Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Almanah Anticipatia 83

    Uploaded by

    valentin ilie
    5 views321 pages

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    5 views321 pages

    Almanah Anticipatia 83

    Uploaded by

    valentin ilie

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 321
    aw gaa ANTTICIPATIA | f f i a ANTICO CONTRACTIA TIMPULU! Inchipuiti-vé c&, traind tu- muiltuoasele evenimente ale anulvi 1848, cineva v-ar des- crie chipul Romaniei de azi cu frumoasele orase realizate intt-o arhitectura zvelta, mo- derna, Impodobite de flori si verdeala, cu o retea densa de cai de comunicatie strabatute de trenuri, avioane si puzde- rie de automobile, cu giganti- cole uzine metalurgice 5) oré- sele ale chimiei, cu campu- sunl universitare, case de cul- turd si teatre, cu 0 agricultura intensiva $i aproape compiet mecanizata, cu radioul, televi- ziunea si caloulatoarele, cu toate celelalte ,.minuni”’ ale tehnicii devenité’ tucruri ba- fale ale vietii cotidiene. Nu! Aceste lucruri nu sint previzibile, nici macar intr-un viitor Indepirtat, Tntr-o tara in care (amintifi-va, sintem in 1848!) poporul lupta pentru drepturi_ minime la munca si la invataturé, pentru unitatea sa nationalé, pentru neatir- are, intr-un cuvint, pentru demnitate. Si pentru ca totusi sint posibile — caci pentru asta 5-au ridicat revolutionarii Pasoptisti_ — atunci vremurile sint prea indepartate ca sa te gindesti la ele decit ca ia un idea) gretios, dar abstract, care tine de istoria viitoare, Caci trebuie sa treaca citeva zeci de generatii ca si devina fealitate. Dar iaté ca astazi, anul de gratie 1982, ele exist aievea,si de atunci nu au tre- cut décit vreo patru genera tii. de parca timpul s-ar fi comprimat. sau s-a derulat mult mai rapid lar acum s4 ne imaginam 0 lume ce populeazé sistemul solar, cu legaturi frecvente si de ruting intre planete, ex- ploatind in mod curent, direct din cosmos, aceasta imenst sursa de energie care se nu- meste Soare, 0 lume ce, deo- potriva, vietuieste in spatiul cosmic, In uriase orage-sate- ALMANAH. ANTICIPATIA lit, dar si in adincimile ocea- nulul, 0 lume in. care, prin protilaxie genetica, bolile nu mai au nici o sansa, iar fauna Si flora sint in mare parte fau- rite de om.. o tume... Ei,da, veti spune fra sa $0- vaiti, asta este o frumoasa si cam idilica imagine a unui vi- itor, cam abstract, cam teore- tic, care in tot cazul tine de o istorie viitoare pe care proba bit o yor trai urmasii_ nostri peste citeva zeci de genera- tii... Dar, amintindu-va de nipoteza 1848", va veti_co- fecta $i veli spune ca, Intra devar, peste trei-patru gene- ratii Sar putea 4 existe gi aceasta ideala_lume daca evident, veti adauga imediat, omenirea va avea luciditatea $i bunul simt sau se auto- distruga Jnt-un cumplit cata gifsm nuclear. Cu_siguranta insa ca veti fi extrem de de- zamagiti, daca nu chiar dezo- rientati sau_ inspaimintati, aflind c& si de data aceasta ati gresit. Extrapolind in ri mul exponential de dezvol- tare a societatii umane, ipo- teza societatii umane cos: mice pe care am descris-o s-ar putea realiza in decursul a una-doud generatii, Cu sigu- ranfa ca in acest ritm am avea nu numai. greutati in a prevedea, dar si in a ne obi Aui cu Schimbarea. Aceasta idee nu este nici mécar noua Alvin Toffler in .Socul viitoru- tui" reugeste minunat sd 0 ex- prime, impresionind fie prin spectaculosul publicisticii sale, fie prin cutremurdtoa- rele avertismepte date socie- tatii umane. Scapa insa un mic ,amanunt" esential Acest ',amanunt" se leaga dé virsta Medie de viata a omu- ui. In comuna primitiva virsta medie era de aproximativ 30 de ani, in evul mediu, dupa citeva mii de ani, virsta’medie ajunsese la 45—50 