CUPRINS Cuvént inainte vit Listé de abrevieri ix Notiuni introductive 1 1. Definitii 1 2, Ramurile farmacologiei 1 3. Etapele dezvoltiri farmacologiei 2 Farmacocineticd general 5 1. Absorbtja medicamentelor 5 2. Transportul plasmatic al medicamentelor 7 3. Distributia medicamentelor 8 4, Metabolizarea medicamentelor 8 5. Eliminarea medicamentelor 10 6. Principalii parametri farmacocinetici 2 7. Biodisponibilitatea medicamentelor 13 8. Concentratia la echilibru. Cumularea 4 9. Modele farmacocinetioe 14 Farmacodinamie generala 16 1. Mecanisme generale de actiune ale medicamentelor 16 2. Relatia structur - efect 22 3, Relatia dozi — efect. Indicele terapeutic 2 4, Sinergismul si antagonismul medicamentelor 2 5. Reactii adverse ale medicamentelor 2B Influentarea farmacologicd a sistemului nervos vegetativ 25 I. Substante cu actiune stimulatoare asupra SNV parasimpatic (parasimpaticomimetice) 25 1. Parasimpaticomimetice cu actiune direct 29 2. Parasimpaticomimetice cu actiune indirect’ 30 TT. Substante cu actiune inhibitoare asupra SNV parasimpatic 33 1. Blocante (antagonisti competitivi) ale receptorilor muscarinici (antimuscarinice sau M-colinoltice) 3B 2. Blocante ale receptorlor nicotinici 38 2.a, Blocante ale receptorilor nicotinici de la nivelul ganglionilor vegetativi (ganglioplegice sau substante anti-Nn) 38 2.b. Blocante ale receptorilor nicotinici de la nivelul jonctiunii neuromusculare (miorelaxante cu actiune sinaptic’ sau curarizante sau substante anti-Nm) 38 iiiIIT, Substante cu actiune stimulatoare asupra SNV simpatic 41 4, Stimulante ale receptorilor o, B-adrenergici + dopaminergic 47 2. Stimulante ale receptorilor a-adrenergici (vasoconstrictoare) 50 3, Stimulante ale receptorilor B-adrenergici 52 4. Alt eliberatori de catecolamine 54 5. Simpaticomimetice speciale 56 6. Substituenti ai carentei de dopamina 57 7. Inhibitori ai monoaminoxidazei 57 8. Inhibitori selectivi ai recaptérii de noradrenalin’ 58 9. Inhibitor’ ai recaptirii de noradrenaiin’ si de serotonin& plus alte mecanisme asociate de actiune 58 1V. Substante cu actiune inhibitoare asupra SNV simpatic 59 1. Blocante (antagonisti competitivi) ale receptortior adrenergici si/sau dopaminergici 59 2. Inhibitor ai sintezei de dopamind (inhibitor ai tirozin-hidroxilaze!) 67 3. Neurosimpaticolitice 07 Influentarea farmacologicé a musculaturii netede 74 1. Substante care stimuleaz contractia musculaturi netede 7% 2. Substante care inhib’ contractia musculaturii netede 8 3. Grupe de agenti activi farmacologic indicat! in tratamentul bronhopneumopatiei cronice obstructive si al astmului bronsic 86 Autacoizii 88 1. Amine biologic active 89 2. Polipeptide biologic active 100 3, Lipide biologic active si peptidolipide (eicosanoizi) 107 Influentarea farmacologicé a sistemului cardiovascular iat 1. Tonice cardiace ii 2. Antiaritmice 4 3. Grupe de agenti activi farmacologic indicat in tratamentul ischemiei miocardice 118 4, Grupe de agent activi farmacologic indicat in tratamentul tulbursrilor de metabolism lipidic 119 5. Grupe de agenti activi farmacologic indicat in tratamentul hipertensiunii arterial 123 6. Grupe de agent activi farmacologic indicat in tratamentul insuficientet cardiace cronice 124 7. Grupe de agenti activi farmacologic indicatj in tratamentul afectiunilor vaselor periferice 125 Diuretice si antidiuretice 127 1. Diuretice 127 2. Antidiuretice 135 Influentarea farmacologic’ a sngelui 136 1. Agenti activi farmacologic indicat! in tratamentul anemillor 136 2. Agenti activi farmacologic indicati in tratamentul tulburérilor de hemostaz’ 140 3. Substituenti de plasma 149Influentarea farmacologicd a afectiunilor aparatului digestiv 151 1. Agenti activi farmacologic indicat in tratamentul boli peptice 151 2, Antispastice indicate in tratamentul afectiunilor gastro-intestinale 157 3, Prokinetice 157 4. Antiemetice 159 5. Laxative/purgative 161 6, Antidiareice 162 7. Substituenti ai enzimetor digestive 162 8, Coleretice si colagoge 162 9, Influentarea farmacologicS a Iitiazei biliare 163 10. Lipotrope, hepatoprotectoare, amoniofixatoare 164 411. Agenti activi farmacoiogic indicati in tratamentul afectiunilor inflamatorii cronice intestinale 165 Analgezice, antipiretice, antiinflamatoare nesteroidiene 166 1. Antiinfiamatoare nesteroidiene 166 2. Analgezice — antipiretice férd efect antiinflamator 175 3. Antireumatismale modificatoare ale boli 17 