i UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA FACULTATEA DE DREPT DEPARTAMENTUL DREPT PRIVAT Dr. Rosca Nicolae Dr. Baies Sergiu DREPTUL AFACERILOR Editia 1V-a Chisinau - 2021ZU 347.70075.8) R14 Fotocopierea sau reproducerea in alt mod a lucrarli se interzice. Manual: Dreptul afacerilor Autori: Rosca Nicolae, doctor in drept. Baies Sergiu, doctor in drept. Lucrarea a fost elaboratai in conformitate cu programa modernizaté a cursului .Dreptul aface Drept a Universit lor / Rosca Nicolae, Baies Sergiu; Universitatea de Stat din Mol- Drept, Departamental Drept Privat, Ed, a 4-2, ~ Chisingu: CEP ISBN 978.9975-152-86-0, 347.1(075.8) Rm ISBN 978-9975-152-86-0 © Rosca Nicola, Sergiu Bais, 1997, 004-2006, CEP: 2021 2001 Capitolul |. NOTIUNI INTRODUCTIVE PRIVIND DREPTUL AFACERILOR § 1. Notiunea, obicctul si definitia dreptului afacerilor 1.1. Dispozifii generale. Denumirea drept al afacerilor sugereaz’ idea cc& acest drept reprezinta un ansamblu de norme juridice care reglementeaz afacerile. Prin afacere se infele feinicirea, acfiunea (Intreprinderea) sau fa , numite in continu- le de extragere, ‘obfinerea unui profit. In categoria afaceri intra si cumplirarea de bunuri ma- tcriale gi de servicii pentru afi revéndute. activitatea desfigurati in bazi de contract de munci?, ice — organizatii proprii, precum si i gene 571992 xp (marca craton contrac (acral) de mac nha est considerDreptul comercial a apérut in conditiile statului feudal ea,un dgept profe- sional al persoanelor care practicau comerful, denumit jus mercaturae. Aces AG Barat pe obieiule vineti-cumpersi ale compra’ de negustor: a sute de acte nor- xibilitate, rapiditate si si ura fn operatiu nationale, Pentru sti- in personalitatea celui cu care se contracta. Dat de o sistematizare si si sau perfectiona lor legale referitoare la rsoana care desfigoard (Intreprinzitorul) iti comerciantilor au aparut, iclusiv cambia, reprezentarea, itea comercial, societatea comercial, proprietatea _rispandirea normelor drep- ercianfilor pe alte piefe, cit si la extinderea lor asupra unor alte inclusiv de cfedifare, de transport, de asigurare, dé producere, de pre- ‘xindere, dreptul cbmercial cuprinde si norme de icizat™ patrimoniale si nepattimoniale din sfera activit AGHIVIEATTE Economice aducatoare de profit.terveni sau nu i Geonomic realizea23 o grupare de norme in jurul dreptului comercial”. “is unele universitati cu profil economic se fine cursul de drept economic 8 0 introducere in drept blu de norme juridice parti componente dreptul concurentei, dre Fratorului. Dreptul economic francez drept comercial, desi re il formeaza, 2000, at fost si a concurenjei, cartea VII ~ Cu privire la unele profesit. bertatea pref reglementate). . fn universitiqile din Federatia Rus” si din Ucraina’® se studiazi drep- tul economic (npermpHuMarentcxoe ~ xossiicrsentoe npano) sau dreptul ‘comercial (KoMepsecKoe ~ ToproBoe mpazo) find calificate de unii au urd distinet& a dreptului, iar de alfii ca subramura a dreptul in anii °90 ai secolului trecut mai multi autori rugi utilizau noti- imij ani majoritatea foloseste denumirea trebuingdnd cuvéntul xosaiicrsennoe doar fice expuse, autorii menfionati su- clara, cu o structurd coe- vil. Da r ‘unea xosaiicrsexnoe mpano, fn i | nomic (partea generald)®, elaborat de Eugenia Cojocari, doctor habilitat in drept, profesor. Dup& cum afirma autoarea, dreptul economic este format din norme care .reglemeuieazixalapiile paulmonigle si personal nepatrimoniale are in continuare se prefac i ijuridice economice™ (p. 14, 15) $i pe dé o parte, are un obiect mai ingust deca cel al pe de alté parte, esie o ramurd mai largl (p. 13) deg. dreptul afacerilor (co- mercial). La p. 24-25, in paragraful Delimitarea dreptului economic de alte ramuri de drept cititorului i se sugereaza cd dreptul economic este o ramurd a dreptului. In cuprinsul acestui paragraf insi se face 0 incercare vag de a distinge dreptul economic de dreptul civil. Menfiondnd c& dreptul economic , autoarea include in componenta cum ar fi dreptul de proprietate ‘in consecin(®, autoarea gi-a propus si demonstreze c& drep! este o ramuri de drept si, dupa cum afi in Republica Moldova” (p11) si totusi numat a fi creat ca ramura deoarece autoarea nu rventia pe care o face tul afacerilor (comercial), fecteaz armonia, claritatea noastri, concgptul.drept economic este mult mai Jar, or noyiu- inegrporeaz’ st Ae ACtiVitai decat cele care au ca scop obfinerea de a ‘Dreptul comercial sau dreptul afacerilor. Uni autori demonstreazi ci ‘materia respectiva se poate numi atat drept comercial, eft si drept al afaceri- x ger. Chiin 2007, ca Dep economl paoapveral), labora de Coca Eugenia, s0b ‘pss ono scare 7blic, fie prin obiectal Dreptul comerci comercial). Acesta doar o discipling de studiu. este un domeniu