Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Tehnici Histo-Pato Part1

    Uploaded by

    Oana Paduraru
    12 views72 pages

    Original Title

    Tehnici Histo-pato Part1

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    12 views72 pages

    Tehnici Histo-Pato Part1

    Uploaded by

    Oana Paduraru

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 72
    PREPARATUL MICROSCOPIC PREPARATUL VITAL Yomeniul de aplicare al preparatului vitel este Gestul de restrins, deci este necesar ca indicafifle ontraindicetiile wtillzirit sale si fle bine eu- noseute In general, este rezervat studiulul celule- or sanghine, protistelor si metazoarelor de dimen- dai mici, celulelor de diferite tipuri, care se pot ocia eu Usurinfa (celule musculare,’ celule epite- ie ete), membranclor transparente (membrana jerdigtiald la broasei, epiplonul, mezoul, pan- ‘easul rozitoarelor ete), precum si culturilor d suturi, Pastrarea conexiunilor vasculo-nervoase 1 organismal este o conditic ideald si ea trebuie calizata ori de cite ori acest Iucru este posibi Pentra examindri de scurti durat, montarea.se te face fntre lama si Jamel intr-un mediu lichid atural (ser sanghin, lichid amniotic sau moare apoasé) sau artificial (solute Ringer, Tyrode ete.) Prevenirea desicirli se face cel mai bine Inca, Grind lamela cu un cordon de ule! de vaselind, iar temperatura animalului donator se plating Incklzitoare electric’, cu (RRR EOE RS real a celti- probe’ deosebit de coneladente. 3 i Age-numitele colori vitale nu stnt considerate ac Gabe, Vouwilter a ali, colorai de nv {ina pentea studial aspectslor morfologee i, pein hojogieprivindinecanismete de -permeabiitat, ete Nu ote tas mai Putin adevdrat cB, nee Sin aneste colorati pot fi utiliza gl acop mor- felogie, Denumirea de coloratie. vital treble re- i Taolate sat. de organismal danator ‘bin grupa colorant vital fac parte 9 serie de SSeetropoitiv) 3h indierent Dintre colorant vital aiat amintim: aliarioa aibasira ‘ripen, albasina.prel,rogd_de Congo, al= fa clorazol Z, tugul de China, carminul tina, ir ql argint coloidal, zabaratul de oxide fier et Cotoranfit vitalt bazict cei mai utilizali sin: al astra de metilen, albastru de toluidind, azur de metilen, rosu neutru, verde Janus, violet de erezi albastra de erezil briliant, albastra de Nil, nigro- a, violetul de Dahlia si violetul de metil Coloranfit indiferenjt utilizati in coloratil vi tale sint citeva substanfe din grupa Sudan-ulul, pe care Je putem considera drept coloranti vital! pen~ tra anumite incluziuni de lipide Intr-o coloratie vitalé nu este decisivé. tn pri- mul rind natura chimici a colorantului (acid sau Dazic), ci particularititile sale fizico-chimice (ma- rimea’ particulelor coloidale, Inciircarea electric pH-ul, presiunea osmoticd, Viscoaitaten ete,). Pen- iru a putea interpreta coréct rezultatul unui expe- riment, toate aceste caracteristici trebule minutios determinate. Datoriti particularitatilor fizico-chimice ticulai logice ale celulelor, penetrarea, ras pindirea si acumularea electiva a ¢olorantilor in in feriorul celulelor prezintA o specificitate proaun- fatd, legati de tipul celular, tesusul sa organul stu- iat. Astfel, pentru studiul celulelor osoase s-2 tn- trebuinfat allzarina; pentru histiorite, monocite san ghine, fibroblasti si anumite endotelii capllare, al- bastrul tripan, albastrul pirol, carminul litinat, tu- gul de China, ropul de Congo; pentru sistemul ‘ner vos, albastrui de metilen sf nigrozina, aceasta din urn fiind utilizati si_pentru. colorarea_condrio- mului; pentra aparatul Golgi, albastrul de Nil, ropul neutru $i albastrul crezil briliant; pentru condriom, verdele ‘Janus, violetul de crezil, violetul de metil si violetal de’ Dahlia; pentru. ledeaeitele granulare. rosul neutru, iar pentru reticulocite, albastrul ere- ail brian. 1 EEE ESS Acumularea intracelulari difuzi a unui colorant azie sau acid, sau evidentierea electivi a anumitor siructurl intracelulare depinde to primal rind. de concentratia colorantului. In general ins, acesti co Toranfi se acumuleaz4 in celule sub forma granu- lard, cei bazici la nivelul unor structuri anumite (exganite celulare), pe cind cei acizi in anumite gra- nule sau Ia vacuole ce se constituie chiar In momen ‘al coloraris, Colorantii acizi permit prelucrarea ulterioari a materialulul (sectionare Ia gheajé sau includere in parafina), dar este de preferat, prin insdsi caracte- Tul de experiment al colorajiel vitale, ca examina— rea si se fac pe celule vil, 1 Sau in vitro® Coloratiile vitale cu coloran{i bazici mu Fezista in general, la fixiri ulterioare, deci se preteaz mai ine pentru examiniri in vivo* Detalii fn legturd cu’ modu! de prepavare al dife- ritelor solujii colorante, calea si doza optima de ad- ministrare, precum si prelucrarea ulterioari a ma- terialului ‘cercetat sint date in diferitele capitole ale acestui volum, PREPARATUL MICROSCOPIC PERMANENT Cu toate avantajele incontestabile ale preparate- Jor mieroscopice vitale, un examen structural deta~ liat si de duratd al unor jesuturl sau organe poate 4 efectust numal recurgind la preparatul microsco- pie permanent. Obtinerea acestui gen de preparat, microscopic presupune In primul rind fixarea, died suprima- Tea. proceselor vitale si conservarea cit mal fidell f structurilor celulare si tisulare, cu ajutorul unor fagengichimiet sau fizci, Piesele’astfel tratate sint in continuare incluse tnis-o mas lichida dar soli- diticabilf, care 38 permiti ulterior debitarea lor fn secjiuni subfiri, transparente, cu ajutorul unui pro- cedeu de microtomie. Structirile din aceste sectiuni ‘int apoi evidentiate prin procedee elective de co- jorare aau impregnare, dup& care, in