Pentru a se evita calculele, s-atr intocmit tabele cu care se obtine st- prafata sectiunilor in functie de diametru (tab, 1.1). Tabelele dau suprafata cercului g in m2, pentru diametrul d expri- mat in-centimetri si milimetri. in prima coloand este inscris d in cen- timetri intregi, iar fn celelalte 10 coloane valorile lui g pentru diametrele in centimetri din prima coloani si milimetri tnscrisi in capitul celor- alte coloane. Exemplu, Pentru diametrul d= 245 om, se gfiseste in tabel g=471 em? = O47 my Uneori este riecesar si se determine diametrul in functie de suprafata cercului, In aceste cazuri se aplici 0 formulé dedusa din relatia (1.1) a |= (1.6) de unde : oo 2a ee an Tabelul 1.1 poate fi folosit si pentru determinarea diametrului, in tuncfie de suprafata cercului. Exemplu, Pon 506 em?, se giseste in tabel valoarca cea mai apropiaté, 7 om, pentru d= 254 cm Jn unele cazuri se cere aflarea suprafefei sectiunilor mai multor ar- Lori avnd acelasi diametru. Pentru aceasta, se poate folosi relatia Gosh, (1.8) in care : G este suma suprafetelor sectiunilor arborilor ; d — diametral ; 2 -— numérul de arbori. Si in acest caz, pentru a se evita calculele, s-au intocmit tabele cu care, in functie de d sin, se poate determina G (tab. 1.2). De exemplu, suprafata.sectiunilor pentru 8 arbori cu diametrul de 22 cm este de 0,304 m2, Tabelul 1.2 ‘Tabel pentru determinarea suprafetelor multiple si pentru calculul volumului Diametrat bustenilor (eettunt), em? 2 sat iungtines peseior) 21 5 | 26 [9 | ae | suprataya a m cereus sau volume eiindrulut Sn mi, reapeetie in m3 i 0,038) 0,041 | 0,085 | 0,049 | 0,053 | 0,057 | 0,088] 0,008 | 0,071 2 078 | 0,083 | 0,091 | 0,098 | 0,106 | 0,114 | 0.123) 0,192 | 0,141 a ‘OA 05125 | 0.420 | 0.147 | 01159 | 0,172) 0,185} 0,108 | 0/212 4 166 | 0,181 | 0,196 | 0,212 | 01296 | 0:246) 0/264 | 0/243 5 0,226 | 0,245 | 0,265 | 0,286 | 0,308| 0/390 | 0.353 6 303 | 0.425 7 i372 | 0.401 | 0,431 | 0.462 | 0,495 8 0,422 | 0,48 | 0,498 | 0.528 | 0,565 8 (342 | 013741 0.807 0.442 | 0'57a | 01515 | 54 | 0,308 | 01636 oo MASURAREA INALPIMILOR Péntru aflarea volumului arborilor in picioare, trebuie si se masoare Sigitdltimea lor. Prin indlfimea unui arbore se intelege distanta de la colét pand la mugurele terminal. Ba se noteazd cu fh. u m~Indltimea se masoard cu instrumente numite dendrometre sau hipsometre. Hipsometrele sunt de diferite tipuri, dar la noi, in practicd, se fo- Toseste dendrometrul cu pendul romanesc, numit si dendrometru-pistol, Dendrometrul cu pendul face parte din cate- goria dendrometrelor trigonometrice, deoarece ob ZA tinerea indltimif arborilor se bazeaz’i pe relatia Fig. 1.9, Principiut den. 8: 1-9) dirometielor "trigonome- h = D'iga, tice fn care : D este distanta de la operator la arbore ; « — inclinarea terenului, Din aceasta relatie rezulti ci distanta’ de ia operator la arbore D trebuie determinaté cu multa precizie, altfel se obfin rezultate gresite Dendrometrul cu pendul (fig. 1.10, a si b) se compune din : corpul aparatului 1, Tuneta de misurare 2 prevazuta cu reticul (tig. 1.10, ch, sara gradaté 3, pendulul 4, tragaciul 5 pentru blocarea pendulului, tonul 6 pentru declansarea pendulului si tablita de corectie 7. Dendrome- trul este insotit de o mira pliant (fig. 1.11), care serveste la determi- narea distantei de la operator la arbore. Mira, de culoare neagra, are 5 Greptunghiuri albe pe care sunt serise numerele ; 0; 15; 20; 25 si 35 Mira se prinde de arbore cu ajutorul unei sule aflate in trusa dendro- metrului, astfel ca dreptunghiul cu cifra @ si fie