mai amplu, deoarece inglude gi nor- mele de drept public™. Aceasti includere explic fenomenul transformarii dreptuluil comercial, apartinand traditional dreptului privat, 1 cation. Denumiirea drept comercial sugereaza ideca ca acest ansamblu de norme are un obiect mai restréns, adicé obiectul de elementare se refer la distri- Geena, Fe Principe et praia de dt commecil ro ds aie Pais, 1985, % Gaye, Dot ds afer 1. (Deo once goreral et socces) Pas, 190, Paul, V, Tuan, C irs cma dep ler aS, Boca 1H. pednpisamerseoe rpms Viens ad ped PE Lhe: Nepeo, 2001 62840, 2 Tame, BB Op cit 6. peiyrmnamemoe (sendemacine) pore. Tl Ta pet One OM, ‘pment, Mocen, rapa afoerion Eurand Cherare. ii 1983, 5. Go, Op. it, 199, Moldova mv ar cod comercial Lepe rv eomeral ie supers ena agut rept 18 insist un autor ruc rept vezi. cunpace ca 0 iscpin de tas sabre i ome [Konoepvecnoe eno Poon lo pen Hiyramexro, BH, Mockas, 1993, 61 8 fora materia respectiva See Cu privire la denumirea ramurii, Afirmatia ,,cunosc Baiesu S. si Rosca N. denumese aceasté ramura: dreptu _preleer «Drea economis (arte genera)” Revista Naina de Dept, 2008, 10, p. 834 9a fn gener, ses lucriri incorporea7 materii diferite. Desi uncle ul afacerilor se regasese si in Dreptul Expunere cu totul deosebite. Cu privire Ta reducerea act ale. Au- ajunge a concluzia c& am ,redus activitjile eco- nota de trimitere 4), facere”. Lap. 12, autoarea in practica folosirit Iu. ‘aegel. in dictionarul explicativ al afacerism” (sub. ns.) este folosirea sau utilizarea in tranzacfii comerciale, jare, industriale de interes personal a pozitiei sociale, profesionale sau dicfionarele explicative ale limbii roméne sunt definite vintele afacere si afacerism. Ele nu sunt sinonime, asa cum se insist mualul Drept economic (partea generald). Prin cuvantul afacere se injelege activitate comerciald, industriald sau financiard si intreprindere saw acfiune ‘cu rezultat favorabil (a se vedea Dicfionar enciclopedic. Editura Cartier, Chi- sinfu, 2001, p. 29; roméne moderne. Bucuresti, 1958, p. 12; Dicfionarul ex Lazar $aineanu, Dic}: in 1998, p. 21 ‘Cuvantul afacerism insa se explica aga cum este redat in cursul de Drepr ‘economic. © Caepenara, S Drop comercial romdn. ALL BECK, Bucuresti, 2004, p. 1 10 i “Termenul afacere (activ juridical in art. 5 i cactivitafe conform legislafiel, cu excepfia muncii efectuate in baza { contractului (acordului) de munca, desfésurata de cdtre o persoand, aviind “\drept scop obtinerea venitului, sau, in urma desfasurdrii céreia, i de scopul activitdfii, se objine venit”. De asemenea, cuvéntul afacere este ‘ntr-o multime de alte legi nationale, cum ar fi: Legea cu privire la afacerile (art. 132 ceri, wzangele ci de afaceri; in Legea insolval nr, 149/2012 ~ vanzarea afaceri ‘gea privind activitatea de evaluare ~ evaludrii sunt supuse afacerile; Legea privind aprobarea Strategiei de Crestere Econ Reducere a Sariciei (2004-2006) — mediu de afaceri, afaceri private, climat de afaceri; Legea nr. 3/2010 privind autorizarea lueririlor de construcfie — favorabile mediului — transparenja actelor necesare int implementarea ghigeului jul aprobiiri tacite treprinzitor pentru initierea si/sar desfasurarea afacerit et. Cuvéintul afacere, in baza Legii cu privire la Guvern, a fost inclus si in finisterul Afacerilor Externe si Integrarii Europene. Interne i Orieat de paradoxal ar putea prea, dar insisi autoarea cursului de Drept ymic, cea care considera cuvantul afacere ca unul cu sens negati az, lap. 55, 58, in sensul lui fires. nea de drept al afacerilor. Se conside Picuta de juristal organizarea statului roman, reglementa raporturile dintre stat si particular gi eee, ame oir or ewe, Moots 1975, 6 2.francez de la 1804, nece: a unor norme destinate tea de intreprinzator si gruparea lor istemele de drept ecunoscute gi alte ra- specifice dreptului privat, caracterizindu-se ca ramuri joate aceste ramuri de drept he earai unghiuri sunt ocupate de dreptal pub ori de eate oti legea special vat. Dreptul privat ocupi o pozitie egala c public si eprezi mai voluminoas& ramura a dreptului, iar pirile lui componente sunt subra- uhanov mai sustine c& notiunea de drept privat (ura juridied s-au put {acerilor formeazi o ramui sau reprezint& doar o dis u privire Ia faptul dact mate- subramura studierea include si dreptul de proprietate int ternajional privat" . profesorul T.V. Kasanina' si-a exprimat dezacordul cu aceas- afirmand c& omogenitatea relatilor jutidice in- sistemul dreptului privat propus de profesorul Suhanov este apa- rent, c& aceste relafii nu pot crea un sistem unitar. Cu adevarat, toate aceste ” s-au format si servit ca temel de recunoastere in aceste fri a.d pe bund dreptate, alma mater a:multor samuri de drept. Dezvoltarea Desi Se recunoasie ca dreptul comercial este ins ai i : i rept