final, sint mon tate Intre lama port-obiect st lameli, Intr-un medi transparent cu proprietiji conservante, Simpla doar in enunfare, practica realizirii pre- paratelor micrescopice permanente presupune efec- fuarea cu rigurozitate a unor opera{iuni sau timpl suceestvi, flecare fn parte avind o influent dect- iva asupra reusitel finale, Pentru majoritates ca- urilor acegti timpi sin, in ordine, urmatorit: ce coltarea, fixarea, spilarea (si dec i zal fesuturilor calcificate), includerea, colorarea sau impregnarea, montarea i etichetarea. In funcfie de procedeul tehinic ales, suecesiunea aces tor timpi operatori poste fi alta, sau unil dintre ei pot fi omigi. Considerim necesar si precizim ci, 5a mal pe lor corectate cu pretul unui consum suplimentar de © recoltare si mai cu seama o compromite In mod iremediabil calitatea preparatelor microscopice RECOLTAREA Infelegem prin recoltare prelevarea de umori sat fragmente de fesuturi si organe de la animalul viu (biopsie) sat de la cadavru, Recoltarea find un mo- ment extrem de important In tebinica histologica s° impune difuzarea larga, in teren, a modului in care ea trebuie efectuald. Aceasta, cu atit mai mult cu it recoltarea nu esie facut’ Intotdeauna de citre specialistul histolog, ci adesea acestuia fi parvin la laborator pentru prelucrare, piese recoltate de citre medici si tehnicieni din teren. _ © prima condifie este aceea ca recoltarea 3 Se faci cit mai curind dupi moartea sau sacrificarea animalului, pentru a evita cft mai mult cu putin instalarea ‘alterdrilor structurale postmortem, Sub acest aspect, recoltarea ideal este cea ficutd prin: tr-u1 procedeu de biopsie (biopsie intraoperatorie, puncfie biopsicd etc), dar In practicl aceasta este rezervatl anumitor situafil speciale. Trebuie avut In 20 vedere faptul c, structura unor organe se alte- zeaz foarte curind dup’ moarte (glandele supra- renale, mucoasa gastrici gi intestinala, organele sis- temului nervos) $i de aceea, in ondinea recolt acestea vor avea prloritate. ‘Tractiunile brutale, compresiunea excesiva gi sfigie- zea cu instrumente neascutite produc modifieAri gro- slere, care pot impiedica stabilirea unui diagnostic histopatologic corect. Se vor utiliza deci instrumente de taiat cit mai fine si foarte bine ascutite ca: lame de ras, brice, cutite de autopsie sau bisturie cu lama subtive. Din’ orgenele parenchimatoase consistente se vor tia, fara a presa prea tare, felii cu fete plane si paralele, fintnd cont ca orientarea lor sé fie aralela cu incidenta in care piesele urmeazi si fie sectionate Ia microtom. Orlentarea see{iunilor tre bnie deci hotarita chiar din momentul recoltanii, functies de arhitecture organeler (muschi, pereti organelor cavitare, organe ale sistemului nervos ete) astfel Inclt preparatele ce vor fi obfinute si permita 6 examinare cit mai completa si adecvata scopului propus, In cazul organelor ce prezint&i diferite leziun{ ‘macroscopice se recomanda ca recoltarea s& se Tack din zonele cu leziuni elt mai caracteristice, iar piesa si cuprind& intreaga leziune sau o parte clt mai mare a sa, Impreund cu o parte a fesuturilor sini tase din Jur. In cazul biopsiilor, cind nu putem recolta dectt plese de dimensiuni miei, acestea vor lua de la marginea leziunilor si nu’ din central acestora, unde adesea pot exista’ procese de né oui. Din organele avind 0 consisteaja foarte re- dus (creier, timus etc) este greu si thiem piese ‘ira a le traumatiza, din care cauzi se recomands 84 se Int&reasci in prealabil Intreg organul sau un n salamat teaeaii ai ian ae a iat a da fragment mai_mare, in formol 15 i? ore, dupa care tdierea piesclot ca upurinta, ‘Dimenslunile pieselor recoltate se stabilesc Sn tunc{le de viteza de penetrare a fixatorului utiliza Re'vh aves in vedere de asemenea si faptul c& duraia prelucedrit pieselor este eu atit mai lungi cu ctt di- Frensfunile lor sint mai mari. In general, pentru exa~ Tmenele curente, grosimea pieselor va fi de aproxima~ {iv 5 mm, lar pentru preparatele de citologie ea nit Ya depast 23 mm, Celelalte dimensiuni mi influen- Years desfisurarea fixdrii, dar se va fine cont ci Miesele cu suprafata prea’ mare se soc{ioneazii mai grou. In cazul recoltarii de piese pentru uz didactic Siu pentru studlt morfologice cantitative vor trebui evitate, pe clt posibil, modificarile de formé, relief fle. Astfel, pentru piesele recoltate din peretii orga Shelor cavilare se recomanda ca, dupa o atenta spi Tare cu ser fizjoligic, acestea s& fie ujor intinse pe cadre sau rondele confectionate din carton sau pluti parafinata, imobilizate cu ace de sticld sau cu tepi Ge ariel si abia apoi introduse in fixator. In cazul ‘nimalelor mici este posibil si recoltim unele organe avitare intregi (vezica urinard, stomacul etc) sau portiuni din acestea (intestin), fn care, dup o spa- Jare a conjinutului din lumen cu ser fiziologic, s& fntroducem, stb ujoari presiune, lichidul fixator. Organul astfel injectat se ligatureazi pentru « im~ pledica fesirea fixatorului din lumen si apoi se int Gace intr-un recipient continind acelasi fixator. Re tractarea unor fragmente de mugchi, tendon, nerv, vas sanghin, ureter etc, poate fi prevenité dack aeestea sint atagate prin doud ligaturi deo beghet& ssubtire de sticll, fncd tnainte de izolarea lor din. oF- i, timp de se poate face 2 gantsm sl introduse In felul acesta in lichidul Este contraindicati trimiterea 1a laboratorul de histelogle a unor piese recoliate tiraiu, dupa sacrifl Earea sau moartea animalului, nefixate imediat dupii atoltare, ambalate in eprubete sau alte recipiente Bet care deformeari fragmentul in timpul fixarit Eu asigurd raportul optim fntre volumul pleset Sine tinitrofe leriunilor, din zona cu