Istoria castelului Daniel de la Varghis prin genealogie si heraldica Szekeres Attila Istvan Studiul de fata prezinta castelul familiei Daniel de Vargyas' din locul de bastina al familiei, Varghis, 0 localitate din fostul scaun secuiesc Odorhei, mai precis in scaunul filial Bradut, in partea de nord-vest a actualului judet Covasna. Istoria cas- telului este ilustrati indeosebi prin heraldica: prezentarea stemelor de pe plicile comemorative, care marcheaza cate 0 extindere a constructiei, si nu numai. Se face o incursiune la Talisoara’, localitate aflata la doar cinci kilometri distant’, unde o ramura a familiei gi-a construit un alt conac. Istoria localitatii Varghis este strans legata de istoria familiei Daniel de Vargyas, una dintre cele mai renumite familii nobiliare din Transilvania’. Stema familiei prezinta intr-un scut cu campul albastru, o lebada naturala, stand pe o terasa verde, intoarsi spre dextra, sigetata prin gat (Fig. 1). Conform istoricului familiei, Gdbor Daniel, stema familiei ar fi fost conferita lui Mihaly Daniel (L) de catre principele Transilvaniei, Gabor Bethlen‘. in Libri Regii mu se gasesc date despre confer- pig. 1, Stema familiei Daniel. Tablou ire de stema in acea perioada, dar foarte (cca, 1900), aflat la Cluj, la Consistoriul multe dintre donatii, dintr-un motiv sau Bisericii Unitariene altul, nu s-au trecut in aceste carti regale. In favoarea afirmatiei lui Gabor Daniel se pot aduce argumente. Mihaly Daniel (1.) era un om de incredere al principelui, care i-a incredintat misiuni importante, diplomatice, dar si particulare*. A ocupat functii publice importante, ca vicec&pitan " Vanghig — atestatii documentar in 1334 sub denumirea de Vaygias in registrele papale. ? In maghiara: Olasztelek; atestata documentar in 1332, aparand in registrele papale sub denu- mirea de Olazteluk, > Palmay Jézsef: Udvarhely vérmegye nemes csalddjai, Odorheiu Secuiesc, 1900, p. 54-60. * Vargyasi id. Daniel Gabor: A vargyasi Daniel csaldd eredete & tagjainak révid életrajza, Budapesta, 1896, p. 13. Tb, p. 36-37.268 By sec. xvii. || 1950-1853 i 1723 (0) 1922 7 Fig, 2, Planul gi etapele de constructie ale castelului dela Varghig — dup’ Janos Fehér al scaunului Odorhei, apoi vicecdpitan al scaunului Trei Scaune, in fine jude regal suprem al celor Trei Scaune: Sepsi, Kézdi si Orbai*, Deci, este posibil, ca principele si-i fi rasplatit serviciile si prin donatie de stema, pe lang’ donatiile de mosii. Pe deasupra, familia Bethlen are ca stema un scut cu campul albastru, avand la baza o terasA verde, pe care stau afrontate doua lebede, de culoare naturala, gatul amandu- rora find strapuns de o sageata, orientata spre dextra. Deci, stema familiei Daniel prezinta jumatatea elementului heraldic al stemei Bethlen. Gabor Daniel este de parere, ca principele , si-a impartit stema” cu Mihaly Daniel (.)’. Cat adevar contine aceasta legenda, nu stim. Ar putea fi vorba doar de o simpla coincidenta. Stema familiei, descrisa anterior, apare pe cladirile ridicate de membrii familiei la Varghis gi Taligoara, ori singure, ori in cadrul unor steme de alianta. La Varghis, in centrul satului, in mijlocul unui parc dendrologic se afla castelul Daniel, care are orientarea aproximativa est-vest (Fig. 2). Castelul a trecut prin mai multe faze de constructie, pana a cipatat forma actuali (Fig 3.). Prima constructie, cel putin in locul castelului de azi, dateaz din secolul al XVI-lea. Din aceasta au ramas doua sali mari, care si astazi constituie © Dr. Vajda Emil: A vargyasi Daniel salad kézpdlydn és a magdnéletben, Budapesta, 1894, 61-63, 95-97, resp. 