ICS 93.080.20 SR EN 1340 STANDARD ROMAN Ince de casiicare H 31 Elemente de borduri de beton Conditii $i metode de incercari Concrete kerb units. Requirements and test methods Bordures de trottoir en béton. Prescriptions et méthodes d'essai APROBARE Aprobat de Directorul General al ASRO la 9 noiembrie 2004 Standardul european EN 1340:2003 are statutul unui standard roman Inlocuieste STAS 1139-87 CORESPONDENTA | Acest standard este identic cu standardul european EN 1340:2003 This standard is identical with the European Standard EN 1340:2003 La presente norme est identique a la Norme europeénne EN 1340:2003 "ASOGIATIA DE STANDARDIZARE DIN ROMANIA (ASRO) Adresa postala: str. Mendeleev 21-25, 010362, Bucuresti Directia generala: Tel. +40 21 211 32 96, Fax +40 21 210 08 33 Dirotia Standarcizare-Tel. +40 21 310 43 08, +40 21 310-43 OSsau +40-21 312 47 44/Fax 440.21 31558 70 Directia Publcati - Serv. VanzériADonamente: Tel. +40 21 21277 25, +40 21 212 79 20, +40 21 312 94 88, +40 21 312 94 89, Fax +40 21 210 25 14, +40 21 212 76 20 @ASRO —_Reprodiceres sau utizarea intgrlé sau parjalé @ pezentl standard In orice publica spn orce frocodes (lotic, mecari,locopere, mcrofimare ois) esi need ash ri xa acd aca al SRO Ref: SR EN 1340:2004 Edita 1Preambul national Acest standard reprezint& traducerea versiunil engleze a standardului european EN 1340:2003. Acest standard inlocuieste STAS 1139-87 Borduri de beton, Corespondenja dintre standardele europene la care se face referire si standardele romane este urmatoarea’ EN 10083-2:1991 IDT — SREN 10083-3:1998 Oteluri pentru calire si revenire. Partea 3: Condit tehnice de livrare pentru otelurile cu bor EN 13369:2001 IDT — SREN 13369:2002 Reguli comune pentru produsele prefabricate de beton EN ISO 4288:1997 IDT — EN ISO 4288:2002 Specificatii geometrice pentru produse (GPS). Starea suprafefel. Metoda profilulul. Regul si proceduri pentru evaluarea starii suprafefei EN ISO 6506-1:1999 IDT — SREN ISO 6506-1:2002 Materiale metalice. Incercarea de duritate Brinell, Partea 1: Metoda de incercare EN ISO 6506-2:1999 IDT — SREN ISO 6506-2:2002 Materiale metalice. Incercarea de duritate Brinell. Partea 2: Verificarea gi etalonarea aparatelor de Incercare EN ISO 6506-3:1999 IDT — SR EN ISO 6506-3:2002 Materiale metalice. incercarea de duritate Brinell. Partea 3: Etalonarea mostrelor etalon Iso 48:1944 IDT — SRISO 48:1996 Cauciue vuleanizat sau termoplastic. Determinarea duriti (duritate cuprinsa intre 10 IRHD si 100 IRHD) ISO 4662:1986 IDT — SR ISO 4862:2001 Cauciuc. Determinarea rezilientei de ricogare a vulcanizatelor ISO 7619:1977 IDT — SRISO7619:2001 Cauciuc. Determinarea duritatii de identare folosind dispozitive Portabile ISO 7873:1993 IDT — SR ISO 7873:2000 Fise de control pentru media aritmetic& cu limite de avertizare ISO 7966:1993 IDT — SRISO7966:1999 Fise de control pentru acceptare ISO 8486-1:1990 IDT — SRISO 8466-1:1999 Calitatea apei. Etalonarea si evaluarea metodelor de analiza si estimarea caracteristicilor de performanta. Partea 1: Evaluarea statistic @ functiel liniare de etalonare Pentru aplicarea acestui standard se utlizeaza standardele europene gi internajionale la care se face referin{d (respectiv standardele romane Identice cu acestea). Simbolurile gradelor de echivalenta (IDT — identic, MOD - modificat), conform SR 1000-8 Standardele europene {i internationale citate ca referint& si care nu au fost adoptate ca standarde roméne pot fi consultate sau comandate la Asociafia de Standardizare din Romania.STANDARD EUROPEAN EN 1340 EUROPEAN STANDARD NORME EUROPEENNE EUROPAISCHE NORM Aprilie 2004 ICS 93,080.20 Versiunea romana Elemente de borduri de beton. Conditii gi metode de incercare Concrete kerb units, Bordures de trottoir en béton. Bordsteine aus Beton. requirements and test methods Prescriptions et méthodes ‘Anforderungen und dessai Priifverfahren Acest standard reprezinté versiunea romana a standardulul european EN 1340:2003. Standardul a fost tradus de ASRO, are acelasi statut ca si versiunile oficiale si a fost publicat cu permisiunea CEN. ‘Acest standard european a fost aprobat de CEN la 16 octombrie 2003. Membrii CEN sunt obligati sa respecte Regulamentul Intern CEN/CENELEC care stipuleaza condiile ‘in care prezentului standard european i se atribuie statutul de standard najional, féré nici o modificare. Listele actualizate si referintele bibliografice referitoare la aceste standarde nationale pot fi obtinute pe baz de cerere catre Secretariatul Central sau orice membru CEN. Prezentul standard european exist in trei versiuni oficiale (engleza, francez, germana). O versiune jn oricare altd limba, realizata prin traducerea sub responsabiltatea unui membru CEN, in limba sa nafionala i notificata Secretariatului Central, are acelasi statut ca si versiunile oficiale. Membrii CEN sunt organismele nationale de standardizare din: Austria, Belgia, Danemarca, Elvetia, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Italia, Irlanda, Islanda, Luxemburg, Malta, Marea ‘Britanie, Norvegia, Olanda, Portugalia, Republica Ceha, Slovacia, Spania, Suedia si Ungarra CEN COMITETUL EUROPEAN DE STANDARDIZARE European Committee for Standardization Comité Européen de Normalisation Europaisches Komitee fir Normung Secretariat Central: rue de Stassart 36, B-1050 Brussels ‘Toate drepturile de exploatare sub orice forma gi memibrilor najionali CEN orice mod sunt rezervate Ref. EN 1340:2003 ROSR EN 1340:2004 Cuprins Preambul 1 Domeniu de aplicare 2 Referinje normative, 3 Termeni gi defini 4 Condit pentru materiale. 4A CeneTalilfnonnenne 42 Azbest. 5 Condi pentru produse 5.1 Generalititi.. 52 Forma si dimensiuni. 524 General 5.22 Dimensiuni de fabricatie 52.3 Geometria elementulu 53 Caracteristcifizice si mecanice . 5.3.1 Generali. 5.3.2 _ Rezistentai la actiunea factorior climatice .. 5.33 Rezistenté la incovoiere 5.34 Rezistenta la uzurd 5.3.5 Rezistenta la alunecare / derapare. 5.36 Performanté la foc... 5.3.7 Conductivitate termica 54 Aspect vizual.. 5.4.1 Infafigare 542 Texturd 543 Culoare, 6 —_Griterii de evaluare a conformitai 6.1 General . 