leziuni nespect~ fice, ca de exemplu mori sau zona centr tiunile necrozate ale unor ia unui uleer ete FIXAREA Fixarea repreziaté a doua _operatiune tn fluxul tehnologic al obtinerii preparatului histologle per- inapent si reprezinta dupa Langezon ,platra un- ghiulara’ in histolagie, Seopul fixarii histomorfolo- fice este: opritea fenomenelor vitale din tesuturile gelulele pieselor fixate, pentru a putea surprinde Suicroseopic un anumit aspect histofiziologic sau his- fopatologic existent in piesa in momentul recol rit; Mmpiedicarea alteréii postmortem a strueturilor Celutlare si tisulare din piesa fixata, prin prevenires Jenomenelor de autoliza; Int&rirea pieselor fixate. deoarece manipulitile histologice ulterioare nece- Sia un anumit grad de consistenté a piesei; pregati- rea celulelor si fesuturilor pentru colorare electiv’, fre topogratica sau generald, fle citologic& sau spe- cial Fixarea se face tn general cu ajutorul unor so- Jutii sau Iichide fixatoare, simple sau compuse. Su biiniem de la inceput ¢ nu exista Un fixator ideal 8 ee ee care si rezolve optim toate vele patru aspecte ale scopului fixtii histologice. De aceea, In mod prac tie trebuie sa stim si alegem agentul fixator care si asigure o rezolvare cit mai buni a scopului pro- pus, Aléturi de fixatorii topografici care conserv Dine siructurile generale ale esuturilor si organe or, favorizind majoritatea coloratillor generale sau ‘topografice, exist numerosi fixatori speciali (citolo- gic), histochimici etc.). Cw toatd lipsa uunul fixator ideal, totusi, fixarea histologich se poate face in Dune conditii, avind grit de urmatoarele aspecte: se va alege. din numarul mare de fixator! topogra- fici, citologici, histochimici etc., cel care realizeaza ‘cea’ mai bund fixare pentru organul sau {esutul ce urmeazi a fi recoltat si care favorizeazi diferitele coloratil sau reaclii ce urmeaza si fie efectuate; este recomandabil cain cercetare si chiar in scop de diagnostic s se utilizeze simultan 2—4 fixat fapt ce va permite o interpretare complex’, pe baza mai multor colorajii care evidentlaxd. selectiv dife- rite structur In_general, este bine ca lichidul fixator si fie pregitit chiar tn momentul intrebuintatii (pentru unele lichide fixatoare aceasté condifie este obliga torie, ca de exemplu amestecul Carnoy, Bouin etc). Cantitatea de fixator trebule si fie suticient, pen- ‘tru ca apa din piese si nu-i schimbe prea snult eons ccentratia; indicafia generald este ca volumul Tichida- ul fixator si fie de 50 de ori mai mare deeit volu- ‘nul piesei fixate, Vasul de fixare trebuie ales corespunzitor cu felul si mArimea organului sau fesutulu! recoltat, Astfel, in mod obignuit recomandam s8 se foloseascd borcane cu dop rodat de 100-250 em’, in care indi- Vidualizarea pieselor se poate face In sAculete de M ‘ig. 1 — Pizarea plese Inf enlefe te ton in‘eatt cn pera tifon (fig. 1), cutit metalice sau din material plastic prevazute cu perforatli (fig. 2); pentru a evita in- etcirea sfrilor cu care se engh sfculeele de tion. Fr. Gy ergy ay recomandi o solutie simpla si prac- ticd: Iegarea cu sirma subtire de aluminiu. Tntotdea~ una piesele vor fi insofite de un cartonas pe care se noteazi cu creion negru numérul matricol sau alt indicativ pentru identificare (acest lucru nu este po- sibil in cazul fixarii cu acid osmie sau bicromat, clei ‘artonul se Innegreste). Durata fixirii este foarte variabild, de la clieva minute la efteva zile, in functie de: felul organului sau fesutului fixat, mirimea fragmentului recoltat, felul fixatorului, respectiv puterea lui de difuzibi tate, Oprivea fixavii se face prin spalarea pieselor cu api sau alcool, in functie de solubilitatea fixatorului nuiizat. ~ Schimbarea fixatorulul se recomanda a fi fécuta de mai multe ori, Ia intervale ce depind de durata ‘otal a fixtrii; cu ocazia primel Salocuiri a fixa- torului se va face si modelarea definitiva a pieselor, care din cauza consistenjei lor reduse nu_au pulut fi modelate de la inceput la grosimea de 3—3 mm. Temperatura fixatorului trebuie si fle de obicei ‘cea a camerei. Uneori este mai bund fixarea la rece, la frigider (0—$°C), deoarece temperatura sed zuti Incetineste sau chiar opreste ea Insist autoliza ostmorlem a fesuturilor, favorizind fixarea mai ales pentru finatorii care actioneazd lent. Fixarea la tem- peraturi ridicate (exemplu: formol incdlzit sau chiar Fierbind) se face numai pentru diagonstical histopa tologic de ungenta. LCHIDE FIKATOARE SIMPLE Formotul (formalina). Indicafif: fixator universal, feftin, bun si pentru piese mai mari; este si fixator 1 grisimi, unele glucide etc.) le, in functie de mirimea histochimic (pent Durata fiziril: 1-3 ppiesei, schimbinci formolul de 1-2 ori; se recomanda ¢a in prima zi si se foloseasci tun formol. concen- ‘rat 20%, iar in continuare formol de 10-15%), Astfel se pot evidentia si detalii citologice. In etuva, Ja 56°C durata fixiii se scurteazA la 2—3 ore, Modul de preparare: formotul comercial este 0 solujie apoas& de formaldehid’ 40%, Considerind aceasti solutie ca avind concentratia de 100% se prepara din ea diferite solutii de lucru. De exemplu: pentru formol histologic 10% se dilueaza 10 ml a6 formol concentrat cu 90 ml apa distilata si se aduce la pH 7 cu o solujie de carbonat de sodia sau clo ruré de caleiu; pentru indepartarea urmelor de acid formic, formolului concentrat i se adauiga in exces carbonat de calciu (praf de creta) Intr-un strat de 1—2 om grosime si se pistrenzd astfel, in sticle de culoare inchisi si la temperatura de peste +9°C pentru @ evita polimerizarea (formolul polimerizat fesie tulburey; acest formo} are pH-ul intre 6,3—6,5, dar prin diluere cu apa de robinet ajunge’la 7,1 (formol