COLLEGIUM MEDIASeria Media este coordonata de Mihai Coman David Silverman (1957) este professor emeritus la Goldsmiths College din Londra, Este autor a numeroase carfi din domeniul metodelor calitative: Quailtative Methodology and Sociology (1985) ; Communication and Medica! Practice(1987); Interpreting Qualitative Data: Methods for Analysing Talk, Text and Interaction (1983); Qualitative Research: Theory, Method and Practice (1997); Discourse of Counseling: HIV Counselling as Social interaction (1997); Harvey Sacks: Social ‘Science and Conversation Analysis (1998) ; Doing Qualitative Research: a Practical Handbook (2000). David Siiverman, Interpreting Qualitative Data. Methods for Analysing Talk, Text and Interaction, English language edition published by Sage Publications of London, Thousand Oaks and New Delhi © David Silverman 2001. First edition published 1993, reprinted 1994 (three times), 1995, 1997, 1999. New ecition first published 2001 © 2004 by Editura POLIROM, Editura POLIROM lagi, B-dul Carol I nr. 4, P.O, Box 266, 700506 Bucuresti, B-dul 1.C. Bratianu nr. 6, et. 7, ap. 39; 0.P. 37, P.O. Box 1-728, 030174 Descrierea CIP a Bibliotecii Nafioniale a Roman SILVERMAN, DAVIO P. Interpretarea datclor caltabve: metode de analiza a comunici,textull $f interaciun / David Silverman; trad. de Adela Toptoan. lagi: Polvo, 2008. 1352 p.; 24 em (Collegium. Media) Bibiog. Index ISBN: 973.681-517-x | Toplean, Adela (vad) 070 Printed in ROMANIA, Silverman INTERPRETAREA DATELOR CALITATIVE Metode de analiza a comunicarii, textului si interactiuni Traducere de Adela Toplean POLIROM 2004Pref ‘TEORIE $I METODA iN CERCETAREA CALITATIVA Capiz t Debutul cercetarit CGenerareaunei probleme de cercetae 1 1 1 1 2 3 Varictatea metodelr ealitatve... Concluzi. dei de retina... Recomandari de lecturd Exerc Capitol 2 Ge este cercetarea caitativa? 1. 2 2 2 2. 2 2 2. 3 4 3. 6. ‘Sensul cercetiri cantitaive [Nonsensul cercecari cantitaive ‘Sensul cercetri calitative ‘Nonsensul corctiriealitative ‘Combinarea celor dou ipuri de cercetae (clitativ si cantitativa) Cuprins Partea ‘Tipuri de cercetare cacao. et de rept... Recomandari de lecturd Bverciti : Capitotul 3 Btnografia $f observatia (Ce ina in atenia etnografiet [Aspect etice in tnografie Probleme metodologice ‘Caracterul teoredc al emografiel «veces CConeluzie: coerenta proiectului emografie dei de repinat Recomandari de lecturi Buerciti Panea alla METODE 8 6 65 5 88 95 97 37 7Capitol + Interviuite . a to 4.1. Cid putom vor de un rib" (Moctman)? 102 442. Implicit: ef versuni ae imervul 104 43. Portivisma en ee bs 43, Emotionalismol aoe oo = 108 455. Consructivism. es yt) 46; Culturileadolesceniior combinarea dtr ces cn S07 £7 ave call omens ape sur dae ascend Ip 48. Istorisile cu caracter moral ale pitinlor : co ae 4.9. Cele uci model: 0 reapiulare oo 130 ‘0: teh prac tet spas 132 4.11, Concluie 133 el de retina 134 ‘Recomandar de lecard be Eure : Be Capita 5 Textele : 137 5.1. Analiza de conn, 1a 52, Struts narative 133, 5.3. Emografia 17 5.4, Boometodologia solo ctor membre. 158 5'3. Concivae 170 ei de repint i Recomandar de tecturd In a : : apicotl 6 Discufite meprovecate... . 7 6.1. Deceam lucra cu irepisttri? . 179 6.2. Transcrierea inrepistailor audio 181 63. : 185 64. 195 65 conn ali coment (AC) tin de dcr (A), 207 6.6. Conchizi 208 Tei de retinas 209 Recomandirt de Tecra 309 Beer. 209 {Capitotol 7 Imagine... : 212 7.1. Exempt de date viuale vata 72: Semioica 73. Boometoiciga soli omer. TA. Concluzii et de rena Recomandéri de lectin’ Exerc : 235 235 238 Partea a -a IMPLICATI Ccaptolul 8 Cercetarea calltativa eredibits 24 8.1. Conteazi credibtitatea? ssneinnanennnnnnnnennnennnanennnesen BAL 8.2. Coeficiental de siguranta 207 8.3. Valiicatea 284 8.4. Generalizabilitatea 2 8.5. Coneluzie a Wel de rein. 27 ‘Recomandairi de lecturd 218 Exerciti 278 Capitola 9 ‘Relevanfa gi etic 280 9.1. Trei rolur ale cercetitorului In stinele sociale sn 282 9.2. Publicul cercetari calitative ee 288 9.3. Probleme de etc in cercetarea calitativa OIE 292 9.4. Contributia stingei sociale calitative .. : 298 9.3. Rerumat: conta specifi a cece alia or 303 9.6. Concluzie «ou. 308 aed de reqint : 305 Recomandari de lecturd 305 Exerc. 306 Capitotul 10 Poten{ialul cercetiril calltatve: opt aspecte de refinut... 10.1. Profitati de datele neprovoeate..... 202 via aren perspstve! tora i meni uel expat 10.3. Studierea relailor intre element 10-4, Cervetarea ferti din punct de vedere tooreti 40.5. Catre publicul larg. 10.6. La inceput ,cum?*, apoi pde ce?” 10.7. Studiul fendmenelor - legate”... 10.8. Cercetareacalitativa este alteeva ya det jumalisma 10.9. Conctuzi finale. dei de reinut ‘Recomandari de Teciura Exerc Apendice a. 327 Glosar 329 Ribliografie 333 Indice de nume proprit. 343 Indice tematic. 347Prefage Scrierea unei clrgi, ca si multe alte Tucruri pe care le facem, se afld in legatur% cu propria noastra biografie. Spun .se afla in legitura” pentru c& este si nepotrivit, si exagerat 8 redacem o peri la experientele personale ale autorului Intr-adevar, nimic ou ma irieh att de ‘mult ca nesférsitele talk-show-uri menjinute intotdeauna in jurul ,personalitatii” cuiva, mai Adegrabii decit in jurul lucrailor sale. Aici, ca gi in alte cazuri de acest gen, trebuie si dim crezare povestii, si nu povestitorul Oricum, printr-un fel de conventie, povestitoril se angajeazt si dezvaluie in preferele cingilor cate ceva din trecutul lor gi din motivele care i-au determinat si-si serie operele. Ma voi supune acestei conventii. Se injelege c&, indiferent de observatiile pe care eu le atagez problemelor pe care le voi discuta, cititorii mei vor dezvolta la rindul lor propriile judecdti ‘Acum tieizeci si cinci de ani, imi incepeam cariera in cercetare printr-un studiu asupra credinjelor §i valorilor tinerilor salariati din clasa ,gulerelor albe”'. Infiuengat de teoriile sociologice privitoare la clasi si starut social, voiam $i vid in ce misura imaginea de sine era influentaté de locul de muncé si de perspectivele oferite de o vitoare angajare, Am fotosit un {hid de itervievare structurat, iar metodologia era cuprinsi in formele-standard ale cercetirii canttative: © ipotez de lucru, un tabel cu doud rinduri si dou coloane si céteva teste siatistice (v. Silverman, 1968). Dac’ ag fi dus la capt acel studiu, cariera mea ar fiat 0 cu totul alt turmur’, : ‘Totusi, incepusem si am indoieli stesitoare privitoare 1a eredibilitatea cercetiril mele. Desi puteam manipula datele in asa fel incdt acestea si-mi permiti testarea riguroasé a Jpotezelor, aceste date erau prea putin ,naturale”, flind mai degrabi mediate de diverse tipari de activititi interpretative. In administrarea incerviului ma loveam de o alti problema impor- ‘anti, Pe parcursul discutilor cu interlocutorii simjeam nevoia acuta de a merge dincolo de inrebari, urmdnd cxi imprevizibile, pentra a objine rispunsurile pe care le doream. Poate, mi gindeam, nu mi-am pre-testat intrebirile intr-o maniers multumitoare. Sau, poate, modul in care ne facem injelesi in conversatie tine cu necesitate de abilittile noastre generale de comunicare, iar acestea nu se pot reduce la nistetehnict infailibile v. Antaki si Rapley, 1996). In orice caz, am abandonat acest studiu si m-am iniors la teoria organizarii intr-o lucrare care a reprezentat nu numai teza mea de doctora, ci io carte de succes (Silverman, 1970), ‘Mi-am petrecut apoi urmétorii zece ani analizind utiizirile a dout teorii contémporane din 1. Expresia se refert la persoanele care mu fac mune manual ~ functionari, contabili etc., reprezentangi ai clasei de mijloe. Vezi Cin Zamfir gi Lazir Vitsceanu (coord), Dictionar “de sociotogie, Ed. Babei, Bucuresti, 1998, pp. 273-274, si The Wordsworth Dictionary of Phrase and Fable, revised by Ivor H. Evens, Wordworth Reference, 1993, p. 1153 (o.tr) 2. Neri caracteristicile concrete al acestui tip de interviu in C3tilin Zamfir si Lazar Vlisceana (coord,), Dieflonar de sociologie, Bd. Babel, Bucuresti, 1998, p. 307, si Lisette Coandi gi Florin Curta, Mic dictionar de sociologie, Ed. All, 1993, pp. 109-110. (n.tt.)10 PREFATA ccadrul stiinelor sociale : 0 etnografie a departamentului de personal in cadrul unei organizatit in sectorut public (Silverman si Jones, 1976), care a fost puternic influentats de ermometo. dologia (Vv. sectiunea 5.3.1) tui Harold Garfinkel (1967), $i 0 analizd a textelor literare (Silverman si Torode, 1980), desprinsi din semiotica (v. sectiunea 7.2) lui Ferdinand de Saussure (1974), Aceste studii au confirmat increderea mea in valoarea cercetirii bazate pe concepte teoretice ~ o incredere afirmata pretutindeni in textul de faa, Oricum, principiie care ne ghideaz’ tind si fie cu dou taisuri, Astfel cB, in vreme ce ne ‘ccupiim cu afirmarea beneficiifor lor, ar trebui si fim mereu constient de niste posible costuri acd privese Inapoi spre Iucririle de tinerete, am astiei senzatia ci sunt niste fleacuri mult prea teoretice. Probabil cd eram atft de entuziasmatde o teorie abia destoperita incat au mi-am mai putut permite si fiu suficient de provocat ~ sau chiar surprins ~ de datele propriv-zise, © astfel de supra-teoretizare rimine azi, ca lntotdeauna, un pericol, tinand seama de faptul 8 multe discipline sociale traiesc, cred, cu teama de a nu fi descoperite, asemeni imparatului din poveste, goale-pused (pentru o recent si valoroast exceptic, . rafinatul ‘material despre Foucault al lui Kendall si Wickham, 1999), Din acest motiv, perioada numiti posimodernd a tucritilor etnografice experimentale (,al cincilea moment” al lui Denzin 3i Lincoln, 2000: 17) abia dacd figureszii in prezenta carte (v, Silverman, 1997a : 239-240). {In ultima mea cercetare am incereat si gisese un echilibru mai feriit intre fotoliul” teoretic si ,cAmpul” empiric. Atét in etnografia instituilor spitalicesti (Silverman, 1987), tsi in seudiul anatitic at conversagii in cadrut consilieri privind testal HIV (Silverman, 19976), am optat pentru 0 abordare mult mai prudent a datelor, stabilind ipoteze pe cale inductivé, folosind metoda comparativs si identificind cazurile deviant (¥. sectiunea 8.3.2) in ambele studii, spre deosebire de lucrarile de tinerete, am explorat diverse ei prin care lea fi putut face relevante unui public mai larg, ne-academic, fra si pot fi banuit deo atinudine condescendenta (v, capitolul 9). Aceste ultime lucrari deriva din dow’ afirmatii metodologice prezente in studiul meu din 1976, Toate tei s-au bazat nu pe interviuri ci pe date neprovocate. Si toate au tinut xeama de ‘modul in care participanti vorbeau intre ei si se concentrau pe manevrele folosite in inter actiune si pe functile locale ale activtatlor intreprinse. Ca si in cazul primei editii a earyi de fay, aceste preocupSri imi structureazi si prezenta expunere. Ceea ce am de spus mi apiri de incurcanura cu care marturisese ef privese ‘cantitatile considerabile de cereetare ,caltativa” aparute in publicatile academice conte. Porane. Pentru aceasti incurcaturd a mea se fac vinovate patni tendinfe pe cate, in contextul ‘cesteiintroduceri, mu le pot decét numi, fri a le sprijini cu vreun alt argument (sai multe detalii v, in Silverman, 2000: 283-97) : 1. Un egee al acuititit analitice, ce se poate remarca in faptul c& punctele esentiale ale Constructiei teoriei sunt, in cel mai bun caz, tratate in primele citeva rinduri ale articolulu, in timp ce restul sung a ceea ce C, Wright Mills (1959) numea yempirism distrat”. Acest ucru e adesea corelat cu sublinierea naturii ,exploratorii” a cercetStii initiate, ineleass prin opozitie cu efortul de a testa ipoteze derivate din materia din ce in ce mai vasti a cunostinjelor empirice si a perspectivelor analitice 2. Incercarea de a identifica cercetarea calitativé cu interviurile non-directive!, ,Anfor~ male”, Spre deosebire de cercetitorii care folosese metodele cantitatve, se pare ca, '. pentru sensul exact al acestui tip de interviu Dictionarul de sociologie ctat si Alex Mucchielli (Coord.), Dictionar al metodetor calizative n stinjele umane si sociale, Ed. Polirom, 183i, 2002, pp. 199-201 (a.tr). PREFATA " tuneoti, scopul nostru este acela de a ,empatiza” cu oamenii, de a ne transforma in oglinzi reflectoare ale experientelor altora 3. intrebuintarea acelor date care sprijin’ argumentul cercetatorului, fra nici o garantie a faptului c& probele contrare au fost de asemenea analizate. in plus, tentativa de a ‘minimaliza aspectele care privesc validitatea si coeficientul de sigurangd al informagilor (amintte ca fiind nepotrivite sau politic incorecte) side a le inlocui cu alte eriterii cum ar fi ,autemticitatea™ cu care s-a reprodus ,experienta” . 4, Presupozitia e¥ 0 pozitie partizani moral sau politic influenteaz manicra in care se ‘analizeaza datele si crterille considerate in evaluarea unei ,bune™ cervetit Plecind de la observatiile de mai sus, propun céteva contra-argumente. Mai inti, teoria socials nu e un yactesoriu” alipit unui articol, ei un resort animator al cercetiri sociale. In aldoilea rind, dacd interviurile non-directive pot fi Intr-adevar folositoare, mai e Inca nevoie ‘i justificdm ignorarea datelor neprovocate care ne inconjoara si si fim precauti cu impulsul romantic care tinde si identifice ,experienta” cu ,autenticitatea” (v.sectiunea 1.1.2 si Atkinson si Silverman, 1997). a fn al teilea rand, insist asupra relevantei aspectelor care privesc validitatea si cocficiental de siguranta al datelor, in cimpul de cercetare: nu ne putem arita pur gi simplu satisfacuti cu ceea ce numeam In alti parte (Silverman, 1989a) ,povestirea unor intimpliri convin- ltoare”. Contrar afirmatiei multor specialist in stinjele sociale, ca si a unor organizati de finanjare, generalizabilitatea' (generalizability ~ n.tr.) nu trebuie s& reprezinte © problems entra cercetarea calitativa In sfarsit, 11 urmez pe Max Weber (1946) In recunoasterea divergentelor de valori care pot apirea in momentul alegerii unor probleme de cercetare, precum si in discutiile privind rele ‘vanja unor descoperiti stlinifice. Cu toate acestea, resping cu tirie ,partizanatul” ca resort fundamental in evaluarea descoperirilor cercetiri sau chiar ca standard impus altora in stabi- lirea celor mai potrivite fapte care trebuie investigate. Din nefericire, nu suat totusi convins 8 zcorectitudinea politics” (fie ea a stangiiradicale sau a dreptei manageriale) nu influenteaz deciaiile unor organisme de finangare sau comitete de redacti. ‘Nici unul dintre aspectele de mai sus nu sugereazi faptu c& cittorul ar trebui si se astepte 2 aceasti carte si fle 0 polemicd. Telul meu principal este si arit valoarea unor anumite genuri de metodologie din cadrul cereetirii sociale si si echipez astfel cititorul cu niste abilititi necesare in aplicarea lor. Cartea de fat incearca si ofere o idee asupra manevrelor conceptuale $i practice potrivite Inabordarea cercetirii sociale, mai degraba decat si favorizeze abilitatea pasivd de regurgitare ‘ unor réspunsuri adecvate la examenele de metodologie. Mick Bloor a subliniat foarte clar acest Iucru: Pare un loc comun in medile de cercetare sociologic’ faptul ct lucritile consacrate metodo- Togiei au o utiitate foarte limitatt in studiul propriu-zis al proiectului; ele nu contin, firexte, nici un fel de modele care s% poati fi aplicate firk rejineri fn solufionarea unei probleme concrete de cercetare... scrierile metodologice pe care cei mai multi sociologi le gisese folositoare tind si fie cele ancorate in proiecte coficrete de cercetare, prin oporitie cu cele care tree in revisth la modul general, tchncile metodologice (1978 : 545), * 1. Am ales o traducere literal a termenului — in locul unei parafraziri de genul .abilitatea de a fgeneraliza” ~ pentru a sublidia caracterul compact, unitar al conceptalui si'a pistra toate ‘manjele autorului pentru un cuvant compus mai pusin uzval (a.tr.).2 PREFATA ‘Acum, a si Tnvotdeauna, ered ed invatarea are foarte putin de-a face cu memorarea unor avantae si dezavantaje ale diveselor abordisi si metode. Pentru aceasta, discutia mea este ltustrati de multe si detaliate exemple de studi de ceroctarecalitativa Ca si fie eficace,o lucrare tebuie sf propund experienja uneiInvitri ative. In Grecia antic, Socrateineuraj inelegerea unor concepte punind ucenicilorintrebii incisive. Inca simai recent, Ludwig Wittgenstein a impanzitcartea sa, Philosophical Invesigations, cu sute de tntrebari provocatoare.Interesant este faptul c& ceea ce i-a dezvaluitacestuia maniera in care are loc adevirata invita ~ lucrind pe exemple concrete ~ a fost perioada in care a fost, {vattor ieuvo seoalé elementara, fnvatarea prin exerci reprezinrd un minunat mod de at insusi cunostinge si de a le transforma poi in abiliafi flositoare. Metoda se menfine Incl in cadrul programelor de invitare Ia distangi (cum sunt cele de la British Open Univers), De aceea, furnizez In Ierarea de fai multe exerci legate de temele in caued. Scopul pe eare il urmaese este ca Utlizatoriiacestei citi si deprinds citeva manevre de bazi necesare in generarea unor probleme de cercetare si in analiza datelor ealitative. Aga cum mi s-a confirmat in imp ce foloseam aceste materiale in evaluarea unui curs universiar,exereitie dau, in plus, stademilor posibilcatea etalirii deprinderilorsiimpfice inr-o maniera care ms este, de obicei, posibld in limitele unei metode obismuite de examinare (Cred cf cea mai interesanti dintreacestedeprindesiapare in definireaproblemelor supuse cercetiti sin analizarea datclor. Deci cartea de fata nu este o carte de bucate” : nu discutd detaliato seri de aspecte practice implicate n procesul de cereetare (de exempla, cum si biii accesul Int-o anumitd locate, cum sh te prezinti subiectilor). Unele dintre aceste probleme isi pot gisi rezolvarea doar in urma experientei practice. Altele implica aspecte analtice ascunse (de exemplu, asupra naturii observatiei) care sunt abordate im aceast carte. ‘Am prezentat toate aceste argumente cénd cartea pe care o ati In fad fost publicata prima data, Care sunt, atunci, ratunile acestei noi edit? © listk a schimbaritor majore care par in accasi a doua eaiie ar putea f uit: Este un text extins i actualizat care fine seama de afluxul considerabil al lueririlor care abordeaz4 problema datelor calitatve, din anii 1990. * Toate capitotele au fost in mare parte rescrise, pentru a objine un text e&t mai clar cu puting. ‘+ Am adiugat un nou capitol despre imagini (capitolul 7) si o tratare considerabil extinsi a snalizei de discurs (sectiunea 6. 4), ‘+ Numarul de exercipii pentru studenti a fost marit substanjial; acestea se afl acum Ia ‘fargitul ecdrui capitol. + Am Incereat si confer textului un grad mai mare de accesibilitate pentru studenti. Ideile de reyinut si lecturile recomandate apar acum Ja sfarsitul fecarul capitol, iar termenii {ehnici sunt prezentati in italic si apar Intr-un glosar la sfarsitul volumului Am incercat in mod deliberat si confer un aer interdisciplinar acestui text, pentru a tine Cont de interesul crescind pentru cercetarea calitativa in afara sociologiei in diverse alte discipline de Ta psihologie Ia geografie, sisteme de informare, campanil pentru promovare a sinstatii, management si multe altele. 