6.1.1. Demonstrarea conformitai 6.1.2 Evaluarea conformitai 6.2 Incercare de tip a produsului 6.2.1 Incercare initial de tip. 6.2.2. Incercare de tip ullerioard 6.2.3 Esantionare, incercare si criterii de conformitate.... 63 Controlul productiei in fabrca 631 Generali. 632 Echipament vn 6.3.3 Materi prime si alte materiale inijiale. 6.3.4 Procese de fabricare. 6.3.5 _incercarea produsului on 6.3.6 Marcarea, depozitarea si livrarea produsulu... 6.3.7 Produse neconforme. 6.3.8. Criterii de conformitate a produsulti... 7 Marcare 2 8 —_ Raport de tncercare ... . 22 ‘Anexa A (informativa) Scheme de inspect... : seers sue 28 A1 _Inspectia echipamentului 23 A2 _Inspectia materialelor. 24 A3__Inspectia procesului de producte. 25 ‘A4 _ Inspectia produsult... 25SR EN 1340:2004 AS Reguli de intrerupere. 26 ‘Anexa B (normativa) Procedura pentru incercarea de acceptare a livréi la expedite. ar B41 Generalitat OT 8.2 — Procedura de esantionare, 27 B3 — Criterii de conformitate. 2B ‘Anexa C (normativa) Masurarea dimensiunilor unui singur element. 28 C1 Pregéttire 29 2 Dimensiuni de gabarit. 29 C3 Inclinare la ungh... C4 Sant, C5 Liniaritate si curbura 30 C6 — Grosimea stratului de finisare. 30 C7 Raport de incercare. 30 ‘Anexa D (normativa) Determinarea rezistenfei la Inghet /dezghet cu saruri de dezghet 31 Dl Principiu 34 D2 Epruveta 34 D3 Materiale. 34 D4 — Aparatura. 31 D.5 _Pregittea epruvetelor de incercat.. 32 D.6 Mod de lucru... a 33 D.7 —Calculul rezultatelor incercari. 35 D.8 —_Raport de incercare... ‘Anexa E (normativa) Determinarea absorbtiei totale de apa. E14 Principiu... E2 — Epruveta £3 Materiale E4 — Aparatura..... E.5 _Progaiirea epruvotelor de incercat 36 6 Mod de lucru . 36 E7 — Calculul rezuttatelor incercari. 37 E.8 — Raport de incercare. 37 ‘Anoxa F (normativa) Mésurarea rezistentei a incovoiere. 38 FA Aparaturd, 38 F2 Pregétire 39 F.3 Mod de lucry... nse - nnn 3D F.4 — Calculul rezultatelor incercari 39 F.5 — Raport de incercare. 39 ‘Anexa G (normativa) Mésurarea rezistonfol la uzuré 40 G1 Principiul inceredril la uzuré cu un disc lat 40 G2 Material abraZiV..mnnnnnnnnnnsinnnns nnn 40 G3 Aparatura. 40 G4 Etalonare 44 G5 Pregiitiea epruvetei . : 44 G6 — Mod de lucrs 45 G7 Masurarea amprentel 45 G8 Calculul rezultatelor incercari ssntnnnsinnnnnnsinnnnnnnnnn ~ 46 G9 Raport de incercare. 46 ‘Anexa H (normativa) Masurarea uzuri conform incercéiii BEAME ........snsnnn a7 Ht Principiul inceresri la uzura cu discul lat 47 H2 Material abraziv. 47 HS Aparatura. snes sosnnnnnnnnninnnsnnnnnnne AT H4 — Pregattrea epruvetelor 48 H.5 Mod de tucru 49 H.6 —Calculul rezultatelor incerca eens ssnnnnnnnnnnnnnes 49 7 Raport de tncercare 49SR EN 1340:2004 ‘Anexa | (normativa) Metoda pentru determinarea valorii rezistenfei la alunecare a materialului epolizat (USRV).. 14 Principiut 12 Aparatura. 13 Etalonare 14 Esantionare. 15 Mod de lucra son 16 Calculul rezuitatelor incercari 17 Raport de incercare. ‘Anexa J (normativa) Verificarea aspectului vizual.. JA Pregatire J.2 Mod de lucru: ‘Anexa K (informativa) Exemplu de aplicare a metodei pentru verificarea conformitati rezistentei la Indoire prin masurari (6.3.8.3.B). K1 Generalitati. : : K2 Formula de bazé. K3 — Factori de acceptare..... K4 — Abatere standard s. K5 — Aplicarea regulilor de intrerupere. Ke — Rezuttate, ‘Anexa ZA (informativa) Articole ale acestui standard european referitoare la prevederile Directivei U E Produse pentru Constructi (89/106/EEC) .. ZA1_ Domeniu de aplicare $i articole relevante ZA2 — Atestarea conformitati ZA3° Marcare CE si ambalareSR EN 1340:2004 Preambul ‘Acest document (EN 1340:2003) a fost pregaiit de catre Comitetul Tehnic CEN /TC 178 ,Elemente de avai si borduri’, al cérui secretariat este asigurat de BSI. ‘Acest standard european trebuie sé primeasca statutul de standard national. fie prin publicarea unui text identic fie prin confirmare, cel tarziu pana in octombrie 2003 si standardele nationale confictuale trebuie retrase pana cel tarziu in ianuarie 2004, ‘Acest document a fost pregaiit sub Mandatul M/119 si M/122 acordat CEN de Comisia Europeana si do catre Asociatia European a Comerfului Liber si susfine cerinjele esenfale ale Directivelor Europene. Pentru relalia cu Directiva Produse pentru Construcfiia se vedea anexa ZA, care face parte integrant din acest document. Nu exista standard european inlocuit, Anexele B, C, D, E, F, G, H, si J sunt normative, anexele A, K si ZA sunt informative, Tn conformitate cu Regulamentul Intern CEN / CENELEC, organismele nationale de standardizare din Urméitoarele fari sunt obligate sd aplice acest standard european: Austria, Belgia, Danemarca, Elvotia, Finlanda, Franfa, Germania, Grecia, Italia, Irlanda, Islanda, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Portugalia, Republica Ceha, Slovacia, Spania, Suedia si Ungaria,SR EN 1340:2004 1 Domeniu de aplicare ‘Acest standard european specific’ materialele, caracteristicile, conditile si metode de incercare pentru elementele de bordura de beton prefabricat nearmat, canale si alte accesorii complementare, care sunt destinate pentru zonele de circulatie exterioara pavate $i pentru invelitori de acoperis. Elementele sunt utilizate pentru Indeplinirea a una sau mai multe din urmatoarele: Separarea, delimitarea fizicd sau vizuald, drenarea la marginea zonelor pavate sau alte suprafete acoperite. In situatia une! utlizarifrecvente a pneurior cu cule sunt necesare uneor concii suplimentar. Acest standard prevede modul de marcare a produsulul si de evaluare a conformitstii produsului cu standardul european Cu exceptia tolerantelor, acest standard nu include cerinfe pentru sectiuni transversale, forme si dimensiuni ‘Acest standard nu trateazé aspectul vizual sau tactil al bordurilor. 