Teste de control Raileanu

Elena grupa 813, A doua specializare

Unitatea de învățare nr.1.

1
Această lucrare trebuie rezolvată de voi și trimisă coordonatorului de disciplină pentru
evaluare și notare ca temă de control.

Aplicaţia I. Pornind de la studiul individual al bibliografiei Unităţii de învăţare 1 şi de la

graficul de mai jos, realizaţi un studiu eseu privind tipurile misiunilor de asigurare şi de audit.

Misiunile de asigurare se bucura de un grad ridicat de incredere in timp ce serviciile conexe

au un grad de incredere scazut.
Misiunile de revizuire ofera o asigurare moderata deoarece se aplica esantionarea pentru
descoperirea erorilor, fraudelor si se analizeaza doar datele semnificative pentru
determinarea pragului de risc.
Serviciile conexe nu ofera niciun fel de asigurare asupra fidelitatii situatiilor financiare, ele
confera, dupa caz rapoarte care arata constatari ale procedurilor sau identificarea
informatiilor financiare.

Aplicaţia II. Sunteţi auditor în cadrul unei echipe de audit ce operează un audit financiar
asupra unui lanţ hotelier. Responasabilitatea dumneavoastră o reprezintă auditarea fluxurilor
de trezorerie.
În cadrul vizitei preliminare observaţi neregularităţi în modalităţile de eşalonare ale
datoriilor restante la bugetul de stat suma totală a datoriilor are valoarea de 10 miliarde de lei,
cifra de afaceri totală a întreprinderii este de 15 miliarde de lei. Contabilul întreprinderii a
observat suspiciunile dumneavoastră dar afişează reticenţă în a vă prezenta detalii pe motiv că
activitatea dumneavoastră nu are în vedere decât aspectul fluxurilor de trezorerie. Pe de altă

1
Teste de control Raileanu
Elena grupa 813, A doua specializare

parte, aţi observat că şeful de misiune în audit, în faţa căruia răspundeţi, dă dovadă de un
interes foarte mare în a mulţumi managementul întreprinderii auditate.
Detaliaţi în maxim 10 rânduri cum trataţi problema.

In urma neregulilor observate, acelea ca firma are neregularitati la nivelul datoriilor

restante la bugetul de stat, auditorul stie ca firma risca, in urma unui control fiscal, penalitati
de intarziere.
Limitarea accesului la informatii ( chiar daca nu sunt legate de activitatea fluxurilor de
trezorerie) de catre managementul firmei sau contabilul care arata reticenta pot conduce
chiar si la retragerea din misiunea de audit, auditorul nu poate formula o opinie din cauza
accesului restrictiv la informatiile cerute.
Se pune desigur problema independentei intre seful misiunii si management din cauza
interesului acestuia din urma de a multumi firma. Conform codului etic, acest comportament
conduce la un conflict de interese si este recomandat ca acesta sa se retraga din misiune.

Unitatea de învățare nr.2.

1. Daca sunteti solicitat de clientul dumneavoastra sa intocmiti situatiile financiare fiind o

unitate mica si sa efectuati apoi auditul, a cui revine responsabilitatea intocmirii si prezentarii
situatiilor financiare? Responsabilitatea dumneavoastra ca auditor care este?
Participand la elaborarea situatiilor financiare, ca auditori, ne revine responsabilitatea
intocmirii si prezentarii acestora si vom raspunde impreuna cu managementul intreprinderii.
Chiar daca este vorba de o firma mica, nu este o scuza pentru autorevizuire si nu putem deci
participa la misiunea de asigurare in vederea exprimarii unei opinii independente cu privire la
conformitatea situatiilor financiare cu un anumit referential.

2. Care este scopul scrisorii de angajament ?

Scopul scrisorii de angajament este de a consemna acceptarea acceptarea efectuarii auditului

financiar pentru o societate si se stabilesc in ea responsabilitatile fiecarei parti:
-responsabilitatea managementului de a intocmi si prezenta situatiile financiare
-responsabilitatea auditorului pentru opinia din raportul de audit
In scrisoarea de angajament se precizeaza
– situatiile financiare supuse auditarii
-perioada pentru care acestea sunt examinate
-referentialul contabil cu care acestea trebuie sa fie in conformitate
Se stabilesc deasemenea standardele pe care auditorul le aplica pentru planificare si
desfasurarea misiunii.

TEME DE CONTROL UNITATE DE ÎNVĂȚARE NUMĂRUL 3

1.Riscul de control este recomandat a fi evaluat la :

a) 50%;
b) 0%;
c) 100%.