la o inaltime egal cu inalfimea ochiului operatorului. Mira se desface numai atat cat este ne- cesar pentru a se misura distanta aleasd. De exemplu, dacd distanta este de 20 m, mira se desface astfel ca in) partea superioara si apari dreptunghiul cu cifra 0, iar in partea inferioara dreptunghiul cu cifra 20 Cu acest dendrometru se mat pot determina panta terenuilui in grade centezimale si suprafata de bazii a arboretului la heetar. Determinarea inalfimii arborelui cu ajutorul dendrometruluj cu pendul Se masoard mai intai distanta de la operator la arbore, privind prin lu neta mira gradata fixata pe arbore, Distanta de la arbore la locul de ob- servatie se alege astfel inet s& fie aproximativ egal cu inaltimea arbo- relui, Pentru citirea distantei se aduce diviziunea inferioara de pe reticul (v. fig. 1.10, ¢) sub reperul inferior al mirei, corespunzator distantei alese, apoi operatorul se deplaseazii sau se apropie de arbore pénit cand divi. 2 kKziunea superioari se afld sub dreptunghiul cu cifra 0. In scopul obtinerii unei imagini clare, ocularul lunetei se poate regla prin rotire. In cazul in care’ dispozitivul de vizare nu functioneazi, distanta se poate afla si prin masurare directa. Dupa cum se observa in figura 1.11, indltimea se poate ma- sura de la urmatoarele distante : 15, 20, 25 si 35 m. Pentru aistanfele de 30, 40 si 50 m citirea se face in dreptul cifre- Jor 15 ; 20 ; 25 m si apoi rezultatul se inmulteste cu 2. Dupa ce s-a determinat distanta, se declanseazi pendulul aparatului prin apdsarea pe butonul 6 (v, fig. 1.10, b) si se vizeazd varful arborelui, astfel incat viza si treacd prin repe- Tul lung al reticulului, care este asezat central. Dupa ce varful arborelui a fost prins in Iunetd, se apasi pe tragaciul de fixare 5 si se ia de la ochi, dupa care se citeste indltimea arborelui in dreptul pendulului, pe scara eorespunzatoare distantei de la care s-a vizat, Aceasti operatic se repetd vizind baza ar- borelui, La prima vizare se determina indltimea hy ;fig. 1.12, a) de la orizontala care trece prin ochiul operatorului pind la varful arborelui. La a doua vizare se masoara inalfimea hy de la aceeasi orizontalé pani la baza arborelui. In cazul in care ochiul observatorului se giiseste mai sus decat baza ar- Fig, 112, Masurarea tnaifimilor cu ‘dendrometral eu pendul : 13borelui (fig. 1.12, 0), inaltimea total a acestuia h se obtine prin insu- marea celon doud citiri (h = he ++ hz). Daci ochiul operatorului. se 3 seste mai jos decat baza arboretui (fig. 1.12, ¢), sau mai sus ‘decat varful arborelui, Iniltimea (ht =I). Inaltimile astfel determinate sunt valabile numai atunci cand panta terenului nu este mai mare de 3° Pe terenuri cu inclinari mai mari de 34 se aplic& 0 corectie in functie de pant’. In acest scop se mésoar’i panta, vizind prin luneta dreptunghiul cu cifra 0. Se declanyeaz4 pendulul cu butonul 6 (¥. fig. 1.10, b), se apasi pe tragaciul 5 si se citeste pe scara gradat4 unghiul corespunzitor, in grade centezimale. Dup’ determina- rea, pantei se citeste din tublita 7 coeficentul de corectie K. Cu acest coeficient se inmulfeste indltimea initiald, iar acest produs se scade din inaltimea initialé. Bxlempla. Se mésoara inaltimea unui arbore de la distanta de 35 m, operator afldindu-se In amonte de baa arborelul. Panta terenului, determinata cu ajuto- ful dendrometrltl, ese de #7 Proceddn.se dup indicate anteroare, ss ob- ee distanfa pe vertical, de ta tnltimea oehiuiul 1a mugurele terminal by = = istanta'pe wereld, ale Ja naltimen oehlulal 1a baza arboreal My 3m = fates