2. Referine normative ‘Acest standard european cuprinde, prin referinje datate sau nedatate, prevederi din alte publica ‘Aceste referinle normative sunt citate in locurile corespunzatoare, ‘in text, iar publicatile sunt enumerate mai jos. Pentru referintele datate, modificarile sau revizuirile aduse ulterior publicatilor respective, se aplica prezentului standard european numai daca acestea sunt introduse prin modificare sau revizuire. Pentru referintele nedatate se aplica ultima editje a publica! la care se face referire (inclusiv amendamentele) EN 10083-2, Quenched and tempered steels - Part 2: Technical delivery conditions for unalloyed quality steels EN 13369, Common rules for precast concrete products. EN ISO 4288, Geometric product specification (GPS) - Surface texture — Profile method: Rules and procedures for the assessment of surface texture (ISO 4288:1996). EN ISO 6506-1, Metallic materials —Brinell hardness test - Part 1: Test method. EN ISO 6506-2, Metallic materials —Brinell hardness test — Part 2: Verification and calibration of testing machines EN ISO 6506-3, Metallic materials —Brinell hardness test- Part 3: Calibration of reference blocks. ISO 48, Rubber, vulcanised or thermoplastic - Determination of hardness (hardness between 10 IRHD and 100 IRHD). 1S0 4662, Rubber — Determination of rebound resilience of vulcanizates. ISO 7619, Rubber — Determination of indentation hardness by means of pocket hardness meters. 1SO 7873, Control charts for arithmetic average with warning limits. ISO 7966, Acceptance control charts. ISO 8486-1:1996, Bond abrasives - Determination and designation of grainsize distribution — Macrogrits FA to F220.SR EN 1340:2004 3. Termeni si definitii Pentru necesitatile acestui standard european, se aplicd urmatoril termeni gi defini. 3.4 element de bordura de beton element prefabricat de beton, destinat separarii suprafetelor care au acelasi nivel sau niveluri diferite, pontru a asigura: ~ 0 delimitare fizicd sau vizualé sau o limitare; - canale de drenare, singure sau In combinatje cu alte borduri; = separare intre suprafefele supuse la tipuri diferite de circulate. 3.2 accesorii complementare element, uneori parte dintt-o borduré, canal etc. care este utilizat ca piesa de tranzitie pentru schimbarea direcfiei, formei sau inaifimii sau 0 mica piesa de completare a unui aliniament 33 lungime totala lungimea unui element de bordura, excluzand orice forma de Imbinare sau de distantare 34 inaltime distanta dintre fata inferioard si superioar a borduri 35 fata inferioara suprafala de jos aflata dupa montare in contact cu solul 3.6 fata expusd suprafata prevazuté de producator pentru a fi vizibiléi dupa montare si in timpul utilizéri 37 strat de finisare strat de beton aplicat pe fata sau pe o parte a fofei, alcatuit din materiale sisau cu caracteristici diferite fafd de cele ale corpului principal sau a substratului NOTA — A 56 distinge de barboting, care este un strat fin de pasta sau mortar de ciment aplicat pe suprafata borduri 3.8 inclinare la unghi Uunghiul realizat de fata lateral gi planul vertical pe toata indltimea borduri, aga cum este ardtat in figura 1 39 tesitura muchie Tnclinata, aga cum este aratat in figura 1 3.10 muchie parte a bordurii unde se intainesc dou’ fele. Poate fi inclinatd la unghi, rotunitd, tesité sau arcuitéSR EN 1340:2004 Legenda 4 Tesitura 2 Inaltime «@ Inclinare fa unghi Figura 1 - Exemplu de tesitura gi coama 3.1 dimensiune de fabricare dimensiunea bordurii specificats pentru fabricarea sa, fat& de care dimensiunea reala ar trebui s& fie conforma cu tolerantele admise specificate 3.12 prelucrare secundara tratament asupra intregului element, sau a oricdrei suprafele, realizat conform ciclului de fabricatie, ‘nainte sau dupa intérirea intregii borduri sau a oricdirei dintre suprafetele sale 3.13 dimensiune reala dimensiunea unei borduri determinata prin masurare 3.14 partea canelata a fet partea fetei unei borduri de beton care are un profil retras 3.45 rezistenta la derapare caractoristicd a unel fofe de circulate a bordurii de beton supusé circulalici de a mentine aderenta pneurlor unui vehicul 3.16 rezistenta la alunecare caracteristic’ a unei fete a bordurii de beton supusd circulaliei de a mentine aderenta piciorului unui pieton 3.17 aliniament de referinta aliniament de borduri sau canal fat& de care se dispune elementul de bordura 3.18 fata supusa traficulul fata bordurii stabilité de producator pentru a fi deasupra suprafefei drumului gi care asigura limitarea traficuluSR EN 1340:2004 3.19 barbotina mortar fin de ciment sau pasta aplicat pe suprafata elementulul 4 Conditii pentru materiale 4.4 Generalitati La fabricarea elementelor de borduri din beton trebuie utlizate numai materialele a céror aptitudine de Uitiizare a fost stabilité in termeni de caracteristici si de performante. Conditile necesare pentru materiale utiizate trebule indicate in documentaia de control al productiel a producatorulul ‘Atunci c&nd conformitate caracteristicilor si performantelor materialelor cu specificatile relevante a fost demonstrat, nu mai sunt necesare alte incercéi schema de referint pentru inspectia calitafii materialelor este indicat in anexa A. 4.2 Azbest ‘Azbestul sau materialele care contin azbest nu trebuie utlizate. 5 Conditii pentru produse 5.1 Generalitati Conditile de performanta ale elementelor de bordura de beton sunt definite prin clase care sunt asociate cu notarile de marca Bordurile pot fi fabricate dintr-un singur tip de beton sau din betoane diferite pentru fafa si corpul borduri, ‘Atunci c&nd bordurile sunt fabricate cu un strat de finisare, acesta trebuie msurat conform cu anexa C $i S& prezinte 0 grosime minima de 4 mm peste suprafala ceruté de producator pentru a fi ‘indreptata, Particulele izolate de agregale care patrund in stratul de finisare trebuie ignorate. Stratul de finisare face parte integranta din bordura © muchie Inclinaté la unghi mai mare de 2 mm trebuie descrisé ca o tesiturd. Aceste dimensiuni trebuie declarate de catre producator. Bordurile pot fi fabricate cu profile functionale si/sau decorative, care nu se includ in dimensiunile de fabricalie ale borduri Suprafafa bordurilor poate fi texturata, prelucraté secundar sau trataté chimic; aceste finiséri sau tratamente trebuie descrise si declarate de producator. 