Bete a }—— Reclame 1 mete 2020 Enigmele Pietrelor lui Solomon .Pietrelele ui Solomon” reprezintéo zona turistca deosebit, paradisul alpnitior, dar ium loc cu mare increta istorca.” “Reet material ne Tot iis de ACA CBT ToT Dees Pte Solomons ars Mul re ed Aleit etape, dupa ce cronicarl sas Julius Teutsch a descoperit ruincleet in anul 1913. Descopersle de ‘ict atest prezena une cetii dace De secole, junit bragovent ig in serbinle «La Chitrs, unde fiecare prtcica de pint poart amines strimogior ‘Unit cauti acest Joc pentru proprietijile curative, alti pentru ercetrea nor fenomene inexplicabile care i atrag pe oamenti de stim’, dar gi pe pasionati de eopotri’ mitur gf vestig istorie tin ceeace_priveste fenomencle rcobiguite semnalaie ak, acesea fac reerrela stp sfereluminoase, ‘vabile ochiulul, dar_surprinse {In fotografi, Misteral acestei zone fenergetice, considerath © poartt spirals, crete daci adiugim Sfinzal de la Pietede lui Solomon. “ste o lama de conglomerat (140 cm {nsime) allah in pidore, dessupra irumvalui forestier. Porecl a primit-o dea pf. Cilin Ture expla ula Flos, autoral crit Mega antropomorf in Carpal Romani’ In urma ceretiilor efectuate, a onstitt © continu’ locate 2 cet pe intreaga durath a) Neoiticuk pec Bronzuli gia Fierulul-Cetatea sven vedere direct Inspre sud-vestal “Tampei si spre deal Steer ~ tn ambele locuri find descoperite intro incint imprejmuitcuziduri dacice, val de pimant si palisade, pe cae ijt flcenu rondl strijile gt De fare se organiza lupe. In inci fortticated se mal fla gun tor: Tocuint S-audescoperiturme de ceramic, nat comund ct i dela precum 91 biecte de fr, Totodati sa pisit 0 ‘stem’ spall fn stincS, pentra apt ‘oripeovii. Cercettoriarheolog) considers aceasthcetate a fost distrust in timpul Pboailor daco-romane ‘Asti ona in cates aflacetatea este 4 nerecunoscut, pe local acesteia aflindse una dintre mesele junior, iar pe una din laturile tumuli _gisindu-eelteva trepe de pat ‘De operiouda scurt de timp. din still e forma vechea cette sa Aeprins eiteva gi aa clzut pe partea hnumita Vales Rece sau Putreda, din ‘cauza uit din zona. Emprewni cu dl Florin Fiipescu, directoral Primula meen privat din chet ‘amit. Muzeul lin pod stings cu ridicinile familie de tre gener 4 puslonat de istoria locului de 0 ial, am ficut 0, primi cercetare 1 am descoperit pe una dintre Stincile clzute, 0 inscriptie foarte interesant, car fa mod sigur va tert inveresulspeckalisilor. ln fotografille prezentate se poate observa faptul ci feleate pieire cizute nu au niciun Indicht Care si trezesci interes Misterele dela «Petree lui Soloman continu.”