special fat de dreptul ci daca dreptul comer in sistemul: drept fie un drept autonom ori trebuie integrat ederea constituirii unui drept privat unitar. dualismul leg ivat, adoptand in 1942 un cod civiT Cae ‘Teglementa unitar rel ivile si pe cele comerciale. Pe aceeasi cale a mers si Romania care, in anul 2009, prin Legea nr. 287/2009 a adoptat un nou cod civitunitar®. aaa le state, eum ar fi Italia, Olanda, Rusia, nu au coduri comereiale, re- de intreprinzator fiind cuprinse in codul. legi legatur’ ou aceste reglementéri unitare uni autori afirmit c& in aceste state nu exist o ramurd feu AF A Greptul afaceritor eee ee a, seep vo de tendinta de specializare a adus J Porivnan 3 din Goda ——___ sin src: pn Lepe 2472000 5 Gyravon, EA Guomena wacmnavo npoa I: Berane MY. Cepat 1 (pao) 194, a4. 26de structurare a sistemului trinare, ci trebuie si se porneasca de la prin perioade: prima’ de Ta 1991 pnd la i 1107/2002 sia doua: din anul 3003 gi pand in mera ‘anu Prima etapa: Potrivit Codului 1964, cetjenii nu puigau detine pute acerbe asupra unitifii dreptului privat sau a recunos ei dreptului comercial (AT afacerilor) fat ea dus la desedtusarea logica sa de liberalizare a economi treprinderi, prin care a legalizat Profesorul V.V. Laptev susfine od dreptul afacerilor reprezinté o ramuri distinct. a sistemului de drepi, euprinzand un ansamblu de norme care regle- ‘menteaza raporturile juridice aferent i , dar prin alte argumente, este Susintteprinzitor se utiliza intregul arsenal de mecanisme juridice existente tn Codul civil. tapa a doua: Membrii comisiei de elaborare # Codului ci au pus problema reglement |. printre dis- nuare fntreprinzétori). Faptul acesta rezulta din art. 2 alin. (4), po legislafia civila reglementeaza raporturile dintre persoanele fizice si juridice cele care practicd, precum si cele care nu practicé activitate de intreprinzd- tor. Legea nr. 845/192 si Codul ci existent, in_prineipi dispozifiile Codului civil nr cele ale Lew tatea normelor ei nu pot fi aplicate deoarece not temului de drept privat, iar aceasta ne permite ‘ncorporeaziiznormele private ce formeazs dr Aceasti realitate insi nw priveaza autori desprindere a dreptului afa uri distincte de drept, In activitatea dé afirmam ca dreptul civil Lafacerilor. ‘i deosebita, de accea normele referitoare la aceasta activitate sunt ineluse muLaumal in codul civil, dar si iqalte legi speciale, complementare. Legt speciale care reglementeaza afacerile exista in toate f codurile comerciale au fost primele manifestri de 3 ‘unui subsistem de drept privat in interiorul aceluiasi drept 16 | normative care ordoneaza si organizeazA activitatea de intreprinzator sunt in 4 eadin oon drept a unui grup de norme juridice menite si reglemen- teze raporturi sociale omogene, Aceste norme Se pot feferi atdt la statutul / daca nu intervin masuri speciale de protectie. Pentru a preveni consecintele|S negative ale afas statul stabileste limitele libertatii acestora prin nor- re, cu ajutorul carora se Cfectueaza supravesheres. esf¥gurarii “Acest ansamblu de norme juridice, plasate re la cooperativele de ire Ia patenta {ntreprinzit de intreprinzitor, cu privize la reg de intreprinzator etc.), este destinat de intreprinztitor, iar aceasti destinatie evidenfiazA legatura Gmntre forme si omogenitatea lor, Normele de drept privat si cele de gaturd ov activita ‘sistem propriu, diferit de cele ex erent afc ente pentru a erilor, adic& reglementarea deta- paralel cu procesul de inregistrate la or jale® are loc si ordonarea acestei inregistrar telor necesare inregi ‘a cerintelor de transparenfi a acestuia etc. Codul civil prevede ca wi fie practicate de persoane juridice numai in baz& de auto- z Uniegrareg normelor juri Ait tatea reglementirii depline si complexe a unor fenomene juridice sau a unor gemar de actvitate.Integrarea se exprima pein elaborarea de acte normative _speciale cu norme jurdice referivoar Ta verse [atu alefenomemului regle- ‘mental, nome de drept public si privat, uneori confinénd concomi din diferite ramuri de drept. De exemplu, Legea cu privite la _alaturi de relatile patrimoniale (tranzac are le reglementeaza, rel jeer cu destasurarea ce gi jurdic eae a calitaea de intteprinzitor a ati redtoare de profit ILA Debniia.Drepalafacerilorreprezinté un ansamb de norm jr dice care reglementaat rege saciale patrimoriale i neparimoniale ce “Gpar intre persoane in legdturd cu desfiisurarec relafiile care apar in cazul interventiei fr iiatea de dreptului afacerilor. Dreptul afacerilor are ca Gbiec) ra- le reglementats de normele juridice ja francez4, obiectul‘egea nr.133/2018 privind modemizarea Co- lor acte legislative la art. 2 alin. (4) stipuleaza ci le tre persoanele fi persoat ice. Dreptul afacerilor are ca Tu participates profesionisilor persoane fizioe ST vapor es