de ani, in epoca moderna, dupa citeva sute de ani, virsta medie in multe tari a2 globului este de Motto: .Nebunia Indrézaetior ~ Jatd Intelepciunea vietir" M. GORKI 70 de ani $i este de asteptat ca la inceputul mileniuiui vi- tor s& ating 100 de ani. lata deci 28, pe linga un rit de dezvoltare, de schimbare din ce in ce mai rapid, ametitor am spune-o noi, mai exista $i aceasta .dilatare” a perioadet de viata, caci, intr-adevar, as- tazi traim de doud ori si ceva mai mult decit in epoca de piatra, urmagii nostri vor trai de trei ori mai mult, iar eveni- mentele se ,indeseso” din ce in ce mai tare, fiecare dece- niu trait echivalind cu un se- col sau un mileniu al altor epoci. Si_nu este nici o exa- gerare.” Omului i-au_ trebuit zeci de mii de ani sA desco- pere roata, mii de ani ca sa descopere forta hidraulicé si eoliand, citeva sute de ani ca 84 descopere forta aburului si citeva decenii ca s& puna ‘in valoare fora inteligente! arti- ficiale. Generalia oamenilor maturi de astazi s-a nascut in epoca tubului electronic, a copilarit pe vremea descope- ririi tranzistorului, traieste umiracolele” microprocesoru- iui si are toate gansele sa prinda circuitele... biointe- Grate. Dar oare este pregatita ea sa le $i faca fala? Fenome- nul de extindere a capacitatii de vieluire, suprapus peste cel_al densificarii in eveni- mente marcante a timpului, va crea, faré Indoialé, multe probleme omenirii $i societa- filor_umane, atita vreme cit hu exista 0 pregatire pentru ai face fata STIINTA PREDICTIE! Avem minunata sansa sé traim intr-o fara in care dez- voltarea fu este lasata la voia intimplarii, in care. viitorul este scrutat cu luciditate si perseveranta, prefigurin- du-i-se| contururile. Aceasta extraordinara viziune de a an- ticipa, nu ca un fenomen in- tuitiv, ci pe baza unei-pro- funde $i riguroase analize sti- ‘ intifice, elaborind in perma- nenta ‘strategia actiunil de modelare $i adaptare a viito- tului, Ti apartine. secretarului general al partidului, prese- dintelui tari noastre, tovara- ului Nicolae Ceausescu. inca de la Congresul al X-lea al partidulul, acum 17 ani, din initiativa si pe baza concep- tiei innoitoare, revolutionare a tovaraguiui Nicolae Ceaugescu, s-au conturat ideiie de bazd ale documen- tului ce avea sa devina mai apoi 0 adevaratd carté funda- mentala a dezvoltarii social-2- conomice a patriel noastre — Programul partidului de fau- rire a societatii socialiste multilateral dezvoltate si inaintarea Roméniel spre co- munism. Dezbatut de intreg poporul $i aplicat in toate do- meniile de activitate, Progra- mul partidului are un dublu rol: constituie planul unic ar- hitectural dupa care se con- struieste Romania socialista i, totodata, Tl pregateste pe fiecare cetafean al tarii cu rit- mul si_directia_schimbarii Poate c in ceea ce priveste acest ultim aspect, al pregat rii, al adaptari omului la vi- ziunea de prospectare a trans- formarilor sociale si econo: mice, sintem tentafi. si nu-i acordam 0 prea mare impor- tanta, neglijind-o uneori in mod ‘pagubitor. Trebuie insa 4 ne reamintim in perma- nenfa cuvintele secretarului general al partidului, tovaré- Sul Nicolae Ceausescu, care ne spunea nu o data ca so- cialismul si comunismul se construiesc cu oameni si pentru oameni, pe déplin constienti de rosturile si vi tufile acestei minunate socie- tafi. Or, in acest context Preocuparea pentru a-i pre- gati pe cameni pentru vitor, Pentru @ le ridica nivetul de intelegere si implicit capaci tatea de actiune este un obiectiv esential al partidului, subliniat magistral de catre secretarul general al partidu- lui, tovardsul Nicolae Ceaugescu la Plenara largita a C.C. al PCR. din 1—2 iu- nie 1982, in Expunerea cu privire fa stadiul actual al