103-106. ” Vargyasi id. Daniel Gabor, Op. cit, p. 13.269 Fig. 3. Fatada sudicé a castelului de la Varghis clidirea principal, bineinteles cu alipiri ulterioare. Despre conacul Daniel de la Varghis aflam dintr-o plangere adresata voievodului Transilvaniei, Krist6f Bathory de catre Ferenc Daniel (I.) in 1579, conform c&reia cu cativa ani in urma conacul lui a fost devastat de turci, moldoveni si valahi din Tara Romaneasca*, A doua faz © constituie constructiile lui Ferenc Daniel (II.), strinepotul varului primar al ce- lui amintit si fiului sau, Istvan Daniel (L) in sec. XVIL, care prezinta doua inciperi alipite in partea de vest, plus un coridor in latura nordica. A treia faza dateaza din 1723 — in timpul lui Istvan Daniel (IL.), fiul lui Istvan (I.) gi al lui Zs6fia Kemény de Gyerémonostor ~ si consta din alipirea a doua extradosuri in latura sudica, in am- bele capete ale cladirii existente la acea dati. Cel din vest este completarea camerei construite anterior, iar cel estic prezinta o noua camera. A patra dateaza din 1797, ctitor fiind Elek Daniel, nepot al lui Ferenc (IIL.), fratele lui Istvan (I1.). Istvan (I1.) a largit constructia in directia vestica, ridicdnd aripa asa zis ,Palat”, avand parter si un etaj cu cate patru camere, care au fost modificate, azi avand doar cate trei camere. ‘Acincea faza dateaza in intervalul 1850-1853, in timpul lui Gabor Daniel, nepot al lui Elek, fiul lui Elek (II.) si al lui Krisztina Cserey de Nagyajta. El a adiugat doua inc&peri cladirii principale, in partea nordica, iar in coltul diametral opus, in coltul sud-vestic al ,,Palatului” a construit un turn circular. A sasea modificare s-a produs in anii 1920-22, executata de Ferenc Daniel (IV.), nepotul lui Gabor, fiul lui Lajos gi al lui Marta Palffy de Tarcsafalva, care a ridicat un turn asemanitor, diametral opus primului, in coltul nord-estic al constructiei. A saptea, ultima extindere se leagi de acelasi Ferenc (IV.) in 1937. De aceasta data s-a construit o loggie etajati, in stil neorenascentist la latura nordic a aripii ,,Palatului”. Tot atunci s-a mai adaugat o arip, terminati printr-o clopotnit4, un turnulet circular pe partea vestica’. * Vargyasi id. Daniel Gabor: Op. cit, p.24. * insirarea etapelor de constructie s-a facut dup8 lucrarea: Fehér Janos: A vargyasi Daniel-kastély, Baraolt, 2009, p. 1-32.270 Fig. 4. Bucata de placa din 1646 Fig. S. Placa Daniel-Pekri din 1745 La ingirarea etapelor de constructie au fost amintiti si ctitorii respectivi, despre care prezentam cateva date in cele ce urmeaza"”, Ferenc Daniel (II.) s-a nascut in jurul anului 1600. A fost jude regal suprem al scaunului secuiesc Odorhei, a decedat in 1660". Istvan Daniel (I.) este singurul fiu al sotilor Ferenc Daniel (II.) si Judit Béldi, s-a nascut in 1639. A fost jude regal suprem al scaunului Odorhei, a decedat in 1687. Istvan Daniel (IL.) este al patrulea copil - dintre cei opt ~ al sofilor Istvan Dan- iel (1.) si Zséfia Kemény, s-a nascut in 1684. In 1709 s-a casatorit cu Polyxena Pekri. A fost ridicat la rang de baron de catre imparatul Carol al VI-lea in data de 5 decem- brie 1737". In 1745 a fost numit jude regal suprem al scaunului Odorhei. A decedat in 1774", Elek Daniel s-a nascut in anul 1759. Nu a purtat nicio functie publica administrativa, a fost epitrop al Bisericii Unitariene, s-a ocupat de administrarea mogiilor. in 1793 a extins conacul de la Varghis. A decedat in 1812'S, Gabor Daniel s-a nascut in 1824, la Arcus. A extins conacul de la Varghis intre anii 1850-1853. S-a cisatorit cu baroneasa Maria Rauber de Plankenstein in 1853. in 1861 a fost numit jude regal suprem interimar al scaunului Odorhei, in 1865 a fost reinvestit in aceasta functie. In 1876, in urma reformei administrative, odata cu 1° Gradele de rudenie dintre ctitori, aratate anterior, s-au trecut dupa opera citata a lui Vargyasi id, Daniel Gabor. \" Vargyasi id. Daniel Gabor: Op. cit, p. 147-161 "Tb, p. 163-191 © Aceasta donatie este amintiti si in Diploma de ridicare la rang de baron al lui Gabor Daniel, in 1912. ™ Vargyasi id. Daniel Gabor: Op. cit, p.212-218. 