de intreprinzat care au, concomitent si calitatea de intreprinzator ‘in Republica Moldova, obiectul dreptului afacerl ireprinzit din Codul civil, pot desfigura ectivitate de intreprinzitor persoanele fizice care’ inregistreze (G) al Codului fiscal si cu Ordinul ministrului de rsoana fizicd care jianuarie 2017. cu art. 69/13 finanfe nr. 2 din 09 ianuarie 2017. Statut desfaigoara activitiji independente” a aparut la 2 iio 20 Se interzice persoanelor fizice care nu sunt inregistrate sau care nu au pa- tent SE desfasoare activitate de intreprinzator. Incdlcarea a iar venitul obfinut din asthe baza art. 27 din Legea terzis& de lege. inmatricul Juridice care au tinerea si incetarea cali persoanele care au calitatea de intreprinzitor (legat autorizafiilor etc.) Prin completarea Codului civil cu art. 2' realizati prin Legea nr. 200/2016* s-aintrodus conceptul de profesionis, care inglobeaza gi con- executorului ete., ‘5 Pact oalont Ofc Repub Maton “© Poblcas in Monon Cal! Repu Molde, 200, n vigor cea 31052009 in 2016, igor dl 30.03.2017 21oe jelagiile aferente dobandirit, mer iste relatiile Corpor sea ee, depunere efor Sbinciea veniiulul. Deoarece persoana juridica uneste ‘nistratori, salariati), armonizarea ative. Pot fi evidentiate cateva sgane ale societafii ete. In principin, terior nepatrimoniale. Nojiunea de intreprinzitor denota fe a manifesta in activitatea sa initiativa, indrazneal: independent, liber si eficient. Aste 5 conduci eficient afacerea, SA legaturdt eu rreprinzitor. Acestea (it patria ¥ executarea contractelor intre partic , find relafii exclusiv de drept privat. Desi executa orice tip de contract prevazut de le- {az expres specificul comercial sau profesionist | opereazi cu expresii ca: teprezentarea re profesionisti (art. 1041); inc (art. (art. 1678-1686), omercial/A (art. 1701-1712), depozitarul este un profesi (art. 1713-1722) ete. Dupti cum s-a mentio- entate de normele dreptului af aesfesurarea a Ie 9 apar 0 dat care s¢ afl PE a le revinde ori pentru a le preluera si a crea un nou bun cu 0 valoare mai comerciale unilaterale sau mixte”. Introducerea art. 2! Legea nr. 20/2016 a avut ca scop sionistului si cea a consumatorului. mengi in Codul civil prin tarea certd intre activitatea profe- i cea a cos acest sens, alineatul (2) din articolul at prevede ea ,are calitatea de profesionist orice persoana fizicd sau juridica de drept public sau de drept privat care, in cadral unui raport Juric civil, acioneazd in scopuri ce tin de activitatea de inreprinzaitor sau tea de intreprinzator sau profesionald Pers wr dacd cealalté parte a raportul Sarear permit ose deere ecient inp nln, ar ces tate nemirginité poate si afecteze alte interese: Ca exempl poate servi avanta- de 2 supraviefui in lupta concurenfia si de a inlétura fl. Acest avantaj ins se etode si mij-idice nepatrimoniale ajut intreprinzitorul si obtin’ pro- i2arii respectivelor raporturi turd eu obfinerea a ivitate de intreprinzat urd cu finerea corecté a evidenfei contabile autoritajile publice si intreprinzator. pa Sunt patrimoniale acele raporturi ote care au ca object bunurile corporate (materiale) san incorpo- wr erale). Din punctul de vedere al. dreptul Jor, an caraeTa in care intr un intreprinzator in legaturd cu des- card valoare : faovicares de mirfuri prin transformarea unor bunt ori acestora prin alte activi i juridice in care intra un intreprinzator sunt de natura pa~ { Aceasta se intampla aos rials cade : ramura a dreptului care reglementeazi raporturil a dreptul de autor”. ~ personale nepatrimoniale dintre persoanele antieprenoriat #1 itre- | noicf Senay leneed Spc ar apne sitaer de aay) ii comerciale si de : {ntrezirese norme ale drep- ria dreptului comercial evidentiaza trei ul pozitiv al acestei diviziuni consta in cresterea productivitati munciree. al VIl-lea ie.n. grecii ul Marii Mediterane, 19S jerea armatorului ete. prototipul societiilor comerciale in cole operafiunile financiare, asigurarca, comeryul (jus mereatorum), cele mai Sunt cunoscute starute- ), Verona (1318), Bergamo (1457), Bolog- “termenii dreptului negusto acceptate uneori chiar in detriment obiceiuri Din evul mediu s-au pistrat ca izvor de drept obicei ia Regles de Wisby", care era 0 culegere cunive uiilizata de negustorii {iri si uneori chiar contrar obiceiurilor na- tionale, normelor dreptului feudal si dreptutui canonic. 2.4, Perioada moderna, Perioada modema de dezw mercial se caracterizeazt prin iglocuirea dre Fran Franei a fost Ed Simone nC 5A Sane, Bi. mponeoe ieee: Homapuorat dou ordonanfe comerciale: Ordonants privind nd comertul m: cane aplicare in 1673, si Ordonana pri Hceste dou’ ordonanfe sunt caificat Seq ri la care erau supust au stat la {pan in 1900, end, impreund cu Cod { 186 aac a malo ss a sr obiectului dreptului comerci uma cometcan TUS Goria au important si Legea eu rincip. 