edi- ficdrii_socialismului in tara noastra, la problemele teore- tice, ideologice si activitatea politica, educativa a partidu- fui Efortul de a forma 0 consti- int inaintaté, revolutionaca, in pas cu impetuoasa dezvol- 4 tare economica sau chiar an- ticipind-o, este notabil si se concretizeazé_pe multiple planuri. Obisnuinta de a-i fa~ miliariza pe tineri cu viitorul, dea le stimula imaginatia creatoare nu intimpind rezis~ tenta din partea acestora: dimpotriva, la aceasta virsta exist reaimente o sete, 0 chemare spre a introspecta = si prin intermediul -fictiu- nil — zarile luminoase ale vi torului, Intr-o epoca de pu- ternicd. explozie informatio- nala, literatura de anticipatie a dezvoltat si la noi in tara intr-o maniera fara precedent. Existé 25 de cenacluri literare in orase si sate si este foarte probabil ca aceasta cifré sa fie depasita_ in momentul_ in care vor apirea aceste rin- duri, Existé 0 preocupare permanenti din partea C.C. al UT.C., C.NS.T., Univaii Scriitorilor pentru stimularea si orientarea activitatii aces- tor cenacluri. $i iata, ince- pind cu acest an, exista si un almanah, acesta pe care-| ci- titi, un minunat cadou oferit celor ce iubesc acest gen de literatura, dar si un instru- ment ideal pentru acea nece- sara .gimnastica a minti aventura intr-un posibil viitor. STRATEGIA VIETII Capacitatea de a prelucra informatiile, de a prevedea dupa anumite criterii 0 ac- Yiune in viitor nu apanine nu- mai omului, Daca la mai toate animalele 3e poate exempli- fica acest luccu, cea mai spectaculoasa exemplificare poate fi data prin infruntarea Intre 9 mangusta $i 0 cobra. Jocul" mori pe care-| face mangusta in fata fioroasei co- bre — ‘etinefi ca _mangusta nu este nici pe departe imuna la muscatura cobrei — se ba- zeaza tocmai pe puterea de anticipatie a cobrei, mai pre- cis spus,pe limitele capacita- cobrel_de a prevedea in timp migcarile mangustei Mangusta isi incepe ,dan- sul" printr-o figura" mai sim= pla, pe care'o repeta cu un anumit ritm. Cobra ,descifrea- 28" elementele misca dupa mai multe ciclu momentul cind este sigura de wheia” figurilor, Isi prega- auanan Desen de GIUSEPPE FESTINO teste 0 lovitura de atac, care, anticipind. tralectoria _man~ gustel, 38 0 .intersecteze" exact in leu! in caro s@ se produca_mortala_museatura. Dar capacitatea de previziune a cobrei este — cum spun matematicienii — cu un ordin de marime mai mica decit a mangustei, care; la rindul ei anticipind planul cobrei, isi sohimba nu numai traiectoria, dar gi ritmul $i .schema" dan- sului exact — dar extrem de exact — in momental in care cobra se pregateste de atac Acest proces allt de precis, de riguros, li contera. man- gustei sansa de supravieluire, jar cobrei ii ofera cel mai trist sfirgit... Cum se realizeaza acest proces? Cum se explica acest proces? Este 0 pro- blema care incd nu a fost dezlegata in intregime. Au fost realizaie filme cu un ritm rapid, cu sute dé imagini pe secunda pentru a depisia $i cele mai fine miscari, Au fost puse in functionare calcula- foare cu. programe de identi- ficare supersofisticate care s4 descitreze taina sau cifrul acestel perechi de ,dansa- tori" Un lucru ramine insa cert — capacitatea diferita de a anticipa miscarile adversa- tulul, care, in ultima instanta, feprezinta” cheis rezultatulul final, intotdeauna acelasi: vic- toria mangustei, Am {i tentatl sa credem c& aceasté capacitate de antici- patie lipseste in iumea vege ala. Un scurt exemplu ne arata contrariul. Un amator Ge excentricitat! din Munchen @ cultivat mazare, cartofi si porumb intz-un_,ghiveci" cit un degetar, faurit dintr-o plasd_motalica pentru filtrarea sub presiune, avind ochiuri de 0,1—0,02 mm, introdus inte-un vas cu substante. nu- tritive, S-a