5.2. Forma si dimensiuni 5.2.4 Generalitati Toate referinfele la dimensiuni din acest articol sunt dimensiuni de fabricatie. Criterile de conformitate corespunzéitoare fiecarei conditii luata separat sunt prezentate in 6.3.8.1. Dimensiunile gi abaterile trebuie masurate conform anexoi C. Ate standarde nationale pot specifica secfiunile transversale gi lungimile borduri NOTA - Marimea spatiuluialocat borduri trebuie sé cuprinda spatiul pentru imbinari gi abaterleSR EN 1340:2004 5.2.2 Dimensiuni de fabricafie Dimensiunile de fabricate trebule deciarate de producator. NOTA - Lungimea recomandata a borduri drepte care cuprinde imbinare este de 1 000 mm. 5.2.3 Geometria olementului 5.2.3.1 Tratamentul extremitatilor Bordurile pot fi fabricate cu extremitali plane sau cu forme ce faciliteaza Imbinarea sau stratificarea. Aceste caracteristic trebuie declarate de producator. Figure 2, 3 si 4 araté astfel de exemple. ix zy Legenda Y¥sX—3mm siZ,sZ,-3mm X minim .2 4/5 b $l = 20 mm X maxim -< 1/3 b sis 70. mm Z,maxim : Y/2 Toleranja lui X gia lui Z_—1, + 2mm Toleranta lui Y gia lui Z)—2, + 4mm L Lungimea B Latimea Figura 2 — Exemplu de infatisare de imbinare; condifii pentru dimensiuni si abaterile admise 10SR EN 1340:2004 Legenda L Lungimea Figura 3 — Exemplu de dimensionare a santului gi a inclinarii la unghi "SR EN 1340:2004 Legenda Hi Tnaltimea elementului de bordura de trotuar /h Tnaltimea inclinari sau decupai W Latime L_Lungime Figura 2 - Exemplu de intrerupere sau decupare in afard a extremitat 5.2.3.2 Borduri curbate Descriorea trebule s& indice daca bordurile curbate sunt convexe sau concave. Descrierea trebuie sa se refere la linia de referinj3. Raza bordurii si lungimea totald trebuie masurate de-a lungul liniei sale de referinta. Razele preferate ale bordurii sunt: 0,5; 1; 2; 3; 4; 5; 6; 8; 10 si 15 m. Lungimea recomandata este 780 mm. Standardele nationale pot specifica alte raze si lungimi. 12SR EN 1340:2004 a) ») Legenda 1 Bordura 4 Raza 2 Linie de caroiaj 5 Canal 3 Lungime Figura 5 — Exemple de borduri curbate, a) concave gi b) convexe 5.2.3.3 Abateri admi: Tolerantele privind dimensiunile de fabricafie dectarate de producdtor sunt indicate mal jos: Lungime: + 1 % pana la cel mai apropiat milimetru, cu un minimum de 4 mm gi nu mai mare de 40mm. ‘Ate dimensiuni, cu exceptia razei pentru fete vazute: + 3 % pnd la cel mai apropiat milimetru cu un minimum de 3 mm si nu mai mare de 5 mm. pentru alte parti £5 % pnd la cel mai apropiat milimetru cu un minimum de 3 mm gi nu mai mare de 10 mm. Diferenfa dintre oricare dou masurari ale aceleiagi dimensiuni a unei singure borduri trebuie s fie s5mm, Pentru felele vazute ca fiind plate si muchii descrise ca rectilinii, abaterile admisibile ale planitati si liniaritati muchiilor sunt indicate in tabelul 1 Tabelul 1 —Abateri admisibile ale planitafii gi ale liniaritatii muchiilor = Tungimea etalonului ‘Abaterile ie 300) 400 500 800 13SR EN 1340:2004 mecanice Bordurile trebuie s& Indeplineasca urmatoarele conditil la momentul in care producAtorul le-a declarat apte de a fiutiizate. ‘Atunci cénd, datorité geometriei lor, accesoriile complementare ale bordurilor nu pot fi incercate conform cu acest standard, acestea se considera conforme cu acest standard, cu conditia ca betonul 84 ab cel putin aceeasi calitate cu a bordurilor conforme cu acest standard. 5.3.2. Rezistenfé la acfiunea factorilor climatici 5.3.2.1 Metode de incercare Rezistenta la actiunea factorior climatici este determinata prin incercari conforme cu anexa D pentru rezistenta la Inghet - dezghet sau cu anexa E pentru absorblia de apa si crterile de conformitate de 6.3.8.2 5.3.2.2 Performanfe si clase Bordurile trebuie sa fie conforme cu condifile din tabelul 2.1 sau 2.2, Recomandarile in raport cu clasa (clasele) de rezistenta la actiunea factorilor climatic! necesare pentru a asigura durabilitatea produsulul pentru o {ar8, pentru ultlzarile pentru care este pus pe pial’, pot fi stabilite la nivel national Tabelul 2.1 - Absorbtie de apa ‘Absorbfie de apa % din masa Nici performanta masuraté ‘in medic <6 Cand existé condifii specifice, cum este contactul frecvent al suprafelei cu sarurile de dezghetare in conditii de inghet, condifile definite Tn tabelul 2.2 pot fi salisfacatoare, Tabelul 2.2 — Rezistenta la inghet — dezghet cu saruri de dezghetare Clash Marcare Plerderoa de masa dupa Incercarea de ‘inghet - dezghet kim? a D <1.0 Nici o valoare individual > 1,5 5.3.3 Rezistenfa la incovoiere Rezistenta la incovoiere caracteristica trebule delerminata prin tncercare conform cu anexa F si cu criterile de conformitate indicate la 6.3.8.3. 5.3.3.2 Performanfa gi clase Rezistenta la incovoiere caracteristica nu trebuie sa fie mai micd decat valoarea corespunzatoare clase’ indicate in tabelul 3 Nici unul din rezultatele individuale nu trebuie sa fie mai mic decat rezistenfa la incovoiere minima corespunzatoare indicaté in tabelul 3. Cand bordurile, datorits geometriel lor, nu pot fi incercate conform cu acest standard, ele trebuie sa fie considerate a fi in aceeasi clas cu bordurile incercate, cu conditia ca ele s& aibsi cel putin aceeasi rezistenta cu a betonulul 14SR EN 1340:2004 Tabelul 3 - Clasele de rezistenta la incovoiere Clasi_] Marcare | Rezistenfala Incovolere caracteristica | _Rezistenfi la Incovolere minima MPa MPa i s 35 28 2 T 5,0, 4.0 3 u 6.0 48 Recomandari pentru aplicare se pot prevede la nivel national. 5.3.3.3 Durabi tea rezistent ‘in conditi de expunere normala in utiizare, bordurile din beton prefabricat vor continua sa furnizeze rezistente satisfécatoare pe durata lor de viafd, cu condita ca ele s& fie conforme cu 5.3.3.2 si sd fie supuse Unei intretineri normale. 