4, Imunomodulatoare cu indicati in afectiunile reumatismale 179 5. Agenti activ farmacologic indicat in tratamentul gutei 181 Influentarea farmacologica a sistemului neuromuscular 184 1. Miorelaxante 184 2. Agent activi farmacologic indicati in tratamentul bolii Parkinson, al parkinsonismului si pseudoparkinsonismului 186 3. Posibiltati de influentare farmacologica in tremor 190 4, Posibilitti de influentare farmacologic’ in boala Huntington 190 5. Posibilitati de influentare farmacologica in atetoze si distonie 191 6. PosibiitSt de influentare farmacologic3.a ticurilor 191 7. Agenti activi farmacologic care induc diskinezia 191 Influentarea farmacologica a sistemului nervos central 192 T. Anestezice 192 1. Anestezice locale 192 2. Anestezice generale 195 TL. Opiacee 201 1. Receptor opioizi 201 2, Sistemul enkefaline-endorfine 203 3. Implicatii terapeutice ale opiaceelor 204 IIL. Antitusive si expectorante 210 1. Antitusive 210 2. Expectorante 21 1V. Anxiolitice-sedative-hipnotice 213 1. Anxioltice - sedative — hipnotice 213 2. Anviolitice far3 efect sedativ 20 3, Medicatia stirilor de agitatie 220 V. Anticonvulsivante 222 1, Barbiturice si substante inrudite 22 2. Hidantoine 2243. Compusi trciclici 24 4, Succinimide 24 5. Adizi carboxilici 25 6. Oxazolidindione 25 7. Benzodiazepine 26 8, Bromuri 26 9. Inhibitori de anhidraz’ carbonics 26 10. Anticonvulsivante cu structur diferite 226 VI. Influentarea farmacologica a afectiunilor psihice 230 1. Neuroleptice 231 2. Terapia cu litiu gi alte medicamente folosite in tratamentul tulburirilor afective bipolare 234 3. Antidepresive 236 4. Anmiolitice 238 5. Psihoanaleptice 238 6. Analeptice respiratorii 239 7. Psihotonice (nootrope) 239 8, Betablocante folosite in psiiatrie gi neurologie 240 9, Imunomodulatoare indicate in tratamentul schizofreniei 240 VII. Euforizante si psihotomimetice 241 1. Euforizante 241 2. Psihotomimetice 241 Influentarea farmacologica a sistemului endocrin 246 1. Influentarea farmacologic& a hormonilor hipotalamici si hipofizari 246 2. Influentarea farmacologic’ a hormonilor troidieni 251 3. Influentarea farmacologicd a homeostaziei fosfocalcice 255 4, Hormonii pancreatici si antidiabeticele orale 261 5. Hormonii glandei corticosuprarenale. Analogi si antagonist! al glucocorticoizilor 269 6. Hormonii sexuali. Analogi si antagonisti ai hormonilor sexual 275 7. Contraceptia hormonal’ 283 Chimioterapicele 286 1. Date generale despre chimioterapice 285 2. Antiseptice si dezinfectante 291 3. Chimioterapice antibacteriene 299 4. Chimioterapice antivirale 328 5, Chimioterapice antifungice 337 6. Chimioterapice antiparazitare 344 7. Chimioterapice antitumorale 353 8. Agenti activ farmacologic cu efecte imunomodulatoare 368 Bibliogratie 379 Listd cu denumiri comerciale ale medicamentelor de uz uman eliberate cu prescriptie medicalé in Roménia 389 Index 397 viCUVANT ENAINTE Cresterea rapid a numérului de cunostinte, in toate domeniile, pune tot mai acut problema posibilititilor de asimilare, de citre student, a cunostintelor de baz’ necesare pentru exeratarea vitoare’ lor profesiuni, la nivelut cerintelor actuale ale societafi. Pentru a face faté acestui deziderat, cadrele didactice trebuie si duck 0 neincetatd activitate de actualizare si selectare a acelor nofiuni a céror predare se impune si de ameliorare a formulelor de predare, spre a facilta, pe cét posibil, memorarea, infelegerea si integrarea de catre studenti a cunostintelor ce le sunt transmise. Jn cazul Farmacologiei, una dintre ramurile biologiei cu ratele cele mai mari de crestere a cunostintelor teoretice si practice, s-a dovedit utilé, pentru studentii in ‘medicind, pe léngé clasicele manuale cuprinzdnd cunastintele de baza ale farmacologie/ medicale si existenta manualelor care, intr-o forma adecvat rezumatd, s3 permit 0 rememorare rapid a cunostintelor primite la curs si prin intermediul manvalului de bazé. Trebuie insistat asupra faptului ci aceste manuale nu reprezintd 0 “scurtéturé” pentru invfarea farmacologiei de catre viltorii medici, ci un mijloc de a readuce si prin aceasta de a fixa mai bine in memorie, un volum mai amplu de cunostinte. Farmacologia in “comprimate” 2 distinselor cadre ale Universitatii de ‘Medicind si Farmacie "Grigore T. Popa” din Iasi, Prof. Dr. Cétdlina Elena Lupusoru, sefa disciplinel de Farmacologie a Facultdtit de Medicind si a Dr. Cristina Mihaela Ghiciuc, sefa