infimpiat un feno- men care, in principiu, era cundscut de agronomi, dar nu in limitele lui extreme. Este vorba de capacitatea plantei de anticipare si de programare in functie de conditiile de dezvoltare. Tes- tind mediv) in care se dez- volta si constatind fie penuria substantelor absolut nece- sare, fie conditille neprielnice dezvoltarii radacinii, cea ce reprezinta, in ultima instanta, insuficienja posibititati’ de extragere a_substantelor vi- tale, planta tsi programeaza o dezvoltare mai redusd. Toti ‘oamenit de stiinta se lupta de decenit 84 .convinga” planta $a creasca ‘it mai mare si in aceste conditii. Dar iata ca »amatorul" munchenez isi Propune contrariul, speculind aceasta. capacitate de antici- patie. fi oferd deci plantei conditit .vitrege” de dezvol- tare, iar planta, .sesizind” vir torul nemilos la care este su- pusa, creste de citeva zeci de ori mai mica. Se ajunge astfel la. miniaturizari incredibite Tuberculi de cartofi cit 0 9a- malie de ac, porumb inalt de © palma gi boabe de mazare aproape invizibile cu ochiul liber, Evident, pentru a ajunge la 0 asemenea staturd, Ja maturitate, planta creste intr-un trup de citeva ori mai scurt decit in mod normal Deci, anticipind conditiile sale, ‘planta — a carei evolu- tie este programaia evident genetic — isi contracté. am putea spune, 9 isi comprima timpul biologic. Pina _ aici ined nimic. senzational. Totul se stia, Nu se stia insd faptul Ca Semintele obfinute, de zeci $i sute de ori mai mici si intr-un trup record, de citeva ori mai scurt, dau nastere, in conditii normale, unor plante absolut normale, deschizind brusc 0 metoda de studi $i cercetare nebanuita cu un norm timp economisit. lata deci, pe finga aceasta extra ordinara capacitate de antici- patie-programare a plantei, $i Un alt aspect semnificativ al experientei. Desi sintem Inte-0 ¢poca in care se pare a atributul descoperirii stiin- tifice valoroase este preroga- tiva indiscutabila a cercetarii stiintifice profesioniste, inzes- trata cu o sofisticata apara- tura si apelind la cele mai sa vante teorii, nu s-au epuizat nici astazi vremurile cind te- merarii si solitarii cautator amatori pot provoca surprize de propomii in stiina. Cu o conditie: aceea ca stiinta sa fie absorbita in permanenta in mase cit mai largi si, prin toate mijloacele cu putinta, sa fie cultivaté in fiecare om dorinta de 4 iscodi, 84 fie sti- mulata imaginatia creatoare, fantezia. FANTASTICUL $TIINTEL Cu cit progresm in timp, sintem cu totit: martorii_uimiti ai unui spectacol din ce in ce mai halucinant al_ stiintei Exist in acest context chiar rigcul reatizarii unui mit al sti- Intel, o desprindere a ei de imensa masa de oameni, atri- buindu-i-se, din necunoas- tere, proprietati obscure, dar miraculoase. Sa luam exem- plul calewiatorului electronic, in particular microprocesorul. Nu exista zi s4 nu citim in ziare, nu exista saptamina ca t-0 emisiune de: stiinta Ta televizor sa nu afldm de noi si speclaculoase aplicatii ale microprocesorului, El este prezent actualmente in com- plicatele si abstractele cal- cule matematice, dar gi in in genioasele jucarii electronice, in cucerirea spatiutui cosmic, dar si in treburile de rutind ale bucatariel. Ne-am obis- nuit deja sa credem ca micro- procesorul va patrunde in vii tor peste tot. Si este foarte ~ probabil. Daca ‘mai toata lu- mea cunoaste destul de bine, In mare, aplicatiile micropro- cesorului, adica ce face el. putina lume este in stare sa-ti explice si cum functioneaza microprocesorul, adicd cum face él. ceea ce face. Acest lucru implica, pe linga un respect deosebit la adresa geniului_ uman care a creat aceasta aschie de siliciu cu proprietati miraculoase, si 0 oarecare rieliniste, 0 spaima fata de necunoscut. Nu