1 de comereiu a Principatelor Unite Romine", care de aoe ‘carga [~ despre comert in general, cartea a II-a~ despre comertul navigate, cartea a IJ-a- falimentul, cartea a 1V-a ~ despre exerei- or comerciale si despre durata lor. 28 Din anul 1947 Roménia a incetat si foloseasct normele Codul cial pentru colmeyful intern, care insa au rimas aplicabile in rapor agenfii economici national gi cei strani ‘odul comercial a fost redescoperit raporturile pentru care era Gesti- sixepus in aplicare, urmand si reglem nat. In 1990 din cod a fost exctus ttlul VIL legiuitorul roman a adoptat legi speciale moderne pentru -omereiale cum ar fi: Legea nr. 31/1990 privind societatile ea nr. 64/1995 privind procedura reorganizlrit $i ichidarii judiciare, Legea nr. 15/1990 privind regiile autonome, Legea nr. 26/1 privind registrul comertului, Legea nr. 35/1991 privind regimul inve: warie 2007, Roménia a devenit membra a Uniunii Europene si ;conomica pe parcursul mai multor ani a fost adaptata prevede- ici comunitare ea nr. 287/2009 a fost adoptat un nou Cod civil al Romaniei, vigoare la 1 octombrie 2011 sia inlocuit nu doar Codul civil Razboi Mondial si pnd la declararea independentei, in Moldova a fost aplicabila legislatia Unit jee, specifica nei econo- ‘ii planificate. Activitatea de inireprinzAfor & persoanelor private era decre- taté ca activitate ilegala, iar persoanele care 0 desfigurau erau sanctionate penal. dova au fost adoptate un gir de a ti insuficient noile rel Legea 459/1991 cu 5 Re ele Tra Apes di crept comer a asa In: Revs de ep prvi, 2003.01» en 29acestea, au fost adoptate legile cu privire \ rend, cooperay strdine, ciculal i le de valor at activitatea de intreprinzator siau contribuit la deseatusarea i private. legisla Federatiei Ruse si, uneori din cauza tradu- | ceri stingace, alteori din cauza nereusitei adaptinit,avand un nivel redus de imele legi de dup’ independent nu corespundeau ce ibere. De aceea activitatea legislativa a continuat si prim Prin izvor de drept in sens material se si mentate de o ramuri, subramura sau de 0 for de drept legi tive Se erate dpa fo normative, 0 inporan S cou privire Ja inre individuali, cu privire la societajile cu rispundere prezinté obiectul de analiza al prezentei tucrari. fe important pentru dreptul afae: {n vigoare la 12 iunie 2003, Codul civil a unit Zitor sunt subjecte ale raportari determinat de legislatia civil. Aceste norme,fiind abstract separate de al | norme de drept privat, impreund cu normele din legile speciale, dar si ce | de interven activitatea economica, formeaza baza juridici a drept Prin Legea nr. 133/2018 a fost modernizat Codul civil, jar modificirile | hui, care se referd att j la activitatea de intreprinzator, ay intrat in vigoare la 1 martie 2019. § 3. Izvoarele dreptului afacerilor jenerale. Nosiunea de izvor al dreptului are trei accepti- izvor de drept, in sens formal. Prin izvor de drept ca forma de studiu s favorabil valorificarittuturor lor fizice gi ju- deoarece deereteazi economia de pial’ ST Stabllese CH persoanele fizice gi _eremmmmnnnalnanonee Tipablieat = in Monitoral Oficial, 20 7 31inclusiv la exercitarea controlu- i de hotararile Curfii . Efectudind contro- tului ca autoritate potirarii menjionate nu a respectat principiul general con: rare a puterilor in stat, depasindu-si competenta, Prin alte hotardri™, Curtea a in drept prin hotarari si adopte norme primare care privind drepturile omului (art. Moldova este parte sul normelor Constitute’ eitate smnate si ratificate au o for ‘normele legis ‘unor convenfii este necesar sii se apeleze sla practica judiciard, in special la cea a Curt i ‘Omului cdnd este vorba de aplicarea Conventiei Europene privind Drepturi si Libertafile fundamentale ale Omului 3.2.2. Legile ca izvor al drep de intreprinzitor se realizeazi d univocd rezulta din Hotirdrea Ci rie 1999 privind controlul const din 13 august 1998 cu privire la ‘Republica Moldova. ‘Inspirat de Hotirdrea Curtii Constitutionale m rea un cadru juridic favorabil mediului de sr 235/2006 cu intreprinz&toz Potrivit acesteia, normele materiale si procedurale de i desfagurare si lichidare a afacerti, control asupra afacerii (art. 14), precum fehnice, sanitare, standardele, alte documente similare (art. 7) se stabilese doar prin legi 5/2006 defineste conceptul de reglementare a activit ‘n asemenea reglementari se stables mnale si legilor org Legea organic se deosebeste de legea ordinar prin ile organice se adopt cu votul maj doud lecturi”. 