de lucréri, subliniazé, prin tit sugestiv ales, cele afirmate mai sus, Am fost nespus de bucuros sé scriu acest “comprimat” introductiv, convins find & lucrarea ce se inainteazé astdzi tiparului va fi de un real folos atét studentilor cit si tinerilor medici $i se va bucura de tot succesul ce if merité. Prof. Dr. Sava Dumitrescu Membru al Academiei de $tiinte MedicaleLISTA DE ABREVIERI S-HT — 5-hidroxitriptaming (serotonin) ‘Ac = anticorp ‘Ach ~ aceticoling AchE ~ acetilcolinesterazis ACTH ~ adrenocortcotropin’ ‘ADN ~ acid dezoxiribonucleic ADP ~ adenozin-difostat ‘Adr - adrenalin’ (epinefrin’) ‘Ag — antigen AAINS ~ antinflamatoare nesteroidiene AP — aluminiu ‘AMPc ~ adenazin monofasfat ciclc ‘Ang-II ~ angiotensina IT ANP ~ atrial natriuretic peptide (peptio’ natriuretic atria) aPTT ~ timpul de tromboplasting partials activats ARN ~ acid ribonucleic ASI- activitate simpaticomimetic3 intrinsecS AT-R — angiotensin receptors (receptori pentru angiotensin) AUC - area under curve (aria de sub curba concentrator plasmatice in functie de timp) BA — bloc atrio-ventricular BOG — bacil Calmétte-Guerin BNP — brain natriuretic peptide (peptia natrioretc din creer) BPOC ~ bronhopneumopatie obstructivas ‘ronics ‘c— concentratia plasmatic’ = calciy CGRP - calcitonin gene-related peptide (peatid inrudit genetic cu cakcitonina) (1 dlearance cr - dor Cmax — concentrata plasmaticS maxima CNP ~ C-type natriuretic peptide (oeptio natriuretic de tp C) COMT ~ cateco-o-meti-transferazé ConA - concanavalina A COX ~ cidlooxigenaz’ CPK ~ creatinfosfokinaz’ ix ‘CRH ~ corticotrophin-releasing hormone (hormon eliberator al corticotropinej) CSR ~ corticosuprarenals Css ~ steady-state concentration (concentrate la echitioru) CYP = citocrom P 450 DA— dopaminé DAG ~ diaciiglicerol DC debit cardiac DIT — diiodtirozing WHA, sindrom ~ sindrom caracterizat prin diaree apoas, hipokaliemie si aclorhicrie in diabetul zaharat DZ diabet zaharat EOG — electrocardiogram’ EGF - epidermal growith factor (factor al cresteril epidermale) ET~ endoteline Fe~fier FSH — folicle-stimulating hormone (hormon foliclestimulant) G.PD ~ glucoz5-6-fosfat dehidrogenaz’ ‘GABA — gamma-aminobutyric acid (acid gamaraminobutiric) GCS = glucocorticosteroizi GCSF - granulocyte colony-stimulating factor (factor de stimulare a colonilor de granuiocite) GH growth hormone (/normon de crestere) GHRH ~ growth hormone-releasing hormone (hormon eliberator al hormanuli de crestere) ‘GM-CSF ~ granulocyte macrophage colony- stimulating factor (factor de stimulare 2 colonilor de granulocite-macrofage) GaRH - gonadotropin-releasing hormone (hormon eliberator de gonadotropine) HO acid clorhidric HDL — high-density lipoproteins (lieqproteine ey densitate mare) HDL-Col — high-density lipoprotein cholesterol (HDL colesterol) HMG-CoA - 3-hidroxi-3-metiglutaril- coenzima AFarmacocineticS general | 3. Distributia medicamentelor i is repattiia. medicamentulul tn” organisnt" ee t3c="W™fnctie" de! ‘proprietitile fizico-chimice ale medicament). | > in spat: | ‘vascular; ‘vaseuler + extravascular; ‘in tot volumul lichidian al organismutui, > Se cuantific’ prin: ‘Volum de distributie (V,) = constanta de proportionaitate intre| cantitatea de medicament din organism gi concentratia sa, Daas lcm — in argaonY © concentrate in plasma) | Volume de distribute > Vy aparent = volumul’ vital Ge ‘chia Wh Gare meBicamentar este! dlistrbuit omogen la un momert dat. > Vg real = volumul real ocupat de medicament ' | S(imitat de barierele fixiologice, legarea de proteine, gredul ae Irigare al fesuturilor, cumuiare, concentrare in tesutur gi lice, biodisponibilitate, timp de injumétitire, metabolizare, eliminare). ‘Cand Vd aparent = Vj real > dstributie uniforma a substante in ‘toate lichidele organismului: Fenitoin, Hidralazin, Saiicileti, Etanol, > Aceste substante se numesc substante cu cineticd saturabild. | > Ubltate praccS a Vy > ajustarea doze! paclertul pimeste © doz D, care determina © concentrate plasmatics C,, Pentru a obtine| concentvata plasmaticé C, este neoesarS administrarea unei ate 4, Metabolizarea medicamentelor | > Principalele reac de bitrafsformare Hietabolca® === ‘reactii de faz8 I (oxidare, reducere, hidrolizé); | ‘reacti de fazé I (reacti de conjugare: glucuronoconjugare, ‘sulfoconjugare, acetilare, metilare, conjugare cu glutation etc). > Pe aceleagi lanturi enzimatice care metabolizeazi