ceea ce priveste posibilele lui aplicatii_distructive, care, in paranteza spus, nu sint ‘pu- fine si nici linistitoare, ci mai degraba in ceea ce priveste posibilitatea ca acest produs al omului sé uzurpe insasi personalitatea umand, Teme- rea este intr-o mica masuré justificata. Intr-adevar, in ma= sura in care omul a fost afec- tat de catre mecanizare, tot aga va fi influentat si de intro- ducerea pe scara larga a inte- ligentei artificiale. “Fara in- doiald, va exista un fel de se- dentarism al inteligente obignuita s& i se facd totul de-a gata, va exista un consum de’ energie nervoasa mult_mai redus din cauza preluarii de catre procesoare ‘specializate a tot oeea ce pre- supune rutina in gindirea umana. Dar tot asa cum in secolui nostru, aléturi de me- canizarea din’ ce in ce mai avansata, culminind cu intro- ducerea’ automobilului, s-a dezvoltat 0 puternica migcare de masa pentru activitatea fi- zica, sportiva, cu scopul de a diminua si chiar de a elimina efectele negative ale sedenta- 5 ALMANAH, ANTICIPATIA rismului, tot aga, probabil, se vor dezvolta in viitor solutiile necesare. Si ma gindesc tot la un fel de sport. un sport al minjii de data asta, capabil sa preia si s& stimuleze efortul nervos acumulat. Se simte de pe acum cum se dezvolta aceasta directie prin aparitia, $i mai ales prin succesul, de Tasunet pe care il au jocurile creative, de inteligenta, nu numai in findul copillor, ci mai ales in rindul aduttilor. Cubul Rubik — echivalind cu algoritmul prin care. trebuie 84 gasesti o variant (pe care ti-ai propus-o) din 43 000 000 000 000.000 000 de variante posibile — este, cred, prin imensul succes mondial de care s-a bucurat si inca se mai bucuré, un exemplu. concludent Dar nu aceasta perspectiva carectabila de altminteri,neli- nisteste sau inspaiminta. Este vorba de altceva, de o tema predilecta literaturii de antici- patie, care insa dovedeste ne- Cundasterea_modului de functionare a inteligentel arti- ficiale: uzurparea personalita- tii omului de catre inteligenta artificial sau, altfel spus, in- locuirea si eliminarea oame: ailar de cate raboli. Daca vrem sa_reludm paralelismul dintre revolutia industriala a secolului al XIX-lea, cu toate implicatiile sale sociale $i economice, si cea a inteligen- {ei artificiale pe care o traim, vom vedea ca spaima munci- torilor secolulul trecut de a fi eliminati de masini este la fel de neintemeiaté ca $i spaima contemparanilor nostri de a ft eliminati de roboti. Si aceasta pe baza unei teo/il’ matema~ tice prin care s-a demonstrat ca procedeele de algoritmi- zare nu. pot satisface pro- bieme ridicate in orice dome- niu. Or, robotii, cel putin pina in acest moment, nu sint in stare 84 rezolve probleme de- cit prin algoritmi dinainte acumulati fa memaria lor, in- serati tot de catre oameni. La fel se pune problema $i in domeniul geneticil, realiza- file objinute pina acum si in- formatile acumulate in acest domeniu scapa intelegerii multor_oameni, reliefindu-se ca miracole pe care stiintele Te genereaza in planul practi cli. Multiplicarea_unor orga- nisme prin tehaica de clo- nare, realizarea unor fenoti- puri noi de organisme, cu ca- facteristici superioare, cum ar 6 fi pomata — simbioza din- Afescartot ali tesla Ge creel zoaza In aceeasi planta tuder- Cull de cartof in pamint si ro- sii la suprafaté, — deschid perspective promitatoare si tofodata inspaimintatoare aplicatillor pe om Nu_ne intereseazé pentru moment, desi si aici exista realizari’ infricosatoare, api catiile in vederea distrugerii in masa, generate de cursa nebuneasca a Inarmarilor. In afar de acestea, existd insa fiscuri care pot pune in pe- ficol insasi speta umand prin folosirea ‘nejudicioasa. a ge- neticii, Alternativa