'STb,, p. 253-257.271 Fig. 6., 7., 8. Desenele lui Kedpeczi Sebestyén Jézsef din revista ,Pasztortiiz” transformarea scaunului Odorhei in comitatul Odorhei, a devenit comite suprem, pensionandu-se in 1891), In 1912 a fost ridicat la rang de baron, impreuna cu sotia si fii Gabor gi Lajos. Ferenc Daniel (IV.) s-a nascut in 1887, la Varghis, Este nepotul lui Gabor Daniel, fiul lui Lajos"”. S-a cdsatorit cu contesa Gabriella Somssich de Sard. A extins conacul in doua randuri, in 1920-1922 gi 1937. S-a stins din viafa in 1976 la Tg. Mures'®, Majoritatea cons- tructiilor insirate au fost marcate prin placi comemorative mon- | tate in peretele caste- lului. Dintre acestea [7 multe au disparut, un- ele dintre ele au fost salvate, dar s-au mon- tat in locuri diferite de cele originale. Pe peretele exteri- or al extradosului estic este zidita o bucata de plac’ comemorativa din andezit, care prezinta o parte dintr- o stem&, initiala ,D” si 2 = cifra ,46” (Fig. 4). Fig. 9. Loggia din partea de nord Dr. Vajda Emil: Daniel-album, Odorheiu Secuiesc, 1892, p. 19-33. ¥ Vargyasi id. Daniel Gabor: Op. cit, p. 328. * http://genealogy.cuweb.cz/hung/daniel2.html (accesat: 20.04. 2012).272. in stema se observa mare parte a unei lebede intoarse spre dextra, sigetate prin git, din fata. Este stema de neam a familiei Daniel. Completand initiala si cifra, obtinem prin deductie: ED 1646, Deci: Ferenc Daniel”. Initial placa era montata pe un perete al extinderii efectuate de Ferenc Daniel (I.), dar, probabil din motive practice, peretele acestuia devenind perete interior, s-a mutat placa”. A doua placa existenta este una ornamentati: cartus in stil baroc, cu volute si ghirlande, surmontat printr-o coroana de nobil, continand doua steme com- plete insotite, in partea inferioara, de cate o filactera cu inscriptie comemorativa (Fig. 5). Stema din dreapta heraldica: scut sfertuit, in cartierele I si III dintr-o coroana deschisi cu trei fleuroane, aflata la baza cimpului, o pereche de aripi de acvila, iegind, in cartierele II si IV, pe o colina, cate o lebada, intoarsa spre interior —cea de sus la dextra, cea de jos la senestra — sigetata prin gat, din spate. Scutul este timbrat de un coif cu gratii, privit din fata, surmontat de 0 coroana deschisi, din care iese un zbor de acvila. De sub coif cad lambrechini pe ambele laturi ale scutului. A doua stemi: scut scartelat, in cartierle I si III doi lei afrontati, stand pe ambele picio- are, tinand cu labele anterioare o cununi, in cartierele II si IV doi serpi incrucisati in forma crucii Sf. Andrei, cu capetele incoronate, finand cu ,membrele” de sus 0 coroana deschisa. Scutul este timbrat de un coif cu gratii, surmontat de 0 coroana deschisa. De sub coif cad lambrechini pe ambele laturi ale scutului. Sub primul scut, in filacter& se vede isncriptia: ,Steph D. Baro de Daniel et Vargyas Sedis Sicu Vd- varhely Supr Judex Regius”. Sub celalat scut se vede inscriptia: ,Cum Polyxena nata Comit Pekri vite: suz Solia Aistimatissima”. Adica: Stefan D(aniel) baron de Daniel si Varghig, jude regal suprem al scaunului