‘Semnatura RECOLTAREA $I PRELUCRAREA PROBELOR DE. t RINA Analiza completa a urinei a ir i Se cfectucaz’ pe urina din 24 de «1 sumar de urind ~ respectiv, determinarea densith salitative a componenjilor patologici urinari, attaliza cep tar Ge dimineagt, Accasta ~ fhind mai concentrata si cw un pll mai acd permiles = aa ae a jedhetaul Recipientcle in care se face colectarca trebuie si fie Bea nf’, cu dop rodat, iar probele se omagenizeaz’ inai ao cant te nm genizeuzit inainte de a lua o cantitale Se recomanda ca detecminirile canttative ale diferitifor parametsi biochimici eare se ind prin urina s& se faci pe urina recoltaus in decursul a 24 de ore, urind al cérci volum ‘rebuie misurat, iar recoltarea trebui i iti sterile. Ve urina emis in 24 ie ficutd in condiii sterile. Volummul de urina emis in 24 de ‘ofe se numeste diurezi, in timp ce un examen sia pH-alui, identificarea prin reactii sedimentului urinar - se poate face pe Examenul urinii A, Examenul macrascopic Al. Examene fizice preliminare ale urinii care includ: 1.Milsurarca diurezei: cantitatca de urin’ eliminatd in 24 de ore depinde de ingestia de lichide, de pierderile de apa prin transpiralie $i de cantititile de substante excretate prin urind. {in conditii fiziologice normale, volumul de urind eliminate in 24 de ore variazd in funcjie de sex . asife] — pentru biirhafi este cuprins intre 1500 gi 2000 ml, iar pentru femei intre 1200 si 1700m1. in conditii tea de urind din 24 de ore se elimind ziua, in conditii patologi eliminate in 24 de ore diferd si se poate ajunge la: a. oligurie ~ volumul de urin’ eliminate scade sub 500mI/24h ~ apare in boli renale, in obstructii ale cdilor urinare (prin calculi, tumori), in retentiile de urini post-operator, in edeme. transpiraie, stiri febrile. b. anurie— subs 100-150m1/2+h — apare in insuficientele renale acute. ¢. poliurie — volumul eliminat este mai mare de 2000m1/24h si apare in diabet zaharat, diabet insipid, resorbtia edemelor dupa crizele epiteptice. d. polakiuri¢ este reprezentala de mefiuni freevente, dar cuntitates total de urind eliminata este normal; ea apare in cistite, pielite, adenom de prostata ¢. micturie insearnnd climinares unei cantititi mari de uring in cursul mopfii ea apare in insufieienja cardiaca. in inflamafié ale cilor urinate. t inti — uri Mi preinta o nuan{& care variazd de la galben- 2. Ydentifiearex culorii urinii ~ urina normal prezin deschis pind la galben-rogiatic.Culoarea ei depinde de concentrajia si natura substanjelor dizolvate in uring si, mai ales, de preventa unor pigmen(i ca: urocramal. urobilina si porfirina. ! rinei poate fl influentati de: | v cn al comcentralle astfel, o urind alealina gi/ sau diluatt are o culloare mai deschist Gn curtal aiei). in Limp ce 0 vrind acidh si? sau concentratd ure © culoure ma inchisd Gn ms a t SLR ener inn ein Nt } unui regim vegetarian are o culoare mai deschisd. 1 determina modifiedri ate culorii urinei, ca de exemplu: ieterelor. al prezentei pigmentilor biliaris culoare mai inchis&. iar in cazul Y~—_ Unele medicamente pot de = galben-verzui pind la brun in cal i 6galben portocaliu ca urmare a prezen{ei urobilinogenului, in starile febrile sau in cazul administrini de sulfamide. antipirina. piramidon: brun ~in cazul aleaptonuriei (deficit de metabolizare a fenilalaninei) sau al melanuriei (deficit de metabolizare a tirozinei). 