CURS ELEMENTAR DE MUSICA ORIENTALA (BISERICEASCA) APROBAT DE SF. SINOD PENTRU USUL SEMINARIILOR SI SCOALELOR DE CANTARETI PRIN ORD. No. 150 DIN 12 maid 1900 LUCRAT DE NICOLAE SEVEREANU Frofesor de Musica Vocala la Lice, Cantiret si Dirigintele Corulut Vocal al sf. Episcopit Buzcit. — Buziu — TIPOGRAFIA ALESSANDRU GEORGESCU, CALEA UNIRIL 455. “Proprietatea autorulul, Prejut | fei 50 b.PREFATA Daca m’ain decis a da publicitifei aceasta carte, n’am facut’o din dorinfa de a mé impune ca autor, ci ca cunoscator al musicef orientale si vechiti cantare{, nu pot rémane indiferent vézind ca aceasta arta in loc de a progresa a rémas in urma. Nu zic ci nu sunt cari{, dar acestea nu realiseazé nici de cum scopul lor, cu alle cuvinle nu sunt (departe de a zice pedagogice) practice, fiind-ca cei ce att mai reliparil vechile car{i de musica orientala, s’att_ marginit numai in a inlocui literile cirilice cu cele latine si nimic mat mult. Nu voi face aci critica acelor manuale, dar este destul a spune cum ca de la inceput se da scara cu mirturiile ei, inainte d’a se cundste sem- nele de notatiune. Apoi limbagiul? Iat& o definiliune a glasulut: «Glasul este o abondenté informare a duhului (résullarci), care se scéte prin niste armonii si prin ajutorul arterelor etc»... Musica orientala fiind absolut indispensabila seminaristilor si scélelor de cantare{{, nagte intrebarea: pot fi manualele cxistente folositére celor deslinali pentru aceasta cariera ? Deci, vézand lipsa totala a unei cirli de teorie a musicei orientale, m’am gandit ci ar fi bine ca si aceasta arta si progreseze si am facut lot ce mi-a stat in putin{a 4, de a moderniza limba veche atat de cindata pentru noua generatie si a expune teoria in asa fel, ca s& le fie cu totul accesibila celor ce o vor invita. Nu e vorba ca teoria fara practica nu e inteleasii, dar dupa mine, cred ca ori-ce incepitor cairuia “i va cadea in maini aceasta teorie, o va Intelege cu prisos, expresiunile fiind cele de tole zilele iar materia alcatuita cat se péte de progresiv Nu sliti daci am rensit, astept observatiunile celor in drept. AntowlObsevatiune, La fie-care lectiune trebue a se intona mai intaiii scara, pentru ca elevii s4 se deprind&’ a intona just sunetele; aceasta se va face de citre tofi elevii in acelas timp, marcand fie-care sunet cu o batae a manci in banca fara ins& a face sgomot. Dupa ce elevii intoneazi cu ugurinfi scara atat in suire cat si in Pogorare, se va trece la exercitiile de paralaghie, unde trebue a li se recomanda de a canta fara s& tipe, ne-fiind permis unui elev de a a- coperi vocea celui--alt. iste de recomandat ca profesorul s4 atragi atentiunea elevilor de anu face absolut nici o miscare din corp sati membre; de asemenca figura si ia o infitisare senin’, nepermitandu-le schimonosituri din sprincene, nas etc. A se insista mult asupra citirei notelor, prin interogatiuni si exer- citii la tabla. Sa se revie des la exercitiile studiate gi si nu se tre cand cele precedente nu se vor sti bine. inainte panaCURS ELEMENTAR DE MUSICA ORIENTALA (BISERICESCA) MUSICA Musica este arta de a produce si a combina sunetele intr’un mod pla- cut augulul. SUNET Tot ce putem distinge prin aud se numeste sunet. Sunetele musicale se produc de vocea umand (musica vocala) gi de ins- trumentele de musicé (musica instrumentala). NOTE Sunetele se represintd prin niste semne, numite