secuiesc Odorhei, respectiv: cu Polyxena, nascuta contesa Pekri, stimabila sa sotie. Placa este datata: 1745. Deci, este vorba despre stema de alianta a baronului Istvan Daniel si a contesei Polyxena Pekri*. Placa este montata pe partea nordica a laturii numite ,,Palat”. Aceasti parte a cladirii s-a construit ulterior, deci n-a existat in timpul vietii lui Istvan Daniel. Placa a fost demontata impreuna cu altele in anii 1950. Unele au disparut, aceasta a fost transportata la Cristuru Secuiesc, si depozitati la muzeul oragenesc™. In 1988, la cererea primériei comunei Varghis s-a retrocedat placa, dar in timpul transportului s-a rupt in doua. Cele doua bucati s-au montat in locul aratat mai sus, lipite cu ciment. } Kedpecai Sebestyén Jozse! emlékeik Vargyason & Olaszteleken, i ® Fehér Janos: Op. cit, p. > Tatal Polyxenei, Lérine Pekri a fost ridicat la rang de conte, stema-i find augmentats la data de 08, 08, 1692 de citre Leopold I. Vezi la Arhivele Nationale Ungare, Fond AS7, Magyar Kancel- lriai Levéltdr, Libri Regii, vol. 22, p. 127-132. ® Informatie transmisi autorului de directorul Muzeului ,Molnér Istvan”, dl. Lajos Fillép. Erdélyirenaissance-emilékek. A vargyasi Danielek kastélyai és clmeres »Pasztortéiz” XIII/13, 1927. 07. 03, p 294.273 Se poate observa, ca Istvan. Daniel si-a augmentat singur stema. A fost ridicat la rang de baron in 1737, dar stema de neam a fost augmentata ofi- cial doar prin adaugarea unui cregtet confinand o pereche de aripi de acvili, iesind din coroana ce surmonteazi coi- ful. Considerim, ci din mo- tive de infatisare simetrica, gi-a sfertuit scutul, introducand elementul din crestet®. Dar, Fig. 10. Placa Daniel-Somssich din 1937 aceasti. ,augmentare” proprie s-a produs gregit. Deoarece stema propriu- zisa contine lebada sagetata, in primul gi al patrulea cartier ar fi trebuit si apara acest element heraldic, find cartierele mai im- portante, si doar in cartierele al doilea si al treilea elementul din crestet. Au mai existat alte placi comemora- tive, continand steme, dar ele au disparut. Intr-un articol aparut in 1927 in revista »Pasztortiz”, Kedpeczi Sebestyén Jozsef a prezentat desenul acestor placi*™. Este vorba de o placa datata 1687, prezentand stema Daniel intr-o cununa de lauri, gi initialele D. L, ale lui Istvan Daniel (1.) | (Fig. 6). Apoi o alta plac cu stema, tot pentru acelasi Istvan Daniel (I.), inainte de ridicarea la rang de baron (Fig. 7). A treia placa are reprezentata stema contesei Polyxania Pekri (Fig. 8). alté placa, mai recenta, dateaza din 1937 si comemoreaza extinderile reali- zate de Ferenc Daniel (IV.) si sotia sa, contesa Gabriella Somssich de Sard (Fig. 9). Placa se afla in loggia din partea nordic, la parter (Fig. 10). Fig. 11. Stema de baron acordati lui Gabor Daniel ® Impirtigim aprecierea heraldistului Kedpeczi Sebestyén Jézsef, Op. cit, 294. ™ Kebpeczi Sebestyén Jozsef; Op. cit, p 293-297.274 In placa dreptunghiulara, intr-o cununa de forma inimii se afl o stema de alianta, format’ din doua steme complete, alaturate. In dreapta heraldica un scut triunghiular, in al carui camp, pe o colina, se afla olebada intoarsa spre senestra, cu zborul deschis, sigetat prin gat, din fata. Scutul este timbrat de o coroana de baron, cu gapte perle, care este surmon- tat in partea dextra, exterioara de un coif cu gratii, intors spre senestra, avand in crestet, iegind din coroana deschisi, ce timbreazi coi- ful, lebada sagetata din scut. La senestra, intr- un scut asemanitor, un leu intreg, intors spre dextra, stand pe o coroana deschisa, aflata in varful scutului, finand in