3. Observarea aspectului urinii Urina normal’ — imediat dupa mictiune ~ se prezinta ca un lichid Jimpede, transparent. in uncle cazuri, urita poate preventa ined de la emisic 0 turbiditate patologica determinata de consistenja unor siruri (fosfaji, carbonati, oxalaji, uraji) sau a puroiului (piurie). Uneori, la cdteva ore de la recoltare, urina poate preventa un aspect opalescent datoris unor suspensii formate din celulele provenite prin descuamarca cdilor urinare, leucocitelor si/sau a mucusului: aceste componente se depun in timp. formind un sediment. Aspectul urinei se mai poate modifica: datoriti menjinerii ei la temperaturd scizuta - apare o opalescenyi datorita prezenjci acédului uric si a uratilor; - datoritd prezontci — incd de la emisie ~ a fosfatilor alcalini - printr-o conservare neeorespunzatoare, dat _.. Patologie 1. in_unele afecjiuni renale - glomerulonefrite, cistite — aspectul urinei se modified mult datorita prezenfei in cantitate mare a elementelor figurate sanguine (hematii. leucocite). :: _Mucusului, purciului, cilindrilor hialini si granulogyi. 2in alte afectiuni —precum leziunile comice renale ~ urina devine limpede, transparent. asemanitoare apei. datorith capaciti}ii insuficiente a rinichiului de a concentra urina. 4. prezenja singelui (numit’ hematurie) conferd urinci o culoare rosie-brund. fiziologice normale ~ este ux poate modifica aceasta 4. Aprecierea Consistentei urinii uring care lichid asem&n3tor unei soluiii saline, in conditi consistenfd (in cazul prevenjei puroiului. albuminelor etc.). 5, Aprecierca mirosului urinii. : ; ; La eliminare, urina are un miros caracteristic slab. usor aromatic, datorita prezenjei aciziler volatilisi a unci catone ciclice nesaturate mumite “usingid”. Acest miros specific se modific. prin fermentafic in cursul pastriri urinei pentru o anumith perioads. in urinile concentrat: mirosul este mai accentuat. Exemple de cazuri in care mirosul se modifica: 7 urinile infectate au miros de amoniac & in caz de acidozk apare un miros de fructe fermentate sau de cloroform; 9 un miros de acetond sau de mere ver7i indie’ prezenja corpilor cetonici in cantitii creseute (ca in diabetul zaharat), A.2. Efectuarea sumarului de wring. i it inde de substanjele dizolvate si anume — la indivizii a) Misurarea densitatii uri depinde de substangel Eo techn oe Sanatosi de cantitiqile de sdruri si uree prezente, iar la iprin centrifugarea urini. © Semnificagia cli ‘4 a sedimentului urinar “ poate oferi informatii utile legate de fiziologia sistemului reno-urinar, cunoscut find faptul c&, in stiri patologice, urina este tulbure incd de la eliminare si ci — uneori Cunoasterea compozitiei Tui poate completa informatie altor invesitgatii legate de unele modificari cantitative ale diferitilor parametrii_ biochi (uree, creatinina, acid uric, electrolifi, etc.) Lezarea nefronului si a eailor urinare de excretie se evidentiaz8 prin eliminarea unor elemente patologice si — eventual — prin excesul de elemente normale in urind. Compozitia sedimentului urinar 1.Sedimente neorganizate reprezentate de substante organice si anorganice insolubile, cristaline sau amorfe Y in urina alealing apar: uratul de amoniu, fosfatul de amoniu si magneziu, fosfati amorfi, carbonat de ealciu; Y Tnurina acid aapr: acidul uric, uratul de sodiu i potasiu, oxalatul de calciu, fosfatul de caleiu (secundar). i_urinar, deoarece muri de urina — acida gi #2 Pentru analiza sedimentului organizat este necesara cunoasterea substanjele mentionate nu sunt elemente comune ale ambelor alealina ; ; 1! in orice sumar de urind oxisti in mod obigmuit - 2 -3 Gpuri_de siruri, in funefie de aciditatea sau alcalinitatea urinii; prezenta srurilor devine patologicé atunci cdnd cristalele -abundi ( ca de cxemplu in litiaza renala, oxalicd, uricd, fosfatica), ; 1! Exist o serie