note: “= —— <> pentru a cdror numire s’aii adoptat urmatoarele monosilabe : Pa, vu, ga, di, che, 20, ni pa. Aceasté succesiune de sunete constitue ceea ce se numeste scard sat yamd. Monosilabele pronunfate in ordinea de maf sus formeazd scara suitére, iar pronun{ate invers: pa, ni, 20, che, di, ga, vu, pa, forméza scara pogordtére. TON Se numeste fon distanta de la un sunet la altul. SCARA sat GAMA In musica bisericeasc& sunt trei feluri (moduri) de scari: diatonice (naturale) cromatice si enarmonice. Distantele (tonurile) ce despart un sunet de altul. nu sunt tot-d’auna aceleasi, ele variazi dupé felul (modul) scarei.6 Scara diatonicd In scara diatonicd sunt tref feluri de tonurl: mari, mici si mat mici, adicé de 4 sferturi, de 3 sferturi si de 2 sferturi. EXEMPLU : PA VU Gk cee es Ton mic | Ton Ton mare ‘Ton mare Ton mic | Ton ‘Ton mare iE sfertur!) [= (4 sferturl) | sferturl) = sone a sferturl) ee ‘SHO Semnele de Notatiune si Numirile lor Sunetele se noteazd prin urmatoarele 10 semne care se numesc: Ison. Ipsili....f Oligon. -—=— = Apostrof. Petasti fe Iporoi. . . Doué chendime. “ Elafron .. e~ Chendima. .s Hamili. oe Semnele de notayiune se impart in doué categoril: suitdre si pogoritore. Atributiunea semnelor de notatiune Ison = represintdé acelas sunet (unison), aga cd de cate orf intal- nim acest semn, nici nu suim nici nu pogorim vocea, vi repetam sunetul pand la intalnirea altut semn. De ex: Qo Sl ‘em Sem papas spa pa. SEMNELE SUITOR! Oligon....... —— arataé cai sue un ten. Petasti ...... <_» sue tot un ton insé mai cu putere. Doué chee ‘sue un ton ins&é mai ugor. Chendima . + sue doué tonwi sarite. Ipsili........ f sue patru tonwi sarile. SEMNELE POGORITORE : Apostrof..... - pogéra un ton. Iporoi....... s pogér’ dou’ tonuri treptate. Hlafron..... ~ pogéré doué tonuri sarite. Hamili...... Xa. Pogsrd patru tonuti sarite.DESPRE GLAS In musica bisericésc& prin glas nu se infelege voce, ci o melodie ére- care destinaté cantarilor bisericesti. Intreaga slujb4 bisericeascd se canta pe 8 glasurl, adic& pe opt melodii diferite, avénd fie-care vite o scaré proprie, de- rivaté din cele 3 moduri (feiuri) de scari, despre care am vorbit. Glasul I gi al V-lea se cantd pe scara diatonicd, avénd ca fundamentala pe pa; glasul al V-lea se mal numeste gi liturasul glasulut I-it, pentru ca ail aceias! melodie. Glasul al 1V-iea si al VIll-lea se cinta tot pe scara diatonicd, schim- band ins& nota fundamentala ; cu alte cuvinte se cAnté pe o scard derivataé din scara diatonic’. Asa, in glasul al IV-lea nota fundamentald a scdrel este di in loc de pa (ca la glasul T-it) si in glasul al VIllI-lea nota fundamen- talé a scdref este mi. Glasul al VILI-lea se mai numeste /dturagul glasului al IV-lea. Glasul al II-lea si al VI-lea se cént& pe scara cromatica. Nota fundamen- tal& la scava glasulul al II-lea este »i, iar la scara glasulut al Vi-lea este pz. Glasul al VI-lea se maY numeste /dtwrusul glasului al IJ-lea. Glasul al [ll-lea si al VII-lea se canté pe scara enarmonicd. Nota funda- mentalé la ambele glasuri este ga. Glasul al Vil-lea se numeste ldtwragul glasulul al Ifl-lea. Su un cuvént glasul I, U, HI si [V-lea se numese proprii, iar glasul V-lea, VI, VII si al Vill.lea se numese /aturage sai derivate din cele d'intai. Despre marturii Marturiile sunt nigte semne cari se pun la inceputul ori-cdrei bucdti