laba dreapti ridicata trei sigeti. Scutul este timbrat de o coroana de conte, cu nou’ perle, surmontat de un coifcu Fig. 12. Stema de conte a familiei gratii, intors spre dextra, avandin crestet, iesind Somssich de Sard din coroana deschisi, un leu, intors spre dex- tra, finand in laba dreapta trei sigeti. Sub cele doua scuturi, intr-o filacter’, deviza familiei Daniel: DEUS PROVIDEBIT, adicd: Dum- nezeu va purta de grija. in acest caz, in crestetul primei steme se repeti elementul heraldic din scut. Este vorba de stema de baron, acordata lui Gabor Daniel de Varghis, sotiei lui, Maria Rauber de Plankenstein gi filor lor, Gabor (jr.) si Lajos in 1912°S (Fig, 11). Lebada familiei nu este intoars& spre dextra, cum apare in stema de ream si in stema de baron, ci, din motive de Fig, 13, Stema Daniel de pe casa fantdnii curtoazie heraldica, s-a intors citre elemen- tul heraldic al sofiei lui Ferenc Daniel (IV.). A doua stemi este cea de conte a familiei Somssich de Sard, acordata lui Janos Somssich de Sarda data de 09. 04. 1813, impreuna curridicarea sa sia urmasilor sila rang de conte” (Fig. 12). % Arhivele Nationale Ungare, Fond K 19, Kirdly Személye Kériili Minisztérium Levéltara, Libri Regii, vol. 72, p. 740-742. % Athivele Nationale Ungare, Fond AS7, Magyar Kancellériai Levéltar, Libri Regii, vol. 63, p. $27-S31275 Fig. 14, Stema Daniel-Somssich de pe soba de teracota Aceasta placa a fost proiectati de Kedpeczi Sebestyén Jézsef, cel care a condus lucrarile de constructie in 1937”. ‘Tot in 1937 s-a construit casa fantanii, in imediata apropiere a castelului, in partea nordica. Constructia a fost marcat cu o stema simpla a familiei Daniel: scut triunghiular, inclinat in fata, in al cdrui camp se afla o lebada, intoarsa spre dextra, cu zborul ridicat, strapunsa de o sigeata, prin gat, din fata (Fig. 13). Aceasta stema a fost proiectata tot de Kedpeczi Sebestyén Jézsef"*. in una dintre primele sali construite, Sala Cavalerilor, s-a ridicat, tot de catre Ferenc Daniel (IV.) 0 soba de teracota”’. Elementul central al acesteia porta o stema de alianté Daniel-Somssich: la dreapta un scut triunghiular cu lebada sagetata - de aceasta data din spate — intors spre senestra, scutul fiind timbrat de o coroana de baron, iar la sténga un scut triunghiular incarcat cu un Jeu rampant, cu coada dubla, intors spre dextra, tinand in laba dreapta ridicata trei sageti. Acest scut este timbrat de o coroana de conte (Fig. 14). Tot din motive de curtoazie heraldica s-au intors elemente heraldice fata in fata. » Kisgyérgy Zoltan, Kovdszna megye, Ed. a Il-a, Miercurea Ciuc, 2009. p. 313. % Kisgydrgy Zoltan, Op. cit, p. 313, Fehér Jinos, Op. cit, p.26 ® Fehér Janos: Op. cit, p. 26.276 Fig, 16. Cavoul familiei Daniel de la Varghig in sala alaturati, Sala Vanatorilor, s-a montat un tabernacol, executat de Rezsé Haaz in 1937", Usa tabernacolului este impodobita cu motive florale si vegetale secuiesti, iar in colturile usii sunt pictate patru steme (Fig. 15). In stinga (dreapta heraldica) sus stema Daniel, reprezentan- du-l pe Gabor Daniel: scut triunghiular, in al carui camp albastru se afla o lebada cu zborul deschis, intors spre senestra, in culori naturale, sagetata prin gat, din fati. Dreapta sus stema Rauber, reprezentand-o pe sotia celui amintit, baroneasa Maria Rauber de Plankenstein: scut triunghiular sfertuit; in I-ul gi al IV-lea cartier, pe argint, cdte un taur iesind, in culori naturale si cu coarne recurbate de aur, in al Il-lea sial Il-lea, pe __ Fig. 15. Tabernacol impodobit rogu, o bara in tabla de gah, argint si negru. cu steme * Ib, p.24-25in