Gheorghe Teodorescu Nicolae lonescu eogratie Manual pentru clasa a V-a QMinin et corte coforiase "eicae 9 Invest ste gas — cok oe pa Introducere Matt dintre voi au avutprilejul a vad a televizor sau 88 citeascs in evstele pentu elev! despre planota Toast si despre uncle fenomene importante care se petrec pe suprataja sau in adincurile e. fn cost an geolar, prin. studiul geografiel fice, cunogtinjole despre Pamint vor f nsusite Tn mod sis- Th iremutile noastre cunostinjele geogratice s-au larg foarte mult, Lucrul acesta este legat de o serie do realizar cu adevarat epocale, la caro Tnaintaglt nos Del nu indraeneals maar 3 Se glndeased. Esto vorba Gespre cercetirilefacute de oamen do lina in zone fle Paminfului considerate. ping. nu de mult ca find ‘naecesibile omulul (mare agincim! ocearice, ghefutle Yognice ale regiuntor polar, marileinaitim! muntoase tte) si mai ales realizarle obfinuto In cercetarea Cos mosulu ‘Zhorurile tealizete In spatul cosmic In ultimul dcenlu, cu nave avind oamen a bord, cercetarea spa- {iulul cosmic eu ajutorulracheteler sal navoiorcosmice, Zborul primllor oameni pe Lund, progaiile care se fac entra a pas po planala Mart, In vitorul deceni, toate estes sint dover! ale puter mini omenestl st ale {ehmniel create do oamenis Se poate spuno ca, oda cu langarea primuluisatelt artical (URS.S.—4 octombrie ‘G57), omenires ital int-0 noua era, aceea de cunoas teres Cosmosulul. Cunostingole googiaice s-au inmulfit gie-au adinet, multe dinte secrtelenatur find dozv iuite'Sintem intro. vreme de acumulare ulutoare. de ‘cunostinfe noi, vrem care Nu se poate compara decit ‘i acwea a metilor descoperr googratice de fa efrsitul Secalulul al XV-lea gi inceputul secolulul al XVEea,Manualul de fate cuprinde tri pari gi anume 1) Notlunt de geografie matematicl, In care so va studi sistem Solar din care fac pate Pamintl 3] stir 28 natura Lana fn fear co Paint 0 vor studin Forma i densiunil lu, Onentaree 1, Migcarie Pammiuta 9 urmarie for. ing 2) Inveliguite Parmintulai(Atmostora, Hldrostera, Litosera ‘i Bostora) 1 logaturle ine vl. Din stusloren acestor invelgui sia fenomonelor geonratice care au foc in olo'co va lage atnea i Te ramen de io intima partes manuaull vor fi studio unele date despre populstia globulul staspindes el ne date despre populatia labulu rsp Lectura Prine piel cr ence geogae sre Invi romin sit conadrate uel deste ale pte] ‘ul Nicolae Mitesen (eco XViI=XVi, care eal ort i Ching cma hare Tv Romane oem de stolicul Constantin Cantaczin (80) Wal leg Descreves Mlle, tah de arce ctu oman Di {he Cantomi (3178). twa nasa amos tt nf i sna oo Simon Mahan (et). Laver ae orld stints iver planet mosses ltr eel ‘Al Se. Mehecny st einai c goa de mare prestige 6: Vibe, €. Brice, Mt Oarl Dip everest noast Auge 6h, goog fe devo mute toscana, inant const socte napster poge ‘ce dea important deostbiaeareauconmbut 9 conoue In eanoatore vlan din cco ma depo a Insets bopsiler ptt noate, (9 Sse Sos Va Nofiuni de geografie matematica Sistemul solar ‘acd privit beta cereasd in nptilesenine, co observa? Uitindu-va cu atentia, constatal c& cele mai multe corpurl caregti sclipese sau © stralcife alba-albsstui, far allele puting la numa, fu aclipesc si au 0 culoare galbuie-rosiatia, destul de stralucitoae, Slice Sint uncle sce sint celelate? bola cereasca apare $i Luna, sub o form mult mal mare decit celal ase, destin ralitfate este mull mai mic&, Dato cre cavzeapare fn all de mare? Universul este alestuit dint-un numar nestrsit de stele grupate In gaan (rur de stole. Sint sute de malioane de galaxli Fiecare galaxie Cuprinde