prezinta numarul metrilor intregi ; fractiunea mai mick de 1m se ma- foara cu ajutorul gradatiilor de fe Un Picior al instrumentulut In exploatarea Temnului se mai foloseste si rigla gradata din 5 in 5 em, avand lungimea de 2 sad 3 m. Hroarea procentuala pl, comisA’la masurarea lungimii, se transmite mentelor, De aceea, inainte dea se executa orice masuratoare, instra- mentil trebuie verificat. Cele mai multe erori se produc insi din cauza ‘rezirit neatente a instrumentelor sau aplicarii lor dupa o linie zigzagat Eroarea procentualé py comisi la-misurarea lungimii se transmite integral la calculul volumului, adic& Pe = P1, in care pe este eroares procentuala transmis volumului. Eroarea procentuali pr se ealculeaz cuajutorul relatiet pi=A%100 1%). ay AI fiind eroarea comisA la o masurare. QV “MASURAREA GROSIMILOR Pentru determinarea grosimii arborilor se masoara fie circumferinta, fe diametrul. Instrumente de masurat, Pentru masurarea_circumferinget, se folo- sese ; ruleta obignuita, ruleta dendrometrica sau sfoara, Ruleta obisnuité este gradata in centimetri. Ruleta dendrometricd are lungimea de 2 sau 5 m gi este gradata pe © fata in centimetri, pe care se citeste lungimea circumferintel, fata opusa este gradata din 3,14 cm in 3,14 cm, putandu-se astfel Uirectdiametrul arborelui. In lipsa ruletet se.poate folosi o sfoara. In cazul folosirii ruletei obisnuite sau a sforii, pentru ‘aflarea dia- metrului se aplied relati as -au intocmit si tabele cu ajutorul cdrora se poate obtine diametrul, Mra a se efectua éaleule. Pentru masurarea directa a diametrelor se foloseste clupa sau com: pasul forestier (fig. 16). Chupa este format dintr-o rigli gradati R si dou brate perpendicular pe ea. Un brat F este fix, iar al doilea C este mo- bil, alunecdnd de-a lungul riglei, Bra ful mobil are un manson M prin care patrunde rigla. Clupa este astfel cons- truita incét cele doud brate si ramana in-permanen(a paralele intre ele. Deci, cand se cuprinde arborele intre cele dou brate, acestea devin doua tan- gente aflaté la o distanté egala cu dia metrul, Cu timpul, din cauza uzurii sau , folosirii necorespunzaitoare a clupel, bratele isi pot pierde paralelismul. Pentru citirea diametrelor, rigia Fig. 1.6, Chupa este gradata in centimetri, precumsidin 2 in 2 cm si din 4 in-4 om. Gradaille in centimetr; se folosen, L4o eee tLe te EY de obicei, 1a cubarea arborilor dobo- jt dE ral, Jat rounjiile din 2 in. 2 em sau'din 4 in 4 cm se folosese la ea ; barea arboretelor, in_vederea redit~ ctor cerit volumului ealculelor. orp eps Rotunjirile din 2 in 2em saudin | 1 2 4 $ $7 e 2 a 13 4 in 4 em se efectueazi conform f 1 ‘ ‘ gurii 17, a sib. Clupasul va. ci 7 z ultima cifré care apare in stinga “—““—-~alvmrde Zh Zor = bratului mobil. Astfel, in cazul ro- Fig. 17. Gradarea clupet pentra tunjirilor din 4 in 4 em se_vor citi Polat ainsi treo 12 Gm, numaj atunei cand diviziunea din dreptul numarului 12 se vede complet in stanga mansonului bratuluj mobil Clupele pot fi confectionate din lemn sau din metal. In prezent, in ura noastra se foloseste In productie o clupa din metal, care este grada pe ambele fete in centimetri, lar sub aceasta gradatie, pe o fata, este \jradata din 2 in 2 cm, iar pe cealalta fata din 4 in 4 em. Reguli de misurare a grosimilor. Pentru ca diametrele si se masoare cit mai exact, este necesar sit se respecte urmiitoarele reguli : é fnainte’ de inceperea masurarii si din timp in timp, clupa trebuie verificati. In acest scop se unese cele doua brate