neutru) formolul salin, recomandat in uneie cazuri se objine prin diluarea formolului concen frat neutra cu ser fiziologie; formolul ealeie al Iii Baker, recomandat pentru conservarea lipidelor se prepara astfel: 10 ml solutie 10% clorurd de caleiu, 10 mi formol concentrat la care Se adaugi in exces pulbere de carbonat de caleiu, Observatii: dup& fixarea pleselor, spilarea se face cu alcool de 70% pentru sectiunile la congelare satt impregnatii argentice piesele se spalfi In apé curga- toare 12—24 ore, pentru o fixare rapidi, necesard diagnosticirii_ histopatologice, piesele mici se pot fixa In formol fierbinte; dacs prelucrarea histolo- xgied ullerioard nu se poate face imediat, ple- sele pot fi tinute luni de ile fn formol neutru 10%, daca piesele conjin mult singe, formolul produce intrind fn reactie cu hemoglobina precipitate crista~ line de culoare bruni; aceste precipitate se pot in— departa prin finerea sectiunilor necolorate timp de 5 minute—4 ore, intr-o solutie 58/e amoniae in alcool 70%; plesele care dupa fixare s-au Int&rit prea mult se {in 10—16 zile Intr-o solufie de acid citric 10% au azotat de argint 1% Acetona. Indicafii: prelucrari rapide, unele reactii histochimice et. pao w mT Durata fixirii: 18 ore (pentru piesele de 2-8 mm grosime. Observatit: daca acetor schimbatd de 3 or, num: taren cu alcool absolut st Dalle de parafina. ‘Acidul triloracetic. Indicafii: se recomand pen- tru fixarea mugchilor striath si ca decelcifiant ‘Modul de preparare: solutie apoasa 5—10%o Durata fixirlis 30—60 minute (piese de 1 mm sgrosime) sau 4 ore (plese de 3 mm grosime) $i 12—24 ore (plese de 6 mm grosime), viteza de penetrare f fixatorului flind de 1-2 mm pe ord Observafil: dupa fixare, spalarea se face cu alcool Tor; nw intareste piesele si nil produce retractari in- senate; picsele continind mult colagen vor fi tra- fate dupi fixare cu o solutie de sulfat de sodiu 5% pentru, a prevent umflares colagenului fn cursul Spall ‘Aleoolul etic. Indicofii: unele.tehnict_pentra sistemul nervos (metoda Nissi), fibre si elemente conjunctive, vase si glande ete.’ Se utilizeazd, dupa caz, aleool de 80, 90° sau absolut ‘Mod de preparare: vezi ‘abel 1. Durata fixiri: 124 ore, in funetle de mirimea piesei, avind in vedere ca viteza de penetrare este fie aproximatlv Imm pe ora CObservapi: din alcool piescle se tree direct 1a in~ cludere; retractarea 91 intérirea pieselor este destul de pronunjata; fixarea topogratica este mult ame- liorata daca se adauga fie Zormol coneentrat in pro- portie de 30m, fle acid acetic glacial in proportie de 5—10%; alvoolul produce o reliculare puternteS ‘@ cltoplasmel, distruge condriomul si corpii Tut Golgi st-dizotva tn mare parte incluztunile lipidice. este anhidri si a fost ste necesari deshid poate trece direct in 8 emcee ek Aleoolul metiti srotlurllor de singe ‘Acidul osmie (lelraoxidul de osmiu). India gale considers a fi cel mal bun fixator dtlog si tecile de mielina. pare Medut de’ preparare: se uti sub form de solute apnast 12 Dreparacea soll fbaoare Gf acidul osmic este Tearte volatil intent penta case, pe dealt parte din eaued cin conact negreste, datorité reducerii acidului osmi a astfe! Js plerde calittile fixatoare. Pracilc se. prevedeata astfel: fiolace ‘contine tristale de atid’ oumie ae spald la exterior prin proceded! chimes ta fel'd ee la cu dop rodat In care umeszi sa facem sdluta Se inizoduce fiola in stil, se pune dopul. apo, Brin agliare puternied se produce spargeres fel 4upa care, 8rd a scoate clobutle Hele se adaugd cantitatea de apa distilata nocenars Durata fears plese de 2-3 mm se fixeash in © Observatii: fixarea trebuie opritd printr-o spi. Jare de 24—48 ore In api curgitoare, ‘plesele tnpe= grinds iotens dct ant trecute direct in tga in Alcoolurile pentru deshidratare; este. de’ prefers: includerea tn éelotding, lar dact se face. indtoderen 4 parafing,trebuie recurs a agenft clarticator! care su Intirese sl mai ‘mult plesele (esentl de. celta alcool bulc' ele) acidul esmie reducina afintates Uinctoriald a diferiilor structurt din proparat se ecomandi ea sectunile ai tie In presiabtt albite, fie cu api oxigenata, fie cu o solugle de 1% per. mianganat de potastu; froturle,“membeanele a folosit numai pentru fixarea 10 ‘sjenep20 ynop Jojo woumans of ypeopout ude op eovene> ‘pooe 3898 oD x ygnope of sony 38309 app yaroons (edOup th POYE ejatorto oyeoaREEN ay eyuooe, pny 28 E— aeyioeaD © ap. footy we srygo © NITE 7 ow'z0e swocr | o'r08 oe'ez so'tat veo | aetatt | se'zer est | 906 | tor sees | ree scr | sve soe | ee eva | arse sre | aor we (rer ‘wozos ee Sonp) arnng) anuat DVSSITEAYD OU 1 ee amprentele subjiri se fixeaza in clteva minute la ac~ ‘jlunea vaporilor, deasupra unei solutii 2% de acid cosmic (pag. 19). LICHIDE FIKATOARE COMPUSE (AMESTECURI FXATOARE) Reprezinta combinatii de fixator! simpli In dite- e Scopul lor este de combina avan tajele partiale ale mai multor agen{i fixatori chi- mici si de a conserva cit mai multe structuri morfo- logice. Aceste amestecur! este bine si se prepare extemporan, Amestecuri fixatoare apoase Amestecul Allen. Indicajii: fixator universal si nuclear, ‘Mod de preparare: acid acetic glacial 5 ml, for- mol 25 ml, acid picrie solufie apoass saturata 75 ml, acid cromic 1,5 g, uree cristalizat& 2 g; acidul acetic glacial, formolul si acldul. pleric se amesteci Intr-un vas inchis gl se Incilzeste la 38°C intr-o baie de api (nu la flactr’, pericol de explo- ziel); se adauga apoi agitind meres, acidul. cromic si, dupa dizolvarea acestuia, urees; lchidul este brun gi transparent. Durata findrii: 2—3 ore (plese snici), la 37—38°C: Observafit: se prepar’ numai inainte de folosire; dupa fixare se las fixatoral