33sic rin umnaze, se considera expresia voinfi acestora. Tar vointa poporului Sate, potvit art. 2 din Constitute, ,suverand” si respectarea ei este obligato- rie pentru tofi cetatenii statulul, ‘De aemenea, egivitorul impune ca legea organica si fie adoptata doar uri”. Importanta domeniului de reglementare oblig’ zentoapi poporului si dea dovada de diligenta, prudenfa si responsabi- a cuvenité, si se autoverifice pentru a mu votarea legilor cu elemente de incertitudine pentru vi inare se aprob§ cu votul majoritifii depu ulvi, adicd o astfl de lege poate fi adoptata si ints-o singurd vvotul a cel putin 26 de deputati Ho prevedi a considerat c& legile organic stitue 0 categorie superioara dat de Curt @ influenat Parl Ia edoptarea Legi privind actele legislative a stabilit of lege ordinare “organice (art. 10), respectiv ori de ete ori se ev legea organicd si legea ordinari se aplica prima, Este adevarat o& in Legea nr. 100/2017 eu pri ste 0 dispozit str, interpretarea ficuté de Curtea Constitutionaldi nu-si are |, ca efect, introduce elemente de ci pentru a le acorda un i freevente sau neasteptate ale acestors. "Atunei cand legiuitorul a dorit s8 spund c& 0 norma juridic’ are o valos- a ficut-o explicit. Drept exemplu pot servi legea Supremi, care previd c& ,,dacd existat si tratatele privitoare la drepturile funcamentale neconeordange intre pact 34 ale omului la care Republica Moldova este parte si legile ei interne, priorita- te au reglementdrile internationale” sau ,nicio lege act juridic are putere juridic De exemplu, Legea nr o lege ordinar, iar Legea nr. 135/207 cu privis fermiet) este or: Moldovei este ordinars, iat Legea nr. 192/198 cu privire la Comisia Najio- tarea nu este altceva decat o neintelegere. ‘La determinarea normei aplicabile, atunci cfnd intre douii norme juridice par divergente, se face wz de urmatoarele criteri: norma generalii— norma speciala si norma noua — norma veche. Aceste criterii au fost consacrate in ‘Legea nr. 780/2001 privind actele legislative, dar si ou privire la actele normative. in acest sens, art. 5 alin. ( Legea nr. 100/2017 prevede ca, in cazul in care intre doua acte nor cu aceeasi fort juridic& apare un conflict de norme si acest conflict se refera la diver- ‘genga dintre 0 norma generalé si o norma speciald, care se confin fn normative de acelasi nivel se aplicit norma speci Legea nr. 100/2017 11997 cu privire la so- Legea nt, 1134/1997 reglementeaza exclu- lor pe actiuni, adic& normele acestei legi sunt , care prin norme generale re~ etatilor comerciale. Astfel specialerr r revede pentru societatea comercialii un singur docum Pe mote (are 246, ar. 247, ar Legea 1 A put document J ons (declarafia de constit le similare ale acestor d oe activitate de intreprinzator fra a constitui persoand juridicd (art. 34), regle- Setioeirnerp ee ene ns a nu reduce Valoarea normelor meor norme cu valoare juridicd mai mare peroada de timp se promoveazi aproape in exclu este argumente ne conving sb atragem stengiaasupra respectivel vor reveni la analiza agentie comerciala (art. 1701 rnul profesionist (art. 1713-1722) ete. O at lege important pent drepulafacerior este Legea nt. 235/2006 lementare a activity de Ttreprnaator 126-130). Prin insasi denumirea acester Tegi se rului de a asigura activitatea de intreprinzat & modem’ ¢i stabila. at ! feacfiunile irafionale ale autoritatile publice tor legi care reglementeaz act cexhaustiva este dificila gi chiar inuti stabilesc doar prin legi, iar alte nator nu tebuie si contraving x ~“Tegea nr. 845/192 cu 4) dup cum s-a mentionat, In adopt 5 ee a legalizat gi a definit pentru nos Co ci (Col et a ‘oreo eaneme de pt. Retrogradarea economicd a Republieti Moldova teprenoriat si intreprinderi, care, ea rolul unlit cod Comereial, de- de intreprinaitor, reglementat si statu comandita (art. 16) al pe actiuni si al societatii cu rispundere 37tata (art. 17). O dati cu intrarea in vigoare a Codului civil din 2002, 0 mare parte din normele acesteilegia fost anihilaté. Doar unele isi mai plistreazi iobiitata, printe care sat 1 (activitatea de antreprenorit), at. 10 re- glementarea activitiit de antreprenorit), art, 24-26 (eu privire la denumirea Se ima). In eventualitatea abrogtrii Legii nr. 845/1992 normele precitate ar tpebui 3-31 giseased locul in alt act normativ. Alte acte legis! ale cror norme formeaza dreptul afacerilor sunt: Legi care stabilese anumite condifii fat de desfigurarea activititii de intreprinzitor: Legea nr. 220/2007 privind inregistrarea de stat a persoa- ‘telorjuridice gia intreprinzatorilor individuali (MO, 2007 nr. 184-187); Le- ea nr, 160/2011 privind reglementatea prin autorizare a activitiii de intre- frinzitor (MO, 2011, nz. 170-175); Legea ns 10/2009 privind supravegherea ‘iat a sfindtafii publice (MO, 2009, nr. 67); Legea nr. 420/2006 privind ac~ ,iea de reglementare technica (MO, 2007, nr. 36-38), Legea nr. 422/2006 privind securitatea generala a produselor (MO, 2007, nr. 36-38) si altele. ‘odul ‘Legea nr. 1134/1997 cu privire la soci ‘pe actiuni (MO, 1997, nr. ‘Legea nr. 135/2007 cu privire la societatile cu rispundere Timita- 2007, nr. 127-130); Legea nr. 1007/2002 privind coopé (MO, 2002, nr. 71-73); Legea nr. 73/2001 privind cooperative- ieprinzstor (MO, 2001, nr. 49-50); Legea nr. 246/2017 cu privire wrinderea de stat atreprinderea municipal (MO, 2017, nr. 441— ‘Legea ins ‘financiare nr, 550/1995 (MO, 1996, nr. 1); Legea nr. 22/2017 privind tatea bancilor (MO, 2017, nr. 434-439); Legea nr. 2000 cu privire la grupele financiar industriale (MO, 2001, nr. 27-28); Legea nr. 1353/2000 privind gospodatiile yirdnesti (de fermier) (MO, 2001, mm. 14 -gea nt. 93/1998 cu privire la patenta de intreprinzator (MO, 5. 