substan(ele| | endogene. |> Rezuité substan polar, ionizate, care se efmind cu uqurints, > Efect al primului pasaj = metabolizare le prima trecere cin intestin in circulatia sistemicS (metabolizare in principal in Feat, der gi la nivel intestinal) *#Se evi prin: adminstrare sublingual, edminisrre iv, i, dor in proporte de 50%, prin administrare intrarectal.Farmacocinetica generala Metabolizarea medicamentelor | > Oxidarea > modaltatea cea’ mai frecventa Ge Bistranstorrare: rin principal de sistemele enzimatice ale citocromuii P450, asociate reticululul endoplasmic hepatica celle > Exit’ mai mult de 30 ioforme ale citocromuluiPa50. Din acestea, doar 6 au rol major tn metabolizare: CYPiAa, CYP,Cy, CYP Cy, CWDy CPE, CYP Ay, Cea mal abundents gi mal importants Ieoentim& este CYP3A. > Mute din enzimele metabolzatoare sunt supuse_polimorfsmulu Genetic, ceea ce explicS diferentele individuale in metabolizarea) sSubstantelor. Pentru mute din izoformele citocromului P450 au fost descrise mutatii ale genelor care dau variante de alele: CYP,C, CYP.G, CYP;Dy, CYP,E, CYPyAy, CYPyAy, cel mai recent find descrs polimerfismul CYP3Ay. Cel mai stuclat poliorfism genetic este ce! al CPD. Inductia enzimaticd a enzimelor metabolizatoare > Inductoare enzimatice EW ee metabolizatoare hepatice: ‘+hipnotice (de exemplu, barbituricele); sbanticonvulsivante (de exemplu, Carbamazepin§, Fenitoin); “echimioterapice antibacteriene (de exemplu, Rifampicin’); +Funii hormoni (de exemply, steroiaii anabolizenti); | ‘hidrocarburi cancerigene, ca: 3,4-benzpirenul, 3-metiicotantrenul.; | ‘+altele: Spironolactona, etanolul, nicotina. » Tipuri de inductie enzimatic’: 4Tip fenobarbital (stimuleazi cresterea niveluiui citocromului P450 gi a NADPH?2-citocrom C-reductazei). ‘Tip Spironolacton’ (stimuleaz NADPH2-citocrom C-reductaza). | ‘++ Tip 3-metilcolantren (modtfic& structura citocromulul P450). | Inhibitia enzimatic8 a enzimelor metabolizatoare | > Inhibitoare enzimatice = inhibi Sinteza "Ql" Saivarez”ertzimetor| ‘metabolizatoare hepatice: | ‘¢-Allopurinol (uricostatic); +Cimetiding (blocant al receptorilor histaminergici H2); 4Ketoconazol (antifungic); ‘%Fenilbutazond (antiinflamator nesteroidian); ‘echimioterapice antibacteriene (Suffonamide, _Metronidazol, ‘Cloramfenicol, Izoniazida, Eritromicina, Claritromicina); ‘antipsihotice inhibitoare selective ale recaptiril serotoninel) (Sertraline, Fluoxetine); ‘+ Disulfiram (inhibitor al alcooldehidrogenazei).Farmacocinetic& generalé Metabol ee ett ab Metabo Metabo Metablt activ tod | |» Substanfele liposolublle se concentreazi la locul de metabolzare, predominant ia nivelul ficatul > Substantele hidrosolubile se concentreazé la focul de eliminare,| ” ‘predominant ia nivelulrnichiukst . 5, Eliminarea medicamentelor > Renal (urin8) = principala'tale de eliminates = \- ‘fitrare glomerular pentru facta libers; “esecretie tubular ~ este mecanism activ (de exemplu, compete Ine Penne Gq! Probenecid pentru acelal transport uber renal}; ‘Sreabsorbie tubular ~ pentru moleculele pote. > Billard, intestinald (prin fecal): ‘circu: enterohepatic = parte din doza adminstrats se poate elimina in intestin de unde se poate reabsorbi partial | > Hepaticd (prin metabolizare). | ) Respratre: ante gene ie oie arn, anal. > Salivi: anticonvukivante, merfin§, cocaing, amfetamine. P Lacrimi: Rfampicna, Minocicina, anticonvulsivante. eR > Lapte (important pentru star): 1 ‘echimioterapice —antibacteriene_—_(penicline, _tetraccine, aminogiicazide); ‘ sedativ-hipnotice; ‘Smetivantine (teofiina, cafeina); ‘topiacee, canabinot,nicotina, etanct, > Fanere: antfungice (Griseofulvina, Ketoconazol, Fluconazol), ccocain8, metannfetamine, metale grele. | Eliminarea medicamentelor (continuare) 10Farmacocinetica generala Medicamentele se concentreaz’ in: psi is tesut adipos: substanie puternie"Wpotie (Hebert, tens duane de gar a tka 91a Iq, invicta) Metroridao,Cerarfeic, Busufan, benzodiazepine, antidepres, anticonvulsivante (Carbamazepina, Fenitoin, Ethosuximida); |> secretit brongice: Ampiclind, Cefalotin, Gentamicin’; |> saliva: anticonvulsivante (Fenitoin, Carbamazepind, Acid valproic, Ethos.rumids), Teofind, Digoxin, Chinidind, itu, morfin, cocaing, amfetamine, benzodiazepine (Diazepam, Nitrazepam); ’> glande salivare: Minocicins, chinoleine (Clorchinaldol); |> Imcrimi: anticonvulsivante, Minocicling; | > sudoare: amfetarine; | p attr 6, Dapson (antlepros); \ _ | | Medicamentele se concentreaz’ in: > bill: Soar ‘-chimioterapice antibacteriene (aminopeniciine, _peniciine! 