si se riceased, apoi se face spilarea cu alcool 70%; fixatorul favorizeazi toate colorafille uzuale. © Amestecul Bouin. Indicafit: fizator universal, topogratic; este gl decalcifiant. Modul de preparare: acid acetic glacial 1 ml, for- mol neutru § ml, acid plerie solutie apoast saturatl 15 ml; amestecul se prepard extemporan. Durata fizirit: 2—24—48 ore, In functie de mari- mea piesel. Observafit: piesele nu se retract’ dup fixare decit cu 2.6%; acidul picric hemolizeazd erlirocitele, de aceea amestecul nu se indica pentru organele heamtopoetice; nu conserva grisimile, condriomul si nici aparatul Golgi: nu permite ineluderea in celoi- ind; acldul picric reduce afinitatea nucleilor pen- tru hematoniling, de accea se recomanda tratarea pieselor sau a sectiunilor cu un amestec de alcool 96° i solutie saturati apoasi de earbonat, de litha In parti egale, Amestecul Dubosq-Brazil Indicafii: aceleasi ca la amestecul Bouin. ‘Modul de preparare: alcool 80° 150 ml, acid picrie 1g; inainte de utillzare se adaug’ 60 ml formol con- centrat si 15 ml acid acetic glacial; spilarea se face ce aleool 9. Durata fixirit: ca la amestecul Bouin, Observatit: tavorizeaz’ in mod deosebit coloratiile pentru incluaiile uratiee. Amestecul Bouin-Hollande. Indicatil: accleasi ca pentru amestecul Bouln, ‘Modul de preparare: acetat neutru de cupra 2,5) &, api distilaté 100 mi, acid picric 4 g, formot neu- tru concentrat 10 ml, acid acetic glacial 1 mi; aceiatul neutru de cupru se dizolva in apa, tntr-un mojar, prin frecare, addugind apoi incet acidul picric; ulterior se adauga formolul si acidul acetic glacial. Pentru fixarea hipofizel se recomanda amestecul Bouin-Hollande cu sublimat (lichidul lui Gerard) care se prepara identic cu amestecul Bouin-Hol- ande, cu deosebirea ci in Joc de 1 ml acid acetic gla 2 gc te cial se vor folosi 10 ml dintr-o solutie apossi sa- thurata de sublimat (aproximativ 10%). ‘Durata fixdril: 24 zile, in functie de grosimea pissetor. ‘Observafit; dupi fixare piesele se spala 24 de ore cca apa distilat&; amestecul fixator se conserva timp indelungat, ‘Amestecul Flemming. Indicapii: fixator citologic (nuclei, citoplasma, granule de secretie, centrozom), Modul de preparare: acid acetic glacial 1 ml, solufie apoash 1% de acid cromic 15 ml, solutie ‘apoasi 2/9 acid osmie 4 ml; se prepard inainte de Intrebuinjare. Durata fizirit: 1-3 alle, dar se poate prelungl chiar gi luni de zile Observafil: plesele s& fie mici si bine tamponate cu hirtie de filtru; deseorl piesele se suprafixeaz Ja periferie sf sint subfixate In centru; dup fixare plesele se spali 24 de ore tn api curgitoare; nu favorizeazs colorarea ulterioari cu metodele’ trl- cromice. "Amestecul Helly. Indicafif: fixator citologic gi topografic, recomandat mal ales pentru organe hematopoetice. ‘Modul de preparare: formol concentrat 5 ml, s0- lujie Maller (pag. 25) 100 ml, sublimat 5 g;'for- molul se adauga numai inainte de folosire. ‘Durata fixdrii; 1—6—24 ore, in functie de dimen- siunile pleselor; se va evita suprafixarea, mai ales {In cazul organelor hematopoetice. Observafit: piesele nu vor fi mai groase de 4—8 mm; fixatorul permite toate coloratifle uzuale; pen- tru colorafille mitocondriale fixarea va fi urmatl de posteromizare (pag. 213); pentru eliminarea pig- mentulul mereuric dia plese sau seefiuni vez! pag. 130; 4 Amestecul Maximov. Indicafif: tixarea organelor hematopoetice, fixator citologic, precum si fixator histochimie pentru grisim!. ‘Modul de preparare: formol concentrat 10 ml, so- tutie Miller (pag. 25) 100 ml, sublimat 5 g; ames- fecul se prepara exiemporan’ in Varianta eu acid fosmic, pentru fixéri citologice sau pentra lipide se Sdaugi'o solusie apoasa 2¥/g de acid osmic in pro- porjie de 100). Durata fixirii: 16 ore, iar daci amesteesl con- fine si acid osmic, se prelungeste la 24 ore sau Shise mat mult Observafit: dupa fixare piesele se spala 24 de ore ta apa curgitoare; pentru. elminarea crstalelor mercurice din piese sau sectiuni vezi pag. 130. Amestecul Miller Indicafii: steucturi ssoase, sis~ tem nervos, omgane parenchimatoase et ‘Modul de preparare: bicromat de potasin 25 sulfat de sodi 1 g, apa distilata 100 Durata firarii: 8-14 zile piesele pina la 1 om, ctteva.saptimini piesele mari; fixarea se face le Intuneric, schimbind fixatorul de mai multe ori: spilarea Se face cu apa curenta 12—24 ore ‘Observafil: Ta general, amestecul Miller se folo- seste numa ca 0 componenté. pentru alte ames fecurifixatoare (exemplu: Zenker, Helly, Orth, Maximov ete) ‘Amestecul Rabl, Indicafii: fixarea unor embeiont ntregi ‘Modul de preparare: sublimat, solutie apoasi sa~ turata 200. mil, acid picrle solutie apoasd aaturata 100 ml, apa distilat& 200 ml Durata fisdrié: 12—24 ore, dupa care se face 0 scurta spalare cu apa si se trece in alcoolurile pen tra deshidratare an Fa Observofii: nu permite includerea In eeloidind: precipitaete mercurice trebuie indepirtate din plese fats sectitn! (pag. 130). “Amestecul Regaud-Kopsch. Indica: fixator cito~ logic (pentru condriom), fixator topografie pentru parenchime glandulare ‘Modul de preparare: formal neutra 20 ml, bicro- rat de potasit solutie 3% 80 mise brepard extem- poran Durata fisdrit: 4 zile, schimbind ailnic tixatorl Obsereafis spalarea se Tace cu apa carenta inp e24 ore; pentru fixarea condeiomulus Vee pag. 213; afiatatea tinctovialf se amolioreaz’ dact secytaniie Se trateazi cu solujie 515% alaun defer Amestecul Romeis. Indica: tixator topogratic se recomanda gi pentrfesuul muscular, structur Tinritare feouturi hidratate sau caeifcate ‘Modul de preparare: formol conceatrat 5 ml, so Jufie apossasatucata de sublimat 25 ml, sottie apoasi saturata de acid trieloractie 80 ml, cloruré