72-73) si altele. Tegi care reglementeazi genurile activititi de intreprinzltor: Legea reglementarea prin autorizare a act le intreprin- nr. 170-175); Legea nr. 81/2004 cu privire la invest ‘in tor (MO, 2004, nr. 64-66); Legea 171/2012 pi capital (MO, 2012, nz 193-197); Legea nr. 271/2017 privind a wr financiare (MO, ); Legea nr. 221/2007 privind act itar-veterinara (MO, 2008, nr. 51-54); Legea ar. 352/2006 cu pri- Ja organizarea si desfaigurarea in Republica Moldova ‘Legea nr. 132/2012 privind desfiigurarea in siguranti, radiologice (MO, 2012, nr. 229-233); Legea nr. 1456 MO, 2005, nr. 59); Legea nr. 939/2000 cu privire la activitatea editoriala (MO, 2000, nr. 38 )pulare (MO, 2003, nr. 84-86); Legea nr. 231/2010 cu privire ‘Legea nr. 38/2008 privind pro ‘Legea nr. 39/2008 privind protectia industriale (MO, nr. 2007, nr. 136-140); Legea nr Ia difuzarea exemplarelor de jograme (MO, 1459/2002 cu priv (MO, 2010, nr. 191-193). egile care asigura protectia drepturilor si interesel torilor: Legea concurentei nr. 183/2012 (MO, 2012, m1 nr, 820/2000 privind mésurile antidumping, compensator (MO, 2001, nr. 5-7); Legea nr. 23/2008 cu pri repatrierii de momice ex- ior constitutionale sia tru organizarea executarit acest context si art 5 din Legea nr. 235/2006 cu privire la princpiile de baza de reglementare a activi- 39‘in bazalegii de: dobandese forfii de lege daca Parlamentul ‘nu respinge proi aprobarea ordot fege ce reglementeazi domeniul respect cut uz de ordonanfe in anul 2000, cfnd a fost adoptatii Ordonanfa nr.2 din inspectia inainte de expeditie a marfurilor \ si pana la data valida XVIIL-a si emita ordonante in domeniile ce in de: 8) ‘yeterinard, fitosanitard, alimentard gi securitatea sinatafii pul ‘monopolurilor (MO, 1995, nz. 39-60); nr. 70/1994 pentru aprobarea unor ote normative vizind funcfionarea Legi cu privire la ntreprinderea de stat (MO, 1994, n. 14); Regulamentul de formare a prefurilor de comercializare a produselor social importante aprobat prin Hotirarea Guvemului ne. 74/2015 za privire la pretucile de comercializare a produselor social importante (MO, 2016, nr. 169-183) te. 3.2.4. Aetele normative ale Bancii onal 2 Moldovei este o autoritate public’ sau, precum se stable 6 persoand juridicd publicd, autonomd subordonata Parlamentul pravegheazi circulatia monctari pe jitatea monedei intrureal Moldovei ti este delegata imputernicirea de a elabora si adopta acte normati- ve, obligatorii pentru instituillefinanciare, precum si pentru toate persoanele fizice si juridice™ care efectieaza ope Se tionale a Moldovei. Banca Nati- in lege, FTemea we R/S cx evi la Bance Naponall a Modave, rt. 1./Monitral Of, 1995, ar 56-57 40 Izvoare ale dreptului afacerilor pot fi considerate gi urmaitoarele acte ale aprobarea Regulamentului din alt stat (MO, 2020, nr. 7-13) -a unitptilor de-schimb valutar (MO, 2016, ‘ate pe pagina web a Bancii Nationale a Moldovei Financiare (CNPF)’' este 0 autoritate public auto- de Parlament, care reglementeaz’, supravegheaza gi pe piaja financiare nebancara gi pentru toate persoanele fizice si juridice care opereazit pe aceasta pial. Cele mai importante acte ale CNPF pentru dreptul.afacerilor sunt ur- , nf. 170-174); Regulamentul aprobat prin Ho- 10-105); Regula Instructiune privind etapele reorganizai CCNPF nr. 43/9 din 03.08.2006 (MO, 2006, nr. 134-137) etc. 3.2.6. Actele agengiilor nationale, ale ministerelor, aledepartamentelor 1 autoritiqi publice centrale. Autoritatilor publice, inclusiv agenti- lor speciale, imputernicirea de_a elabora si acte normative care, fiind publicate in modul stabi- ir Ia Comin Naot Pe FnnciraMontora OF, 1959, wr. 22.4 2007 7-126 a| ere, elaboraze, avizare, consultare publica, expertia, redactare trafiei publice centrale sunt stabilite prin Legea nr. 100/2017 privind actele normative. lor publice locale. Potrivit art. 18 din Legea nt. 100/2017 privind actele normative actele normative ale antoritatilor admi- pentru realizarea atributillor finetionale $i in de Carta Europeand a Auto Locale si de alte acte normative te doar fn raza teritoriului t de cdtre acestea. Astfel, autoritaile publice si elaboreze si pun in vigoare ace care contin norme