5.34 Rezistenfa la uzurd 5.3.4.1 Metoda de incercare Rezistenta la uzurd este determinatd prin incercarea de uzura cu discul lat (a se vedea anexa G) sau ca alternativa prin incercarea cu magina Béhme (a se vedea anexa H). Incercarea de uzurd cu discul lat este Incercarea de referints 5.3.4.2 Performanta Conditile pentru rezistenta la abraziune sunt indicate in tabelul 4 Nici un rezultat individual nu trebule sé fie mai mare decat valoarea indicat. Tabelul 4 Clasele rezistenfei la uzurd Clash Marcare Condi Masurate conform cu metoda de | Masurale alleraliv conform cu melada Tncercare descrisa in de Incercare descrisa in anexa H anexa G 7 F Nilo performants masurats Nici o performanja masurata 3 H 23mm '$ 20 000 mm'#5 000 mm? 4 1 20mm '$ 18.000 mm’¥5 000 mm? 5.3.5 Rezistenf la alunecare / derapare 5.3.5.1 Conditii Bordurile din beton trebuie s& alba rezistenta satisfacatoare la alunecare / derapare cu condiia ca ‘Intreaga suprafa{d superioara s8 nu fi fost mrunfité sau polizat pentru a produce o suprafata foarte neteda. 5.3.5.2 Metoda de Incercare Daca in caz exceptional este ceruta valoarea rezistentei la alunecare / derapare, metoda de incercare desorisa in anexa | trebuie utlizata gi declarat rezistenta minima la alunecare / derapare. Daca suprafala bordurii de beton contine ridicaturi, santuri sau alte caracteristici ale suprafetei care ‘Impiedicd incercarea cu aparatul cu. pendul de frictiune, produsul este considerat c& satisface cerintele acestui standard, fara a fi incercat. Cand bordura este prea micé pentru a furniza 0 suprafata de incercare, producatorul trebuie sa incerce o bordura mai mare care are o suprafataifinisata identic cua borduri aflata in discutie. NOTA - Valoarea rezisten(ei la alunecare / derapare se refer la borduri ca si cAnd acestea sunt realizate g contribuie la asigurarea unei rezistente adecvate la alunecare / derapare la montare. 15SR EN 1340:2004 5.3.5.3. Durabilitatea rezistentel la alunecare / derapare in conditi normale de utiizare, bordurile de beton prefabricat furnizeaza o rezistenta satisfécatoare la alunecare / derapare pe durata de vial a produsului, cu conditia ca acestea sa fie supuse unei ‘ntretineri normale si in afar de cazul in care o proportie majora de agregate care sunt finisate excesiv au fost expuse pe fata superioara de uzura. NOTA - Elaborarea unei metode de Iincercare bazata pe performanta pentru durabilitatea rezistentel la alunecare/derapare este in lucru la grupa WG4 a TC 178. 5.3.6 Performanta la foc 5.3.6.1 Reactie la foc Elementele de borduri de beton sunt clasa A1 de reactie la foc fra a fi supuse incercairi" 5.3.6.2 Performanfa la foc exterior Bordurile de beton utilizate ca tnvelitori pentru acoperis se considera ca satisfac condifile pentru performanja la foc exterior fara a fi necesaré incercarea lor ”. 5.3.7 Conductivitate termica Daca bordurile din beton sunt destinate s8 contribuie la performanta termicd a unui element, atunci producatorul trebuie sd declare conductivitatea termica utilizand datele de proiectare din EN 13369. 5.4 Aspect vizual 5.4.1 Infatisare Fala bordurii nu trebuie s& prezinte defecte cum sunt crapaturile sau solzi, cnd sunt examinate conform cu anexa J. In cazul bordurilor cu doua straturi examinate conform cu anexa J, nu trebule s& exist delaminare (de exemplu separatie) intre cele doua straturi. NOTA - Cand apare eflorescenta, aceasta nu deleroreaza performanjele bordurlor in ullizare gi nu se considera semnificatva 5.4.2 Texturd Th cazul in care bordurile sunt realizate cu suprafala texturaté special, aceasta texturé trebuie descrisa de producator. Daca se examineaza conform cu anexa J, trebuie stabilité conformitatea daca nu este nici-o diferenta semnificativa a texturil comparativ cu orice esantion furnizat de producaitor si aprobat de cumparator. NOTA - Variatile in consistenta texturil bordurilor pot fi datorate variailor inevitable ale caracteristcilor materilor prime gi variatilor inti gi nu se considera semnificaive. 5.4.3 Culoare Culoarea poate fi prevazuld, la alegerea producdtorului, pentru fala expusa sau pentru corpul elementutui Dacd se examineazé conform cu anexa J, trebuie stabilit un acord dacé nu sunt diferente somnificative ale culori oricarui esantion furnizat de produciitor si aprobat de cumparator. NOTA - Variatile in uniformitatea culori bordutior pot fi cauzate de varatji inevitable in nuantele si caracteistile materilor prime gi elifate Tn varia ale nti i nu se considera sermificative. 1 Referinta 60 face la Decizia Comisiei nr. 96/603/CE, amendata, 2) A se vedea Decizia Comisiei 2000/553/CE. 16SR EN 1340:2004 6 Criterii de evaluare a conformitati 6.1. Generalitati Pentru necesitatle Incercaril, producéitorul poate grupa produsele tn familii in cazul tn care valoarea nei caracteristici selectate este aceeasi pentru intreaga familie. Astfel de familii sunt: 1) familie de rezistente: borduri fabricate utiizand acelagi tip de materiale gi metode de fabricatie, fard a fine seama de dimensiuni gi culori; 2) familie de suprafete: borduri cu fele mixte care au tn principal acelagl tip de agregate utilizate in amestec (de exemplu pietris natural de rau, granit concasat, porfir, bazalt ‘sau calcar) si acelasi tratament al suprafefel produsululfinit,férd a se {ine seama de dimensiuni si culor 6.1.1. Demonstrarea conformitatil Conformitatea produsului cu cerintele acestui standard si cu valorile deciarate ( pentru caracteristicile produsului trebuie demonstraté prin efectuarea urmatoarelor: uri sau clase) = incercare de tip a produsului (a se vedea 6.2); = controlul productiel in fabric& (a se vedea . 6.3), inclusiv Incercarea produsulul 6.1.2 Evaluarea conformitatii 1h plus, conformitatea produsului cu acest standard poate fi evaluaté: = fie prin inspectie de ter parte a incercarii de tip a producdtorului si procedurilor de control a productiei in fabrica; - fie prin incercarea de acceptare a receptii la livrare (de exemplu in caz de litigiu, a se vedea anoxa B). 