1. Din 1920, timp de sapte ani, a fost invattor de fark in nigte sate din muni Austrie. V. nota istoried ee preceda traducerea in limba ronin a lueririi Tractatus Logico-Philosophicus, trad. din limba german de Mircea Dumitru si Mircea Flonta, Ed. Humanitas, Bucuresti, 2001, p. 17 (a.tt). antropologici, * PRERATA ‘Vad in_acest text refacut un companion pentru recenta mea carte Doing Qualitative Research (Silverman, 2000). Accea se voia un ghid pentru dirijarea unui proces de cercetat. ‘Aceasta este mai degrabi introductiva si impreund cu volumul insositor de texte esensiale (Silverman, 19972) cauti si ofere studentilor fundamental suiitific de eare au nevoie inainte de a incepe si mediteze asupra propriului lor studiu de cercetare calitativs Pentru acceptiunea mea asupra naturii $i rostului acestui fundament, voi folosi cuvin svi Witgenstein care, tn Tocheierea Tractatus-ului logico-philosophicus, ne spun Propozitile mele clarific8 prin faprul eX cel ce mi ineleze le recunoast, pind la uri, drept ronsensuri, dacd prin ele ~ spijinindu-se’pe ele - s-aridicat deasupra lor. (El trebuie, pentru fa spune a§2, si arunce seara dupl ce a urcat pe ca.) El tobuie si depgeasea aceste propoziit si apoi va vedea lumea in mod corect (1971: 6.54): Speranta mea este ca lucrarea de fat si fie folositiintr-un mod asemiinator seit hi ‘Witgenstein, constituindu-se intr-un prim pas pentru studentii care se vor desprinde mai apoi de ca, realizindu-si proprille cereetiri ~ schitand noi teritorii de investigatic mai degraba eet reafirmind adeviruri confortabile. [La aceasta editie au contribuit mai multi prieten. Printre cei care m-au ajutat se numirs siViadimir Andrle, Mick Bloor, Norman Denzin, Mike Emmison, Jay Gubrium, Jim Holstein, ‘Moira Kelly, Anssi Perakyli, Jonathan Porter, Anne Ryen si Paul ten Have, fi sunt ce asemenea recunoscitor editorului meu de la casa de editurii Sage, Simon Ross. Fireste, et insumi sunt singurul responsabil pentru erorile sau omisiunile pe care le-ar putea conjine aceastl carte David Silverman Londra 1. Am uilizatedifia romineasck eitaek mai sus, p. 159 (nr),Partea I TEORIE $I METODA iN CERCETAREA CALITATIVACapitotul 1 Debutul cercetarii Unii fac cercetare calitativa in primul rnd din motive negative. Poate nu sunt atat de bun‘ la statistica (sau doar cred ci nu sunt) $i nu se aratd ispititi de cercetarea cantitativ’. Sau poate nu prea strilucese in studiul la bibliotecd si sper c&-si vor putea stimula imaginafia lenesa iesind pe teren”. Din picate, aga cum afirmé majoritatea filozofilor si oamenilor de stiinti, faptele descoperite ,pe teren” mu vorbese niciodatk prin ele insele, flind Ia rindul lor impreg- nate eu teorie, Spre exemplu, depozitille initiale ale martorilor din Dallas la momentul asasinirii pregedintelui Kennedy (1963) nu s-au referit la impuscaturi, ci la zgomotul produs de ratenl unui automobil (Sacks, 1984: S19). Cum se face c& oamenii au auzit tuna ca asta? Stim cu tofii cd cei care cred cH tocmat au auzit o Impuscétur’ ori de cate ori este vorba despre rateul unei masini pot fi luati drept instabili psihic, dac’ nu chiar psihotici.. Deci descrierile noastre nu sunt niciodati simple marturii asupra ,evenimentelor”, ele sunt structurate intr-o manierd care si ne zugriveasc pe noi Ingine ca ficdnd parte intr-o categorie anume de oameni - 2 acelora care sunt de obicei ,rezonabili” si precaut”, Dar, afi putea spune, e sigur cd specialisti in stiinte sociale sunt mai obiectivi? La urma urmelor, ei detin metode stiinfifice cu ajutorul e&rora pot face ca observatiile lor sa fie mai credibil. Rispunsul este da si nu. Fireste, cercetitorii se lanseaz in general intr-un proces mult mai atent de departajare a faptelor obiective de simplele opifii, Iucru pe care ‘majoritatea dintre noi nu trebuie sé-l facem in viata obignuiti (v. capitolul 8). Oricum, lind la urmi, chiar cercetitorii nu fac altceva decat s% observe fapte” prin lentile ‘confectionate din concepte si teorii, Sacks are un exemplu fundamental in acest sens : ‘i presupunem cd esti sociolog sau antropolog si te afliintr-un anume foe. Vezi o persoand ficdnd ceva, o anumité activitate, Cum vei incepe st formulezi in raportul tu cine este per- soana care face acel luce? Poji folosi ceea ce ai putea considera ca flind formularea cea ‘mai conservatoare, adici numele siu? $tlind, desigur, c& la orice categorie te-ai opri ai intilni acest gen de probleme sistematice, cum vei reugi si selectezi o categorie precis’, dintr-o serie in eadrul c&reia toate ar caracteriza sau identifica la fel de precis persoana respectivi? (1992, 1:467-8) Sacks arati ci acest gen de probleme nu se pot rezolva prin simplul fapt cf ici cele mai bune notife posibile Ia momentul respectiv, urménd ca dup aceea si ici siTEORIE §1 METODA IN CERCETAREA CALITATIVA deciziile” (1 :468). Orice Iucru pe care il observam este impregnat la randul stu de alte presupuneri teoretice Tncercagi si rezolvaji exercgiol 1.1 In medial sting, acestor presupuneri lise da, in general, extravagantul nume de ori”. Dar ce sunt ,teoriile”? Martin O'Brien (1993) a folosit, pentrs a rispunde la aceasti intrebare, exemplul unui ealeidoseop. Dupa cum ne explicd el, caleidoscopul... este] o jucatrie care const dintr-un tub, nigte lentile si fragmente din sticlf sau plastic translucide si colorate. Cand risucesti tubul si privesti prin lentila caleidoscopului, formele si culorile vizibile Ia capat se schimbi. Pe misura ce rasucesti ‘ubul, diferite lentile int in joc, iar combinatiile de eulori si forme se sehimba dintr-un model intr-altul. in mod similar, putem si vedem teoria social ca fiind un soi de caleidoscop ~ schimbind perspectiva teoretica, lume aflatd sub investigate isi schimba forma o dats eu ea (1993: 10-11), Ince fet functoneszatcoria pe principil unui cleidoscop poate fi vazut hind un exemplu coneet, desi wor simpli. Imagina-vi cd un grp de eerectitr! din damental Stinjlorsociate, ven dinspe diverse dseipline. observa omental la petecere Print-o oglinds 8 a putea fi Ia randul lor vzuji. Sociologul va observa, probabil, ompozija pe genri a diversclor grupusi de conversa, in vieme ce lingvitl ar putea sf asclte eum sedeuteaztledreala ine cei prezent, Psibologl se va concentra Asupra carctrisicilorsinguatcilo prin contrast cu cei eare sunt inima” petcceri iar geograful ar observa probabil modu In care conversaia participant este luc nat de orginizarea spateld ¢ camer! Tea este cd nici una dine aceste observa mm ¢ mai reat dectt celelalte. De xemplu, came mu sut defini im mod esenial numat Interment eaactristllor lor sociale (cum ar fi genl) sau ai personal lor (extravertt sau invert). Tot deine dei deinterogaie creer. lar aceasta este, ineviabl de inspira wore Asifel, chiar pentru inintarea unor probleme de cecetare, si Te spunem, fundamentale, avem ious nevoie de spin terior sociale Oricum, analogiacaledoscoputut propust de O”Brien ne duce doar pla in acest puoct, De exempt ine fl diferto yteore” de wipotezi"? $i cum le exindem pe mindous? nlc cst ma pot ani potent ioral dame def termenilor. In capitol de fad vom dscuta despre modele, Concepte, tor, Ipotez, metode si metodlogi. In abel 1.1 se vee ince fel tebuie felon fiearetetmen opt cum init tabla, ,modecle” sun, in cerctarea social chiar mal importante deci tore. Modslele ne furnizeact un cadra general tn limite edrula not privin realtatea. Pe scurt, ele ne spun cum arth aceat reaitateg elementleeseniate pe care leconjne (,ontlogie"), da cae este natura statu cunonsteril cepitemologi") Inacest sens, modelele nu corespund foarte bine cu cea ce se considers a fi, in general, sparadigmele™(w, Guba $i Lincoln, 1994. DERUTUL CERCETARI 19 Termeni esengiali utilizati 0» cercetare Denumirea termenulul fngelesul termenulut ‘Relevanfa termenului Un cadra general care oferl 0 perspectl ooiace Modell tors tml (ex: behavior, fens) O ides care deriv dini-un most dat 8." | Gare Concept sstimul-espuns”, .opresiune”) Les Un set de conopee folosie Ta Gehes| Gana Teoria sivsau explicarea unor fenomene Tpowza ‘© propositie textabils Valea © abordare anume folostt fa studiel unor probleme supuse ceroetii Metodologia Uaitae Powrivita modelulu, teoriei, ipotezei si metodol Metoda © tehnica specifics de cercetare {n epreetarea socials, exemple de asemenea modete sunt functionalismul (vizeaz& func {iile inStitutiilor sociale), behaviorismul (care defineste orice comportament fn termeni de ,stimul” si ,rispuns"), interactionismul simbolic (focalizat pe modalitatile de folosize ‘ intelesurilor simbolice in relagiile interpersonal) si etnometodologia (care incurajeaz ‘observarea modurilor cotidiene de producere a interactiunilor sociale coerente). Pornind de la lucrarea Iui Gubrium si Holstein (1997), voi discuta importanta modelelor ceva mai tarziu, fn capitolul 2, Conceptele sunt idei bine precizate, derivate dintr-un model anume. Exemple de ‘concepte sunt ,functie social” (vine din functionalism), ,stimul-rispuns” (behaviorism), -definirea situasiei” (interactionism) si ,metoda documentark a interpretarii” (etnometo- dologie). Conceptele furnizeaza niste moduri de abordare a lumii, esentiale in definirea ‘unei probleme de cercetare. Teoriile ordoneaz& conceptele in serii, pentru a defini si explica un anume fenomen. Dupi cum aratau Strauss si Corbin, .teoria consti in relatii plauzibile tntre concepte si serii de concepte” (1994: 278). Fari si pornim de la o teorie anume, fenomene ca ~genul”, personalitatea”, ydiscufia” ori ,spatiul” nu au nici un infeles in cadrul Stlintelor sociale. in acest sens, lipsa teoriei inseamnd lipsa obiectului cercetisii, Deci teoria ofera un reazem si o baz pentru abordarea lumii, separat de lumea propriu-zisa. Astfel, teoria ofert * un