procesului natu- ral de dezvoltare cu interven- tia omului in propria sa evo- lujie implica 0 enorma res- ponsabilitate pe care acesta frebule sa si-oasume si s&-si ia masuri in consecinta. Perspectivele sint mai mult decit fantastice. Alchimia pe care o visau oamenii evului mediu, cosmarurile care popula visurile oamenitor te- rorizati_de nestiinja sint de- pasite in conditiile dezvolta rif actuale a creatiei_stiin- {ifice si tehnice si ale per- spectivei de folosire nemijio- olta @ acesteia asupra omului Dar inainte de toate omul tre- buie sé se obisnuiasca cu gindul ca acestea exist gi ca depinde numai de el sa fie fo- losite corect, judicios, cu re- zultate pozitive in propria sa dezvoltare. ‘Mai mari decit eforturile de dezvoltare ale propriei sale existente vor fi, probabil, eforturile de depasire a aces: tui factor psihoiogic, a aces- tei bariere a neincrederii in stiinta. ARTA ANTICIPATIEI De la Jules Verne incoace literatura’ stiintifico-fantastica a capatat proportii din ce in ce mai mari si o auditie din ce in ce mai larga la cititori © definitie exacta a acestui tip de literatura, precum si a rolului ei social este greu de formulat, cu atit mai mult cu cit ea vizeaza viitorul $i se bazeazé pe un ritm de schim- bare fara precedent. Un lucru este insa cert. Contrar multor opinii, bazate dealtfel pe ne- cunoasterea acestei literaturi cum cé ea ar fi. rupta de realitate, literatura de anti- Gipatie este mai necesara ca oricind acum, cind realitatea zilelor noastre, optiunile si gesturile zilei de astézi im- plicd dezvoltarea viitoare, cu toate consecintele ce decurg din aceasta. Literatura Stlintifico-fantastica. nu mai poate fi privita ca un divertis- ment cel putin din simplul motiv c@ ea a fost si este una din formele cele mai auten- tice si convingatoare de aver- tisment impotriva razboiului, impotriva alienarii societatilor dictatoriale, impotiva injusti- tiei_umane’ generate de dis- crepantele sociale, de tehni- cizarea excesiva etc. Ea nu mai are fostul, pe care dealtfel_niciodata nu si l-a asumat, de a contura pe cit posibil in amanunt viitorul, ci de a investiga si de a preintimpina posibilitatea conflictelor generate de dez- voltarea atit de dinamicd pe care ne asteptim s& 0 avem in. viltor. In acest context este mai putin important daca specu- latiile viziunilor tehnice si an- ticipatiel sociale vor fi contir- mate in viitor, mai important este mesajul pe care-| poarta in sine aceasta literatura pen- tru prezent in a conferi oame- nilor pregatirea psihologica necesara preintimpinarii evo- lutillor_nedorite. Si, totodata, obisnuinta treptatd, ina, la ritmurile viitoare, la ambianta societatii cosmice. ° Nu este In firea lucrurilor de_a recomanda propriile lizari. Speram ca paginile acestul almanah. primul dintr-o serie care, dorim. va deschide 0 frumoasa traditie de acest gen atit de iubit de cititori, s& se recomande sin- gure. Sintem constienti ca el mai contine si imperfectiuni, ca nu este pe deplin la nivelul asteptarilor. In ideea ca acest aimanah, tn perspectiva, sa fie cit mai reprezentativ pen- tru dorintele si aspiratiile citi- torilor nostri, va rugam 4 ne trimiteti pe “adresa redactiel Stiinta si tehnica" toate ob- Servatille si sugestiile menite si-i Imbunatateascd. continu- tu Va_asiguram ca: ele vor constitui_un real sprijin nu numai pentru activitatea_re- dactiel noastre, dar si pentru dezvoltarea literaturli de anti- cipatie care in ultima vreme a luat proportil In tara noastra. JOAN ALBESCU ALMANAH SF ANTICIPATIA A prin excelent ginditoare, omul a incereat s& intrezircasci ime va ardta vitorul stu, al urmasilor si, al civilizatiet pe care a inemeiat-o prin munch yi ereafie pe Terra Cu deosebire in acest frimintat