1a, Rene, Celespornd); ‘t chimioterapice antineoplazice (Vincristine, Doxorubicina); ‘sbarbiturice, benzodiazepine (care realzearé circuit entero-/ hepatic); | Fopiacee (Morfin’ naturalé, Hidromorfon, Oximorfon, Heroin8) sunt puteric supuse efectului primului pasaj; ‘diuretice (Spronolactona, Indaparnida); ‘Sdighalice; Medicamentele se concentreaz’ in: > lapte: Fenobaitital i aie barbitirica PEnICIng"G tetraciclne, Teofiing, Morfind, Fencildin, nicoting, alcool etic, 2 chinolone, | antinflamatoare nestercdiene (sali, Sufasalacina, Meselazina), |, Propranal, cafe ricobn i > fichid vaginal: chinoone de generals 2 IIa, sulfonamide, |" Trimetopri; |> prostats: chinolone de generatia a Ila, sulfonamide, Timetoprim,| LFarmacocinetica generala Medicamentele se concentreazé in: > pir: chinolone de. generatia@” Iit-a~ (Temafioraeih, “Onioxacin,| Norfloxacin, Ciprofioxacin), opiacee, cocaina, + amfetamine,, Fenciclidina, canabinoizi, antipsihotice (Haloperidol), nicotin’, metale! rele; » unghii: antifungice (Ketoconazol, _Ttraconazol, Tetbinain| Griseofulving), Metamfetamind, Cocaing, metale grele; > fagocite: Rifampicina, chinolone de generatia a III-2; > 08, cartilaj: tetracicline, lincosamide, chinolone de generafia a Ill-e metale grele; > tiroldd: anttroiiene de sntexi, cinoeine (Cochin, Clorchinaidol);, |> rinichi: nitrofurani (in ganglioni hilar, tubii renal interstiiu), 6, Principal parametri farmacocinetict | |> Concentratia’ plasmaticd maxima (Cx) Gigi S40" "sau! | g/m): | "Saleen masini a concentrate sangune dunk see unui medicament; ‘Seste o masura 2 intensititi efectului gi a vitezei absorbtiel. | > Timpul ta care se obtine concentratia plasmatich maxima, Tas)? | ‘¢momentul cre corespunde ober valorH maxdme » concerrai sanguine; este un parametru al vitezei de absorbtie. ect Principali parametri farmacocinetici (continuare) > Aria de sub curba concentratiitor plasmatice (AUC) ‘reflects mérimea absorbtiel din doza administrat; | este proportionala cu cantitates de medicament care atinge we dup’ administrare; ‘este esentialé pentru determinarea biodisponibiltt. | > Clearance-ul total (C1): : ‘evolumul de plasm (in mi) epurat in unitatea de timp (int-un minut): C= Vg; ‘descrie eliminarea substantel din intreg organismul (clearance total) sau prin mecansme partuiae (clearance hepa, real) ex). | | | | . 12Farmacocineticd general Principalii parametri farmacocinetici (continuare) > Timpul de injumititire Biologic’ Ep) este intervalul de timp in care concentratia de substantia ‘medicamentoasi din organism scade la jumatate; teste 0 masuré a vitezei de epurare @ unui medicament din’ ‘organism gi este important oentru calcularea reaimului de dozare. Mn? _0. i, s ha= | 7. Biodisponibilitatea medicamentelor | |> Biodisponibilitatea sé Teferd "la Tharimiea yt vitezi™cu"'care! [| ibtni ecvartcelpedope oad eee [> = eanttatea rea de medicare care nue in singe. |> = cantitatea relativ’ de medicament care ajunge In biofazi (organ tint, AUC |» Biodisponibilitate absoluts = rc t | |» Biodisponibilate relativs - =m | — | > Medicament generic = © copie @ unui medicament inovator, cu! ~ P toate propre esenfale ale orignal (medicament inovat). | Diferé “de original prin excipienti (cantitate, tip etc) sau altel ~ | roprietf fizico-chimice(forma/marimea crstalelor et). a Tipuri de echivalente intre formele farmaceutice |> Echivatenty chines = eorespunae’ substan act in forme amacetie de eae oaaeg fe admiistrare ‘comprimate $i capsul > Echivalontafarmacenticd © crepunde Neopora una doz) |” identic din aceeagi canttate de substanté medicamentoas& in forme farmaceutice dn acelag tp. : > Echivalentd farmacologicd -> molecule diferte chimic (del empl, su su este a unul compus) incorporate in forme farmacettice. dere, dar care. vor pa aceasta reece gre cei es ca i > Eehivalentd bolopich (owechivslentd) "3" metcaments” Gren, de bindspontainats wentcd (= absent une! ferent semnificatve 2 mBrimi gi vitezel unei substan medicamertoase din forme farmacettice echivalente sau akematie, administrate in aceeagi doz molar, in condi siiare). > Echivalentd clinica (echivalenta terapeuticd) > mecicamente| echivalente farmacologic, chimic sau farmaceutic, sor es _— _administare la aceeag cent g sigurans cin, 13Farmacocinetica