cadru pentru infelegerea critica a fenomenului ; ‘* © baz pentru descoperirea unei modalititi de organizare a ceea ce este necunoscut (Gubrium, corespondenti personal). Provocind idei legate de ceea ce este necunoscut Ia un moment dat, teoriile dau imboldul necesar demarrii cercetarii. Ca entitafi vii, ele sunt, la rindul lor, cizelate si modificate de o bunt cercetare. Oricum, aga cum sunt folosite aici, modelele, conceptele i teorlile se confirma pe ele insele in sensul cA ne ajuti sé privim fenomenele tntr-c erspectiv’ anume. Asta inseamn c& teoriile nu pot fi nicicand lipsite de temeinicie, ci doar considerate mai mult sau mai putin uti20 TEORIE §1 METODA IN CERCETAREA CALITATIVA Aceasti din urm& caracteristic le deosebeste de ipoteze. Spre deosebire de teorii, ipotezele sunt cele care vor fi testate pe parcursul cercetirii, Exemple de ipoteze eare vor fi discutate ceva mai tirziu in aceasta carte, sunt + Modul in care noi primim un sfat depinde in mod direct de felul in care sfatut respectiv ne este dat + Reactile tapi de un medicament ilegal depind de ceca ce se stie deja, de la ceilalti, despre medicamentul in cauza. + Procesul vouari in alegerile sindicale este influenfat de lepaturile extra-profesionale dintre membrii sindicanului in multe studii de cercetare calitativi, ipotezele nu sunt stabilite de la inceput. in schimb, ipotezele sunt produse (sau deduse) pe parcursul primelor stadii ale cerectiii Oricum, spre deosebire de teorii, ipotezele pot si trebuie si fie testate. Toemai din acest ‘motiv apreciem o ipotezi in functie de validitatea sau valoarea sa de adevit. Metodologia se referd la alegerile pe care le facem cu privire la natura cazutilor ce vor fi studiate, metodele de culegere a datelor, formele de analiz a acestora ete, in Planificarea si executarea unei cercetiri. Deci metodologia aleasi stabileste cum anume vom studia fenomenele. In cadrul cercetirii sociale, metodologiile pot fi definite fie in lini mari (de exemplu calitative sau cantitative), fie vizand detaliile cercetirii (de exem. pls teoria fundamentati pe date empiric’ ~ grounded theory, sau analiza canversail). intocmai ca teoriile, metodologiile nu pot fi false sau adevirate, ci doar mai mult ori mai ulin folositoare. In sfarsit, metodele sunt tehnici specifice de cercetare. Acestea includ att tehnici ccantitative, cum ar fi corelarile statistice, cat si tehnici ca observatia, intervievarea si inregistriile audio. Din nou, tehnicile in ele Insele nu pot fi false sau adevarate. Ele sunt ‘mai mult ori mai putin utile, in functie de compatibilitatea lor cu teorille si metodologiile folosite, cu ipotezele care trebuie testate si/sau cu subiectul de cereetare ales. Spre exemplu, behavioristi ar putea alege metodele cantitative, iar interactionistié prefera descori si-si culeagi datele prin observatie. Dar, in functie de ipotezele care urmeazi a fi testate, behavioristi ar putea opta uncori pentru metode ealitative ~ de exemplu in faza exploratorie a cercetirii. In mod similar, interactionistii pot uneori folosi simple metode cantitative, mai cu seam& atunci cénd urmirese si descopere o schema general ce ar utea fi desprinsa din datele lor. ‘Acum ci am definit cdteva concepte de baz, putem reveni la aspectal mai practic al ‘modului de utilizare a modelelor si teoriilor pentru generarea unei probleme de cezcetare. 1.1. Generarea unei probleme de cercetare Dupi o lungi experienti in supervizarea cercetirilor, atét fn ciclul universitar, eat si ia cel postuniversitar, remare eX cercetétorii debutanti au tendinja de a face dou greseli principale. Mai iniai, nu reusese si faci suficient de clar distinctia intre problemele de 1. Optim, de aici i entra redarea termenului tn limba englezi, deoarece 0 traducere forjati In limba romént i-ar periclita sensul. Urmm, prin aceasta, exemplul Diejionarulai de ‘metode calizative deja cita, In care se opteazk pentru aceeasi variant netradust (ate). DEBUTUL CERCETARIE a Eee epee ‘in fragmental care urmeazi ma voi concentra pe prima dintre cele dou erori - tendinta i ose oa ee Oe LL.L. Ce este 0 problemi ? en ag ee eee ee ae eee ne See en a eS Sanh es ete Deering tea saa cd feseze punandu-si astfel pacientii in pericol. fe heath Soop eee eet as cee eee ee ed Sen ea LS eee eon reen seit ere cen ee ee ae ee2 ‘TEORIE $1 MBTODA IN CERCETAREA CALITATIVA E tentant si lasi unor astfel de oameni mand libera in definirea unei probleme de cercetate ~ mai ales c&, In general, exist o sum frumusica de bani pentru derularea projectului! Totusi, trebuie sx fim in primul rand atenfi la termenii folositi pentru a defini problema respectiva. De exemplu, mulfi manageri vor defini problemele din ‘onganizatii ca fiind probleme ,de comunicare”, Rolul cercetitorului ar fi, atunci, acela dea gisi o modalitate pentru ca angajatii si comunice ,mai bine", Din picate, 0 discutie asupra ,problemelor de comunicare” ridic multe dificultag, Poate‘abate atentia, de exemplu, de Ia ,abilititile” de comunicare ce intervin inevitabil {in orice interacfiune. Tinde, de asemenea, s4 presupuna c& solutia tuturor problemelor este 0 ascultare mai atenta, ignordnd relayile de putere prezente induntrul schemelor de comunicare si dincolo de ele. in plus, asemenea relatii pot face caracterizarea ,eficientei organizationale” foarte problematic’. Iati cum problemele administrative” nu oferi o bazii mai sigur’ pentru cercetarea social decat ar face-o problemele ,.sociale”, Bineinjeles, cele aritate mai sus nu inscamn& ci ag nega existenfa unor reale probleme fn societate. $i, chiar dact am cidea, pani la urmi, de acord asupra definirii acestor probleme, nu este totusi sigur c¥ ele pot farniza un subiect cereetabil, Dati-mi voie si revin la cazul oamenilor infectati cu HIV. Unele dintre aceste probleme sunt intr-un mod destul de cinstit aduse in atentia publicului de activitati organizate ale ‘unor grupuri purtitoare de HIV. Modalititile in care cercetatorii din domeniul stiinfelor sociale pot contribui la aceasta situatie tin de abilitigile teoretice si metodologice specifice fiecdrei discipline. Astfel, economisti pot cerceta modul in care resursele limitate alocate ingrijirilor medicale pot fi folosite cat mai eficient pentru a face fat epidemiei in Vest $i in Lumea a Treia. Dintre sociologi, specialisti in sondaje pot investiga modele de ‘comportament sexual, incercand astfel si promoveze o educafie eficienta privind proble- mele de sinatate, in imp ce cu ajutorul metodelor calitative se pot studia aspectele impli- cate in ,negocierea” unor contacte sexuale ct mai lipsite de riseuri sau in consilierea oamenilor in legitura cu virusul HIV sau cu SIDA, ‘Asa cum demonstreazi exemplefe de mai sus, impulsul initial al cercetarii poate apirea din nevoile practicienilor si cliengilor. Oricum, cercetitori apartinind diverselor discipline vor pune, de obicei, subiectului initial de cercetare propria ,etichet&” teoreticd 3i metodologic’. De exemplu, in cercetarea mea asupra consilierii privind virusul HIV (Silverman, 1997), utilizarea inregistrarilor si transcrierilor detaliate, precum si a ‘miultor alte concepte tehnice, era justificati de interesul meu pentru analiza conversariei (v. capitotul 6). . Acest.exemplu arati cd, in general, ¢ nevesar si ne ferim a lisa subiectul nostru de cercetare definit totalmente de termenii conceperii ,problemelor sociale” asa cum sunt Tecunoscuti de diverse grupuri, fle ele profesionale sau apartindnd comunitagii, Partea frumoasi este ©, dup ce ne-am inceput cercetarea cu o perspectivi bine definitl, putem, cred, mai tarziu si tratuim astfel de probleme sociale eu o forta considerabilA gi {ntr-o manier& mult mai convingatoare. Acest aspect este discutat pe larg in capitolul 9. Tnvereati si rezolvati exereital 1.2 DEBUTUL CERCETARIE a 1.1.2. Capeana absolutisté incele din urmi, aritind ce anume poate face o cercetare social e ca si cum ne-am fi asumat 0 perspectiva pozitiva. Oricum, atunci cand incercim si definim o problem’ de ‘corcetare, ne mai paste Inc’ o capcanii. Capeana ,absolutisté”, cum 0 numese eu, apare din tentatia de a accepta necritic infelepeiunile conventionale ale zilelor noastre, Dati-mi voie s& mumesc mai jos cele patru ,infelepciuni” pe care le voi lua in discusie scientismul, progresul, turismut, romantistnul Primele doua sin in principal de cei care fac cercetare cantitativa ; ultimele dou sunt, in cea mai mare parte, 0 problemi a cercetitorilor care utilizeazx metodele calitative. Scientismul Implicd acceptarea necriticd a faptului ci ,stiinja” se distinge net de ,simpul comun” si & fi este superioard acestuia. De exemplu, specialistul in cercetare cantitativa ar putea studia relatia dintre ,eficienfa” unei organizafii si ,structura” sa managerial. Scopul ar putea fi acela de a objine o imagine mai convingétoare si mai aproape de realitate decit sar fi putut face prin simpla folosire a simfului comun. Eficienja si structura managerial nu pot fi separate de ceea ce participantii in omga- nizatie fac ei Insisi. Astfel, eficienja si structura nu sunt niste realitigi stabile, ci sunt definite si redefinite in cadrul diverselor contexte organizationale (exemplu: intélnirile interne, negocierile care au loc intre muncitori si departamentul managerial, aparifile in presi etc.) Mai mult, chiar cercetitorii isi vor folosi propriile achizitii ale simgului ‘comun cu privire la modul de operare al organizatiflor pentru a defini si misura aceste aVariabile” (v. sectiunea 2.2) Aceasta nu inseamni c& nu exist diferente intre stiingé si simpul comun. Fireste, stiintele sociale sunt datoare s& cerceteze cum anume se manifest simful comun