de sod 02 ¢ Durata ftris 1-24 ore, im functie de marimen eselor. ® Observafii: spalarea se face in mai multe bai de coo! de 80°00" pentru eliminarea precipitatelor tnereusrice vezi pag. 130. “Amestecul Santelice. Indicafits fixator topogeatie: excelent fixator nuclear pentru cerceliet de cario~ togie. "Mod de preparare: trioxid de erm, solutie apoast 19Jp. 160 ml, formol concentrat 80 rl, acid acetic slactal 10 mi; se prepara extemporan. Durata fixdrii: 1224 ore maximum, dupa care se impune 0 spilare in api curgatoare timp de — 48 ore. 28 a laa a i Amestecul Stieve. Indicafi fixator universal, cere pentant reiomandat penta pls de ie sini mart (exemplufinareaaparatulul. enfta femel ,,in toto), a x ‘Modul de preparare: acid acetic glacial 4 ml, for- mol concentrat 20. mi, sublimat solujie apoash sa- Durata fizrit: 19 alle, tn funetie de marimea pleselor. Pentru eliminarea precipitaicior mercurice din vee Sa et ea ag Amestecul ,Supiformels™ Indicuii fixator topo- sate, Dun fixator al Jesuiulu osos, precum 9¢fa Sozul coloratilor vitale cu. colorant ‘lectronegativi Modut de preparare: sublimat solute apoasi sat 40m, acid. plerie solute apoasd savurail 40 mal, formal’ concentrat 20 snl geld. acetic glacial 3m Dusrata fsdrit 12 ore pentra plese do 5 dupa care se trece pentru spalare fn alcool 80: Observafi: spilarea se face cu alcool 70—80"; mu permite inluderea fn ‘eloiding; pentru. eliminarea Drecipitatelor mercurice din plese sau seciunt ved bag. 130, “Amestecul Susi-Heidenbain. Indica: tixator to posrafc: se recomanda de asemenea pentru sinc Cant fbrilare, muck! si ca decaltfiant. Modul de preparare: acid acetic glacial 4 ml, for mol 20 ml, sublimat 45g, acid triloracetic 2g clorurd de sod 03 4, ap8distlatd ad 100 a. Durata fiziril: piese de 3 min 2B ore, plese de 18 mm 12-24 ore Obsereajt: spilarea se face in-mai multe bit de skool de 96: pentru eliminates precpitatlor merc a mal seated ie fee i a rte yn tans a fie sa TELE evelyn tao 9 1a en ena ee Sal ds cena aa ec ale a i re sie aes Be 10 Diner spas se face tiny Se 22 ore tn Pk os ial es Se sen Sy Ja intuneric; favorizeazit majoritatea coloratiilor to- Pomestecul ‘Tupa. Indicafii: evidentierea condrio- Wi ("grempore! anaae | Reged ep Bata Yar Ste Cone fatal Se urana mBrete puteren de Fe eer a was di 5 ml fists A oe tn fae de Span we ne np de 21 oe in primul alcool de la deshidvatare, elteva_pielturt de tincturd de iod, operatie ce se repet& pind clnd solulia alcooliea de tinetura de iod nu se mai deco- Joreaca; iodul se scoate apoi din plese adaugind la alcoo! tiosulfat de sodiu solutie 5%, pind ce acestea se albese. Sectiunile deparafinate’ se trateazé 5 minute ca solujla Lugol, se spali cu api distilati, se albesc cu o solutie 5%), tiosulfat de sodiu, dupa ‘eave se spal din nou. Amestecuri fizatoare pe baxi de alcool Amestecul Apathy, Indica topografic Modui de preparare: alcool etilic 50° 100 ml, su- Dlimat 4 g, cloruré de sodiu 0,5 g, Timp de fixare: 12—24 ore dups care se trec la spilare {a aleool de 71 Amestecul Carnoy. Indicafii: fixarea_nucletlor, ngenulul, aciztlor nucleic! si a granulatiflor Nissl, Este recomandat si pentru unele reactii histochimice. Medut de preparare: alcool etilie absolut 8 il, cloroform pa, 3 ml, acid acetic glacial 1 ml; se prepar exiemporaneu cantitatea necesard, folosind muliiplii acestor cifte; se conserva citeva ‘ile dacd este ferit de lumina Durata fieirié: 1 pieselor, sch Observatit fixator universal, 3 ore, tn funetie de marimea bind fixatorul de 2—3 ori dupa fixare piesele se tree, pentru letarea deshidrataril, in 1—2 bai de alcool absolut Amestecul Clarke. Indicafi Julare, studiul cariotipului Modul de preparare: alcool etilic absolut 75 ml; acid acetic glacial 25 ml fixarea culturilor ce Fy Duraia fist pene de 3 mm, 5 or. Observopit.piesele. se. tree. penteu deshidratare direct ta alcool absolut; dizolva Tipidele 91 major faten granulsor de seceley nu favorzeardcolora- fie sean 31 Masson. [Aenertecal AL Eskenasyamestecul_ sabirl-tanol). indicat organe hematopoetice: este 31 decalelfea Modu de prewarare: alcool metilic 100 mal, ack trieloractic 43g, sublinet 3 5 ‘Durata ferris 122 ore, Obrervopit: este un fixator foarte penetrant; per mite colori trcrome urate precio! sf Impregeaet Dentou retcaling (meta Gombe) ‘Amestcut Simin Pitot, lt fhagelt granule de secrelie, inciuzin! de glcogen. "Modul de preparare:alcoot etic abso. 100 mi, acid sullorslicite 2g, aid acetic glacial 5m Thinp de fire mnie de marines pics Gbservafi; amestecul se prepari_extemporan; fixanea. se face Ta intuneric; dp txare plesele Se ee pentru deshideatare direct 1 alcool absolut ‘Amestecel Schaffer. nda: tn general, pent coloraile topogratice si in special pentru tubul di festivs Este un bun fixator pentra polzaharde. Prin Augare de acid acelin proporte de 3¥y devine tm bum fixator pentru nucleo-protelne ‘Modul te preparare” alcool elie i= 2 py formol concentratneutralizat 1p: se consent indent. Durata istry 1-3 ite, In fncie de. marimea pieselr ‘bservafis dup fixare, piesele se tree pentru deshidratare diret in alcookite de St ‘Amestecuri cu dioxan Fixatorii din aceasta categorie sint utilizati ca fixatori topogratici. Find anhidrii si foarte pene- fran{i se pistreazd pentru tehnicile diagnosticulut histopatologic de urgenti. In cursul manipulrii lor se va evita inhalarea vaporilor de dioxan sau con tactul acestuia cu tegumentele, deoarece poate cauza hepsto-nefrite Amestecul Dioxancupric. Modul de preparare: ioxan 60% 100 mi, azotat de cupru 2 g, acid azotic (G=1,41) 3 ml, paranitrofenol eristalizat 5 g; se las {in repaus 48 ore, agitind periodic, apoi se adauga 5 ml eter. Durata fixirit: 4—6 ore pentru piesele