1
Teste de control Raileanu
Elena grupa 813, A doua specializare

2.Termenul de „aserţiuni” reprezintă:

a) declaraţii ale conducerii clientului, explicite sau de altă natură, care sunt încorporate în
situaţiile financiare;
b) declaraţii ale auditorului financiar vizavi de aspectele negative constatate;
c) set de date din care este selecţionat un eşantion despre care auditorul doreşte să tragă o
concluzie.

3. Ce reprezintă pragul de semnificaţie în audit:

a) valoarea până la care auditorul verifică toate elementele din situaţiile financiare ;
b) un procent care se aplică asupra fiecărei clase de conturi astfel încât auditorul să ştie câte
elemente trebuie verificate;
c) o sumă absolută, calculată conform Normelor Minimale de Audit şi care ajută la
stabilirea tipului de opinie şi la determinarea naturii duratei şi întinderii procedurilor de audit.

4.Ştim că:
Situaţii financiare Situaţii financiare Situaţii financiare
Exerciţiul curent Exerciţiul anterior Exerciţiul anterior
2010 2009 2008
Active totale 90.000 20.000 80.000
1% 900 200 800
2% 1.800 400 1.600
Cifra de afaceri 240.400 238.000 225.000
0,5% 1.202 1.190 1.125
1% 2.404 2.380 2.250
Profit înainte de 50.766.68 (360) 45.000
impozitare
5% 2.538.33 (18) 2.250
10% 5.076.66 (36) 4.500
Precizaţi indicatorul în funcţie de care se va alege pragul de semnificaţie
a) active totale;
b) Cifra de afaceri; ( cea mai mica diferenta)
c) profit înainte de impozitare.

5. Care sunt componentele riscului inerent general ?

a) riscul de management, riscul contabil, riscul de afaceri si riscul de audit;
b) riscul inerent specific, riscul de control şi riscul de nedetectare neasociat cu eşantionarea;
c) riscul de nedetectare neasociat cu eşantionarea, riscul de control si banda de risc.

6.Cum se poate defini riscul de audit:

a) reprezintă riscul ca o denaturare, care ar putea apărea în soldul unui cont sau într-o
categorie de tranzacţii şi care ar putea fi semnificativă în mod individual, sau atunci când este
cumulată cu alte denaturări din alte solduri sau categorii, să nu poată fi prevenită sau detectată
şi corectată la momentul oportun de sistemele de contabilitate şi de control intern;
b) reprezintă riscul ca auditorul să exprime o opinie de audit neadecvată, atunci când situaţiile
financiare sunt denaturate în mod semnificativ;
c) reprezintă asigurarea transmisă către utilizatorii raportului de audit şi a situaţiilor financiare
aferente acestuia, că situaţiile financiare sunt denaturate cu cel mult 10%

7.Riscul de control:
a) este direct proporţional cu eficienţa sistemului contabil şi de control intern;

1
Teste de control Raileanu
Elena grupa 813, A doua specializare

b) este invers proporţional cu eficienţa sistemului contabil şi de control intern;

c) nici una din variantele de mai sus.

8.„Posibilitatea ca soldul unui cont sau o categorie de tranzacţii să prezinte erori ce pot fi
semnificative, fie că sunt considerate în mod individual, fie cumulate cu erori din alte solduri
sau categorii de tranzacţii, presupunând că nu a existat un sistem de control intern „ defineşte:
a) riscul de control;
b) riscul de nedetectare;
c) riscul inerent.

9.Valoarea pragului de semnificaţie şi dimensiunea eşantioanelor se stabileşte în una din

următoarele etape:
a) etapa de preplanificare;
b) etapa de planificare;
c) la fiecare secţiune în parte.

10.Una şi numai una din următoarele afirmaţii este corectă:

a) cu cât evaluarea riscului de control este mai redusă, cu atât mai multe probe trebuie să
obţină auditorul pentru a susţine faptul că sistemele de contabilitate şi de control intern sunt
proiectate corespunzător şi funcţionează eficient;
b) cu cât evaluarea riscului de control este mai ridicată, cu atât mai multe probe trebuie să
obţină auditorul pentru a susţine faptul că sistemele de contabilitate şi de control intern sunt
proiectate corespunzător şi funcţionează eficient;
c) cu cât evaluarea riscului de control este mai ridicată, cu atât riscul inerent este mai redus.