seco! XX, la cumpina a dou’ mi lenii ce trebuie s% consemneze inaugurarea unei etape noi, de inte- legere, cooperare si intrajutorare intre popoarele marii Tamilii a ‘umanitatii, problema investigarii vitorului cap&ei o important’ semnificatic cu totut particulare, Nu este, dealtfel, deloc intimplator faptul c tocmai acum, in aceste ultime decenii ale veacului nostru, viitorologia s-a constituit ca stiint, iar factorii politici decizionali, precum si opinia publics mondial, ucorda 0 importanta tot mat mace studiilor si cereetétilor dia acest fascinant xi vital domeniu al cunoasterii, Tat motivele pentru care, in Almanahul nostru de anticipatie — publicajie in care ne sint prezentate cu precidere viziuni lite- rare asupra viitorului fui Homo sapiens — nu puteau sina fie in- fajisate si opiniile celor care pregdtesc, prin activitatea lor coti- iand de cercetare stiinifick pusi in stojba progeesului general al iri, peisajul umanist-stiintific al secolului XXI. Tnirebarile ce compun ancheta noastri vizeazA, in ciuda aparen- tei lor banalititi, tocmai acele aspecte umanist-stiinfifice care, sia- tem convinsi, vor domiae sista si activitatea omului secolului XX1 Raspunsurite interloeutorilor nostri, personalitéti marcante ale stiintifice si spirituale din tara noastra, sint, veti vedea, argu- mente serioase in acest sens, ele conturind 0 imagine armoniousi viitorului, in care progresul stiintific trebuie si se imbiae organic eu umanismya ¢) Cave considerati ca va fi, in domeniul dv, de activi- jt tate, descoperivea stiingificd de cea mai mare impor- @ sanjd pentru omul secolului XXI? Daca, in ce imprejurdri si cind anume considerati cd 4 se va produce contactul omenirii cu o civilizatie Ce extraterestra? : Cum vedefi dezvoltarea comunicarii interumane in Je secolul viitor? Dr. docent DUMITRU TEACH: masé abundenté de materii ECOLOGIE prime pentru industriile pre- lucratoare care sa inlocuiasca a sursele fosile, in special de INALTA CONSTINTA BE INTERES A hidrocarburi si cérbune, Prin FIECARUI MWaIvVID FATA DE SEMENUL SAU aceasta descoperire trebuie $4 se frineze procesul entro- pic, reciclarea surselor de 1, Cea mai mare descope- _vilizat pentru omenire. energie si hrana si s@ se rea- rire a secolului XXl in dome- Aceasta Inseamna in produc- — fizeze_pastrarea $i sporirea niul ecologiei va fi cea legata tie obtinerea de plante cu ca- _fertilitafil_solului, recircularea de determinarea unor relajii pacitate trip! sau cvadrupla —produsilor care astazi se ecologice de tip nou capabile de fotosinteza, fata de cele pierd fn mari gi oceane, mai si impace omul cu mediul actuale, cu ajutorul ingineriei ales a_celor deficitare ‘cum ambiant, prin dirljarea con- genetice si care sd ofere int: fosforul, sulful, potasiul Wolaté @ procesului de foto- omului direct, fara ajutorul Pentru satistacerea necesa~ sinteza sau eventual de che- animalelor superioare, princi- _rului de hrana proteica echili- meosinteza, care si asigure palele elemente de hrand rata trebuie sa se efectueze alit satisfacerea nevoilar de echilibrata, in special pro- 0 bioconversie cit mai efi- hrana cit sia energiei rege- _teicd, de inaitd calitate. De cient utilizind tehnici micro- nerabile necesare unui trai ci- asemenea, sa contribuie cu —_—biene mult mai economicoase nite cele zootehnice, cu pierderi minime de substante utile fotosintetizate. Conver- Sia actuala din materia vege- tala in productie animaliera este 1/5, 1/7, din care aproape jumétate se pierd entropic, mai_ales sub forma de carbon si azot in atmo- sferd. 