6.2 incercare de tip a produsului 6.2.1. incercare inifiala de tip Incercarea initiald de tip trebuie efectuat& pentru demonstrarea conformitatii cu acest standard la ‘nceputul fabricarii unui nou tip de produs sau a unei famili de tipuri de produse sau la pornirea unei noi linii de productie, pentru a confirma ca proprietatile realizate ale produsulul indeplinesc cerinfole acestui standard si valorile deciarate pentru acestea de care producdtor. Cand produsul a fost incercat anterior conform cu acest standard (acelasi produs, aceleasi caracteristici, aceleagi sau mai multe metode de Incercare cerute si proceduri de esantionare), rezultatul poate fi utilzat pentru a salistace incercaril initiale de tip, 6.2.2 incercare de tip ulterioara Ori de cate oF intervin modificari ale materilor prime, ale proportiei utiizate sau ale echipamentului de fabricatie sau a procesului, care pot schimba semnificativ unele sau toate caracteristicile produsulul finit, Incercéiile de tip trebuie repetate pentru caracteristica sau caracteristicile selectate, NOTA - Exemple de schimbari majore: 1) schimbarea de la pietrig natural de rau la agregate din piatr& sparta sau schimbarea tipului sau clasei de ciment;, 2) Inlocuirea parfialé a cimentului prin adaosuri Pentru rezistenta la uzurd si la actiunea factorilor climatici, incercarea de tip trebuie repetata periodic cu frecventa indicata in tabelul 5, chiar daca nu intervin schimbair 7SR EN 1340:2004 Tabelul 5 - Incercare de tip repetata periodic Caracteristica Frecventa Uzura (doar dasele 3 54 ‘O dati pe an pentru familia de supratala Rezistenja la aciiunea factorior cimatici (doar clasa 3) (dala pe an peniru familia de suprafata 7 Daca pentru o familie de suprataté rezultatul Incercari do tp (pierderea de masé) este mai mic de 50% din valoarea ceruta,frecventa incerciri poate firedusa la 0 data la doi ani Daca pentru 0 familie de suprafala incercarea obignuila de absorblle de apa Ia 0 frecventa corespunzatoare peniru clasa 2 de produse (a se vedea 6.3.8.2) se realizeaza pentru a demonstra coerenta cu bordurle supuse la incercarea de inghet - dezghet,frecventa incercari cerule poate fi redus lao data la doi ani Daca sunt indeplinite ambele condi, frecventa de incercare poate fi redusa la o data la patru ani 6.2.3. Egantionare, incercare gi criteril de conformitate Numarul bordurilor care se incearc trebuie sé fle conform cu tabelul 6 pentru caracteristica selectata Tabelul 6 ~ Plan de egantionare gi criteriile de conformitate pentru Incercare inifialé si ulterioard de tip Caracteristica Condit Wetoda de | Num&rde borduri| _Criterii de conformitate Incercare ‘Aspect vizual Ba ‘Anexa J av Nici Bardura nu trebuie s& prezintefisur, exfolieri sau delamindr Grosimea stratului Bt ce S Flecare bordurd trebuie s& de indreptare corespunds cerintelor Forma gi dimensiuni 32 Anexae a7 Fiecare bordura webuie s& ‘corespundai cerinjolor Rezistenja la 3a2-TabaluS ‘Anexa F e Nici bordurd nu tebule s& Incovoiere aba rezistenja la incovoiere ‘mai micd decat valoarea caractoristicd pentru clasa dectarala Revistenja la uzurd 335 ‘Anexa G sau H 3 Fiecare bordura webuie s& (doar clasele 3 si 4) corespunda cerintelor Rezistonja la Baa ‘Anexal 5 Trebuie docaralé media a alunecare / derapare inci bordurt (ournai daca se ‘ncearcé) Rezistonja a actiunea factorlor climatic -desa2} 5.3.1 Anexa E 3 Nici 0 bordurd nu trebule s& alba absorbia de apa mare de 6% din masa casas] 53.4 ‘AnoxaD 3 Modia toi borduri nu trobuio ‘88 fie mai mare de 1,0 kg/m? cu icin ezultat individual mai mare de 4.0 koi? Acesie bordur pot fullizate pentru incercarile urmatoare. ® C6 se aplicd doar pentru bordurile cu stratului de indreptare. 18SR EN 1340:2004 Incercale de tip trebuie sie efectuate conform cu metoda de incercare de referinjé menfionata mai sus in acest standard. ‘ncercarea de tip este in mod normal efectuaté cu aparatura de incercare a producatorului Rezultatele Incercéiri trebule inregistrate. 6.3. Controlul productiel in fabrica 6.3.1 Generalitati Producatorul trebuie s stabileasca, s& documenteze si s& mentind un sistem de control al productiei ‘in fabric pentru a asigura c& produsele introduse pe pial vor fi conforme cu valorile specificate sau deciarate. Sistemul de control al productiei in fabrica trebuie s& cuprind’ proceduri, inspectii regulate si Incercéiri gi utlizarea acestor rezultate in controlul materillor prime si a altor materiale de intrare, a echipamentului, a procesului de fabricatie si a produsulul Un exemplu de schema de inspectie adaptata pentru controlul productei in fabrica este indicat tn anexa A. Rezultatele acfiunii de inspectie cerute gi rezultatele incercéirilor trebuie Inregistrate. Actiunile ce se impun a fi luate c&nd valorile de contro! sau criterille nu sunt indeplinite trebule specificate. 6.3.2 Echipament Toate instrumentele de cantérire, masurare si aparatura de incercare trebuie etalonats regulat conform procedurilor documentate, frecventelor si criterllor de conformitate. (© schema de inspectie pentru aparatura este indicata in A.1 6.3.3 Materii prime gi alte materiale de intrare Specificatile pentru toate materialele de intrare trebule documentate. (© schema de inspectie pentru materii prime este indicata in A.2. 6.3.4 Procese de fabricare Caracteristicile relevante ale fabricii si proceselor de fabricare trebuie definite indicand frecventa verificarilor de inspectie si a Incercarilor, impreund cu criterile cerute atat pentru echipament, cat gi Pentru activitatea curents, O schema de inspectie pentru procesele de fabricare este indicata in A.3. 6.35 Incercarea produsulul ‘Trebuie pregatit $i implementat un plan de esantionare $i incercare a produselor. Esantionul trebuie sa fie reprezentativ pentru fabricare, Incercérile trebuie realizate conform cu metodele descrise mai sus in acest standard sau prin aplicarea unor metode de incercare alternative cu o corelate veriicabila cu metodele standardului And accesorile complementare ale bordurilor nu pot fi Incercate conform cu acest standard, datorité geometrei lor, ele se considera conforme cu acest standard, cu condija ca acestea sa aiba col putin aceeasi calitate a betonului ca gi bordurile conforme cu acest standard Rezultatele incercarilor trebuie s& Indeplineasc criterile de conformitate specificate (a se vedea 6.3.8) si trebuie inregistrate 19SR EN 1340:2004 (O schema de inspectie pentru incercarea de produs este indicat in A.4.1. Regulile de intrerupere pentru incercarea produsulul sunt indicate in A.5 6.3.6 Marcare, depozitare gi livrarea produselor Marcarea, depozitarea si_controlul livréri, impreuné cu procedurile pentru tratarea produselor neconforme (a se vedea 6.3.7) trebuie documentate Produsele pot fi introduse pe piaté inainte ca rezuttatele finale ale incercarti de control a productiei in fabrica sa fie primite, daca acestea sunt supuse unel proceduri reconsiderate pozitive. Un exemplu al unei scheme de inspectie pentru marcare, depozitare gi livrare este indicat in A.4.2. 