11.Una şi numai una din următoarele afirmaţii este adevărată:

a) riscul de control si riscul inerent se evaluează în mod independent unul de altul;
b) riscul de control şi riscul inerent se evaluează concomitent, prin proceduri combinate;
c) riscul de nedetectare se evaluează numai împreună cu riscul inerent.

12.Care din următoarele afirmaţii este adevărată?

a) cu cât evaluarea riscului inerent şi de control este mai ridicată, cu atât mai multe probe de
audit trebuie să obţină auditorul din utilizarea performantă a procedurilor de fond
b) nu se poate stabili nici o legătură intre nivelul riscului inerent şi de control şi probele de
audit;
c) dacă riscul de control este evaluat ca fiind redus, auditorul nu va mai testa nivelul riscului
inerent.

13.Riscul ca auditorul să exprime o opinie de audit necorespunzătoare atunci când situaţiile

financiare sunt denaturate în mod semnificativ este cunoscut ca:
a) risc de nedetectare;
b) risc de audit;
c) risc inerent.

14.Atunci când există stocuri la terţi ale clientului de audit, cea mai
credibilă probă pe care o poate obţine un auditor este:
a) o declaraţie scrisă de la gestionarul clientului de audit;

1
Teste de control Raileanu
Elena grupa 813, A doua specializare

b) o declaraţie scrisă de la conducerea clientului de audit;

c) o scrisoare de confirmare de la terţă parte, unde se aflş stocurile clientului de audit.

15.Testele de control reprezintă:

a) testele prin care responsabilul de misiune revizuieşte activitatea desfăşurata de către
echipa de audit;
b) testele efectuate pentru a obţine probe de audit în scopul detectării denaturărilor
semnificative din situaţiile financiare;
c) testele efectuate pentru a obţine probe de audit cu privire la proiectarea adecvată şi
funcţionarea eficientă a sistemului contabil şi a celui de control intern.

16.Procedurile de fond reprezintă:

a) testele efectuate pentru a obţine probe de audit cu privire la proiectarea adecvată şi
funcţionarea eficientă a sistemului contabil şi a celui de control intern;
b) testele efectuate pentru a obţine probe de audit în scopul detectării denaturărilor
semnificative din situaţiile financiare şi sunt de două tipuri, teste ale detaliilor tranzacţiilor şi
soldurilor şi proceduri analitice;
c) testele efectuate de către auditor pentru evaluarea generala a riscului de faliment al
clientului.

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE IV

I. În cursul auditului ciclului de cumpărări-plăți, una dintre

preocupările auditorului vizează asigurarea faptului că plățile înregistrate
corespund unor bunuri și servicii realmente primite.
Identificați :
a. Obiectivul de audit sub auspiciul căruia se află această
situație
Existenta, concordanta detaliilor
b. Enumerați trei proceduri de audit aferente acestui
obiectiv
Inspectia, confirmarea, observarea
c. Enumerați trei mecanisme de control intern care să
prevină posiblele erori aferente acestui obiectiv

1
Teste de control Raileanu
Elena grupa 813, A doua specializare

Separarea functiilor/responsabilitatiilor, persoanele care fac

inregistrari in contab nu efectueaza si platile, sa existe un
circuit al documentelor bine stabilit, imediat ce un bun este
cumparat si ajunge in entitate sa se intocmeasca NRCD(NIR)
d. Enumerați trei teste tipice ale mecanismelor de control de
la punctul c., efectuate de auditor pentru a verifica
eficiența acestora.
Chestionarea angajatilor, examinarea documentelor,
observarea activitatilor legate de control, reconstituirea
procedurilor clientului.

II. În cursul auditului ciclului de cumpărări-plăți, una dintre preocupările

auditorului vizează asigurarea faptului că operațiunile de plată din
contabilitatea clientului sunt înregistrate la valoarea corectă.
Identificați :
a. Obiectivul de audit sub auspiciul căruia se află această
situație
Exhaustivitatea
b. Enumerați trei proceduri de audit aferente acestui
obiectiv
Inspectia, confirmarea detaliilor tranzactiilor de catre tert, calcul
matematic-contabil
c. Enumerați trei mecanisme de control intern care să
prevină posiblele erori aferente acestui obiectiv
O data ce factura este receptionata, se va intocmi un NRCD(NIR),
factura care depaseste o anumita valoare trebuie sa fie aprobata de
conducere.
d. Enumerați trei teste tipice ale mecanismelor de control
de la punctul c., efectuate de auditor pentru a verifica
eficiența acestora.
Chestionarea angajatilor, examinarea documentelor, observarea
activitatilor legate de control, reconstituirea procedurilor
clientului.