de musica, arétand glasul si felul scarei in care trebue sd cantdm, precum gq su- netul cu care trebue sé se inceapd sau sd se sfarjeasc& bucata. Fie-care monosilaba (numire de nota) ‘si are marturia ci proprie, careia ‘i-se mai dice si scaun. Marturia are o indoita insemnatate: 1) c& litera de d’asupra, ne avata sunetul cu care trebue s& se inceapd sati s& se slaryeascd parelaghia unei bucdfi de musica si 2) c& méarturia (scaunul), ne arata felul searei din care e constituité bucata de musica.Scdrile diatonice si cromatice sf ati marturiile lor propril, iar cele enar- monice se servesc de marturiile scdrei diatonice. MARTURILE SCKREY DIATONICE MKARTURIILE SCAREI CROMATICE 5 oynéeéy apne yuno6braws d WAAKUNAGKRY ww poh pay ag Stim c& scara cromaticd serveste pentru glasul II-leagsi al VI-lea, asa c& la glasul al VI-lea cand scara incepe cu pa, marturiile primesc dre-care i t modificare. Ex: 18 OY YAY Scara Diapasonulu! si a disdiapasonulul cu marturiile lor Limita sunetelor de la pa de jos la pa de sus formeazd ceea-ce se nu- megte digpason (equivalent cu octava din musica occidentald), de unde si numirea de scara diatonicd a diapasonului. Cand avem ins& nevoe de o intindere mai mare de sunete, indoim dia- pasonul, formand ast-fel scara disdiapasonulut. Este de observat c&é in diapasonul I-ii mérturiile se scritt dedesubtul sunetelor a iar in diapasonul al II-lea in pogorare se scritt d’asupra: t 7 x 7 a in suire ins&é marturiile se scriii tot de-desubt numail ca d’asupra sunetelor se pune cate un accent. zynédys ng ROAR VA ‘a al IIl-lea diapason atunci punem 2 accente: De ex: Dac& avem revoe sa trecem | 1 mx: 2Sae eee IX! xed rad Gi asa mai departe. ie Vd jjatm4 gScara diatonics a disdiapasonului ad 3 pe 2 aH Xe Ba pe Tactul In musica bisericeascd fie-care sunet se determin’ cu o bdtae a manei in jos care se considera un tact. Tactul se bate maf rar saii maj repede dupé indicatiunea semnului ce'l gasim in tot-d’auna scris la inceputul bucdtel de musica. Aya pentru migcarea raré se intrebuinteazd semnul : T numit fact pupadic sai sihiraric, pentru migscarea repede se intrebuinjeazi semnul: T numit tact irmologic (troparesc) = iar pentru miscarea cea mai repede se intrebuinteazd semnul: T numit tact alergétor sat citanic (vecitativ). Semne de prelungire gi prescurtare a sunetelor Cate-odata se simte neyoe de a da notelor 0 mai mare sai mai mica valdre adic’ de a tine un sunet mai mult sat mai putin de cat o batae. In acest cas se intrebuinfeazd niste semne numite /emporale care se pun dasupra sait de-desubtul notelor ce yoim a li se prelungi sait prescurta sunetul. Semnele temporale sunt: Clasma + Gorgon .. <= Apli.. - Digorgon. — Dipli . - Trigorgon. -—~ Tripli. ~— Argon... ~ Clasma - indoeste valérea notei addogand inca un tact, asa cd se bate un tact pentru notd si unul pentru clasma. = Apli - are aceiasi tnsemnitate ca si clasma. “>10 Diplé -- avat& c& nota de-desubtul cdreia st, sa se tie tret tacturi “= Triplé ~ ayaté cA nota trebue tinutd patru tacturi. “= Gorgon ~< prescurteazd valérea notelor, arétand c& trebue luate dous la o b&tae, adicd in timpul unul tact. Ex: = = Ne en ee eee ee pa vu pa vu ga vu ga di ga yu ga vu pa. Cand gorgonul are apli inaintea lui: <5. imparte valdrea tactului in trel parti; doné pir{i consacrdndu-se isonului iar una oligonulul. Cand apli se pune in urma gorgonului: wo a atunci contrar casuluY de mai sus, o parte se consacré isonulti iar sone oligonulul. Tot a- semenea si cu dipli. pus inaintea gorgonulul: << imparte valdrea tac- tului in 4 parfi, trel pari pentru ison gi una pentru oligon. Pus in urma gorgonului: t= 1 se consacré numai o parte iar oligonului 3 parti. Digorgon + arat& c& trebue a se lua 3 note la o batae. Ex; SS =e ee ese pa vuga vu gadiga diche che Trigorgon -~ arati ci trebue a se Iva 4 note la o batae i “che digayn ga gavupa ni pe Gorgonul, Digorgonul si Trigorgonul se iat la ridicarea wanel in sus. Argonwl > se pune dasupra oligonului sub vare se aflé doué chen- dime: =. aratand, c4 trebue sé se bata doué tacturi, unul pentru oligon si altul pentru ee ca chendimele si se ia in ridicarea manel. Bx: pa vu a vu ga ai ge di che Cand argonul e seris ast-fel: ae atunel se bate 3 tacturs, doné pen- tru argen zi unnl pentru oligon. . = * + Cea — <<] eee se pa vu ga vu gadi ga diche weg 8 bate 4 tact, 3 pentru argon si unui pentru iar seris ast-fel: sligon pa vuga vu gadi ga di che Gorgenwl pts dasnpra lut iporui (g) se vapdrta ia prmul ton.PARALAGHIE A paralaghisi va sé zica a canta notele cu uumele lor. La inceputul ori-cirei bucdti de musicé se pune o marturie, care indicd glasul si felul scarei in care trebue sd cantim, preeum si numele note! cu care trebue sd inceapd paralaghia. Exercitii de intonatie Intrebuinjarea clasmei, dipli gi tripli. f = q PA fT f 1. Le ee a ee See Pa vn ga di ke zo ni pad pa ni zo ke di ga vn pa 2. ee ee ee ee ee Paya ga di ke zo ni pa pa ni zo ke di ga vu pad 3 u ue v ue u ue q = Ne ee ee ees ee ee ee ee ee Ww é v v Pa vu ga di ke zo ni pad pa ni zo ke di ga vo pal > er ase mee eae eee ae icon aoe NG eee eee ae Pa yu ga di ke zo ni pa pa ni zo ke di ga vo pad me ee em ek ee a en en Ce ee en ee Pa pa vu vu ga ga di di ke ke zo zo ni ni pa 4 ee pa pa ni ni zo zo ke ke di di ga ga vu yu pad6. Se Se een ee Se Pa pa vu ga ga di ke ke zo ni ni pa 4 pa pa ee ae ni zo zo ke di di ga vu vu pa 4 7. —se——_—s——= omen, ren, SF Ne Nee, 5 Nem, ee, Pa vupa vu gavuga di ga di ke di ke zo ke zo ni zo , > > ~ ee zee ee ni pa ni pa yu pa pa ni pa nizo ni zoke zo ke di ke di ga — > > > ee n di gavu ga vupa vu pani pa % 8. ~ » 2» ~ > zo Sm ee, en, ae Nee, een, ek ere Se ee en ee ee Pa vu ga vuga di gadi ke di ke zo kezo ni zo ni pa q Bree me See ee eee See ee n pa ni zo ni zo ke zo ke di ke di ga di ga vu ga vu pat 9 Smee, Neen, an en, 5S ere, eee a wee, 5 ee ee, i ee = ee ee, Pa vu pa vu pa vu ga vu ga vuga di ga di ga di ke di ke een ee ee en 8 ee ee ee di ke zo ke zo ke zo ni zo ni zo ni pa ni pa ni pa vu pa , = > ee Th Neen we re re ee we ee, ee ee > ae vu pa pa ni pa ni pa nizo ni zo ni zoke zo ke zo kedi ke di we ne ee ne ee we en ee we ee ee ee ee ke di ga di ga di ga vu ga vu ga vu pa vu pa vu pa ni pa ni pa 4 10. Ne ee ee ee ee ee ee Pa vu ga di ga vu ga di ke di ga di ke zo ke di ke See ee ee eee zo ni zo ke zo ni pa ni zo ni pa yu pad pa ni zo ke zo wee ee ee oe eee 2 2 ee 2 ni zo ke di ke zo ke di ga di ke di ga vu ga di ga vu pa Sete yu ga va pani pa -11. Se re, ee ee ee ee ee ee ee ee Pa vu ga di ke di ga vu ga di ke zo ke di ga di — rr eee ee ee wr Ore ee eS ke zo ni zo ke di ke zo ni pa ni zo ke zo ni pa vu 3 Sem ee eee ee pa pa ni zo ke di ke zo ni zoke di ga di ke zo ke di Ll ga vu ga di ke di ga vwpa ww ga di ga vu pa ni