milade de eele gi facaro stoa esto un soare, Soarele nostru este 0 stea mich, care se afla Intro parto laturalnica a yalariel noastr, humité «Celea actees. Aceastd golaxie se ata pe bolta ceresscd sub forma unui briy.de stel, de 0 culoare mal albicioasd, ugor do obsorvat ‘eu ochiul liber In nopfile senine. Priv achema galaxet noaste (ig. 1. Ce reprentA punctle din cu- pins ai? Soarele este centrul unel lumi formate din planete, satel, comete 491 meteor. Improuna ele fermeaza Sistemul solar. Soarele oste o staa in roiul de stole care so gisea fol din care noi vedem doar mica parte in cureul nopilor face parto din categoria eteelor yc, fade planeto,s1 In special fala de Paring, of osto.Un uray.Soca Sate pre mre Volumul Sosrelui este do) 4 300000" de ori mai mare deci Yolumul Pémintulul. Distana de) la Pamint ia Soare este de apr. pe 150 miloane lometi Pri Caidura emanata de Soare este att de mare Inet, daca Soarele sar propia la 1 000 km de Pam, acesta s-ar topt complet Pamintl, ca g1 calolalte pianoto, se ala sub puternica influent a Soarell. Soareo ofera Pamintull lumina si caldura datatoare de vif eco see eae ates eee toe Lectura In china woe oan au incepta olasescd rant slarepentu cltineres steht eu str unorRelovental scien. Rarle Soar ‘inn cont coc peun tips. salt un caran cua apr cae so con. Cenreaa racls Solon oninelo arnt ts Intl de elocrniea in RS. Usbech (URS.S) ore ect raze Sosrll 2h concntats in aa isu nck se one © orp cat nol 0 Soarele va una dine principale ‘buns om. Planetole sint corputi cerestifAr8 lumina proprio. Ele se rotese I Soarelu st primesc lumina si fldurd de a el. Cele nova planeto tle slatemului nostra solar sin: Mercur, Venus, Pamint (Terra), Marte, Jupiter, Saturn, Uranus, Neptun si Pluto. Petru dintre ele sin planete Imani caelate tint considerate plencte mich ivi figura 341 spunett care snt cole 4 planete mar i care sot cole s planet mic le est nostra sol Unele din planete le vedem strlucind seara pe cor Ele se vid unoor dupa apusul Soarelui pina ciminoata, insite de rasa. Planeta Venus, feareeste cea mal sralcitoara inte le pcarta gi denumirea de Luceafr. Folosindu-vk de figua 4 spunel inte ce planete se afd venus In Sistomul solar exista si un numar mare de alte corpurt ceresti Hearta mic, putin straluctoare, eave nu. se vid cur ochiul liber, numits aslo. Se gisese inte planctele Marte sVupiter si par af resturile nor planete sfarimate Satelit st corpuri cores mal mic} deci planotee, Ei ee rotese In jurul planeeler silo insotese In eureul migesri lor Lumina gl elura © primesc Insa de la Soare, ca 1 planatle. Uncle panto au mal mult Satelit (upter are 12, Saturn 10, Uranus 5, Marte gi Neptun cite Mercur $1 Venus n-au seteli, Pamintul ere un singur setelt naturak Luna Luna esto do 14 or| mai mica decit Pamintl, E230 afl lao departare de Pam de 884000 Klomet, lungime gals cu 20 de dhametre pAmin- testi (ig. 8), {Luna primeste lumina gi e8lduea de la Soare, ca gi Pamintul. Ea se Jnvrtosto fn jurul Pamintult In jurul axel sale In 27 de ile (mal prec,In 27 dele, Tore s148do minut). De aceoa Lune gt aata apre Pa mint mereuacecasi faa. Partoa ‘oplisda Lunils deveniteunoseu- thin anul 1055, cind a fost foto. ‘gralata de pe nava cosmica so- Mieticd Lunik 3, Nol vader Lunalumints sau paral uinbrts, dupa porte pe Eate ao ocupa Inve Pam i Soars, De cet, Luna ee 4 fare" Lund out (cind 80 ved ao secor)primut pray (ind oe vedo po junta), Lund pind (ind so {ede In ingine) ufo! pra’ (end se vee. po jumatte) (. ) utereadotractioa Lunieste de orimaimie8 deci acoea Prin: {ulu, De aceea,un om de 0 kg de