de sedimente neorganizate care apar rar §i numai fn cazuri patologice: cistina, xantina, leucina si tirozina, grdsimi si cristale de acizi grayi, colesterol, bilirubin, iY Exist& si situafii in care in sedimentul urinar pot apare © serie de impuritagi ca cele reprezentate in figura de mai jos,SOLUTH UTILIZATE IN LABORATOR efinitic: Solutiile sunt amestecuri omogene de doud sas mai multe substante sunt alsatuite din doud faze: | fava dispersata ~ dizolvat = solvat ~ solut: 2.mediul de dispersie ~ dizolvant ~ solvent, 2.1,Concentrajia solujiitor miwentratia solujici reprezint® cantitatea de substanja dizolvaté intr-o anumita te de solutic sau de solvent. Tipuri de concentra 1.Concentratia procentuata a}de masi - reprevinti masa (cantitateay de substan{a in grame dizolvat in 100 grame solufie: se noteazi cu e%, md % = ——* 100 unde md = masa dizolvatului ms ms = masa solujiei 2. Concentratia molar (molaritates) reprevintd numarul de moli de substan’ dizolvati intr-un litru de solutie. 3_Concentrafia_normalé_(normatitaten) reprezinta numarul de echivalenti-pram de substanjadizolvafintt-un lira de solujt. ca de substangt exprimata in grame dizolvat A. Titrul unei solugi (1) reprezintd cant tun cm* (ml) de solute. Nofiunes de pHi PH (“power of hydrogene"=“pouvoir d'hydrogene") este parametrul care aati caracterul acid, bazic sau neutry al unei solu pll=- log {HI"|: pHIC [0,14] scala de plt 0 7 14 solufii neutre daca [H1'] > 7 =» pl < 7» solutii acide daca [1] = 7» pH = 7 + solutii newtre daca [II] <7 + pH» 7 — solutii bazice itatca nofiunii de pH in. biologie yi medicina Multe procese biochimice din organism depind de concentrajia in ioni de hidrogen: transportul oxigenului in singe, reactiile biochimice catalizate de enzime, generarea energici metabolice prin respirajice Determiniile de plLsunt utile pentnediagnosticarea unor maladit yi pentru aprecierea functiondirii diverselor organe. Exemple de va le pll-ului unor lichide yi medi biologice : + saliva are un pIT pyernit acid : = secretia gustrica ~ pl putemic acid: 1,5-3,5; pll-ul ei este determinat de continual in HCI care - in condijii firiologice este de !60enmol eregterea conceniratiei HC) peste lorile normale conduce Ia 0 hiperaciditate gastrie “ Se coat are os pH alcalin, co urmare concentraticiridicate de bicarbonati sucul pancreatie are un pH! neutru spre alcalin, iar bila un pH alcalin; Uticantitatile de glucoza si albumina dizolvate, Densitatea este ~ de obicei -invers proportional cu volumul de urina climinat si direct Proportionala cu intensitatea culorii, _O scdere a densitatii urine’ se intdln oligourie. In mod normal, densitatea urine’ pentru urina din 24h, este cuprinsa intre 1,015- 1.025 cu valori extreme de 1,001-1,0035 dupa ingestia de lichide in cantitate mare si, Gespectis. “dupa transpirajii abundente, Densitatea urinei se determina cu ajutorul urodensimetrutui, safe conditit patologice, densitatea urinei este creseutd in cazuri de febr’, boli cardiace. diabet zaharat $1 este sc4zutd in insuficien(a renal, ea reprezemand un indicator al capacitajii de conenetrare si diluare a rinichiului. te in cazurile de poliurie, 0 crestere a acesteia in b) Masurarea pH-ului urinii ~ in cazul unui regim alimentar echilibrat si cu alimentatie mIXtd, urina proaspata este usor acida cu variaii in jurul valorii de 6.0 (5,-7.2). Urina este net acida in cazul regimului alimemtar carat (5,2-5,3) si usor alcalind in cazul unui regim vegetarian (7,2-7,5), Exist si variatii nictemerale ale pHl-ului urinar, Dimineala urina este mai acida, iar in cursul zilei — dupa alimentatie - devine mai atealina, deoarece ionii de hidrogen sunt utiliza la formarea sucului gastric. Determinatea p! l-ului urinar se face practice pe urina proaspat recoltatd Den hartie indicator universal; (eu sticksuri de reactivi: Coen solutic indicator (dupa metoda ( Semnificatie diagnosticd: 1.Urina este acida in: ~ diabet zaharat (acidozA diabetic&y; ~ insuticienta renal; ; ~ procese maligne. febr8, reumatism poliarticular cronic; - inanilic. diaree. 