subtiri si 24—48 ore pentru plese mal groase de 5 mm. Observatii: piesele se trec apol pentru clarificaré {n dow bai cu dioxan, 1 baie cu amestec de dioxan- parafind in parfi egale gl apoi in parafing. Amestecul dioxanmetilic. Modul de preparare: dioxan 80 ml, alcool metilic 20 ml, paraldehida (eldehida formic& trimerizatty 2 g, acid acetic gla- Durata fixarit: 124 ore. Observatit: piesele se trateaz in continuare ea si Amestecul picrodioxanic. Modul de pr 7 le preparare ‘acid picric solujie apoasi 'saturata § p, acid acetic glacial 1 p, dioxan 4 p. Durata fixdrii: 13 ore, Observatii: piesele se trateazA In continuare, ca 'SPALAREA Scopul spilarli este oprivea procesului de fixare, prin indepirtarea agentului fixator. In functie de Bolubilitatea fixatorulul, spalarea pieselor se face feu apa pentru fixatorii ce contin bieromat de potasiu, facid ctomic, acid osmic si uneori dupa fixari cu fox mol sat ct! alcool de 70—80:; dupa fixarile in for~ mol sau cosmiate sf necromate, In acest din urma caz, spilarea reprezinta de fapt inceputul deshidratarii in vederea includerii, Dupa fixatorii fanhidri. (amestee Carnoy, alcool, absolut, acetond fte.), spalarea nu mai este necesara. piesele flind frecute fie in 1—2 bai de alcool absolut pentru deti nitivarea deshidratarii (Carnoy, Clarke. Sanomiya) fie Intr-o hidrocarburd benzenici (alcool absolut), fie direct in parafina (a-eton8), SSPALAREA CU. APA Se face in general cu apd de robinet, care tre buie si fie cit mai des schimbatd, cel mai bine find dacd curge continua peste plese, eliminindu-se apoi prin tubulatura laterala a recipientulut de spAlare (fig, 3). Sint foarte potrivite pentru spatarea piese- lor recipiente cilindrice de porjelan sau sticld, nu- mite vase Fairchild (fig. 4), care datoritit dopului de pluta plutese, fapt ce favorizeazi o spalare mai tficienté 51 mai rapida a pieselor. Asemenea vase de spilare pot fi cu usurinté confectionate Intr-un fatelier de sticlatie, Tn lipsa acestora recomandam si se utilizeze in acelasi scop cuticare de material plastic, ai céror pereti se perforeard usor cu un cut inrosit la flacdra, Aceste cutii continind piesele fixate se pun fntr-un barean cu gura langd, in care lism s4 eee 3 Sines sek Fie — Von Pale Re 8 = Splten aera oe Siptae cara sp de soine!printrun tub de cauiue, SpAla- rea pieslor se Tac cod sin sculeele de font care a font fixate avind rica eceiea fe sus pendete,cajsorl nu in jumtateasuperioard ‘apelin vas de spare, Pentru a crea curent de toa Tavorabilt spin, gira recipient se acperd Gio Pinte de cimensiunt potiive (hg 8) tn general, sparen in pl cungtoare duread tn mmedie 1224 ere In ince de delta apet gt de fenenatuile pelo Dacd din diferite motive nu ee poate asigure curgerea continud a apei de robinet, apa din boreanul de spalare va fi schimbata clt mai des (de cca 15— 20 ori in 24 ore). Si In acest caz se va avea grija ca piesele sf fie suspendate In jumitatea superioard a Yasui de spilare. La fel se procedeazi sl cind se impune spilarea cu apa distilata SSPALAREA CU ALCOOL So utlizeaz’ tn acest scop aleoolul etilic de 70— 80° fn trei bli de 2, 4, B ore fiecare, in functie de numirul si marimea piesclor. Prelungirea excesivi ‘a menfinerii pieselor in alcoolul de 70° duce la In- trirea exeesivi a acestora, De aceea, in lucrarile ‘eurente dupa fixiei cu formol este suficient dack Gupa o spalare de 3—6 ore cu alcool de 70° se ‘tree la deshidratarea cu alcool de 96°. Dup& fixa- ‘ori alcoolict se va face o spilare cu un alcool cu concentratie superioara celui din fixator. ‘Pentru eliminarea acidulul picric sf a sublimatulut din piese sau sec{iuni vezi pag. 190. Precizim tnsi ‘c& acest Iucru se poate face mal complet pe secjfuni, Inainte de colorare, eliminarea avestor fixatori din piesele nesectionate rezervindu-se doar pentrt cazl colorat‘lor in masi sau pentrt piesele care se mon- Teard in foto! (membrane subtiri, transparente). Atunei clnd au avem posibilitatea s& Incepem ime- diat dupa spalare deshidratarea pieselor, acestea pot fi plstrate in astoptare® In formol 10%/ sa mai bine In ameitecul lui Baker (pag. 17), care con- servi bine si linidele, Conservarea in’ alcool 70° nu ‘este reomandabi'a ciel Intareste plesele. Dacd des- hidralarea s-a facut dar nu pu'em incepe includerea 4n parafin, putem conserva pissele foarte bine in Denzoat de meti’ sau fa alcool butilic. De aceste procedee nu trebute Ins abuzat ci, prelucrarea pie- selor trebuie in asa fel programatd, Incit spalarea Jor s& poatd fi urmata imediat de deshidratare sf includere, blocul de parafina sau celoiding filnd me— diul In care piesele se pastreazi cel mai bine DECALCIFICAREA SI PRELUCRAREA TESUTURILOR DURE Objinerea unor seefiuni fine din fesuturi calei— ficate (os, dinte etc.) Impune o prealabila decalcifi- care a pieselor, in cursul cérela sdrurile de calla insolubile sint extrase, fie transformindu-le In com pusi solubili cu ajutorul unor acizi minerali sau o: Kanici, fie cu ajutorul agentilor chelaiori, ea rasini schimbitoare de ioni sau prin electraliz’, Decalci- ficarea se poate efectua concomitent cu fixarea sau dupa aceasta, Dintre fixatorii ctr actiune decalcifianté amintim: amestecul Boutin, Susa-Heidenhain, Romeis $1 Eske~ nasy. Acestia se recomanda numai pentra decaleifie rea pieselor mici (1—3 mm). In cezul pleselor mari, decalcifierea trebuie continuata In agenti decaleiti— ccatorl speciali Fixarea pleselor ce urmeaz a fi decalcificate este bine sa se faci in amestecuri continind formol, ect acesta previne wmflarea exageraté a fibrelor ‘cola— gene. Pentru cerceldri histochimice, fixatorul tre~ Duie s& fie adecvat tehnicilor ce urmeaza a fi efee ‘uate, Spalarea pieselor fixate se va face conform