitor pire 2.3 ete in scopui dew completa s+] adapta pent saspeete patticulave ce construct de at enti procedee speciale de executie ca si Pent snamite ale aspeete de importants practic’ generalt referiteare I sialcul 3. wetialmente in curs dé pregitire sa are [a urmacoarele subieete:: Partea 1.2.: Rezistenta la toe Parten 1.3. Elemente ew poreyi subsiri fot produse plate, . Partea 2; Poduri sistructuri din plc. Partea 3: Tarnuri, masten Partea 4: Rezerveat Portea 5: Pilon nied 6; Strcturi penta instal de ridicat cu saveini suspenclat, Pastea 7: Partea &:S 12. DISTINCTIA INTRE PRINCIPH SL REGULI DE APLICARE 41) Dupa nniuea clauzelor anaayate, prezentul Enrocode reulizeazi o distinetie inte prineipi si reguli de aplicare. : (2). Principle inglobeas emunttai si definitit eu caracter yencral care nu prezinta nici o alieativa casi = exigente si modcle amaitiee pentry cate nici o sltemativa nu este posibikt Inara ca acesta sie modu special preeizat, (3) Prineipiite suit tmprimate cu caraciere romane, (4) Reguile de-aplicare sunt in general reguli cunosente eave respect principle si satisfxc exiyentel tor. (5) Utlizarea regulilor reaulile de ap demonstrate, ef regal alternat cel putin echivalenta din punet de vedere al wezistentei, serviciu (exploatare) gia durabilitititatinse destructor» (6). Reguilile cde uplicare sunt imprinate in sistens ital: 1.3, IPOTEZE (1) Urmitoarete ipoteze sunt uate in considerate: Stnucturile sunt concepute si dimensionate-de un persons! ce-posedi 0 calificate so experientd corespunzitente. = supervizare si o guvernare a calititis coresptiitonre sum asigurate in clio s4 uzine ce confectionate casi pesanticr. 116 ~ Etupa (faza) de constructie este executats de cftte wn personal ce posed calificarea gi expstionta necosard = Materialele yi prodsele de constiuetii sunt mitizate in conformitate en ‘cost Eurocoxle sau cu specitientile de materiale siti de prodhse adeevate ~ Struct vs fe mrejinut® de © manisr’ corespunzitonre, = Structura va 1 exploaiaté in confomnitate eu ipotezele ndoptate en ecazia conceperii si ealeulelu (2) Meiodele de calcul nu sunt valabile desdt in misura in care exigentele seferiteare In exceuti. gi nivelul ce calitate erungst in eapitotul 7 sunt de sxemenea satisfeute, (3) Valorile numerice ineadrate 7 mu au decit o valoave indicativ’. Ake valori pot fi specifieate de ci 1.4, DEFINITHT IAL. Termeni comuni tuturor Eurocodurilor structurale (1) in afina unei-indicatit convrare, terminok ilizata in acest text este cea de la Norma International ISO 8930. 2) Usmatorii termeni sunt utilizati in comun de toate Eurocodurile eu specificagile le mai jos: Construetie: termen yencrat descmmtind tot ecea ce este constiait (aceasta delinitie corespunde Normei fnternationale [SO 4707-1, Execufie: acjiunea de a realiza o clédire saw o luerate de yeni civ fermen aeopers Iueratile pe santicr; el poate, sle asemenea, si semnifice vuzinarea clementelor constrictive in afara gantic-ului si mantajul lor ulterior pe santicr. Structurd: ansnmblu de clemente asamblate in med convenabil, concepkite pontru a asigura rigiditates (Notma Internajionala ISO 6707-1 di acecisi dofinitie dar mai ada 1 constrictiz prezentind 0 asifel de i umnei traduecri exacte, aceasté adiugare mu uy in Ewracodurile structurale). Acest termen se sofort ile) portant Natura construcfii: desemncazii destinain-avui in vedere a consintctci 4ée exempht imobil pentru Tocuit,elidire industri, pad de yose Tip de structura; desemeaei dispozitia elementeior structurale, de exemple, grind, svveturdtriangulati, are, pod saspendat, Material ‘de constructie: materialul folesit pent 9 construcic, de -xemplt, beton, ofl, lent, zie ‘Mod de construetic: indicarea prineipalului material de consinictic, de exemphi, constiuctic din beton armat, consiructie div ofc constivtie din Tenm, consiruetie din zidavie. Procedeu de executie: procedeul prin care consiruclia va fi exeeutath. de exempl,turnaté pe'loe, prefabrieas, lansat'in consoli, * stem structural: clementele portante ale-unei ckidiri-san Ieviri de yeniu si moniera in care acestc clemente sunt presupuse a se comport in vvederen model (3) Termenii eshivalenti in limbile Comuniitii europene sunt dafi in tnbelul 1.1. z 5 2 Tabolat Tomtnaceion Trirvetara Modede eonstrucsion Type Foun | Newurelena de aleriaal Bomraize Ta Procedimenia Fryer verison Type or Cons Mode de eonsavetian sic elidive, natura -Fipwl de sirwetard] Type de (1) Termeni de mai jos s semnificati: 14 cuprinzind un ansamblu de clemente mbinate yi prinse inte ele. dimensionate pentru x actionit mpteuma en sf reziste lor, Acest termen se referd alit la structurile dle eit gi fs cele triangulate gi acoperi atit siucturtle plane cat si pe cele tridimensiona ‘Subosaturi: schelet constiwit dintt-o parte # enei osimuri mai mari, dav vaca, ieuo analiza structaralé ca si eum ar fi izok ‘Fipuri de modelare structural: termoni ullizali penne a diferentin osaturile care pot fz senicontinne, tn care proprititile structurale ale prindevilor webu tate explicit in considera is anabizn global

    You might also like