6.3.7 Produse neconforme Daca rezultatele incercarilor unui produs sunt nesatisfacatoare, producatorul trebuie sa realizeze acliunile corective necesare pentru remedierea deficientei. Produsele care nu sunt conforme cu cerinfele trebuie izolate $i marcate corespunzator. Daeé orice neconformitate a produsului este descoperité dupa livare, trebuie ingtiinfat cumparatorul 6.3.8 Criterii de conformitate a produsului Daca criterile de conformitate din acest artico! pot fi considerate fie prin atribute, fie prin masurari, metoda aplicata trebuie sé fie ldsata la discretia producatorulu. 6.3.8.1 Forma i fimensiuni A. Atribute Conformitatea productiei cu 5.2 trebuie evaluat pentru fiecare linie de fabricatie pe o perioada de una pana la patru zile de (a se vedea egantionarea conform cu A.4.1.3). Fiecare conditie descrisd la 5.2 trebuie luata in considerare separat. a) Daca egantionul este format din mai putin de opt borduri (a se vedea regulile de intrerupere de la AS) si fiecare din condifile de la 5.2 este indeplinité de toate bordurile, atunci trebuie acceptat esantionul si productia corespondenta. In caz contrar, esantionul trebuie s& creasca la opt borduri si trebuie aplicata procedura indicata la b). b) Daca esantionul este format din opt borduri si nu mai mult de una din aceste borduri nu este conformd cu oricare dintre conditile de la 5.2 luatd tn considerare separat, esantionul si productia corespondenta trebuie acceptate. In caz contrar, esantionul trebuie sé creasca la 16 elemente si trebule aplicatd procedura indicat la c). €) Daca esantionul este format din 16 borduri si nu mai mutt de doua din borduri nu sunt conforme cu oricare dintre conditile de la 5.2 luaté in considerare separat, trebuie acceptat egantionul si productia corespondent. Dac mai mult de doua dintre borduri nu sunt conforme cu oricare din Conditila considerate separat, egantionul si productia corespondente nu sunt accoptate si se aplics 6.3.7. 8. Masurdr Cand este cunoscuta si verificaté regulat abaterea standard a liniei de fabricare, conformitatea fabricaiiel cu 5.2 pentru flecare linie de fabricatie trebuie evaluat’ zilnic sau Tn zilo consecutive de productie, dar nu mai mult de cinci zle (a se vedea egantionarea conform cu A.4.1.3). Fiecare dintro Conditile de la 5.2 trebuie luata in considerare separat Conformitatea se evalueazé pentru o fractilé de 10 %. 20SR EN 1340:2004 Acceptabilitatea esantionului considerat trebuie verificata utiizand graficul de control conform fie cu ISO 7966 fie cu ISO 7873 si luand in considerare 5.2, cu condiia ca probabilitatea acceptarii sa fie echivalenté cu cea rezultat@ din evaluarea prin atribute. 6.3.8.2 Rezistenfa la actiunea factorilor climatici (clasa 2 — absorbfie de apa) Conformitatea fabricaljei cu 5.3.2 (clasa 2) trebuie evaluat pentru fiecare familie si pentru fiecare Cinci zile de fabricafie, sau mai mult, conform cu regullle de Intrerupere (a se vedea esantionarea conform cu A.4.1.6) a) Daca esantionul este format din trei sau gase bordurl (a se vedea regulile de intrerupere din A.5) si fiecare din condifile de la 5.2 (clasa 2) este indeplinitd, atunci trebuie acceptat esantionul gi productia corespondenta. In caz contrar, egantionul trebuie s& creasc la noud borduri gi trebuie aplicata procedura indicata lab). b) Daca egantionul este format din noua borduri si esantionul satisface condifile de la 6.2 (clasa 2), egantionul si productia corespondenta trebuie acceptate. In caz contrar, esantionul si productia corespondenta nu sunt acceptale $i se aplicé 6.3.7. 6.3.8.3. Rezi jena la incovoiere A. Atribute Conformitatea productici cu 5.3.3 trebuie evaluat pentru flecare linle de fabricate pe una pand la patru zile de productie (a se vedea egantionarea conform cu A.4.1.4) a) Dacé egantionul este format din opt borduri sau mai putin (a se vedea regulle de tntrerupere la AS) si rezistenta T a fiecdrei borduri nu este mai micd decat valoarea din tabelul 3 pentru clasa declarata, atunci trebuie acceptat esantionul si productia corespondenta. In caz contrar, egantionul trebuie s& creasca la 16 borduri si trebuie aplicata procedura indicat la b). b) Dacéi esantionul este format din 16 borduri i rezistenta T a nu mai mult de una din borduri este mai mica decat valoarea caracteristica din tabelul 3 pentru ciasa deciarata, esantionul si productia corespondentai trebuie acceptate. In caz contrar, egantionul si productia corespondenta nu sunt acceptate si se aplica 6.3.7. B. Masurari Cand este cunoscuta si verificat’ regulat abaterea de la linia de fabricare, conformitatea productiei cu 5.3.3 trebuie evaluata pentru fiecare linie de fabricatie pe zi de productie sau in zile consecutive de productie, dar nu mai mult de cinci zie (a se vedea esantionarea conform cu A.4.1.4) Conformitatea este evaluat pentru o fractii de 5 %. ‘Acceptabiltatea egantionului considerat trebuie veriicaté utlizand graficul de control conform fie cu ISO 7966, fie cu ISO 7873 si luand in considerare 5.3.3, cu conditia ca probabiltatea acceptarii sa fie echivalent& cu cea rezultata din evaluarea prin atribute (a se vedea anexa K). Daca egantionul si productia corespondent& nu sunt acceptate, se aplica 6.3.7. 