coltul din stanga jos stema Somssich, reprezentad-o pe con- tesa Gabriella Somssich de Sard: in scut oval, stand pe o coroana, un leu intreg, cu coada dubla, in- tors spre senestra, tinand in laba dreapti ridicata trei sigeti, totul de aur. Totul asezat pe un mantou de purpura, cu interiorul alb. Mantoul simbolizeaza rangul de contesa al Gabriellei Somssich. in stanga jos, un scut oval, in al cirui cmp albas- tru este o lebada in culori naturale, intoarsa spre dextra, strapunsi de © sageata prin gat, din fata. Scutul este inconjurat de o cununi de lau- ri. Stema il reprezinti pe baronul Ferenc Daniel (IV.), sotul Gabriel- Fig. 17. Stema Daniel de pe cavou lei Somssich. Pe partea dinspre interior a ugii, in interiorul unei cununi de lauri gisim inscriptia in maghiara: ,E HAZAT UJITTATTAK: MDCCCLII DG. RM. ES MCMXXXVII DF. SG.”, adica: Aceasti casi a fost renovat (in) 1853 (de) D(aniel) G(abor), R(auber) M(éria) si (in) 1937 (de) D(aniel) F(erenc), $(omssich) G(abriella). in cimitirul din Varghis se inalta cavoul familiei Daniel, construita la sfarsitul secolului al XIX-lea de catre Gabor Daniel (Fig. 16). Aceasta confine doua placi cu steme, identice (Fig. 17). Una pe frontispiciul cavoului, deasupra intrarii, cealalta pe Fig. 18. Conacul de la Taligoara278 Fig. 19, Stema Daniel pe un ancadrament din 1649 frontonul lateral drept — privit din fata — al ca- voului. Plicile din teracota, care contin stema | de baron - acordata in 1737 —a familiei Dan- iel, sunt identice cu placa din marmura rosie, sculptata, montati pe castelul de la Talisoara in 1884. In prima jumatate a secolului al XVIL-lea familia Daniel s-a scindat in dow’, fii lui Mi- ily Daniel (I), jude regal suprem al celor Trei Scaune, devenind capii celor dow’ ramuri. Fer- enc (IL) a ramas la Varghis, iar Janos, capitan suprem al celor Trei Scaune, a devenit fonda- torul ramurii din Taligoara®. Constructia conacului de la Taligoara (Fig. 18) a fost inceputi chiar de Mihdly Daniel (I.). Nepotul sau, fiul lui Janos, Mihily (IL), jude regal suprem al celor Trei Scaune, i-a adaugat o latura in partea de nord. De aceasta constructie aminteste un edicul zidit pe frontonul acestei aripi. Aceasta aripa etajata este asezata la 45 de grade fata de latura principala. O alta arip’, de data aceasta perpendiculara pe latura principala, s-a adiugat in 1884, in partea sud-estica de catre Gabor Daniel, cel Fig. 20. Edicul din 1669 » Vargyasi id. Daniel Gabor, Op. cit, p. $8.279 Fig. 21. Ancadrament custema Daniel _Fig. 22. Stema de pe extinderea din 1884 amintit in cazul castelului de la Varghis si sotia sa, baroneasa Maria Rauber. Constructia a fost comemorata prin doua placi. Pe una, sub 0 coroani cu perle apare inscriptia: ,V.D. G. UDVARHELYMEGYE FOISPANJA”, pe cea dea doua, sub 0 coroana de baron: ,R. M. UJITATTAK AZ 1884-IK EVBEN’”, adicd V(argyasi) D(aniel) G(abor) comite su- prem al comitatului Odorhei, respectiv, R(auber) M(éria), |-au reinnoit in anul 1884. In partea de nord-vest a cladirii s-a pastrat un ancadrament de piatra, renascen- tist, care contine o stema deteriorata. In scut o lebada, intoarsa spre dextra, sigetat prin gat, din spate, stand pe un deal cu trei coline. Se poate descifra anul 1649, inscris in scut. Inscripfia este intrerupti la mijloc de picioarele pasarii (Fig. 19). Ancadra- mentul aminteste de prima constructie, cea a lui Mihaly Daniel (I.). Pe fatada laturii nordice a castelului se afl un edicul realizat la nivelul etajului, compus dintr-o baza cu doua colonete, cu antablament gi fronton renascentist, acesta din urma impodobit cu o roza