exempt, vo ein pe Luna numa iste. Supratla Luni est arid, de o cuore mal mut cenupie. Pe oa so st pumoronsecratere de ‘dieie mari ef adincim, precum ol dent Gels depraglon! profunde, sin! gr bolovenigur. Virule munior ei Sting ‘siti vari intro2000 9 5.000. Pe paras invabila a Luni fe otoose masiv muntosi mat alls Muntele Gagarin, apre x=mpl, ephyesto 9200 m, inane neatinsa'Jo niet un munte de pe Pantin ivi peeael luna in figure 8 soenel ox ober Des! pare un ast mort Luna ate toto fost slab activate wu ‘anos 9 optus atmostrcd extrem de rare Este lipta de Vi 9 Uumlatie Zl sint foarte clde (peste 109), tar opti extrem de ret (isa). O's nara dureara el 14 ale piintest Lat lil 100 mu cbort pe Lan prin pienien (doasronal amma fe dint 0 activtte dass timp da! de ote sau napoa eu bine pe Pan. eprezintS categoria cea mal putin cunoscuta dintre toate corpurile cosmice care se roles In jurul Soaraul Elo se compun inten cap sau nucle (straluctor ea 0 stea), care poate f sold ichid, °‘astronomi prin calle precise, iar drumurie or sintcunoscute, Cometele nu conatituie un pericol penta planeta noasta. ‘Meteor lonumitiimpropri gl astele chzdtoare, snt prticele ur corest. Cid 3@ apropie de fora acestula, din cauzs frecri cu aerul, $6 prin: ator mic rd seg Tar cel mai mari ating Pamintul sub fo ig Pe ep Land pune ta30 ricese. Znic cad po Pimint meteor in greutatetotala de 10-20 de tone, Pe jocurile unde cad mari meteor se formeaza eratore, Cel ma ‘mare meteorit cunoscut pind in prezent a cdzut in part de sud-vest & Ail Elare 0 greutate'de aproape 70 de tone. Vo at vizut metott ein in senile serine de varb? Cum arth? Meteorti cad gi pe celelalte corpuri cosmice (oe Lund s pe planeta | Maria cu siguranta). Pe corpurile cores lipsite do atmosters sau atmo Fareliaté meteorii nu ard in eddorea lors marese volumol acestor - Siatemal solar | —Soarote inround cu plane "Searels | — ston mic fous un ry In compara cu planet anette | — avr eit cue primes amin i ealdra den Soare eines rl ral Soar Stati | —ast mic, urine Incl de Soares rote me | ~ eur ar sa pleetlr po Unga ee se wf CCometete | — yt tector mle, coum eoad. Apart si : ‘uma lor srt prevaeie do atone. ' Meteo | —prown sin slrimaren nr cout coreg ind In ‘ters dart a Phin 2 pend tmostrd 1 din itogie sou porta — Coat Sale Oa aunt in cad nose? = bin ee categorie de planet face sate Pann? = Gln ie ste pliner! exogr = ino erat an? De hw TE See br teem De x moos che =e co Lan in fe in ural Pt rtd mao TeMaeh panes ict s ‘Co's intimpla dach Luna o- fo ma opade sau mal net jalan sn? Dar oa miata? Be cena smock Ln eee extra deca? ~ Forma Pamintuat & Doves darpre forma rotund pling -+ Dimer Paine Forma Pamintul ai dimensiunile lui Forma Pamintulul, Astazi tot mai multi oament et ck Pamintul are forma rotunda, sferic®, putin rita la capeto (la pol i pufin umfata Ia miloc (la ecuato), ea al celealtplanete. Aceasta forma special & Pamintuu, foarte putin deoeebta dea celorate corpuricosmice, poarta .$3 numete de geoid (adica Pamintul seaman perfect numa cu el insusi) Turtirea Pamintului la pol sl umflar in ecuator sin att de micl in cor arafia cu mérimea planetel noastre, int nit schimbs caracterul d (storog). Dover! despre forma rotunda a Pémintulu, {0 ultiml timp 4 cosmonaut ne-au dovedit ed Pamintul este rotund. Fotograile teu de reprezinta portiuni din suprafata planetel noastre sav chiar Pam in intregime; ete doyedesc faptul ca Pmintul esto un corp steric, ca lob unas, amenii de stints au adus si ei doveri inca din vechime ca PAmintuh este tere. Astil, invatatul grec Pitagora a alirmat acest luc cu