intr-o maniera care nvar trebui si fie (si nici nu este) Ia indemdna acestuia, $i astfel se va inspira inevitabil din achizitile sale. Greseala scientismului consti in pozitionarea sa intr-o zona distinct si superioar’ simfului comun, Progresul in secolul al XIX-lea oamenii de stiingi credeau c& pot descoperi o cale care duce spre progres” (de exemplu scrierile de popularizare asupra evolutiei speciilor ale lui Charles Darwin, si ale lui Karl Marx asupra inevitabilititii decesului sistemelor economice stegresive"). Aceast credinga s-a mentinut destul de vie in secolul al XX-lea, cu céteva ‘modificari invocate dupa experiengele celor doui rizboaie. Oricum, o incredere necritica In progres reprezinti o baz inacceptabil pentru 0 cercetare stiinjificd. De exemplu, e periculos s8 afirmam c& putem identifica un progres Social in faptul c& doctorii igi asculté mai mult $i mai atent pacientii (Silverman, 1987: cap. 8) sau c2 locatarilor unei inchisori Ii se oferi eliberarea condifionati, sau c& noi tofi2 ‘TEORIE §1 METOD! IN CERCETAREA CALITATIVA ne simfim mai liberi si vorbim despre propria sexualitate (Foucault, 1977; 1979; Silverman, 1997: cap. 9), Daca vom spune ,progres” in fiecare dintre aceste cazuri, arunei am putea da gres in identificarea , dublelor legituri” ale oricarei metode de comu- nicare si/sau noi forme de putere. tit sciontismul, et si credinga in progres au avut un impact important asupra cercetitorilor cantitativi. Acum voi reveni Ia dou’ capcane care au avut o influent mult ‘mai direct® asupra cercetarii calitative, Turismul MG gindesc Is turistul ,cu dare de mani” care cilatoreste pretutindeni in ciutarea intal- nirilor cu culturi exotice. Disprequind calatoriile in grup sau pant si eticheta de ,turist 0 astfel de persoand are o sete nepotoliti pentru ,nou” si ,diferit”. Problema ar fi aceea (cd exist paralele ingrijoritoare intre cel care face cercetare calitativa si genul de turisti pomenit. Acesti specialisti incep deseori munca fird a avea o ipotezi si, asemenea ‘uristilor, privesc indelung si cu Licomie la scenele sociale, cautand semne de activitate care par a fi noi sidiferite de cele cunoscute, Pericolul in toate acestea este eX cercetitorii cu apucdturi turistice se vor concentra atét de mult asupra diferenjelor culturale, subcultu- rale sau de grup, Incdt nu mai sunt in stare sa recunoasca asemiinarile intre cultura circia fi apartin si cele pe care le studiaz3. Dar, o dati ce lasi de o parte acel gen de intrebiri care sugereazi rispunsul (care presupun diferengele culturale) si treci Ia observarea a cea ce oamenii fac intr-adevar acolo, atunci vei gsi cu sigurant anumite trisituri comune intre modetele sociale din Vest si Est (v. Ryen si Silverman, 2000; si discujia mea din sectiunea 1.1.3 asupra studiului realizat de Moerman, in 1974, despre tribul Thai) Romantismul Dupi cum secolul al XIX-lea era secolul ,progresului”, tot la fel era si perioada in care ‘omul astepta ca literatura, arta gi muzica si exprime limea interioara a artistului si si angajeze emotiile celor care le admirau. Aceasti migcare s-a numit ,romantism”. ‘Asa cum argumentez in capitolul 4, exist mai mult decat o simpli aluzie la acest romantism in unele cercetiri calitative contemporane (a se vedea Gubrium si Holstein, 1997; Atkinson si Silverman, 1997). Aceasti influent apare mai cu seami acolo unde cercetitorul se striduicste sf inregistreze cu fidelitate ,experientele” unor grupuri in ‘general dezavantajate (femei_ggresate, homosexuali, someri etc.) ‘Cum voi sugera si mai tirziu, abordarea romanticd este atrigd'oare, dar periculoasi. Ar putea neglija modul in care experienta este modelata de formeie culturale de repre- zentare. De exemplu, ceea ce credem ci este intr-adevir propriu noua (notiuni precum =Vinovat”, ,,responsabilitate”) poate fi un mod determinat cultural de a infelege lumea (. discutia mea asupra mamei unei adolescente diabetice in sectiunea 6.4.2). Demersul de justificare a unei cercetiri in termeni de reprezentare ,autentic&” a experientei atdta timp cat ceea ce ¢ autentic ¢ culturalmente definit este deci discutabil, ‘Acest argument rimane, de asemenea, valabil in analiza datelor culese prin intervie- vare pe care le voi aborda mai jos. Pentru moment, inchei aceasta secfiune aritand ‘c& generarea unei probleme de cercetare se realizeaza examinind modul in care diferite forme de sensibilitate ar putea furniza o solusie capcanei duble pe care o intind absolu- tismul si alunecarea in versiunile societale ale faptelor sociale. DEBUTUL CERCETARIT 2s 1.1.3. Sensibilitatea si problemele de cercetat ‘Am adus argumente in favoarea faptului cd este deseori nefolositor pentru cercetitori ‘sisi inceap’ munca pornind de la o problems sociald identificatt de specialisti sau de ‘manageri. Cu tofi stim & astfel de definiri ale problemelor servesc adesea interese per sonale, Ceea ce vreau si mengionez este ci daci cercetarea are ceva de oferit, attnci imperativele sale teoretice 0 vor conduce Intr-o directie ce poate dezvalui participantilor noi perspective asupra problemei. in mod paradoxal, refuzAnd si pornim de la 0 conceptie, comiuni asupra a ceca ce este ,gresit” intr-o anume situajie, am putea fi chiar mai capabili s& contribuim la identificarea mecanismului de funetionare a situatiei respective si, prin aceasta, la descoperirea unei modalitagi de atingere a scopurilor dori. Diversele perspective ale stlinjelor sociale furnizeazi 0 anumit sensibilitate multor aspecte neglijate de cei care definese problemele sociale sau administrative. Dati-mi vote s% disting tei tipuri de sensibilitate storie’, politica, * contextual. Le voi explica si discuta pe fiecare in parte Sensibilicatea istorics ride cate ori avem ocazia, ar trebui si descoperim sisi examinim o dovadi istorics relevant in momentul in care stabilim un subiect de cercetare. De exempla, in anii 1950 $1 1960 se presupunea cé familia nuclear” (pétinii si copii) au inlocuit familia Lingita” (mai multe generafii rind impreunt in acceasi gospodatie) a societatilor pre- sindustrale, Cercetitori pizeau si fi uitat pur si simplu cf sperana slab& de viagé ar putt totus face ca modelul de . familie lirgits” si nu fie prea des innit nici in tecut. ‘Mai mul, sensibiftatea istoricd ne ajut sinfelegem modal ia care suntem guvernat. De exemplu, pn in secolul al XVI-lea, populatia era vizuts ca o .gloais” amenints- toare ce trebuia controlati, dack se cerea, prin fort. Astizi suntem perceputi ca indivizi eu ,nevoi” si ,drepturi” care trebuicinjlese si proteate de societate (y. Foucault, 1977) Dar, desi forja opresiva se poate folosi doar in cazuri exceptionale, am putea fi controlati prin mijloace mai subtile. Gandigi-vi doar la informagile noastre personale existente in bazele de date ale bincilor si la atotpitrunzitoarele camere de Iuat vederi care ne inregistreard migeSrle pe stizile multor orase moderne. Sensbilitate istorii ne oferi astfel numeroase subiecte de cercetare care eviti capcana perceperii versiunilor contem- porane ale problemelor sociale ca fiind lipsite de echivoe. Sen ilitatea politic’ A permite ,sperictorilor” mediatice si determine subiectele noastre de cercetare este 0 ‘metoda Ia fel de failibilX ca si cea a delimitirii acestora in concordant cu interesele administrative sau manageriale. O asemenea situatie indic& faptul c& nu ne folosim de sensibilitatea politics pentru a detecta interesele personale din spatele unei anumite ‘modalitati de formulare a problemei. La urma urmei, mass-media au nevoie de public. Jar administratorii trebuie si fie vazuti lucrdnd eficient.26 TEORIE $1 METODA IN CERCETAREA CALITATIVA Deci sensibilitatea politica cautt si surprinda interesele politice din spatele definirii problemelor intr-o anume manierd. in schimb ea este de ajutor prin faptul c& se bazeaz’ pe sugestia conform céreia noi suntem cei care cercetim felul in care apar problemele sociale. De exemplu, Barbara Nelson (1984) a cercetat cum anume a devenit mai vizibil ‘eabuzul asupra copiilor” la sfarsital anilor "60. Ea aratit cum descoperirile unui doctor referitoare la ,sindromul copilului batut” au fost adoptate de administratia conservatoare 4 lui Nixon legdnd problemele sociale de ,adaptarea defectuoasi” a pirintilor mai degraba decat de esecurile programelor sociale. Sensibilitatea politica nu presupune faptul c& specialistii in stiinte sociale pledeazd pentru lipsa problemelor ,reale” in societate. Dimpotriva, sugereaz’ ci stiinjele sociale pot aduce o contributie important, interogindu-se asupra modului in care apar definitiile ,oficiale” ale problemetor. Sincer, ar trebui si recunoastem, de asemenea, cX cercetitorii in gtiinfe sociale sunt adesea nevoiti sa accepte tacit aceste definitii pentru 2-si atrage niste fonduri pentru finangarea proiectelor de cercetare Sensibilitatea contextual Este cea mai putin lesne de explicat si, de departe, cea mai discutabila categorie de pe lisa noastra. Prin sensibilitate ,contextuald” ineleg recunoasterea faptului c& institufii parent uniforme cum ar fi ,familia”, ,tribul” sau ,stiinja” capiti o varietate de inte Jesuri in diverse contexte. Sensibilitatea Contextuali este cel mai bine reflectata in studiul Ini Moerman (1974) asupra tribului Lue din Thailanda. Moerman si-a inceput cercetarile cu apetitul conventional al antropologilor de a localiza un popor anime tntr-o schema de clasificare, Pentru a-si satisface acest apetit, sa apucat s& pund bastinasilor fntrebéri de genul: Cum recunosti un membra din tribul thu?” El arat cum interlocutorii sii au devenit experti in furnizarea unor liste intregi de ‘tisituri caracteristice tribului lor