general 8 Concentrata paemaes Ja echilibru, Cumularea ec a ‘Admunistrarea ritrnick, regulats Pa Canttatéa de medicament adiinistraté este mai mare | | 9, Modele farmacocinetice | > Modelarea matematicd? weenie! ‘pot fi modele _menocompartimentale, bicompartimentale, alte) | madele mai complene ‘sare la bazS interpretarea curbelor concentratilor obtinute! ‘experimental cu ajutoru! modelelor matematice. > Modelarea fiziologicé: | ete ral apr comm oe oe itr th red ra ‘organism, dar este dificilé extrapolarea datelor experimentale la |» Modelarea farmacocineticd /farmacodinamica: 1: | sare dou componente: FarmacocinetcS (descrsi cel mai frecvent | prin adele farmacocinetice compartimentate) gi. | farmacodinamicé (care coreleaz’ efectul observat cu concentratile furnizate de modelul cinetic). Modeie farmacocineticeFarmacocineticé general Modele farmacocinetice > Repent a 3 ect TRE 2 ow cal administrarii extravasculare repetate: > Reorezerarea graf concanatel in func de timp cam ‘administréritintravenoase pentru modelul bicompartimental:Farmacodinamie generala 1, Mecanisme generale de actiune ale medicamentelor | 2. Relatia structurd — efect 3. Relatia doza — efect. Indicele terapeutic | || ‘Sinergismul si antagonismul medicamentelor 5, Reactii adverse ale medicamentelor 1. Mecanisme generale de actiune ale medicamentelor |» Farmacodinamia "> atidal” mecanism@lor "se wctneale medicament qi» spunaul terapeutc sau tv, la animale say bb acanian generale de actiune ale medicamentelor | 41:1. Mecanisme fiio-chimice simple; | $1.2. Actiune pe enzime; 13, Rene prin intermedi receptor; 4:10, Actune de actvare blocare a canaleorlonce; 15. Aefune prin elbererea din depoctele celuare unor |" nubstane active; 1.6. Actiune directa asupra aparatului genetic al celulei; 1.7. Actiune prin formarea de "pori” in membrana celular&; $1.8, Aciune de blocere a sintezei si elibersrii gi de captare a radicaltor liberi 1.1, Mecanisme fizico-chimice simple medicamentoase >» Actiunea diuretcelor gi a purgativelor osmotice: ‘+ Diuretice osmotice: Manitol. * Mecanism de acne: atrag apa din spafulitersttal in singe determin’ cresterea fit’ glomerulare, =Purgative osmotice: Hidroxid de magneziu, Suffat de magneziu, CGtrat de magneziu, Tartrat dubiu de sodiu si potasiu, Fosfat de Sodiu, zaharuri (de tipullactulozei si manazei). ‘*Mecanism de actiune: atrag epa din spabiul interstial in lumenut intestinal > determin’ cresterea _volumului continutului intestinal > stimularea baroreceptorilor intestinal. > stimularea peristatismulul | [> Protect cutanat’: ~~ unguénte “medicamentoabe;"~ereme|Farmacodinamie general [> Refacerea presiunit coloid-carictice: subsdtienil macromolecular de! | Mecanisme fizico-chimice simple (continuare) | plasmid (Dextran-40, Dextran-70, Gelofusine) |. nda: power severe | > Adsorbtia: cSrbunele activat | [> Sulbstane de contrast: Slat de baru, substan iodate 1 |> Acjunes antiacdelor: reacti itre HOI gastic gi entacide | neutralizante / alcalinizante. | |e Clasiicarea anticideor (mediate incicat in boale pepticd): | * Antiacide neutralizante: Carbonat de calcu, Oxid de magneziu, Peroxid de magneziu, Hidroxid de magneziu, Trisilicat «| ‘magneziu, Hidroxid de aluminiy, Fosfat de aluminiu. + Antiacide alcalinizante: Bicarbonat de sodiu. | 2) | | Mecanisme fizico-chimice simple (continuare) |> Modificarea tensiui a suprafata mernbraril Bach || dezinfectante din grupa derivatlor anionici gi a derivaior cationic > Chelarea: “prin grupsie sufhidrice*-SH", acegti compusiformeaz8 complexe! inactive cu metal grele (Au, Pb, Hg). 4Indicati: antidotur in intoxcaile acute cu Au, Pb, Hg. > ini schimbStoare de ii: | ++Colestramina: cedeazSionii de cor gi capteazS in loc acizi bila ber, | eIndicait: hipercolesterolemi familial. 1.2. Actiune pe enzime |> tnhiitiaenzimatie: aaidieemanane ‘revenbid: de ecm, eetrina (obs eps tlic, | “de aceea este indicaté ‘in pancreatite acute, soc hemoragic, ca) ‘antfiornoltic); Ibuprofen (antinfiamator nesteroiian care inhi) reversbl ckloosigenazie) Sieversbild (prin legitui covelerte): de exemplu, Acid ‘acetitalic (entinflamator nesteroidian care inhiba ireversibl) ‘dooragenazle). > Compete de subset: de cxemp, ire surance ga paraaminobenzoie > fect alosteric (prin modifearea situsui activ al encime!). > Deplasarea coenzimel gi cuplarea cu apoenzima: de exemplu, ariicoaguantsle orale deplseaz’ vitamina K de pe enzimele care intern in sinteza protrombinei ga ator factorial cbagulsri, > Vitamine folosite in calitate de coenzime: B1, 86, 82. |HER — receptori pentru hercepting Hsp - heat shock proteins (proteine de soc heal HTA — hipertensiune arterialé HVS — hipertrofe ventricular’ stngg iam, ~ intramuscular iv. = intravenos IC insuficientS cardiac ICC insuficient cardiac3 congestiva ICOMT — inhibitori ai cateco!