gasd Ssecole inainte de era noastra. Avsite (24-202 Le.n), al Inv gree observat cla eclipsole de Lund, umbra careintuned Luna este rotund ‘Cum eclipsa este pricinult de Pirint, care se alam acel moment int Soares Luna, s-3 pututtrage concluzia e& Pamintul are accaes! forma a si umbra li, cu'alte cuvinte este rotund © dovada mai convingatoare a adus-o expedita lui Magelan tn soce: lul al XV, Tn urma une calatori de apronpe 9 ani pe ocean (15191522), exp iia aceasta, pornita dintr-un port spaniel spre apus, sa inapovet tr {acelas oc, venindinsa dinspre asa. Din acol moment oament nu 3-4 ‘mal Indoit cd Pamintulare-o forma stericd Lectura Plcat cu corti 25d oxen Maplin, portghes de rg, asrbtt ‘tant rect ge sudul Amari de Su prune In seta el Mar acifi ndca nv anit il deck seme lle vine. Pin 6 unos Instn acest ocean ininpinal te ut’ ma rev inal File, Magan a fost ves de being. O singur crble, eva pl ‘429 de marinas, santo la local de pecare din Spann, dup e's wet e ‘sud Aste Af ‘Aceasti expedite, care a realizat primul inconjur al Pamintulu, a favut o mare important ga dovedit tturar ef omul poate cunoaste pia feta pe care © locuteste “ Astiz|,avioanele pot inconjura PamintlInt-un timp extrem de scur. Sutin it imp? Micimea Pamintului. Pémintul vazut sau fotogratiat de cosmonaut in aproplerea Luni se Infaigeaza ca o sterd do.4 ort mai mare decit fe apare Luna vizuté de pe Paint. 5= Reaatart Orientaren | — Feriancia primal meridian pe glob | — Coordi geograier(aeinen 3 tongues) + Brtentarea cr autora cordonstslor Priv gura 12 care repeznt. prin ipalaiedimensiun sle Pamintuul gas unde la" urmatoaele inreba Care este suprafata Paint? Dar imen ecuatorlal? Care este diamtral Pi Imintule? Dar linglmes rasslor scustor #1 para? Ca s& putom cunoaste mal bine PAmintl gi 8 aver o Imagine a ll 0 fac reprerentari de mict dimension, ca nto plobur. Po basil de sora de carton, denumis lob pimintesc, se desoncaza continentole si oceanela, Ele se iroc aga cur se prozint In natu, dar tu dimensiunile miegorateTa.¢ anurah scart Poll, ax. Dact privim globul pamintese (restr), vedom ch este strabatut doo verges de motal Sa ne Inchipuim co ine aseméndtoare ftoce prin centrl Pamintulut gi pe la capetle Tul. Aceasta se numeste fra Péminfuld, Capetele axel (acolo unde ele stpung globul) se nue ese pol. ‘Aka Pimintull este indreptats spre Steaua polar. Polul dinspre Steaua polars 22 numeste Polul Nord, lar cel opus, Polul Sud. Ecuatorul, Pe suprafala Pamintulul, la distants egala inte poll ‘88 ne inchipulm un cere care Il inconjurd ca un briu. Cereul acesta so umesteecustor. Else noteara cud’ Orice punctal acuatoruluisegéseste Taaceeastcistanta fata de cei doi pol El imparte Pamintl fn dous ums tit! egal, sav emistoro, numite: emistera mordied (borea/) si emistera, Ssudied (austra). Ecuatorul c& orice core, se Imparte In 60 de pat! egale numite ‘rade (aradels se impart in minute gi minutele In secunde). Meridiane. Un core imaginar pe suprafata Pamintulul, care trece prin cei dol poll, se numaste.cere meridian (fig. 12). Jumtaten din cereul meridian care uneste cet doi poli se numeste theriian. Meridianul care trece prin apropier wich — s0 ‘itosteGrinic) este scott primul merdian ¢ de lel incepe numaratoarea Imeridianelor apre vest si est, Acolo unde primul meridian fal ecuatorul Se notenza cu 0. Daca Impaitim ecuatorul in grade gl prin fiecare grad dducem cite un meridian, vom avoa 960 de meridiane Ia depértari egale Ge cite 1. Forma Pamintulu] —de oo ser putin ttt apo putin unfia Doves! despre forma —ubraround a Pam cee ved pe Lun expt gan 80-8; Pita = supatta Panu 810 mi fara Panini “675m, Inrmmin ———Ce dowd saspe sacs Pine «due Ariel? Pani? vintoare despre foma sed ‘= Calcunt de ct ot so curnds supa fi nous, cre ‘sto de 2570, i erates Pau ”Moridianele se numara spre ests vest de fa primul meridian, adic de ia.” pind ia 180°. Primul meridian Imparte Pamintul in doud emistere: ‘isfera vesicle apus de primul meridian, gl amisfera eas, mrt Paralele. Corcute inchipute pe supraaja Pint scat nas pra cd mptim un-meian In grade, Incepnd de fa ecuator spre Polul Nord, vom aves 90°; spre Polul Sud sint iaragi 90° i sn oates Bi acta unc duc crc parle tem 9d paral in emiafra novi, ladeparar de ce ot ates n tre au (fig. 14). yl 7 Lugimea eercuror para spre donee de cercura paraele cu descresto do la ecustor spre pol toate aceeasi lungime, ps se cele mal importante sint re Se gsesc Ia 2530" e nord gla aud do ecuator. Ee se numeac: Tropicul de Nord (Raculu) si Tropleul de Sud (Capricornulu). De aasemenea, sit deosebit de importante pale! enuminle de Cercul polar de Nord (rete) si (antarctic) (9. 18) Coordonate geogratice (atitudinea si lontudines). Portia une! locaiti pe glob so arata prin dapbrtare ode ecuator de prim mor, dian. Aceste depsrtir se dau In grade, nu In hilometi. Ca sd aflém pork 8 tia unui foe pe suprafaa glooul, trobue 8 gin fongitudine glatitudines cell loe Latitudinea unui punct de pe fata Pamintulut este departaren dela fecuafer [a nord sai lo sud, pind la tee! punct, maaurath pe meriianul Foculu Lattudinoa se masoara in grade, minute $1 secunde, ‘Dupa cum loc eso situat la nord sau la sud de ecuator vai oui si latitudinearespectvalatitudine nordied,atunei cind punctul se gaseste la nord de ecustor si latitudine sudiea in cazul In care punctul este situa a ud de ecuator Longitudine se numosto distanta masuraté In grade, minute 5} secunde pe paralela loculu, de la primill meridian pind la meridian loculu. Cid locu se afl a ost do primul meridian se zie cf are fongitu- dine esti, iar cind so ala la vest de primul meridian are longit vosties. Laliudinea gi longitudinea,luate impreuns, se numese coordonate geogratice. ‘Orientarea cu ajutorul edordonatelor geografice, Cy sjutoru oordonatelor geogratice putem determina pe globuri eau pe hart locul Ieogralc al unei comune, ora, fra, continent, sau posifia — Ia un mo- Montdat —a nel nave, a bancurlor de pest kc, ‘Pentru a determina pozta une art trebule £8 spunem itr ce pa lnje si meridiane extreme so alla ea. Republi Socialists Romania esto tuata in emistora boreala sila rari do primul meridian. Ea este agozata Intro 49°37 14615" aitudine nordic8 gl intre 2045" 91 29°41 longitudine stea Tara noastr, find tata do paralela de 45” lattudine nordica (care trove pela sud de Carpal prin Delta Dundi) se gaseste la jumatat Aistanteidintre ecuator $i Polul Nord. 10euatoul | — caret care acon Psi pe la ie, ln tes ld do ca Spot e notes ev 0 Polit Poll Nord | — scapetle Panini non 9 Poll Sea) Pralee | —cerur pari cu ecatru ungimen lor descieste do ia ecuslor spre pol Perl afta 2 dopatare de acute a namese trope, a coll 30 crc pore — cate cae te prin et dot pt tote meine me ‘sconag! ngine. Pinu merdlan se nated ew 0 Coordonatate ‘eomratice | (attudine gengtutine)— serves la oretarea pe lo. = ec scutor of prinul merian se none cu 2 =a se inftge rin latucine? Dar pin tngitine? (Co coordonategeogrtcn ae efit itereenecatru ¥ bi rir? On fire Trop Rach fe cb geogracn un pune cae te rt coord cpa a tucnn no 30" Tonghudine eee Punt ost Anse stl A(t iat ord lng vs). “Teagom int ecatorl 9 pin mean. Dupe aces, duce pera Nord do 20. Pu moa