re- comandatiilor facute in capitolul precedent. Din apa sau aleoolul de spilare, plesele se tree la decalcifi- cate, respectind urmatoarele india de. ordin ge 6 anttalea de 1ichld deel fiant va fi iatotdenina ‘are, Se 100-200 ori volumut pene higul decautiant. re- cu atit nai lungd, ca cit lesele endate in lichig. decaltfinn Ga autora) una ‘re. alon fig. Oj, “curate. decaliiepi poste ft mult redush dach-a0 Fite intran vd moderet, rea: Tat ca ajutoral net tompe Decline“ Verificaren dec nest eS poate fave prin. urmatoarle procetee palpare sau infopare un ac (opers Poste cat fa artetacte): —deealeiticarea se consider tnchelath dacd pu- tem sectiona ca usurin{a un mic fraginent din ples, a ajutoral une’ lame de as procedeul chimic: se vars lichidul decalcfiant zelintha ultimit 3 mol intro eprubeta fn care mai faugim metil oran] ca indicator si amoniae, Pic tara cu, picatiray pln la newralizare, adi! in msmentl ind clare nis ie at ben, se alas apoi 2m oxalat de amontu; apaiia in decars de o ord a nal precipitet de oxalat de Qala ne arata -decaliicre ni este complet mo Tate om — in cazul pieselor voluminoase, decalcificarea se siai poate controla cu ajutorul razelor X (radiogratie). Oat decalcificarea terminat’, piesele se tree timp de 24 ore la spilare. Spilarea cu api curgi- toare va fi obligator precedats de tratarea pleselor timp de 24 ore cu o solutie apoash 5% de suflat de sodiu sau litiu, cu scopul de a preven! umflarea fibrelor colagene. Acest tratament nu este necesar atunci cid Gecalciffcaiorui utiliaat permite spalarea ct alcool Prelucrarea fn continuare a pieselor se poate face tn mai multe feluri = sectionare Ia microtomul cu congelare; includerea in celoidina di rezultatele cele mai bbune 3i este de nefnlocuit in cazul pieselor mari; — includerea fn parafind cauzeaai In general {n- tivirea pieselor foarte bogate in colagen, inconve- nient ce poate ff atenuat folosind ca media de elari= ficare alcoolul butilie, amilie sau esenfa de cedru, Piesele fragile (urechea interna, cornetele nazale etc.) pot fi corespunzitor prolucraie daci decal rea este precedat de includerea lor in celoiding, mediu de includere ce nu impiedicd pitrunderea de calcificatorului. Decalcificarea 3i spllarea odatt ter— minate, se poate trece la sectionare, fie la microto mul pentru celoiding, fie atuncl cind dorim sectiuni mai subfirl, Ia microtomul pentra parafing. In acest gin urd caz, includerea fm celoidin va fi com- pleiaté, dupa decalcifiere, de o includere tn para- find (includeve mixta). (pag. 78). Prezentim in continuare modul de Iucra cu prin- cipalii agenti decaleificatori. Acidul azotic fumans (d—~1,40) se utilizeazi in solufie apoasi de 5—7,5%¢. Unii_autori recomand’ sk se adauze in proportio de 5—10%/, 0 solutie a See eee ee eee ee eee eee radars ce sf aren Niemi fe Bs proportie de 10%/. Spalarea se face cu api curgé~ date 9,10). Sin acest caz se recomand oduga- Beeline oe ince ee ‘mai mic decit 10% din volumul lichidului de decal- cificare, Controlul decaleificirii nu se poate face prin procedeul chimic. Odat& decalcificarea terminatd, ising poate fi recuperaté prin spilare de doua ori cu solutie CI n/10 gi apol de trei ori cu apa dis- tila. ce $ele Miele Procedeul electrolitie utilizeaz’ un electrolit for- mat din solutie 8Y% acid clorhidric gi formol solutie ide in par(i egaie, un electrod negativ de cirbune, uunul pozitiv din sirma de plating, la care se ata: sear’ piesa osoasi, far ca sursi de curent, un acu mulator de 6—8 ‘sau 10 volfi, Decalcificarea este foarte rapid, piese groase de 5 mm decalcifie du-se in 6—8 ore. Se considera c& acest Iueru se datoreari si ridicdrii temperaturii electrolitului la 40—45°C, Decalciticarea trebuie fécutd tn mod special atun d plesele urmeaza si fie studiate prin tehnisi hhistochimice. Astfel, pentru conservarea parfiala. a unr activitati enzimatice se recomanda urmatoarele tehnicl: a) Fizarea in aleool etilic sau acetond la rece (04°C) timp de 24 ore, urmata de decalcificare in amestecul Lorch (1964): acid eltsie eristalizat 147 4; solutie CINa0.2N 700 ml; solutie CIE 0,1 N 300. ml: solufie 1% sulfat de zine 2 ml; eloroform. 0,1. ml Decalcificarea dureazi 310 zile, iar spilarea se face 24 ore cu apa curenta >) In tehnica propust de Greep (1948) fixarea se face ca mai sus, iar decalcificarea timp de 210 ile In acid formic 2% si clirat de sodiu 20% in iti egale, urmatd de spilare cu apa curenta timp le 24 ore, ©) Freiman (1954) recomanda aceeasi’ fixare, dar decalcificarea se face in: EDTA 5 g, api dis. sia 100 et, solute CINa N gap. pM 6-55 Siren ve face co anh su alco! laren se Tecengierea activa fostatazel acid, sett caltfcatoare va avea PHL 4, pentru, bet salute add pil 9, lar_pentrafonftaza alcaling giueuron es Rclivitaten oxicazelor, dehidrogenazelor BH recite! este dlstrush complet In decursal Socattteai cares fostatazet alcline. iebuie, reactive annals gae a spare, prin mentinrealc- upd decals Gree iateo bate acalind for; selor timp de cal soi Igy aiicing, 75, ma apd Bat ai Yom, updo spflare de 12 ore Pi alsa 10 crxiona ia mferotomul ex congelare, 18 sel nea se pot include in parafind foto se Botan cistrugi tet partial (mal ales achtit Pucca decalcified Penira onservaree ABN) EE Serger sl Hy den (95) recomanda tor, Ham) oe mac in amestacul Carnoy.§: decal~ Baars iui soluye 005 M acetat de lantan tn car ovr Colorablitten auction sufers sk acid acetic Zaletcdst prea Tung, acest efect find 2 aaa ere anul ulizdrit_acdubus ‘ecloracetie imal redus, Vguicogentl cate tntowdeauna bidroliat Fexinas In curs decelificiss Sera ceesuturilor dure ((esut_coasunctiv aT Rut ones etc), Dupsfixare (decaltt- sound, levse spats ql sia trate

    You might also like