III. Sunteți auditorul societații AFC S.A. La data de 1 octombrie 2009,

societatea achiziționează o linie tehnologică pentru prelucrarea lacurilor și
vopselurilor, în valoare de 50.000 euro. Se înregistrează cheltuieli cu
proiectul de amplasare : 500 euro, taxe vamale 5.000 euro, cheltuieli cu
reclama 2.000 euro, cheltuieli cu comisioanele aferente documentației :
300 euro, cheltuieli cu salariile departamentului de conducere : 1000 euro.

1
Teste de control Raileanu
Elena grupa 813, A doua specializare

La sfârșitul duratei de viață, se previzionează cheltuieli cu demontarea

liniei în valoare de 1200 euro.
La sfârșitul anului 2009, clientul prezintă în conturile de imobilizari,
valoare de 57.000 euro. Sunteți desemnat să realizați auditul
imobilizărilor, asupra exercițiului financiar 2009. Evidentiați obiectivele pe
care il aveți în vedere, testele de fond pe care le veți aplica, identificați trei
mecanisme de control intern și testați-le.
1. Obiective : Existenta, exhaustivitate,concordanta detaliilor
2. Proceduri de fond/teste de fond: teste de detaliu asupra tranzactiilor,
verificam daca au fost corect alocate sumele si sunt evidentiate
corect in Bilant si in Contul de Profit si pierdere.
3. Chestionarea angajatilor, examinarea documentelor, observarea
activitatilor legate de control, reconstituirea procedurilor clientului.

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE NR.5

APLICAȚIA I
Clientul ALFA prezintă urmatoarea situație a creanțelor incerte la sfârșitul anului N:
Client A: creanță inclusiv TVA (24%): 119000, grad de recuperare: 75%

Client B: creanță inclusiv TVA(24%): 1190000, grad de recuperare:40%

Client C: creanță, inclusiv TVA(24%): 952000, grad de recuperare: 60%

Client D: creanță inclusiv TVA(24%): 357000, grad de recuperare: 80%

La sfârșitul anului N, totalitatea ajustării representată de soldul contului 491 are valoarea de
1190000. Sunteți auditorul însărcinat cu exprimarea unei opinii privind soldul provizionului.
Aplicatia rezolvata la seminar
Client Ex. auditat Foaie de lucru Auditor Revizuit de
Alfa N Sectiunea J - Debitori si plati anticipate Capitolul Data Data
Clienti Incerti
1. Obiectiv: Exactitatea
2. Procedura de audit: Recalcularea dimensiunii provizionului necesar si compararea cu cel obtinut
de client. Probe de audit obtinute din bilant, cont de profit si pierdere, registru jurnal, facturi,
instiintari de plata, confirmari externe.
3. Metoda de audit: Proceduri Analitice, incspectia, calcul, confirmari externe
4. Rezultate:
A: provizion necesar 119000*25%=29750
B: provizion necesar 1190000*60%=714000
C: provizion necesar 380800
D: provizion necesar 71400
Sold final 491 11950950
Rez client/rezultat auditor = 1190000/11950950 = 0.99 => <5%
5. Concluzie rezultat <5% Opinie cu reserve
6. Noi auditoria recomandam ajustarea soldului contului 491 pana la valoarea 11950950.

1
Teste de control Raileanu
Elena grupa 813, A doua specializare

APLICAȚIA II
Compania Beta SA achizitionează pe 30 august 2008 o instalație la costul de 700.000, valoare
reziduală estimată: 40.000. Instalația este amortizată liniar pe 10 ani. La inceputul lui N+2, se
înlocuiește o piesă de schimb în valoare de 10.000, ceea ce conduce la creșterea capacității de
producție și a duratei utile de viață rămase, la 10 ani. La sfârșitul lui N+2, clientul prezentă
cheltuieli cu amortizarea în valoare de 62.200. Întocmiți o foaie de lucru privind contul de
cheltueli cu amortizarea pe anul N+2
Client Ex. auditat Foaie de lucru Auditor Revizuit de
Alfa N Imobilizari corporale Data Data