si inaltat prin doua obeliscuri. In niga aflata sub fronton, sub o filactera incdrcata cu inscriptia comemorativa , DEUS PRIVIDEBIT ANNO 1669”, se afl o ghirlanda ovala continand blazonul familiei Daniel: in scut baroc, stand peo colina, o lebada intoarsa spre dextra, sigetata din spate prin gat. Scut timbrat deun coif cu gratii, privit din fata, surmontat de o coroana deschisa. In crestet se repetii ele- mentul din scut. Din varful coifului cad lambrechini. Crestetul este flancat de literele »M’” si ,D”, iar in partea de talpa a scutului sunt inscrise initialele ,H” gi ,1”. (Fig. 20) Initialele arata ctitorii: Mihdly Daniel (IL.) si sofia, ludit Haller. Asemanator placii comemorative din Varghis, $i acest edicul, continand stema Daniel a fost demontat. Stema propriu-zisi a fost transportata la muzeul din Cristuru Secuiesc, elementele decorative exterioare au fost duse la Varghis. Impreuna cu placa de la Varghis, in 1988 ® Kebpecti Sebestyén Jézsef, Op. cit, p 297280 a fost readusa gi stema de la Taligoara. Intre timp au disparut cele doua colonete, si din baza s-a rupt si s-a pierdut o bucati, reprezentind aproximativ o patrime. Ediculul a fost reamplasat pe fatada conacului, partile disparute fiind completate din smoalé, iar colonetele au fost decorate cu motive vegetale. in 2010, noii proprietari ai conacului au restaurat toate elementele din piara, inclusiv ediculul. De aceasta dat restaurarea s-aficut dupa desenul heraldistului Kedpeczi Sebestyén Jozsef si dupa o fotografie din 1928, Elementele pierdute au fost completate din piatra artificial. Lucrarile au fost executate de restauratorul Zoltan Sarpatki®’. in peretele sud-estic al cladirii s-a zidit — ulterior — un ancadrament de piatra, renas- centist, care contine o stema. In scut apare o lebada, intoarsa spre dextra, sigetata prin git, din spate. in scut mai apar initialele ,MD”, ale lui Mihaly Daniel (II.) (Fig. 21). Pe frontonul extinderii sud-estice este montat o placa sculptata din marmura rosie, continand stema de baron a familiei Daniel, varianta acordata in 1737 luilstvan Daniel (II.): intr-un scut francez modern, o lebada, stand pe o terasa, intoarsa spre dextra, sigetata prin gat, din spate. In crestet regisim perechea de aripi de acvila (Fig zate din teracota — amintite anterior -, care impodobesc cavoul familiei din Varghis, realizata tot de Gabor Daniel. De remarcat, cd ramura ridicata la rang de baron in 1737 s-a stins odata cu decesul in anul 1788 al lui Istvan Daniel (III.), deci Gabor Daniel a folosit aceasta varianta de stem fara drept. Ela fost ridicat la rang de baron mai tarziu, 22). Aceasta stem sculptata a folosit ca model pentru cele doua steme reali- in 1912, iar stema i-a fost modificata, in crestet repetandu-se lebada din scut. In prezent atat castelul de la Varghis, cat si conacul de la Taligoara sunt in reconstructie. Ambele cladiri au fost retrocedate urmasilor proprietarilor de drept, care le-au vandut. Conacul de la Taligoara a fost cumparat de sotii Attila si Lilla Racz, care au efectuat cercetarea arheologica gi artistica a clidirii, au renovat ele- mentele de piatra, urmand sa reabiliteze intreaga cladire, care va deveni hotel, dar siun centru cultural. Castelul de la Varghis a fost achizitionat de Primaria orasului Esztergom, din Ungaria, care avea in plan reabilitarea cladirii, pentru a infiinta un centru cultural si o pensiune pentru tineri. In urma recesiunii economice gi a schimbarii primarului, lucrarile s-au sistat. ® Szekeres Attila: Feléled az olaszteleki kastély, in: ,Haromszék", anul XXII, nr. 6041, din 24, 07.2010, p.5