si se observa daca su- prafetele lor interioare se ating pe toaté lungimea, sau se indeparteazi bratul mobil ‘fata de cel fix cu un numar de centimetri si se masoara cu © rigla, distanta dintre varfurile bratelor. Distanta miisurati trebuie sa corespunda cu cea de pe rigla clupei ; — instrumentul de masurat se aplica exact la locul indicat de procedeut sau formula de cubaj, deoarece altfel se produc erori destul de mari ; si se indepirteze musehii sau lichenii de pe portiunea unde se executd masurarea ; — rigla elupei si fie tangenta la arbore (fig. 1.8, a) - clupa nu trebuie strénsi exagerat pe arbore ; — planul format de rigla clupei si cele dou brate sa fie perpendicular pe axa arborelui sau a busteanului (fig. 1.8, b) — varfurile bratelor-clupei si depaseasca axa arborelui, deoarece alt- fol nu se va misura diametrul, cf o coarda (fig. 1.8, ¢) ; citirea diametrului se efectueaza inainte de a se lua clupa de pe arbore ; ~ a arborii aflati pe terenuri in panta, clupasul se asazd in partea din amente (fig. 1.8, d) ; Peer— in cazul in care sectiunea transversal are forma oval, precum si aiunci cand se urméreste realizarea unei precizii mai mari, se masoara Gaui diametre perpendiculare si apoi se face media ; : “in cazul in care in locul unde trebuie's’ se fac masurarea se afla’ cexcrescenta sau o scobiturd, diametrul se misoaré de o parte si de de alta a locului respectiv, la distante egale si se caleuleaz media arit- metica ; infurtirii tulpinii arborilor, daca infurcirea incepe dea~ supra inaltimii de 1,30 m de la sol se considera o singura tulpina, iar lacit incepe mai jos se masoard fiecare tulpina in parte ; — Ia lemnul de lucru se scade grosimea cojit ; = si se acorde.o mare atentie rotunjiritor. Fespectarea acestor reguli da nastere la erori de masurare, care se (ransmit asupra volumului, Se poate demonstra we eroarea procentuala transmis volumului pa reprezinta dublul ero- Hii procentuale comisi la masurarea diametrului pa; adicd Pe =2 p a ‘Aceasti eroare este invers proportionala cu diametrul trunchiului ; — eroarea absolut’ este proportional cu diametrul si cu: lungimea trunchiului masurat. Revulti ci diametrele trebuie masurate cu multé atentie, mai ales In cam) arborilor cu dimensiuni mici, La acesti arbori nu se pot efectu nici rotunjiri mari in masurarea diametrelor. ‘La misurarea circumferintel se pot comite adesea erori destul de mari, datorité neregularitatilor acesteia, De aceea, se recomanda_masu- rarea citcumferinfet numai la ‘arborii grosi, cirora nu Ii se poate mésura diametral cu clupa. Determinarea suprafefei seciunilor transversale. Desi suprafata sec~ tiunit transversale este destul de neregulati, pentru nevoile practicii ea Se considera a fi cireulara, Pentru a se determina volumul lemnului ro- fund, este necesar $4 se afle suprafata acestei sectiuni. Se stie de la geo- jnetrie ci suprafata cercului este egala cu x, In dendrometrie supra- fata sectiunii transversale se noteaza cui g, lar in cazul sectiunii masurate la mijlocul lungimii se noteaza cu y. Suprafata sectiunii transversale 2 Jemnului rotund se calculeazi cu ajutorul formulei (1:1) : Tabetut 1.1 ‘Tabet pentru determinarea suprafe(el sectiunilor transversale” au | 28 ze 2 ao | a0 io | 290 i | io 5s | 303 Ea i | ioe in & | BL | ao foo | at ier sor | 511 | ser ® Toate tabelele din manual insemnate cu # sunt extrase din Iucrarea Biome: tria ‘arboritor $8 arboretelor din Romdnéa" intocmita de 1 Decei gi S. Ar- mageseu, Bditura Ceres, Bucuresti, 1972. 10