2. Urina este alealind: | = dupa varsituri abundente cu diferite etiologii = in timpul resorbtiei edemelor, = in infecti | ~ in alcalo7& (metabolic& sau respiratorie); - dupa administrarea de medicamente alcaline, itative - compusitor patologici urinari fasamilaza) sau a prezentei identificarea prezentel - prin reac(ii ua albumine. nitrali. ereatinind, acid urie, urobilinogen. all sfngelui (hematurie), corpilor cetonici (cetonurie) 4d) analiza cantitativd a componentilor patologic! urinari, B. Examenul microscopic reprezentat de sedimentul urinar eterogen de componente chi i eprezinid un amestee ente chil Sete ae pall ‘orgunizate; ele se objin sub forma de depozit (anorganice si organice) si clemente celulare 8Semnatura ¥ cationic) in proproie de 1% hormone. metaboli ine rerentati de clementele ___albe) si trombocitele (plachetele sanguine), Cantitatea. totala de singe reprezinis Iproximatiy Volumul sanguin umit volemie este -menjinut in lit de apa al organi: Glumul sanguin creste in stiri febrile, cmoragii gi in rehidratarile Necorespunzatoare, 34 Substanfe organice (proteine, glucide. lipide, tmnediati $i finali) in peoportie de 9%, Tigurate = critrocite (globulele rosii), Icucocite (globulele enzyme, Functiile sdingelui: 1. Funetia de transport: © Wansporta substanje nutritive (aminoac . ose, ucizi grasi, vitamine) provenite di digestia alimentelor de la nivelul celulelor peretelui intestinal la diferive organe ia otritivi; * Fetiduurile metabolice, (metabolifi fineli, acidul uric. ameninea sunt tansportati de la locul de Producere la organcle excretoare reprezemtate de picle si rinichi funetia excretorie; * Mransportul osigenului de la plimdni la \esuturi si al dioxidului de carbon de le fesuturi Ia plimani este aligns Sepoetobina din eritrocite ~ functia respiratorie: * proveinele ““imnthtSetcbulinele ~ gi leucocitele asigura sistemul de apdrae a organismului ~ funeqla imunologica; . * hormoni sunt iransportati dela nivetul glandelor endocrine, seeretoare, ttre orzanle tinh specifice, 2. Functia reglatoarc homeastatica a. izoionia b. izotonia «. izotermia 1 Recoltarea yi prelucrarea probelor de sange in laboratoarcle de biochimie , singele se recolteaz de obicei prin ‘peste — a font fe snineute). pacientul fiind agezat in posiie yezind. Punejia xenoast 5° fess dup ses = yumentului cu alcool 70° sau cu eter anhidru, cu ajutorul unei seringi sterile sau in recipient vidal = i (eet determindelor ultramicro (cure folosese volume foarte mici de probe) sau la determinarea ee ci il C4 i y Hui. itului se poate Singe capilar revoltat din pulpa dey ; a eee 2 ee iacce 2 ‘eto de coagulare: atunci cand detrminarile ss at ioe Tete ceikele dc tage thet recaliale fe anticoagulant; exemple dea slat ls Gta cea a slat de potasiu, citrat de sodiurs, EDTA-disodie, beparinat de liu, de sodium. de po laborator; ox: ke potas ‘ 5 dies i 2 cu renctia oe arma oapulecvul nu icbuie sh eooynd ceva din substan de darst, au webuie 5 rwcrfere cu rx Anticoagulant i ida gi_trel gat intro anumitd proportic. Dupa addugarea ith, trebuie si fie in stare solid si webuie adaugat int propor, Pun addugare Ta a aee ee aronenta sanguing