pa 4 12. Nee ee ee een ee 2 ee ee Pa vu ga di ke zo ke di ga vu ga di ke zo ni zo See ee en ee ee et ke di ga di ke zo ni pa ni zo ke dike zo ni pa vu pa Nae ee ee eee pa ni zo ke di ga di ke zo ni zo ke di ga vu ga di ke ee r—“—iCisC“CCCOCE zo ke di ga vu pa vu ga di ke di ga vu pa ni pa 4 13. Ne en meen eee ee Pa vu ga di ke zo ni zo ke di ga vu ga di ke zo ae et ee ni pa ni zo ke di ga di ke zo ni pa wn pa pa ni zo oe ee ee eee ee ee ee eee ke di ga vu ga di ke zo ni zoke di ga vu pa vu ga di we eee er ee ke zo ke di ga vu pa ni pa 4 14. Nem Ne, eek, Neen, nee, ee ei ee ee Pa vn ga di ke zo ni pa ni zo ke di ga vn ga ti cme ee eee ee ee ee ee ee eee ke zo ni pa vu pa ni zo ke di ga di ke zo ni pa vu ee ee 2 eee ga vupa ni pa pa ni zo ke di ga yn pa yn ga di ke 20 ee ee wee we 2 ni zo ke di ga vu pa ni pa vu ga di ke zo ke di ga vu pa => ni zo ni pa va patPetasti, doué kendime si iporoi 15. { PAT Ss ss wowetiz 6 ue tLe Pa yu ga vo pa vn ga di gavu ga di ke di s au liga di ke se CG zo kedi ke zo ni zoke zo ni pa nizo ni pa 4 pa nizo —_— —_— —~ 8 eme ee s —zt ni zoke zo kedi ke diga di gavu ga yupa vu pani — pa 4 Cand chendimile stati d’asupra oligonului: 2X se cénté in urma, iar cand se gdsesc de desubt: =m se canté ele intait. Apli de-desubtul lui iporoi ¥ se rapérta la al doilea ton. ¢ 16. {PA , Se em ee mee ee ee ee > Hn — me Semne de expresiune Tnaintea sati de-desubtul semneloi. de notatinne, se pun tot-d’auna niste semne, care arati modul cum trebue a se accentua diferitele sunete, Aceste semne sunt: Varia ..-...\° Omalon. .... + Antichenoma. > Psifiston ....~— Varia \ Acest semn avaisi ca sunetul pe care ‘I precede sa se accen- tueze cu putere. Omaton ~~» ayvata cd atacind sunetul sub care e pus, sd atingem cu ére-care forti si sunetol superior, de unde descrescdnd vorea, revenim la sn- netul prim. Antichenoma ~-~> se pine tot de-desubt, aratand c¢& notele trebue ase cinta siillat. Psifiston ~— avata cd nota sub care se pune, trebne accentnatd cu putere,Eteron (Legato) <~ Acest semn «—» se pune tot-d’auna de-desubtul a doué sail trei note: Ex: “a> sai => aritind c& sunetele ce represinté acele note trebue sd se cénte ne intrerupt intre ele adicd legal. Exercitii de intonatie ASUPRA SEMNELOP DE EXPRESIUNE Varia gi petasti cu clasma 17. Lora tf SS | — A eee eae Lerteeey LAPT MAS a ft 7 18. Psifiston @ PA T ee eee, a Ne Src, ee ya Neem, ene, em a oe Seem, ames, = - —- _ Tome, Ne, oe, ee, ee, em oe een, emu ee ee ee ee TL _ — = Wee te teins ae ae . ¥ 7 19. Omalon si eteron G PA T CS a ee > SF . . mt eee yt on Stes se “=st2t2 ee ee oe aa ee a os ea eeCy NOTE STAPANITE Oligon si Petasti isi pierd valoarea cind gasim scris d’asupra lor: ison, cele patru semne pogordtoare, chendima si ipsili pentru care se numese note stipdnite iar semnele de d'asupra stdépdnitoare. Aga dar in executiune se cinté numai notele stipanitoare cele stapanite servind numai de simple accente : Se ee Tabloul semnelor suitoare si pogordtoare Semnele suitoare si pogoratoare pand la 4 tonuri ne sunt cunoscute incd de la semnele de notafiune, pentru distante mai mari ins se intrebuin- feadé urmatoarele combinatiuni de semne: Suitoare j| 8 tonuri LY sail Lf Acelag sanet ‘unison Se See See ee . xv 1 ton mm; em Salt w * —s, — sail 4 wo, C84, oy (foe 77 Lf f Boy Sta ates | 1 Se ee 2. je ewe =. = |°: ay | wy . : Din eee L 6 ae eo a ¢