-o-metil- transferazei IDDC — inhibitori ai dopa-decarboxilazei TECA - inhibitor ai enzimel de conversie a angiotensinei TFN - interferon Ig - imunoglobuling IL - interleuking: IMA ~ infarct miocardic acut IMAO — inhibitori ai monoaminoxidazei [P3 — inozitol-trifosfat K* ~ potasiu ke — constanta de eliminare LCR — lichid cefalorahidian LDH — lactat dehidrogenaz3 LDL - low-density lipoproteins (lpoproteine cu densitate micd) LDL-Col— low-density lipoprotein cholesterol (LDL cokesterol) LES ~ lupus ertematossistemic LH hormon luteiizant LHRH ~ luteinizing hormone-releasing hormone (hormon eliberator de gonadotropine) LSD — lysergic acid diethylamide (dlietilamida acid Isergic) LT ~ leucotriene LyB — limfocite B LyT — limfocite T LyTc- limfocite T ctotoxice LyTs - limfocite T supresoare MAO - monoaminoxidazé: Mg? ~ magneziu MIT - monoiodtrozin’ NA noradrenalin’ (norepineftin8); Na* - sodiu INK — natural killer NPR ~ natriuretic peptide receptor (receptor al peptidului natriuretic) CAF - osteoclast activating factor (factor a! activ osteociastului) Iyt yl MN canon 0. ~ per os (cale oral) PDE — fosfodiesterazi PG — prostaglandine PHA - fitohemaglutining A PIH ~ prolactininhibiting hormone (harman inhibitor al profactine) PMN — polimorfonucleare neutrofile PTH ~ parathyroid hormone (horman paratiroidian) PWM — pokeweed mitogen (mitogen extras ‘in Phytolacca americana, plant denumité popular .cérméz” sau rameioars’) RAA— sistem renin8-angiotensin’- aldosteron RPV ~ rezistent8 periferic& vasculard 173 ~ revers tritoctironin’ s.c. ~ subautanat SIDA — sindromul imunodeficientei dobiindite SNC ~ sistem nervos central SNV ~ sistem nervos vegetativ SSRI ~ inhibitor’ selectivi ai recaptiri serotonine’ ‘STH ~ somatotropin (hormon de crestere) 13 — Litiiodtironina T4— L-tiroxina TA~ tensiune arterils ‘THC ~ tetrahidrocanabinol ‘Tmax - momentul fa care apare concentratia maxims TTNF ~ tumor necrosis factor (factor de necrozé tumoral) TPSV ~ tahicardii paroxistice supraventriculare ‘TRH - thyrotropin-releasing hormone (horman elperator al trotropine)) TSH - thyroid-stimulating hormone (trotropina) TX- tromboxani Vd - volum de cistributie ‘VIP — vasoactive intestinal peptide (peptic intestinal vasoactiv) VLDL - very low-density fipoproteins (ipoproteine cu densitate foarte micé)Farmacodinamie generals j 13. ‘Achune pra intermediul receptoribr > Ligand = substants' Endogens” sail" exogent care” ctpleazacu \, ‘structurile receptoare. > fn strudurereceptorui eist8 dou reguni importante, | complementare cu dou zone din structura ligand: | situs de afinitate (serveste pentru recunoagterea ligandului); | ests de activitate (important pentru declangarea post-ecentor, interiorul celulei, a unui gir de evenimente care se vor concretiza jn rspunsul celulei tinta). | > Legatura dintre figand gi receptor poate fi | reversbilé (legSturislabe de tip ionic, punli de hidrogen, forte van der Waals): in majoritatea cazurilor; ‘ireversibilS (leg’turi puternice de tip covalent): in putine cazuri (de exemplu, Fenoxibenzamina se leag’ covalent de receptorii adrenergic alfa). Acfiune prin intermediul receptorilor |» Agonist = substantS cl activitate intinsedl eens ‘ecupleazs att cu stusul de afintate, cit gi cu stusu! de actuate; | $x: Acetilolina este agonist al receptorlor muscarinic >» Antagonist competitiv pe receptor: ‘cupleaz’ numai cu situsul de afinitate, blocind cuplarea acestuia| cu agonist, ‘ex: Atropina este antagonist competiti al receptorilor muscarinci > Agonist/antagonist partial = antagonist cu activitate partial intrinsecs: ‘reupleazs cu situsul de afintate gi, partial, cu situsul de activitate, permiténd un grad de activitate intrinsecl; ex: Acebutolol este antagonist parfal selectiv al reveptortor adrenergic’ betat, cu actvitate simpaticomimeticS intrinseca ‘Actiune prin intermediul receptorilor |» agonist ied! ees | “cupleaz’ att cu stusul de afintate, ct gi cu sturul de activtate,| ” dar determing efecte farmacodinamice / biologice de tip