2. Consider cA, pentru a comunica cu. extraterestril, trebuie sa se dovedeasca mai infil ca exista. Mijloacele mo- dere de comunicare nu au permis incd depistarea_unor planete sau galaxii, unde sa se fi ajuns la organizarea ma- teriei sub forma vie. Se presupune intii_ moder- nizarea mijloacelor de inves- tigare prin sporirea vitezelor de parcurs, multiplicarea mij- loacelor care sa anvizajeze posibiitatile de receplie, si Modul de organizare a unor forme de viata extraterestra ‘Aver destul de lucru pe Pa- mint ca 34 ne facem viata mai buna. Ideea in sine nu trebuie Ins abandonata sau conside- até absurda. 3. In primul rind oamenit trebule 84 ajunga la o inalta constiinta de interes a intregit umanitili sia fiecarui individ jn parte fata de semenul sau, traitor pe Pamint, pentru ca aceasta ne va apropia intele- gerea telului umanitatii in- tregi, care in fond este ace- lagi, de a trai mai bine, de a-Si satisface nevoile mate- fale si spirituale la nivele tot mai inalte, nu in detrimentul unuia tata de celaialt, ci in dobindirea impreuna a’ bunu- filor, cu grija, pentrs pastra- rea échilibrului si a conditilior de desfasurare a vietii pe Pa- mint. Aceasta presupune un foarte inalt grad de civilizatie si cultura, pentru crearea unui climat de incredere $i respect reciproc. Pentru im- patirea corecté a ceea ce se dobindeste, este nevoie sa se producé mult mai mult, in esenté ucruri utile omilui, & excluzind, pornind de aici, rale_cit $i a_mijloacelor productia’ de arme. Practic, create, pentru satisfacerea in- presupune un limba] comun, —tegralé. a nevoilor de viata acceptarea corecta a notiuni lor, un nivel inalt de cultur Aceasta presupune eradica- rea instinctelor primitive, pre- un’efort mare al intregii ome- — supune invétarea unui ‘com- nirl care s& elimine pornirile portament orientat spre pro- mostenite ancestral, mai ales ducerea_bunurilor materiat in ce priveste pregatirea si spre echilibru organic $i spi ducerea razboaielor si con- ritual. Nu este vorba de com- centrarea efortului pentru in- —_portament_,ingeresc", ci_un valarea, pentru utilizarea ca- comportament_bazat’ pe_un pacitatii maxime a fiintei — inalt nivel de cultura si civill- umane spre dirjarea pentru —_zatie. sine atit a fenomenelor natu- jade . Cont. dr. ing, MARIANA® BELI$: JMMPLEMENTAREA LOGICI MULTIVALENTE 1. Cred ca una dintre cele a informatlilor. Nu s-a putut mai importante descoperiri —stabili_ nici daca substratul Stiintifice ale secolului XX! va energetic al acestui fenomen fi realizarea unor dispozitive este de natura electromagne- electronice logice multiva- tica sau de alta natura. Nu lente. Despre ce este vorba? — avem in prezent, de aseme- In prezent, circuitele logice nea, nici cea mai mica idee sint_ binare, find modelate despre felul in care se codi- dupa logica bivalenta. Cu alte fica si se decodificd informa~ cuvinte, ele se incadreazé nu- _iile. mai in dou’ stéri — da sau Descifrarea acestor taine nu —, adica ,judect” infor- ale naturii ar aduce nu numai matia primité numai dupa cri aplicatii de prim ordin in co- teriul este adevarat sau nu”. municatii, ci ar deschide dru- Desigur, creiérul uman a fost mul catre comanda calculato- gi el modelat binar dar, con- —rului_cu_ajutorul_ gindului form cercetarilor fiziologice Aeeasta ar insemna o. sim- actuale, el poate lucra si — bioza mult mai strinsa intre intr-o logica multivalenta, ‘om $i calculator, un impor- care adevarurile pot fi inca- tant pas inainte spre realiza- drate in mai multe star. Un —_rea creierului bioelectronic — lucru nu este numai adevarat —_visul de aur al ciberneticieni- Sau fals, ci el poate fi analizat Jor. multilateral, in logica multiva~ 2. Cred ca in mod sigur ne lenta vorn intiini cu alte civilizatii Desi asemenea procese lo- _extraterestfe. Poate nu In se: gice au putut fi modelate deja _colele XX! sau XXil, dar desi matematic, dispozitive

    You might also like