tichidA ce confine plasma inogen. FI se 0 setocohns Se er rT cag robel se st cogs, spol ae revaceat cea sdngele pri inticn 4Weld find de 3000-8000 rotatii reprezinta serul, Held — evitindu-se hemoliza prokelor ~ si se centrifugheaza probele munut. Lichidul transparent, alb-galbui care timp de 10 minute k S¢ separd dupa centrifugarea probelor crater Tare teetuea7a in primele sase ore de la recoltarea Probelor. serul trebuic at eratura la care majoritatea substanjelor pot fi conservate cateva 7ile. COnservares eauel Pe © Perioada mai indelunyata se poate face Prin congelare la -20°C, temperatura la le i ~ raman nemodificate céteva siptimani sau chiar luni ordin practic trebuie avute in vedere deoarece existh Parametrii biochimiei ale ciror “oncentrati scad la scurt timp de la recoltare~ glicemic fosfatemic, kaliemie (potasiu seric), pH sanguin, w+ Surse de eroare posibile in laboratoarele de biochimic clinicd in carul determiniri concentratiilor Freee rs0t biochimici care se fac pe probe de plasma sau de ser cat ¥ Hemoliza -serurile hemolitice aparute ce umes lezaril eritrocitelor constituie surse de eroare importante Pee dnalizele de laborator, mai ales in cavul dozirii componentelor a ciron concentra thin ser fata de eritrocite. Ea poate fi evitata prin folosivea de eprubete uscate, evitarea unor aspirdri sau agitari puremice Sau a unei staze venoase pretungite. Hemoliza duce la inhibarca lipazei si la determiniri eronate ale Kaliemie si ale activitati enzimatice a lactatdchirogenarei (LDH), glutamaoxaloacetat transaminazei (TGO) si fostatazei acide (PAC), ¥ Plasma sau serul lipemic apar atunci cand concentratia lipidelor neutre din meldl. Serul igi pierde transparenta si devine opalescent. iar in astfel de cavuri se efeetecard « probi martor conditii standard, dupa 12-14 ore de la ultima masé, Plasma sau serul icteric — probele de ser capitd 0 colorajie verde pind la maroniu ca urmare a concentratiei ridicate de bilirubina: si in acest cay se face o proba marior a serului de a carci extinetie se fine seama la dozarea propriu Culorile respective interferd la lungimi de unda scurte (400-SO0nm), ducand la rerultate false Influenta — temporard sau permanentd —a diferitelor medicamente i tele administrate pot actiona pe tre — Fi edna pa Parametrului de analizat — de exemplu, insulina modifica direct concentratia glucozei tn sing (elicemia tratamentele pe termen lung cu vitamine, somnifere, analgezice pot determina direct modificari ale : e ‘sau metaboliti din ser. / Fe il sel administrarea de anticoncepfionale orale modifica curba testului de tolerant’ la glucozi administrata ‘ie indirect - i le 0 tru — de ex. acidul ascorbic Fz pl cena TEAL Fo pe Son wm prcn'= wee ada 5 ie prin interferare feducdtoare gi poate interfera cu reactia pe care se bazeaci dozarea glucozei prin metode (vitamina C) are proprieta seducatoare. i alizclor sunt: mportanti care pot influen(a rezultatele analizelor sunt ee ice deosebite ind, lactatic, premenopausi, me = eect, cal | murile circadiene, mediul ambient erate Sa cacial firic crescut, stresul, ortostatismul, ritmurile circadiet greutatea cot ; nea, frigul, absen(a gravitafiei), consumul de tut tor clive de de alcool, administrarea diferite ieatiei), on, friga Wag (altitudi medicumente. Factorii cei mi‘Semnatura aloo! si tutun gi alin Momacale, conditii in care sucul Rastrie etodeze ducand la gastrite, + media pH citoplasm rentele nesandtoase d Aunge la peretele uwleer sau chiar la cancer digestiv’ natic celular la animale 3 Sr ests in conditifiziloiee. slab alcain ptt- ty “pli-ul iznloeis ite Faportul