1. Obiectiv: Exactitatea
2. Procedura de audit: Recalcularea dimensiunii provizionului necesar si compararea cu cel obtinut
de client. Probe de audit obtinute din bilant, cont de profit si pierdere, registru jurnal, facturi,
instiintari de plata, confirmari externe.
3. Metoda de audit: Proceduri Analitice, incspectia, calcul, confirmari externe
4. Rezultate:
Valoarea amortizabila la achizitionare = 700.000-40.000=660.000
Amortizarea anului N = (660.000/10)*3/12(se amortizeaza doar 3 luni din 2008)=16500
Am n+1=(660000-16500)/9= 71500
In anul n+2 daca se efestueaza o modernizare care are ca scop imbunatatirea parametrilor
atunci acesta nu afecteaza contul de profit si pierdere al exercitiului ci se va capitaliza
Valoarea contabila la inceputul n+2 = 572.000
Dupa montarea pisei de schimb valoare va deveni 582.000 iar perioada de amortizare va fi
de 10 ani
La sfarsitul anului n+2 amortizarea contabila va fi 582.000/10= 58.200
Rez auditor/rezultat client = 58.200/62.200 = 0.93=>7% diferenta

5. Concluzie rezultat <7% Opinie nefavorabila

Noi auditorii, recomandam ajustarea soldului contului de amortizare pana la valoarea 58200.

APLICAȚIA III
Dispuneți de următoarele date legate de un mijloc de transport achiziționat de firma DELTA
SA: în urma unei prime reevaluări, s-au înregistrat diferențe pozitive egale cu 9.000, în urma
celei de-a doua reevaluări, s-a înregistrat o diferență negativă egală cu 11.000; în urma celei
de-a treia reevaluări, s-a înregistrat o diferență pozitivă egală cu 6.000. În condițiile aplicării
IAS 16, compania a ajuns la un sold final al contului 105 în valoare de 3.800. Întocmiți o
foaie de lucru vizând exactitatea acestui sold.
Client Ex. auditat Foaie de lucru Auditor Revizuit de
Alfa N Reserve din reevaluare/imob corporale Data Data

1. Obiectiv: Exactitatea
2. Procedura de audit: recalcularea soldului contului 105. Probe de audit bilant contabil, balanta
de verificare

1
Teste de control Raileanu
Elena grupa 813, A doua specializare

3. Rezultate:
1. Prima reevaluare: 2xx=105 9000
2. A doua reevaluare: 105=6xx 9000 si 6xx=2xx 2000
3. A 3-a reeval 2xx=7xx 2000 si 2xx = 105 4000
Soldul contului 105 este 4000=>
Rez client/rez auditor = 3800/4000 = 5% => opinie cu rezerve

4. Concluzie rezultat <5% Opinie cu rezerve

Noi auditoria, recomandam ajustarea soldului contului 105 pana la valoarea 4000

APLICAȚIA IV
Societatea OMEGA SA deține o instalație achizitionată pe data de 30.12.N, la valoarea de
50.000, amortizată liniar pe 5 ani. La sfârșitul lui N+3, se decide reevaluarea sa, valoarea justă
stabilită, fiind de 25.000. În condițiile eliminării amortizării cumulate din valoarea contabilă
brută a activului (aplicarea metodei actualizării valorii nete), clientul obține urmatoarele
valori în soldul conturilor: 281: 25.000; 105: 4.800.
Întocmiți DOUĂ foi de lucru vizând exactitatea soldurilor conturilor 281 și 105.

Client Ex. auditat Foaie de lucru Auditor Revizuit de

Alfa N Sectiunea Data Data
Iombilizari corporale
6. Obiectiv: Exactitatea
7. Procedura de audit: Recalcularea amortizarilor privind imobilizarile corporale si a rezervelor din
reevaluare si compararea rezultatelor cu cele obtinute de client. Probe de audit obtinute din
bilant, cont de profit si pierdere, registru jurnal, facturi, instiintari de plata, confirmari externe.
8. Metoda de audit: Proceduri Analitice, incspectia, calcul, confirmari externe
9. Rezultate:
1. Amortizarea anuala 50000/5= 10000=> la sf anului n+3 amortizarea = 30.000
2. Reevaluarea la sf n+3 se ef reevaluare => se anuleaza am 281=213 30000
3. Vnc = 20.000
4. Valoarae justa = 25.000=> 213=105 5000
5. Valoarea amortizarii este 0( a fost anulata)
In acest sens
Rezultat 281 rezultat auditt/rezultat cl = 0/25000=> eroare de 100%=> opinie
nefavorabila
Rezultat 105 rezultat cl/rez audit = 4800/5000= 0.96=> eorare 5 % => opinie cu rezerve

10. Concluzie
1. Eroare 281 100% Opinie nefavorabila
2. Eroare 105 4% opinie cu rezerve
Noi auditorii, recomandam ajustarea soldurilor conturilor 281 si 105 .