af eae poraia 8 aril nore de seal punt i A locul goog a raolr Bucur, Londra, Moscon, Poin, Cara — pe hata mural ts Cale amt it de kets ina Tropic Rac, Sind 8 athudine masons 11 hm Prin fara nas ce prea norich de 4, Clete Mow tin cate Pol No Calcul homer an indrephilaestut eran pnd pil ~ Miparen de rotate Penta ~ Dover n legit eu mivaren de rotagie = Vices mijetrit de rotate = Urmiilemierit de reste Migcirile Pamintului Mult timp oamonil au fost conving ct Pamintl st fix sic In jurul ‘tu 50 Invrese allt Soarole cits! stolele, Aparent aga sau lucriie; fealtatea este Ins alta ‘Un mare invélat poionez, Copernic (1473—1543), a Tnlturat aceasta crodinfd presitt s1 a ardal, cu numeroase doves, c& Pamintul ca si elolate planote din Slotomul salar, are 0 miscare de vole po caro 0 face in jurul axel salen timp de 24 de or, si o alta migcare de revolute, InjurulSoaralt po care oroslizeazain timp do'985 tecture nsomnstates plot. Pot snd ‘llr planter. Bog do apt rrr anista de plone are cade pe ponte, ps inpotva secs, anon a 8 asigute sot apa racecars, sia mae flo omen, ndeoseb pant ‘flor eat sine eps int near prin dere iace 3 pt ati ea rp! prin « Sloa nos, nant conse scat a lect ser gs sale aie al aie pcan Btn ey fe gh raarn nor stene modeng Seige ve ooo nen locale, care treptat, vor fi perfectionate si incluse In sisteme mari "4 Pal pes sbundene pth casa Be Pvones cos nud Evaporatie | —tnsomars a vp dat ctr, Condonare| —biorcres pur ae ph hs pole =p sn eh pi ve Precip | — mune dt tone cr oa, ttt -atmosterice a port de aph dn stmostrs du eben denon, Hebi ‘au ao, iodo mae do wa inctrat u vapor de ap se ie © mass de ser veers = 02 we nope pin er satura? Ce sit precipi nose? | a8, Peco ametorce cancel? Cire av important 2 tint cnd © mast esac into mas de ar sons de pode onc cuore, eter Sh er eae din soi mont ope, ‘De com zonele tcl ead puting precipi? = Expl cum maines un continent Fone influent cent tstende ulate care une tito Oberle meterteiecu els fae mod venir (nies a pin wast). Coe ones au, s npr 3 Vremea si clima Veeman Aston sci nla apc cmon ne ro fc, plolor carte we bam cena Utes prevede snl prob de la diferite statiun meteorok Ge este viemes? Vremea este ansamd Vintur $i preciptat care se manifests Sinumos ete) Soap pe care contin, fenomenelor de temperatura, nt oe la un moment da abate 0 masa de asr timpul devine caauros s1uscat; daca vine o masa da aer mati, va pioua, dacs vine 0 mass de aer polar impulse raceste $1 poate plous.0 ii s@ poate face numal cunoscind exact deplasirile iteritelor tipuri de mace’ doer. {ese Intl dacd it reglumericoraedatrunde o mast de ser cald? ima. Prin clim@ infelogem starea mijlocie a atmosferel pe 0 ad de timp. Spre deosebire do vremo, prin cave so const. era sterile trecatoare do temperatura, vinur st provi cima reed aceste elomente pe un numér mare de an Ea ost rerutatul unor cbser- Yall ndolungate, de rock de ani, Inmportania climel in desfasurarea viel po Pamint este foarte me De clima depinde réspincirea sl dozvoltaren plantelor si 8 snimaelor De asemenea, a inflventeazt ~ in mare misurd — vafa $i activates ‘camenilor. Sub influena climei se formeaza solul se modifica ‘el Zonele de lima. Stim capo glob snt cncl zone mart de temperatura: 2 znd cal; tdoud zone tonperate, oud zone rect Intre ropica gasim cla caida, Inte tropics st Cercurile polare este lima femperat, tat Ia nord Je co $4 la sud de cercul polar antareve se ata clina rece. In cuprinsul flecrel zone de clint deosebim tur variate de cli, In functio de condifile naturale locale. 