prin contrast cu cele ale vecinilor. In acelasi timp, Moerman si-a dat seama ci o asemenea listi era, in termeni pur logici, nesfarsité. Dac voiai si-i infelegi pe acei oameni, poate ci nu era necesar si extragi tin raport abstract, privind caracteristicile lor. ‘Asa cd Moerman a incetat si se mai intrebe : Cine sunt cei din tribul Lue?”, E clar ccf astfel de mecanisme de identificare ctnic’ nu prea erau folosite de acei oameni, adicd ‘nu mai mult decat o facem noi insine pentru a ne referi la cultura occidental’. In schimb, Moerman a inceput si examineze ceea ce se petrecea in situatiile cotidiene. Privit din aceasti perspectiva, aspectal central mu mai e eine sunt cu adevarat bistinasii Lue, ci cand anume, in mediul locuitorilor satelor Thai, etichetele de indentificare etniex ‘sunt invocate si care vor fi consecingele acestei invocéri? Concluzia lui Moerman a fost, astfel, destul de curioast: cand privesti problema din acest unghi, diferentele aparente dintre amenii tribului Lue si noi insine sunt considerabil reduse, Numai un occidental etocentric ar fi ficut altfel de presupuneri, comportindu-se ca un turist ahtiat dupa peisaje rare. Pentru o discutie aprofundati asupra cercetirii lui Moerman, a se vedea sectiunea 4.1 Dar mu numai colectivititile extinse cum sunt cele tribale, intra in discutie cénd folosim ceca ce numeam sensibilitate contextual, $i alte insticufii (cum ar fi , familia”) si identititi sociale (gen, etnicitate etc.) aparent stabile ar putea fi insuficient chestionate din aceasta perspectivi, a problemei sociale. De exemplu, comentatorii de specialitate spun lucruri de genul familia este ameninfats”. Dar unde anume ne sitwim noi pentru a surprinde conturul unitar al DEBUTUL CERCETARI 2 familiei? $i mu aratt , familia” diferit in contexte variate precum gospoddria, teibunalul sau supermarketul (v. sectiunea 3.5)? Dect si ia astfel de argumente dept valori rnominale, cercetitorul ar trebui si faci mai inti uz de cele trei feluri de sensibilitate, pentru a descoperi cum anume se desfigoari Iucrurile intr-o lume socialt in care, asa cum arati Moerman, practicile oamenilor sunt, inevitabil, mai complexe decat pat ‘Siun ultim lucru. Cele tei tipuri de sensibilitate pe care le-am luat in calcul ofera cai diferite, uneori chiar contradictorii, de generare a subiectelor de cercetare, Nu spun ci toate ar trebui folosite In debutal oricdrui studiu. Totusi, daci nu vom fi sensibili la nict ‘unul dintre aceste aspecte, atunci vom risca si cidem Intr-o, modalitate de definire a subiectului de cercetare care si se bazeze pe o astfel de ,problems social”, ince ial 3 Tncercati 6 rezolvat exer 1.2. Varietatea metodelor calitative Sunt patru metode principale folosite de cei care utilizeaz& cercetarea calitativa observatia ; analiza textelor si dacumentelor ; imterviurite ; inregistrarea si transcrierea datelor, Aceste metode sunt adesea combinate. De exemplu, multe studii de caz combing observatia cu intervievarile. Mai mult, fiecare metod& poate fi folosité atat in studiile de cercetare cantitativa, eat si in cele bazate pe cercetare calitativa. Asa cum arata tabe- ll 1.2, aspectul de ansamblu al metodologiei de cercetare delimiteazé modul de folosire a fiecarei metode. ‘Tabelul 1.2 subliniaza problema ilustrati deja fa tabelul 1.1: metodele sunt tehnici care primese un infeles anume prin acordarea lor cu metodologia in cadrul carcia vor fi folosite. TABELUL 12 Diverse modalitayi de folosire a celor patru metode Cerceare cantata Corecare clin FOosrvajia [im tunca_preliminr_de exami | Fundamental ninslegerea at 7 jinainte de alcituirea chestionarului. | culturi, aalzn [Anata de contin se ports dT texuni__|rumiareacaeportlor econo.” | PYleexcteoritorparcipuior, z Sondaul: in principal seb cs op — eet [Semi roils OF| ra desc pe enone mi inregistriri | Folosite destul de rar pentra verifica-| Folosite pentru injelegerea felului ud video [re scat intervie. [ aren oremizeat vor2 TEORIE $1 METODA IN CERCETAREA CALITATIVA Astfel, in cercetarea cantitaiva, observatia mu este vizui, ia general, ca find 0 ‘etodi importants in colestarea datelor. Accasta se intampl finde e dificil si drijezi nite studi de observa pe esantoane mari ei care folosese cercetarea canttativd spun, de asemenea, ci observatia mu este 0 metodi de colectare adateor foarte ysigura”, pentru ea observatori diferi pot imregistra observatidiferte, Duca totus va fi folosie, acest icra se intampld murat in faza preli- miner sau ,exploratorie” a cerectri Dimpotriv, studile observational sunt fundamentale pentru majoritatca cerctirilor calitatve. Incepind cu primele studi de caz pe societtile neoccidenale intreprine de pionierit antropologici (Malinowski, 1922; Radeliffe-Brown, 1948) si continaind cu munca sociologilor din Chicago inantea celui de-al doilearazboi mondial (Thomas si Znaniecki, 1972), metoda obscrvatici a fost deseori cea aleasi atunci eind se incerca Injelegerea alti culturi w.seotiumea 3.1.1) ‘Acestecontrasteintre modaliile de tratare a textelor si documentelor presupuse de retodologiilecantiatvg si caltativ’ sunt tis evidente. Specialist in cercetare canti- tativa incearcsanalizeze materialul sri int-o asemenea manird incat 88 obtind dovezi trainice asupra unui esantion mare. Metoda lr favorita este analiza de consnut in eadrul cleia cercetitori stabilese unset de eategori, umrind apoi unite tematce strinse In fecare categorie, Cerinja crucial se referd la nevesitatea ca fiecare categorie si fie suficient de precst pentr a permite cercetitorior stating aceleasireultate in momen- tal stdiulu proprin-zis(, Berelson, 1952) asupra unui material anume (dex. sapourle, intro publica). in ceretarea calitativa, un numar mic de texte si documente pot fi stadiate pentru finaitati eu tot diferite. Seopol este si se injeleaga categorie pacticipanilor si sh se releve cum sunt acesta utlizate in actvitii concrete, cum ar f, de exempla, spunerea povestilor (Propp, 1968; Sacks, 1974), modurile de grupare a dosarelor (Cicourel, 1968 ; Gubrium si Buckholit, 1982) sau descvierea,vieti de familie” (Gubrium, 1992). Soliitaea acestelanalize este discutaté mai putin frecvent. in schimb, specialist in corcetarea calitativt sustin dextertata lor in relevarea unor practic locale cu ajutorul catora sunt intoemiteniste produse finale (cum ar ft relatrile, dosarele, descrierile). Interviurle sunt foloste de obicei in ambele metodologii. Cei care se ocup de cercetaea cantitativé administreazinteviurile sau chestionaele unor esanticane alea- tori’, ceea ce se numeste anchet sociologic&*. ,,Intrebarile cu optiuni fixe” (d. ex. .da” sau") sunt in general prefeate pentca ef ocazioneazA réspunsuri porivte nobjinerea uno? date uniorme, spre deosebire de tntebarile ,deschise” care produ raspunsuri ce au nevoie de 0 codare ulterioari. Un aspect metodologic central pentru cercetares canttativa este temeinicta ghidului de intervievare si reprezentativitatea esantionul De exemplu, dupi ce sondajele privind intentia de vot mi au coineis cu rezultatele legeilor generale din Marea Britanie (1992), specialist fn sondaje au revenit asupra 1. Asse consulta, pentru descrierea amlinungit a acestui ip de esantiona), Gilles Ferréol (coord), Dicjionar de sociologie, trad. de Lia Decsi si Radu Garmacea, prefatk de Septimiu Cheleea si ‘Adrian Neculau, pp. 68-69, Ed, Polirom, lai, siC. Zamfir iL. Viisceana (coord), Dicionar de sociologie, ed. cit., pp. 216-217 (n-). 2. Y. Ferréol (Coord.), Dicyionar..., mai ales pp. 14-18, gi Zamfir si Vlisceant (eoord,), Dictionar.., pp. 38°36. (a.tt) DEBUTUL CERCETARIL 29 metodotogiei utilizate. Presupundnd ci unii respondenti au minjit intervievatorii in legaturd cu intentia lor de vor, uncle companii au pus de aceasta data la dispozitie o urna ‘care oamenii pot introduce niste false bilete de vot ~ elimindndu-se astfel varianta dezvaluirij preferingei in faga intervievatorului, ‘S-a acordat, de asemenea, mai multi atentie procesului de asamblare a unui esantion in vederea intervievarii, indndu-se f¥rd incetare seama de cheltuielile unui esantion com- plet aleatoriu, la nivelul intregii populatii britanice. Poate ca urmare a acestor revizuiti metodologice, datele finale privind intengiile de vot ale electoratului in alegerile din 1997 s-au apropiat mult mai mult de rezultatele real. Aspectul esential fn cercetarea calitativi este adesea ,autenticitatea”, si nu coeficientul de siguranté al datelor. in general, tinta urmaritd este infelegerea autentici a experienfelor ‘oamenilor si se erede ci intrebarile deschise constituiecalea cea mai eficienta de atingere a acestui scop. De exemplu, in culegerea unor istorii de viafé sau in intervievarea pparintilor care au copii handicapati (Baruch, 1982), oamenii pot fi pur si simplu rugati _spunefi-mi povestea dumneavoastr4”. Interviurile calitative sunt cel mai adesea purtate cu un mumér mic de oameni, iar relatia intervievator-intervievat se poate defini mai degraba in termeni politici decat stiimifici (4. ex. Finch, 1984) ‘Si, in sfarsit, transcrierea inregistrarilor audio gi video este rareori folositi in cerce~ tarea cantitativd, poate din cauza presupunerii c& este dificil de cuantificat, Dimpotriva, dupii cum vom vedea (capitolele 6 si 7), inregistrarile audio si video devin o parte din ce in ce mai importants a demersurilor de cercetare calitativs. Transerierea unor astfel de Inregistrari bazate pe conventii standardizate furnizeazi o excelent mostra de interaetiune neprovocati. Comparati cu notele de teren luate pe parcursul observatiei, inregistririle urmate de transcrierea datelor oferi un corpus care reflecti perfect cele petrecute in teren si la care cercetitorii pot reveni pe misuri ce dezvolti noi ipoteze, Aceasti prezentare mai degrabi rezumativi va deveni in cele ce urmeaz mult mai concreti, fiindca vom examina citeva studii calitative care utilizeazd fiecare dintre metodele descrise mai sus. Voi lua exemplul cercetirii aspectelor sociale implicate de SIDA pentru cA este un subiect de actualitate, extrem de discutat, si se afl intr-una din zonele mele de cercetare, Pentru fiecare studiu prezentat voi arita modul jn care diverse imperative teoretice si metodologice au modelat alegerea si folosizea unei metode anume. . 