bicurbonat de soda ~ acid varbomics 7 ren itkidlance ay bapa este cuprins intre 7,3$-7,45; sedderea valorii lui sub 7.35 deter ids i fo7h (ex: diaber zaharat), i lealoza (ex: infecti ale cailor urinare); De = te 18 cota + PH-ul urinei este slab acid: $,5-6,6, + Rirul si piclea au un pH de 5,5; pH-ul salivel = 6-7(6.87), mMecanisme functionale: 1. neutralizarca acizilor si buzelor de catre sistemele tampon; 2. eliminarea renala a exeesului de acizi: eliminarea pulmonard a CO, utile tampon sunt amestecuri de substanje sau mai rar combina care impiedica modificarea bruscd a pH-ului unei solutii la adaugarea unor cam isi mici de acizi sau de baze. Siingele prezinta 4 sisteme tampon care contribuie la menjinerea constant a pt -ului 1, carbonat neutru ~ carbonal acid; 2, tampon fosfat ~ fosfat monosodie/tostat disodie; 3. tampon hemoglobina (hemoglobinat de litiu, de sodiu, de potasiu); 4. aminoacizi si proteine. LP. 2, RECOLTAREA $1 PRELUCRAREA PROBELOR DE MATERIAL BIOLOGIC Dhue! ge Biochimjg clinicd are ca object de studiu stabilirea — prin diferite metode de luborator ~ amodilicarilor “tyniilative a paramettilorbiochimici la nivelul organismului uman, moditicari comparate cu scalele de referin{a ale fiecérui parametra in parte. scale ce caracterizeaca condiiile fiziologice normale. Matenilcle blolagice pe care se pot elects acestedeterminan canine sun sungele (se pot face analize pe sange integral. plasma. ser), urna. lichidul ccfatorahidian, sucul gastric eee Modilicarea concentraiel unor parametri biechimict tm aceste materiale biologice poate reprezenta fie efectul * unci perturbiri metabolice; ; . wnanifeni unor procese de distructie celulurd: @ dereglani functiondrii unor orgene ~ fical, rinichi, pancreas. SANGELE . Eaten tesuttichid eterogen format din ooh Aen, in volume total a singel ) ici care repre : i yorganice o) fara eee Segoe ack ( 10%) ~ acesta din wema find format din substane anor ganic 0) § ; are contine apa anionilamei si se acoperd cu o lamela in vederea examenului microscopic. ¥ sedimentul se examineazA mai intdi cu obiectivul mic — pentru observarea abundentei si freeventei clementelor componente - si apoi cu obiectivul mare — pentru stabilirea unor detalii legate de elementele identificate anterior. 1! Sumarul de urina si sedimentul urinar se fac Pe prima urind de dimineata, iar analiza cantitativia a componcntilor patologici urinari se face pe urina din 24 de ore al cérei volum trebuie cunoscut.Fibre de bumbec Fibre dein $i cinepd _—- arsini Fibre de par Amidon fibre te tind Fiore de mélase ig. 36. — Lmpuritati tn sedimentul urinar. BLEMENTELE CRISTALIZATE 2, Sedimente organizate reprezentate de : a) cleme col hematii, leucocite, celule epiteliale; ) cilindrii urinari care pot ti: bl b.2.pseu i: hialini, hematici, leucocitari, ¢ \dsii — microbieni, mucosi, te i, granulosi, cerosi in compozitia sedimentului urinar mai pot intra: ¥ SSK K filamente microbiene (blenoragia cronica); spermatozoi filamente apérute ca urmare a unor leziuni mecanice si chimice ale celuletor renale: celule neoplazice; bacterii si/sau paraziti (ex: trichomonas)- prezenfa germeni lor indica o infectie urinari. Obfinerea si examenul microscopic al sedimentului urinar sedimentul se objine din urina imediat eliminata sau conservat® cel mult sase ore: ce omogenizeazi proba de urna si se centrifagheaza ta 1500 rotayivminat timp de 5 minute, iar supernatantul obtinut se decantea7&; cu o pipet Pasteur se recolleaz 0 po sediment, iar 0 pivaturd din el se put pe o laméi de microscop degresati si useatd; aceasté pictur se intinde pe suprafaja 10