1; Zona de elim’ ‘calds se subimparte in a) Clima ecuatoril,aflats inte 5 Iatitudine nordic 915 latitudine sudic8. Se caracterizeaza prin tomporatur dient tot ans pol rogue lato torent. Temperatura macte nu scade nil 0 nk sub 2 use slot intr Tinuturi cu clims ecuatorialé sint Africa Cental, reqiunes Amazo- ‘uur din America de Sud gi zona insularé din sud-estl Ate, Ada ‘acest finaturt pe hart Cla tropicata umedé cuprinde cliatul subscustoralsiclimatul ‘musonie, Clmatu!subecuatoval se fla intre 8° gi 12° lattudine nordic Sh sued, SI sic este cald tot timpul anulul, cu mici diferente de temperaturd o i 2 la noapte. Vintuio int periodioe, Aceasta elima este caracter, zat de oxistenta a doud anotimpurt unui ploios 91 unul secefos, Cind ‘Nu bat alizeele i calmul ocuatorialplout cind bat alizeeie este Socata Giimatul musonc. In regiunilo unde bat musoni (Asia de Sud 9 de ‘ud-est, Australia de nord-ost eto), anul se impart in dou anotimpu lup8 cum musoni bat dela mare sau la bat de la mare. Esto cald tot timpul ant ‘cu unele excep in eetul Ase 22 RG ula Sana 6 6 GiRGH Bd i ae: ig. Hare tipo main©) Clima tropical uscad ocupao ge intr 11.0 latitude nordic i sudicB, Ziel sint foarte c&ldroase (pot atinge peste SO" la ub '—I0" ia soar), iar nopilo foarte racoroase, inelt ingheati Uneot| pa, Vinturileaizee bat nelncetat Poll ced foarte rar, mal ales fa soet- ful de vad si sint de scurtd drat; uneor, ann gi, nu cade o bur do posi. PPustiurile ocupa alci supraffele cele mai intnse (Sahara, Kalahari, Arabia, Victoria ote). Locatzati pe li. 48 aceste degertun. 2.Zona de clima temperatd se Intinde intra 30° si 60" latitudine nordica s! sudic8. Anul se impart aici In patru anotimpur vam, prim. Yard, var, (oamnd. Temperatura se schimbs necontenit de la un anoting le atu. Vinturito gt precipitate sintneregulate, Clima temperatd se subimparte sen In: 2) Clima sublropicalé tntre 30° $1 40 lauding nordic8 9| sudica, Alc! iemilesint binge gi plots ‘ale dectt iano ¢eacstoase, Deoarece acest fel do clima se Inlneste mai mult pe ling tarmul Mari Mediterane, se numeste si cfm mediteraneans, Sa mal inlnost, dar cu ploi bogate tot anul, n Africa de sud-est, in Australia de sudo lar vorle foarte caluroase (ceva mal in America de Sed in apropierea Golfuui La Plata In Asia de est oth ‘America de Nord ia nordul Golflui Meni, Acest fal de clima se numoste ‘subtopealé umeds. 1b) Clima oceanic este raspindta po tirmurile vestice ale continen- ire 40" 160. In acestelocur,ferilesintbinde, ia vere co- Yoase, deoarece apa se incalzeste else costa mal grau deck uscatul, Diferenta'de temperatura dine jana. gt vara ete, dec, mica. Vint care predomina este cel de vest. In toate anotimpurie int cetut si plot ‘dese 51 marunte, dar mal alos foamna ar Puta explicn de ce carl l pile sin mal des toamns gi lama? ) Clima continental, allt in interiorul continenteler Inte 40° si (0a vrilecade srl rect. St din cocavz3? Viatrle bat neregulel, lar plolle cad mai ales primavera gla inceputu visi sit reperl ama hinge mult: Acest fel decima so ntinde peste tot cantrulEuropel, Amerie tdeNord si Asit (vex nr-B pe i. 43). ln partea dle rasavit a Europel, Asia Central, Amertea de Nord (mel ‘les pe podigurie dintre muni do fa vst) lene sin foarte rei si verlle foarte calduroase «1 secetoase, cu primaver foarte scurte, Felul acesta ‘de clima continentala.a fost nuit cl continntala excesh’ Zona de clima rece se afin zonele polare (dincolo de paraola, de 60). Se sublmparte In cima subpolers (066190) $i lima polard st " Pe muntii foarte inalti din zona calda (Muntii Himalaya, Anzi etc.) hina temps Mindi“ sscet a plare ait conte de