1.2.1, Observatia ‘n 1987, am inceput si particip la consultatia siptménala din cadrul departamentului de boli genito-urinare inr-un spital orisenesc englez (Silverman, 1989c). Seopul consult er monitorizarea evolutiei pacientilor seropozitivi care luau un medicament numit AZT Retrovir). AZT-ul, care, se pare, poate incetini rata reproducerii virusului, se afla la acel moment in stadia experimental. Ca orice studiu bazat pe observatie, scopul era acela de a obfine informatii la prima ‘mini asupra proceselor sociale intr-un context neprovocat. Nu s-a ficut nici o incercare de intervievare a indivizilor in cauza, deoarece atentia mea se indrepta asupra a ceea ce ci ficeau realmente, si nu asupra a ceea ce credeau c& fac, Cercetitorul era prezent in camera de consultatie, in laterala doctorului si pacientul20 ‘TEORIE $1 METODA IN CERCETAREA CALITATIVA Consimimantul pacientului in ce priveste prezenfa cercetitorului a fost objinut de medicul-sef. Dati find presupusa sensibilitate a momentului, nu s-au ficut inregistri. in schimb, s-au luat multe note, folosindu-se céte 0 foaie de hirtie separati pentru flecare consultaie. Esantionul 2 fost mic (15 barbati urmérigi pe parcursul a 37 de consultatii, in 7 sesiuni clinice) si nu s-a primit nici o plingere cu privire la reprezentativitatea sa. Fiindc& in acest sector metodele de observatie sunt rare, studiul a fost in primul rand exploratoriu. Oricum, aga cum vom vedea, s-a incercat Corelarea acelor descoperiti cu alte cercetiri sociale asupra relatiei doctor-pacient. Dupa cum nota Sontag (1979), boala este adesea inteleast ca metaford moral sau psihologic4. Cele mai importante descoperiti au fost legate de apanajul moral al existenjei seropozitivului. De exemplu, multi dintre pacienti foloseau un buzzer? pentru a-si aminti pe parcursul nopfii si-si administreze ‘ratamentul la © anumita or’, Dup’ cum comenta unul dintre ei (P = pacient) Te trlideaza imediat, Toatd lumea stie ce i Oricum, in ciuda climatylui social specific in care este perceputi infectia cu HIV, s-au putut remarca variatii considerabile privind modurile in care bolnavii se prezentau {in fata echipei medicale. Am identificat patru stiluri de ,prezentare de sine” (Goffman, 1959), Fiecare dintre ele este notat, pe scurt, mai jos ‘+ Still calm, Cei din aceasta categorie trata cu un acr politicos ~ de acceptare mai degraba decat de ingrijorare sau anxietate ~ chiar si afirmaiile ingrijoratoare ale doctorilor. De exemplu, unul dintre pacienti a eispuns monosilabic aproape Ia toate intrebarile. A intervenit o singuré daté intreband de numele unui doctor pe care ar ‘vrea stl vad 1a un alt spital, pentru infectia de piele. Nu a facut nici un fel de ‘comentariu cfnd un doctor a observat eX AZT-ul fl tinea, de fapt, in vial ‘© Stilul anxios. La cealalté extrem’, unii pacienti profitau pant si de intrebarile de Politete obisnuite pentru a-si expune ,anxietatea”. De exemplu: Medicul : Ce mai faceyi? P: Of! Destul de riu. Nu pot si spun exact ce am. Dar nu sunt bine deloe. Habar n-am. + Siilut obiectiv. Asa cum s-a ardtat gi in alte studi (v, Baruch, 1982, discutat in secti nea 4.8) cei care lucreazi in domeniul sinatafii se prezinta de obicei Ia medic cu liste de simptome obiective. Un astfel de specialist si totodata pacient al clinicii, se com- porti in maniera mentionat8. De exemplu: P: Mi tntreb dacd nu cumva Acyclovir-ul asoeiat cu AZT-ul ar putea cauza neutropenic... [descriind simptomete legate de herpesul siu:] E interesant. Deci dvs. L-ati sugera de ppatru ori pe zi... Flinded, in mod normal, e recomandat de cinci ori. © Stilut reatral, O cale de a da rispunsuti privitoare la condita fizick este de a Te expune ficand observatii pe marginea situafilor sociale in care apar, flind constient de pre~ zenja publicului. De exemplu: ‘Mic mecanitm ou sonerie sau vibrait (nr), DEBUTUL CERCETARII Doctoral: Cum va simtii,fizie? P: Bine. Altceva am eu. (ficdnd trimitere la un doctor care mu E um afurisit de garlatan, ca si dumneata, Pack supirare {catre cercetitor si stdentul la medicins :] Apropo, sunt un caz iu, na mi bagai in seam, salutat pe strada:) Cu privire Ia aceastédiscute,trebuie sl facem treiobservafi importante. fn primal rind, nu exists o corespondenta simpla intre pacient si un anume ysl” de prezeatare de sine. Mai degraba, fiecare mod de prezentare er disponibil fect pavient cu ocazia oricicei consultati, unde ar putea define 0 funcfie socialé specifica. Deci, ne-am concentrat atenta mai degraba asupra proceselor sociale decit a stirlor psihologice sferente. {nal doilea rnd, nu am putu oferi decdt scurte extrase din situate observate pentru #-mi susfine argumentle. Aga cum se va vedea in capitlul 8, aceasta modalicate de folosie a probelor ne-a condus spre unele Indoieli privind valdiatea sau acuratetea cercetiiicalitatve Cea de-a treia observatc se refer la faptl cf aceste descoperiti reflect doar o parte a studiulul. Am descoperit, de asemenea, modul in care etosul indir poztive™ era central in relatirile multor pacient, si cum doctorii se concentrau sistematic asupra =corpului” si mai putin a ming" pacientilor. Am simyt acest lucra in extraul de mai Sus unde pacientalrezisté provoescti doctorului de a discuta mai mult despre condiia sa fzick. Avest aspect ne va conduce spre eftevaintrebiri practice asupra diviziunil mune in domeniul medical, ii eel al consitierit, “1.2.2. Analiza de text Kitzinger si Miller (1992) au studiat relatia dintre mediatizarea SIDA si gradul de {infelegere acestei probleme in rindurile publicului. Analiza lor asupra buletinelor de stiri din Marea Britanie oferé un foarte bun exemplu de folosire a analizei de text in cercetarea calitativi a aspectelor sociale implicate de SIDA. Ea arati si modul in care cercetitorii se straduiesc si evite intebirile derivate din sproblemele sociale”, admitind totodatd ci fenomenele sunt intotdeauna determinate social. Preocuparea lui Kitzinger si Miller pentru definizea social a fenomenelor este sugerati de ghilimelele prin care isi marcheazii conceptele: SIDA”, ,Aftica”, si ce finseamn ,cu adevarat” cazul respectiv. Dupa cum explic’ autorii Acest capitol se concentreazi{ asupra modului tn care mass-media contribuie la schimbarea, intfrirea sau conturarea ideilor pe care le are publicul eu privire ta sindromul imuno- eficiengei dobindite, cu privire la Africa gi la rasi. Nu urmareste si argumenteze daca HIV provine sau nu din Africa... Nu punem aici latrebiti directe legate de originea cfectiva a virusului sau de amploarea sa intr-un anumit teritoriu, Ne intereseaza in sehimb cum anume sunt produse, structurate gi fn final sustinute aceste raspunsuri $i ce ne vor spune ele despre constructia unor concepte cum ar fi ,SIDA" sau ,Afriea” gi ce fel de consecinfe socio-politice implict ele (1992: 28, s.n.) : S-au examinat stirile de televiziune de pe parcursul a mai bine de trei ani. intr-un astfel de jurnal s-an oferit statisticile asupra infectici cu HIV pentru intreg continental african, iar alaturi de cuvantul ,SIDA” se arita o harti a Africii, Harta era, in plus, ‘marcaid cu cuvintele ,3 milioane de bolnavi”.2 TEORIE $1 METODA IN CERCETAREA CALITATIVA Jn acea perioad de tre ani, singura tard tratatl distinct de restl Afric fusese Africa de Sud, E adevica, inte-una dinte sitatit Africa de Sud a fost descris ca find .pe faza” in conracarareainvaziei HIV dinspre Africa Neagrd. in toate reporajee studiate se foloseau, dimpotriva, imagini cu african de culoare infectati cu HIV. Mai mult, in cadralcapitoluluiprivind raspandirea epidemic se ficemu trimitri la .valrile sexvale teadtionale” sau, mai general, Ia geultuca african ._ Pentru a vedea cum acest imagini mediatce au inuentat publicl sau onganizat mai inulte grupuei de diseufi eu oameni care aveau diverse ocupati (de exempta infrmiere, Polis, cadre didactice), cu oameni presupusi afi direct implica in acest subiect (de ‘exempli homosexuali, paseiciasi) si eu oameni care, se presupunea, aveau mai mick Jeginurd cu subiectal (de exemplu pensionar, student) Desi membriieaturor grupurilor isi aratau scepticismul in legiturd cu acoperirea rediatici a problemei, acceptau cu tot ipoteza general ck SIDA a vent din Aftica $i cA predoming acolo. Albii incepeau, de obiesi, diseutia cu suporitia cf Africa © un aulevirat focar de rspindire a boilor cu transmitere sexual, iar aceastafirmatie se baza pe crednga cf relailesexuale debuteazi indeobste si acolo la 0 vies fraged, gi bolile sexuale sunt raspandite prin poligamie. {In orice caz, nu tofi indivi impartigeau aceste credinie. Kitzinger si Miller e vor referi Ie cftiva factor’ care tau facut pe oameni s& se indoiascd de onesttateatrataii mediatice a subicetului. Print acest factor! se numirau: contactele personale cu surse alternative de informatie (persoane de incredere sau organizatii), experienta de a fi ci insii trata ca jap ispasitori”,experienta une gederi in Africa sau apartenenf rasa “Autor concluzioneazs CCercetarea noastri' demonstreazi atit puterea mijloacelor de comunicare in masi, edt gi persistenja general a unui set compact de imagini asupra Africii Negre provenite din cultura albilor ; © usor sa crezi cd Africa reprezinta un rezervor de infectie cu HIV pentru 8 ,se potriveste”, Jurnalisti mizeazi pe aceste prejudeciti culturale cind isi elaboreazt rmaterialele asupra infectiei cu HIV si asupra Africil. Dar, ffcand acest lucru, contribuie la reproducerea si legitimarea prejudecatilor respective (1992 49). Studiul lui Kitzinger i Miller are o bard de date molt mai mare decit cea strinsi de rine cu ocazia studiulul gedinfelor clinice ale infectailor cu HIV. Oricum, au in comun, dou lucrri. Mai inti, ambele studi demareazi fir ca ceretitori lor si porneascl de Ja niste ipoteze anume. in schimb, ca in multe alte cercetiri calitative, ei cautii s& induct si apoi sf testeze ipotezele pe parcursulanalizritdatelor. In al doiles rind, amindoua au fost, teoretc, determinate de presupunerea c& ijelesul fenomenclor sociale deriva din modu in care acestea sunt definite de participant, Amb caracteritei se pot regisi in urmatoarele douk studi pe care le vom lua in discuti. 