initia ce Rhee tied he Scorectia pentru pania dee” E corectig, in emettt LT oa SMonn osm —indltimes arborelui |. PL Bde sh10m Reguli de misurare a indlfimilor. Realizareu unei precizit corespunzi- toare necesita respectarea nor reguli ‘de masurare a iniltimilor. Dintre acestea, cele mai importante sunt urmitoarele : 1) Operatorul si se gaseasci la o distanta de arbore aproximativ egal’ cu Iniltimea aeestula, adica este negesar sa dea vize sub un unghi cit mai apropiat de 457 La unii arbori cu coroana globularé, varful se poate observa numai la 0 distant ceva mal mare. (In aseinenea situatfe, nu mai poate fi res pectat regula (1). Dac nici din alta directie nu se poate observa varful, operatorul se deplaseazd la o distanfi mai mare, dar care si nu fie mai mare decat 1,5 inaltimea arborelut (fig. 1.13). Fig, 113, Masurarea inaitimii. ‘unui arbore ‘eu coroana dezvoltata, 14‘'F 2) Pe terenuri inclinate este indicat ca operatorul 8A se ageze pe ace- easi curb de nivel cu baza arborelui, in felul acesta se elimina multe Uurse de erori si nici nu mai sunt necesare corectii de panta. Daca aceasta conditie nu poate fi respectata, atunci operatorul trebuie sa se faseze in amonte de arbore, evitand, pe cat posibil, masurarea inaltimilor din aval. 3) Distanta de la instrument la arbore trebule determinata in. plan orizontal (redusé la orizont) ; de aceea, in cazul folosirii dendrometrului cu pendul, se determina panta ‘terenultii si apoi se face corectia cu ajutorul tabelej’anexate 1a instrument, 4) In timpul vizdrii, pozitia operatorului trebuie si fie verticalé, Ade- seor!, unit operatori se’ apleacé inainte sau se las’ pe spate spre a vedea ‘mai ‘bine varful arborelui ; in felul acesta inst, se modifica distanta, se introduce in calcul o marime gresiti si eroarea se transmite indlfimil 3) Distanta de la arbore la observator frebuie masuratd ct mai exact 6) Operatorului sa nu-i tremure mana 1) Dendrometrut se fine eu ‘ocularul aproape lipit de ochiul operato- rului. 8) Pentru verificare si pentru marirea preciziel, distantele si inalji- mille si se masoare de douii ori. 9) Instrumentele de masurat Inaltimile si, indeosebi, dendrometrul ou pendul, trebuie verificate periodic, In acest scop, se masoard indltimt si distante determinate prin masurdtori precise. In caz de nepotriviri, instrumentul se scoate din uz si se trimite la atelierul de reparat. Erorile comise la vizare si la masurarea distantel sé trangmit asupra inaitimit si apoi mai departe asupra volumulul. O eroare de 0,5 m co- mis la masurarea distantei se transmite asupra valorii inalgimii cu mai- timi de la 0,5 pana la 1,0 m. Aceasta din urma este cu att mai mare, cu cat unghiul de vizare la varful arborelui este mai mare. De aici reaulta ta niciodatd nu trebuie si se masoare inaltimea de Ja distante prea r ‘Atunei cand nu se poate respecta conditia (1), sunt de preferat distante mai mari Eroarea procentual de masurare a inaltimii se transmite in in gime asupra determindrii volumului. Astfel, 0 eroare de 2 m comisi 1a masurarea inaltimii unut arbore de 20 m (in procente, eroarea este cle 3p 100 = 10¥/) va determina 0 eroare de 10% asupra volumului aces~ ‘tui arbore, Capitol 2 ee CUBAREA ARBORELUI DOBORAT SI A PARTILOR COMPONENTE ALE ACESTUIA Q CUBAREA LEMNULUI ROTUND 211.FORMULE $f PROCEDEE APLICATE LA CUBAREA LEMNULUI ROTUND S-a aratat ca de-a lungul fusulut sau trunchiului unui arbore se pot deosebi portiuni asemandtoare trunchivlui de neiloid, trunchiului de pa- raboloid, cilindrului sau conului, De aceea, desi s-aul prezentat de catre 15 er