cna? Local-e caf ci eld ee Caine le tempat oc aati Unde se ft lima race sco gt! despre 3? esi daspre cima monglor? On cn fomportua pe mun cade in rap caidas’? De os linoataen xt putemieh? “are continent ed che apis erie anus ma nate, Antarcea sau Asia? De ca? HIDROSFERA ‘Apa ca invells planetar. Apa se als foarte mult raspinditt pe planeta noastra.O gasim in atmosterd sub forms de vapor! (esa, not, fpol in mari, oceane, sur, lacus In. pamin. Ta roglnile reci apa $% {ieeste sub forma de rapada 1 gheat ‘Apa se rica — sub forma de vapor! — pind la 10~16 km i atm sford si se intineste pind la posto 20 km adingime in ecoarta Pamintul ‘inte aceste limite, In orice toc am cduta, dam de apd in canta mai mari sau mal mic ‘Apa, alla sub diforite forme, Inconjura planeta noastra ca o patra neiniarupia'ca gi almostere, Acostl Tnvelis planetar al apel ea dat humole do hidrostora ‘Coa mal mare pare din apa planetei noastre se alsin maie 9 ocea- ‘ole ok Ape oceeniea conatituie un rerervor uras din care se raspindest at in aer ct st pe uscat. alt parte din apa Pamintulul este raspindltA pe uscat sub forma 4 mlagtiny, bal, lcurt, cur g Nuvi or ea apa subterand. Apel alata pe continent sint denumite ape continentale Canttay mart de apa sint eupringe in gheturil din zonele Pemintuei, precur gi tn vaile cu ghetar ale munfilor Ina Po glob 0 ait peste un mio hn da peste 2 nape subtrane, 03 bord do vapor 6 CCircuitulapet in natura. In arhitectsi-om de lina italian, Loonardo da Vine! a facut utmatoar fbservaie: eaorul $9 miged ca un riu, ducind gi norl cu ob. S-a gindt {leonardo cd att ruil, elt noi Ts au sursa In ocean? ‘Apa rece, sub forma de vapor din rezervorul oceanululin atmoster. ‘Atmoster traneporta vapotl do apa deasupra pamintlul, unde aceasta poate transforma vaperit in nor gl acosta ead Sub forma do procipta Rurile si izvoarele subterane transport apa inapol In ocean, gh astel $8 va ropeta pind la nesfirgt ciel ercutull apo ‘Al wazut nor subir de umezeala rideIndu-se de pe suprataa unul cmp proaspst ara sau coafa care so ridica de pe stra tunel cind 80a- felo sare Imodlat dupa ploale? Cum vi explcat fenamenu!? (bata de apa po care o vodeic& so evapord azi poate sA se trans- forme mine In avers pe tata de vinturi cu doud saptamin' tn urma, se poate transforma ‘care s8 cada azi In Bucegl. Cicultl apel in natura esto asemanator Uinor ser de subcircuite sau unor schimburi separate de Umereaa Inte mint, mare ¢ ee, Piel gsi o succesiune a faptolor in fk ‘sub forma do precipita? ‘Deoarece oceanele snt Toa fuecasiune este un subcircut I cadrul eirultulul apel. Uncle prec Pita atmoserice nu ajung pe suprafata pamintuul. Uncle picaturl de ploaie se ransforma din nou in vapor tn drumul lor spre pamint gi rin 3in atmosterd, Acesta este un alk subcircul din cadvulcircuitulul apelin natura Din apa cazuta pe uscat sub forma de precipita, © parte se inf tuoaza in pint, ar ata se scurge pe vdile luo, ajungind tot ma Sh ecoane, do unde a plee ‘Se vede.osader,e8 apa circulé in natu neintrerupt, din mari, oceane ¢.d0,p0 useat(lacur, run ete) in atmosfera ca sa revind ares ih may Circuit acesta pe care! ran i condeneari suecesive, urge apa pe glob, in urma unr evapa- cind prin dfente star (heh, gazoaed, soda) si luind forme variate (vapari, apa de suprafata, apa subterana, Satelit caracterul unui astru mort, impetit, care aproape nu se produc chimbar ale formolor de. lit. Girculaja apelin natura coniribule i erearea une logaturlstfine fntre-hidrosfors gi collate fnvoigur ale Parintulul (ig. 44). Arata fear strc ator, cu sf seat) 3 eo Basar $1 animale). @