6.3.8.4 Aspect vizual Conformitatea productiei cu 5.4 trebuie evaluata in caz de litigiu (a se vedea egantionarea conform cu ‘A4.1.2). Egantionulincercat trebuie sé salisfaca condiile acestul standard. In caz contra, esantionul si producfa corespondenté nu sunt acceptate gi se aplicd 6.3.7, aSR EN 1340:2004 7 Marcare Trebuie furnizate urmatoarele particularitati referitoare la elemente: Identificarea producditorului sau a fabrici Identificarea datei de fabricafie gi daca livrarea este mai devreme decait data la care bordurile sunt declarate apte de utlizare, Identificarea acestel date ty] Identificarea clasei (claselor) aplicabile (a se vedea mai jos) alias Numarul acestui standard european o Identificarea produsulul 1 Pe nota de livrare sau pe factura sau pe declaratia producatorulul 2: Pe 0,5 % din elemente, cu un minimum de o marcare pe pachet sau chiar pe ambalaj, daca acesta nu este reutiizabil Clase gi identiicarea lor: Conditie Marcare rezistenfa la actiunea factorlor climatici A, B sau D rezistenta la uzurs F,Hsaul rezistenta betonului S,TsauU Dacd ZA.3 fumizeaza acoleasi informatil ca In acest artic, condiile acestul articol sunt satisfécute pentru marcarea CE a produsului 8 Raport de incercare Urmatoarele particularitati trebuie furnizate tn raportul de incercare (altul decat cel pentru incercéri pentru controlul productiei n fabricd): 1) numele organismului care efectueaza incercarea; 2) numele persoanei care efectueaza incercarea; 3) data incercarii; 4) numele sursei din care provine esantionului; 5) referinja esantionului care include data producti; 6) _numele persoanei care preleveaza egantionul; 7) numérul standardului european relevant $i anexa; 8) _numele incercarii; 9) rezultatul incercéii; 10) orice remarca pertinent despre proba sau despre rezultatul incercail 22SR EN 1340:2004 Anexa A (informativa) Scheme de inspectie A. Inspecfia echipamentului Subject [Scop [Metod: [Frecventa ‘A.1.1_ Echipament de incercare si masurare Tot echipamentul de incercare gi masurare Funciionare corecta siexacitate ‘Daca s@ face etalonarea, rasabiltatea la standardul national fata de care s-a facut talonarea echipamentulu, utlizat exclusiv Pentru acest scop, daca nu existé alte indicat in metodele de incercare La (e)instalare, dupa o reparatie major sau 0 data pe an ‘AA2-Depoailare gl echipament dep roductio Depozitarea | Absenja Inspectie vizuald sau alte melode "La instalare rmaterialolor | contamina adecvate ‘Sptimanal 2 instalajie de | Funciionare coredis | Inspectie vizuala Ziinic 3_| cAntirire sau [Exacttate dectaraté | Etalonarea fata de echipamentul cu carea | - La (rejinstalare de dozare | a producatorului de | fost etalonat in mod trasabil faté de = Canlrire: 0 data pe volumetric | borduri standardele nafionale si utiizate exclusiv | an pentru acest scop = Volumetic: de doua ori pe an = In-caz de litigiu 4 | Malaxoare | Uzura si funclionare | inspeciie vizuala ‘Saptimanal corecté 3_| Forme: ‘Curijenie gistare | Inspectie vizuala Zine 23SR EN 1340:2004 A2_Inspectia materialelor Subiect [Scop [Metoda [Frecventa ‘A2.4 Toate materialele 1 | Toate Penira a asigura ca Inspect bonull de Ivrare | Fiecare ivrare materialele | livrarea este in ordine si | si /saua etichetei pe cd provine din sursa Pachet,ardtand ‘orecta Conformitatea cu comanda ‘A.2.2 Materiale care nu sunt supuse evaluarii de conformitate inaintea expedif 1] Ciment state | Conformitatea cu condifile | Metod8 de incercare Fiecare IVTare materiale pe | producdtoruui pentru | adecvat baz de ciment | bordurd 2 | Aaregate Conformitatea cu condiile | inspecie vizuala Flecare rare producdtoruli de bordura De exemplu 3 ~ Granulometrie Tncercare prin cernere - Flocare livare de la 0 In eaz de dubiu =O data pe saptamana ~Impuriti sau ‘contamina Metoda de incercare = Prima livrare de la noua adecvatt urs’ = In caz de dubiu 7 | Adaos Conformitatea ou inspects vizvalé Fiecare livrare| ‘nftigarea normal 5 Densitates Metod de fabrcaye @ borduni & | Rai Conformitatea ou inspecte vizvalé Fiecare rare Pigment ‘nftigarea normala 7 Densitatea Meioda de fabricate @ bordur & | Apsdin afara | Conformitatea cu conaiile | incercare conform = Prima ublizare @ unei nol sisiemului de | producatoniui de borduri_ | standardului surse alimentatie = Apa curenta: de tei ori pe publica an sau mai mutt (epinzaind de condiile locale) ~ At sursd: 0 data pe an = In eaz de dubiu 3 | ApS recclats | Veriicare pentru Vizual sapanana Metoda producatordut in caz de cubis 7 contnutu de materia | Metods produc sold gi alte contamina aleriale neaudilato de clire producdiorul de produs profabrical sau de o terfd parte accoplald de prodostor 24SR EN 1340:2004 3 Inspectia procesului de productie Subject [Seop Metoda Freevenga 1 | Compoziia Conformitaiea Gu compozia | - Vizual sau cu Zinc “amestocuh veconizats instrumente de céntarire st reconiz = Verificare dupa (dozaj In greutate sau ocumentele procesulu vomet de fabricate. volumetric) rz] | Conformitatea cu valorie | Analize pe baton Lunar dorite ale amestecutui proaspat (oumai dozaj volumetric) 3 | Beton proaspat | Amesiec corect Conivolvzual Zine pentru fecare amestec | Produce Conformizaiea ou ‘Aiur de control ie procedurile dacumentate din | conform procedutior fabvica fabric A4 Inspecfia produsului ‘Subiect [Scop [Metods [Frecventi ‘4.1 Incerearea produsului 1] Aspect Kee vedea 54 Control vizual Tinie 2 | vizual ‘Anexa J ‘in caz de dubia (esantion de 20 borduri) 3 | Forma gi ‘Ase vedea 52 ‘nox C Opt bordur pe line de simensiun producti, pentru patruzile de producti @ | Rezisionjala | Ase vedeaS3.3:abaul3 | Anexa F Opt bordur pe familie de Tacovoiere rezisteni, pe lnie de producto, pentru pau zle Ge productc,indiferent do forma 5 | Grosimea satuiur | Ase vedea 6.1 Anoxa C ‘Opt bord pe familie de e fhisare rezistenja, pe linie de producte, pentru patu zle de producte,indiferent de forma @ | Rezsienjaia | Ase vedea 532 Anexa E 0 data pe familie de factor clmatct suprafata, pe cic’ zile de (aural casa 2) producto A.4.2Marcare, depozitare, livrare 1 | Marcare Marcarea produsului conform | Conirol vival ie eu aricolul 7 2 | Depoztare ‘Segregarea produsulai Gonirolvzual Ze nesontorn 3 | oars Varela furizani corece, Control vzual Tinie Incircare gi documente de Tngereare de tip conform 6.2 al acestui standard nu este inclusa 2) Se aplicd reguile de intrerupere (a se vedea AS) 2) Ase vodea 6.1 25