1.2.3. Interviurile = Weatherbarn ef al. (1992) remared faptul ef multe studi afirma existenfa une legaturi {ntre ,folosirea improprie” a alcootului sia érogurilor si comportamentul sexual ,riscant” Dar Weatherbura er al. sugereazi, de fap, aleve DEBUTUL CERCETARIL 3 [ci] legatura este afirmats, dar au dovediti; doverile sunt in cel mai bun caz contradictorii sich acest afirmatie tine de agenda morala puritand (1992: 119), {In cercetarea lor am gisit dow postulate care lipsesc din studiile eu pricina ~ mai vechi si axate, in principal, pe cervetare cantitativa 1, Nu se face nici o afirmatie referitoare ta o eventual’ strnsi legaturiitntre consumul de alcool si sexul neprotejat 2. Trastturile psihice (cum sunt deficienjele caracteriale sau o slibire a puterii de decizie sub influenta alcoolulul) nu sunt considerate a fio explicatie adeevata pentra practicarea indelungati a sexului neprotejat (1992: 122-3). Cercetarea lui Weatherburn er al. face parte din Proiectul SIGMA (un studiu britanic longitudinal asupra unui grup de peste 1000 de homosexuali fir probleme clinice). Ca sialte cercetiri calitative, nici aceasta mu di crezare explicatillor referitoare la comporta- ‘mentul uman in termenii reducerii vieti sociale lao relatie simpli de tipul ,stimul” sau wvariabila” ~ ,rispuns” Drept urmare, s-au preferat intrebirile deschise, incercdndu-se astfel perceperea infelesurilor atasate consumului de alcool, in esantionul utilizat. De exemphi Prima intrebare suna asa Ati putea spune ed aleooful joae un rol important in viata ‘dvs. sexual?” Respondentii care au spus da", au fost chestionafi in detaliu asupra naturii exacte a afirmatiel. O alt intzebare a fost daci alcoolul -a impins vreodaté inspre lun comportament sexual riscant (1992; 123) De obicsi, inte-un stdiu bazat pe intervie non-directy,respondengi sunt incuraati si ofere proprile definiti anamitor activititi, cum ar fi accea de sex riscant” Descoperiile studiului reflect compleitatea tenatvel de a gist niste .cauze” ale ‘nui comportament socal. $-a descoperit i efectelesleoolul depindeau de ,contextul conjuncturilor sexuale si de cealalté persoans implicatt in negocierea unei partide de sex” (1992: 129). Numai lao mic8 parte dint respondent, slcoolul era o weauzi” comportamentului sexual riscant. In majoritatea eazurilor, dest oamenii si aminteau momentele cénd erau ,beti-morti, igi descriau totusi activitaten sexuala ca derivand dinte-o deliberace constienté ‘Autor amintiti au rdicat totusio problema crucialé: aceea a infelesului pe care ar trcbui 8-1 atagim unor astfel de descrer, dat find faprlc& oamenti pot si aminteasc& acele caracterstc care i le fnfatseze comportamentl drept unl socialmente dezrabil Se gtie c¥ a pune oamenilor intrebiri retrospective asupra consumului de alcool poate fiun ddemers la fel de problematic, atat din pricina fenomenului de dezirabilitate social, edt si din cauzd eX tnsusi consumul de alcool impiedic& redarea fidelk a faptelor (1992: 123). up’ cum vom vedea in capitolul 4, aceastl observatie atinge chiar miezul dezbaterii supra statutului relatirilor obtinute prin intervievare, mai ales dack aceste relatiri sunt: © reprezentiri adevirate sau false ale unor tstsuri cum ar fi aticudinile si compor- tamentele ; + ,povestiri” a clror ratiune este elaborarea in sine a evenimentelor, si mu acuratetea faptelor relatateEr ‘TEORIE SI METODA IN CERCETAREA CALITATIVA Acest studiu bazat pe interviuri subliniazX avantajele cercetirii calitative prin faptul A oferd o imagine aparent mai ,profundi” decit ar face-o corelatile intro variable specifice studiilor cantitative. El arati, de asemenea, de.ce poate fi dificil st obj fonduri ‘sau aprobarea unui proiect bazat pe cercetare calitativa. Oricdt ar fi de discutabile afi- ratiile din spatele unor cercetari cantitaive, ele tind si ofere pan la urmX corelatii~ cel putin aparent ~ trainice si valide inte diverse variabile considerate a fi valabile prin ele {nsele. Mai mult, aceste corelafii presupun niste directii metodologice extrem de precise Unele cercetiri calitative pot combina sensibilitatea la definitile date de participant cu corelatiile care poartd in ele Insele acest gen de implicatii metodologice clare. Vor. remarca aspectul de mai sus in ultimul studiu pe care il vom aborda. 1.2.4. Inregistrarile audio Studiul (Silverman, 1997a) s-a bazat pe inregistriri de Ia gedinjele de consiliere asupra pericolului infectacit cu HIV din zece centre medicale din Marea Britanie, Statele Unite si Trinidad. Atentia mea s-a indreptat atunci spre sfat” (atat asupra modurilor in care sfaturile erau oferite, cit si asupra modurilor in care acestea erau primite). Interesul meu pentru sfat provenea din trei directii 1, Cercetarea era sponsorizaté partial de Delegatia Englezi de Educajie pe Teme de ‘Sinitate: aceasta insemna ci analiza aspectelor sfatului ar fi rspuns intereselor corganizatiei legate de campaniile de promovare a sAnatati. 2. in faza incipient a proiectului, am identificat dow ,formate de comunicare” funda- mentale in cadrul carora se desftigurau procesele de consiliere. Analiza acestor de informatie” gi a formatelor ,interviurilor” constituia o resurs’ crucial pentru determinarea modului de desfasurare efectiv’ a ,procesului de sfituire” (v. Perakyla si Silverman, 1991). 3. Studiul Iui Heritage si Sefi (1992) asupra consilierilor si a mamelor consiliate furnizase eéteva descoperiti importante privind relatia dintre diverse forme de sfatuire si modalitigile de receptare a lor de catre clienti Aga cum art in sectiunea 8.3.2, am rewsit si uniformizez rezultatele asuprarelatet dintre forma livrérié sfatului si modul in care era primit, in 50 de sedinge de consitiere. fn ini mari, sfaturile personalizateoferite clienjilorcXrora li s-a cerut in prealabil si precizeze natura problemelor eu care se confruntau, au fost asociate eu o ,bund reveptare evident” (de exemplu un comentariu asupra unui sft amume sau o intrebare pe aceeasi tema veaitd din partea clientului). Dimpotriva, consilierii care dideau sfaturi generale, fri si ceari mai inti clienfilor specificarea unei probleme anume, aveat parte, in general, deo ,slabi receptare” (de exemplu manifestaté prin .mm", ,chiar asa”, ,da”) COricum, existenta unor transcrieri detaiate a sedingelor fn cauzat insemna ck puteam audincistadal dincolo de aceste descoperii predictbile. Am incercat mai ales si detectim funofile comportamentalui consilirilor ~ dat find faptul c&, dacd i intebam, multi dintre ei ar fi recunoscut ck © pusin probabil ca sfaturile generale sf dea rezultate ‘mulgumitoare, Speram prin aceasta si tragem un semnal de alarma constructiv in eadrul dezbaterilor oficiale, examindnd funcfile secventelor de comunicare intr-un context instivtional specific. DEBUTUL CERCETARI as ‘Si aruncim o privire asupra cftorva extrase relevante (extrasul 1.1). Simbolurile de ranscriere se pot consulta in apendice (y. la sfarsitul caryi). Extrasul 1.1 (SW2—A) ‘onsilier, P = Paciént) © 4 C: hhh Acum céind cine:va... ...este testat(.) si rezultatul 2 este: negativ .hhh este evident, o situafie 3 ideal unem findca (.) ¢/au dupa aceea gris 4 SB preving orice alt rise de 5 P: [Mm'hm 6 infect. .nhh Adicd firegte acest lucru e posibil numal 7 pnd la. un punct pentru 4 daca .hh te implies Intr-o 8 Telatie de mal lunga durata .hn e clar ca @ nu vet putea fotosi prezervative 40 pentru totdeaune. .nh Uh:m Si va veni un moment cand 41 vel lua un fel de decizie (0.4) un:m daca ii vel Intemeia 42 0 familie gi alte chesti de genul asta cand sti (0.6) 13 doja ca nu mal trobuio 68 ai grid faci sex protejat. 4 18 16 7 8 19 20 21 2 [ -hhh Un:m dar bineinfele:s (1.0) tu = Pr [Mm ©: = trebuio: sa fl (.) uh:m (,) sa ie precaufi uhm (0.3) $1 88 continui practica sexualé protojata .hhh daca: freste vrel 88 previlinfectia tn vitor. P: [Mm hm ©: [hhh Problema e acum ceea ce se Intampld aici Ja noi {numele Oragului} (.) chiar dincolo de coasta vezi lume din toate categorile. 23. P: Mm hm 24 ©: Uh: sm din stil! vol (.) acele grupuri 26 do reise (,) acum avem si cazuri de transmitere 26 —_heterosexuala (.) .hh Uhm: 27 P: [Mm hm 28 C: = asa cé toaté lumea trebule sf fe foarte atenta. hhh 29 cum cand-cand cineva lese pozitiv 2a: 30 tunel e clar ea trebule sa reconsidere 31 cu mare gj toate aspectele. Daca o persoana e seropozitiva 32 neaparat c& A mal tarziu. 35 P: Putem face trei observafii pe marginea acestui extras. In primul rand, C ofers sfaturile far ca in prealabil P si fi ridicat o problema anume, Din motive de spatiu ma