o in teritoriul subordonat la cireuitul ci planul de amenajare a terit nentul de desfgurare a activitatilor de cor care confin norme de comportament pentru membrii si Sunt corporative actele de constituire junarii generale a asoci - Normele actelor corporative au fori corporativ poate sta la baza unei hotiréri a instanei norme cu o fort juridica mai mare. Mai mult decdt ‘ica supletiva poate avea, in actul de constituire, un confinut sistemul de drept al Republ jova precedentul judiciar nu este recu- Re eden Grin, L. Dp comer internal Tata, Chin, 204, 9,557. a2 noscut ca izvorde drep®”, iar hotirarileirevocable nu sunt obligatori pentru 5 ice, chiar in ipsa unor prevederi exprese, sunt de parerea e& precedentul in unele ramuri ale dreptului este izvor de drept* I similard poate interpreta exact in acelagi fel ca sio altd instanga de judecata, fécdind inact normativ aprobat de Parlament, Moldova sau de Guver, instania de judecaté din ofciu sau la cererea unui parti Curtea Suprema de Justitie ca instanfa suprema a stat licarea corecti si uniformd a legislatiei de care toate instanjele Pentru realizarea acestui deziderat in materie civild, in art. 17 din Codul de procedura civilt se prevede ca ,,pentru aplicarea corectit ‘si uniformé a legislajiei, Curtea Supremé de Justitie, din oficiu precum si a propunerea organelor profesionale, create de lege, ale prof© nr, 2 din 28.05.2012, cu pri de Gistarea si retrageres) intreprinzator", 24.03.2014, cu privire la aplicarea in practicé « Legii 22 din Codul de procedurd civil’ Curtea Suprema de dreptul de a emite avize consultative cu privire la ob & R & si concurenga loiald sunt factor statul asigura libertatea comerful libertate presupune posibi 8 aplicrea nomelor ce consiue dreptalafteeilor ¢ pentru Drepturile Omului pronun- fale atit pe cazurile contra Moldovei, edt si contra altor state. i Doctrina dreptului nu este izvor al dreptului afacerilor. Totusi ea joacd un rol deosebit de important in procesul de studiere xe a normelor juridice ce fac obiectul disciplinei. fn luerar A ii pentru situafi jridice concrete, care Din coroborarea art ratorii pot practica orice gen de de dese pentru a-si asigura surse permanente de venituri, in dis- fa este decretaté ca te cX statul se obliga si asigure protectia coneurentei de aparare a intreprinzatorilor compensatorii side salvgardare etc. mr persoanelor fizice si juridice. legit (art. 16), ‘bund credinga (art. 55), al legal Thay rape x mech bt epg), 44le pentru a crea condi ‘mai rispandite persoane : comerdiale; ele putind fi const jn formé de societate in nume’colectiv, i Com Bova LV flvanova, TM. Op ct 3 nneaparat o specialitate coner de cauza fat8 de obiectul depozitelor, al {in modul stabi cu echipament sau util speci exemplarele de marfuri se sanctioneaza cu amenda i in cazuri exceptionale cx cunoaste studiile objinute, asemenea, in unele cazuri desfagurarea act in altele rezultatele act te. fea legal. Activitatea de intreprinzitor este lege. Ea trebuie s& se desfigoare in mod transparent si cu Tes persoana care va practica 0 pectarea disp Codul contraventional (art. 263) oneaz dacd activitatea de intreprix ccs ee pln pet alsin efit feo, ae ines ste ryote Romi t metenare, Sancta. Op, cl 9.67 $1 ome: 2 texmcnacce paar owe xncagmusras Mpa. n| | | de cote de asigurare social de stat Jicenji sau certificat, eliberate de autoritatea trarea in termen a modificirilor operate in actele de ~ far privind schimbarea conduestorului constituire, precum si a datelor de lege, si/sau a de modificare a denumirii in cazul i torice ‘au derivatelor denumirii oficiale sau sr cmablemé comercial® sau fr’ marca de producfie obligatorie prezentarea spre inregistrare de acte sau informafii neautentice (false). ‘upd cum s¢ observa confnutul norm jurdice din Codul penal difers wnal §i sunt necesare interventii legislative mnceptului de activitate ilegala de intreprin- -omercializarea ma de legistatie, cum ar fi activi- ‘cu valori mobiliare ete. {n legislatia unor alte rumite acte sau fapte de cs comercial roman sta- bilea anumite acte juridice le calificd fapte de comert Prin una sa mai multe fapte de comer} se nase anumite raporturi juridice reglementate de legile comerciale. Codul comercial jan din 1882 (abroga festrile de vointa sav le de comert cuprind atat nofiunea de gen de activitate de constatim 0 simpla deren de termeni Teoriile doctrinare privind definirea fapt. F (actelor) de comer} sunt de intreprinzator desftisu prinzltor a acesteia, Teoria intreprinderi de definire a actului de comert se zi sistematic cu teoria speculatiei, care presupune c& actul de co- diferenfadintre prejul materilor prime si al materialelor si preful mifuri- Jor rezultate din prelucrarea sau transforparea acestora.intreprinztorl Is ime prin insusirea diferenfei dintre