invers, | fatS de agonist casi; | ex: etacarbolinele sunt agonisti inversi ai segmentului | _benzodiazepinic al receptorului GABAA. |> conform legit actunii maselor, agonist gi antagonigtii pe acelagi | receptor se pot deplasa uni pe alti de pe receptor.Farmacodinamie general Transmiterea postreceptor a semnalului biologic > Receptorii menibratari pot tranisirite informatia pes == ‘+calea adenilat/quanilat cicazel; +calea fosftid-inoatidelor sau/si a acizlor gragi liber > Colea enzimelor-receptor, de exemplu, receptorul pentry insulins. | ‘Acesta are dou componente: 0 subunitate alfa extraceulard i o| subuntate beta transmembranard, Subuntates alfa serveste crept situs) de recunoagtere 2 insu. DupS legarea insulinei la subunitatea alfa este actvatd 0 trazin-inazd care se giseste in subunbatea beta a) eceptorulul. Are_ loc, astfel, autofosforiares poriunii beta. Prima] protzind fosforiats este o protein cu lant scurt, nuit substratl {all ‘eceptoruul isulinel (IRS-1). Dupa fosfoniarea trozincd la dferte sttusu, TRS-1 se leag la alte Knaze, pe care le activear,procucand! sli cascads” un sit de fostorla, Aceast sere de fostor in interior! aia orth manger Sacind 3 nl of ec seat ‘tanslocarea_unor proteine,, cum ar fi transportoni_ pentru sechestrate in Interiorul celle sl expunerea lor la supra ceulel. i final, complexul insuling-receptor este interalizat. i ‘Transmiterea postreceptor a semnaiului biologic (continuare) | “$hcegia se desprind cu degajare de energie de pe nite protein! |e legare din citosol numite proteinele Hsp90 sau heat shock proteins. Aceasti energie seveste pentru trensportul activ al ‘complexului GCS ~ receptor citosoic in nucieu. Complexul se! sesface tn dou componente: 0 component care se leagi situsurile nucleare, heloal alfa al ADN gi 0 component ce se| leagd extre-ADN gi care IntSreste legarea de ADN. Astfel, este ‘omandaté sinteza unul ARNm specife, cu sinteza unor proteine! ~ Specter: de x, macocortha de cre macrooge,Ipecrtna de) citre PMN. > Recep mut (acceptor: in uma cupli specie a agonist hu se produce nici o modificare a functor celulare, decelabilé prin rmetodele cunoscute in prezent | | ‘Transmiterea postreceptor a semnalului biologic: lea adenilat-cidazel Se SieFarmacodinamie general’ i ‘Transmiterea postreceptor a semnalului biologic: alea fosfatidil-nozitidelor 1.4, Actiune de activare / blocare a canalelor ionice > Stimulante ale canalelor de? "°° SSS Tater | “K+ vasculare: Minoxidl, Diazonid; Or atagate la receptorul GABA-A: benzodiazepine, barbiturice, etanol etc |> eocarte ale carla de: seca: Nfecipna, Verapar, Ditazem, et; | Star, anestedee locale (ocak), antariice de clsk (Chinidina, Proceinemia, Disopirarida); ‘Ke: derivati de sufoniluree (antidiabetice orale);Farmacodinamie general | 1.5, Actiune prin eliberarea din depozitele celulare a unor substante active > Efedrina, Nafazolina ‘gi Fenllefrina actoneaza”parial"BHn etberarea’ | noradrenaline! |» Caracol actioneaz’ parfal prin elberarea acetone. > D-Tubocurerina (din grupul curarzante, folost ca miorelaxant In) cadrul unel anesteai generale) satu Morfine (din grupul opiacee) >) | elbereazs histamina din mastocte, la unele persoane, in canttate| sient peru a provca bronhoepasm wo seers & pest arteriale. | Alte mecanisme de actiune i > 1.6, Actiune direct’ asupra aparatuliir genetic ar cetatel =) ‘PActiune prin formare dé legSturi tntre nucleotide aldourate: Cidofosfamida (antineoplazic alchlant), ‘Aleilarea ADN-uul sub acfunes porfunil core din structure 7. Actiune prin formarea de "pori” in membrana celutari “Este un mecanism asemanator cu cel al activérii complementului ind se formeazl un complex care reaizearl un “por” Ia nivel rmembranei celulare microbiene, determinand, astfel, 0 deteriorare 2 integrtSti morfofuncfonale celulare: de ex, Nistatin (antfungic cu adminstrare locals) sau Amfoteticna B (antifungic cu, administrare _ sistericd) ‘acfioneaz’ prin reazarea unui "por" la nivel peretelui fungc. ‘Alte mecanisme de actiune > 1.8, Actiune de blocate’a’ sintezel yi eliiersrti de rattical liberi si de captare e radicaiiior liberi 1 “Radicalii liberi (de exemplu, de tipul ionului superoxid)) agresioneazi celulele, deverminand grave distructi celulare. | Substante care au rolul de a capta radicalli liberi: i? + vtamina E; . +» Carvedilol; ‘+ Acid acetilsalicilic.Farmacodinamie general 2, Relatia structur’ - efect > Porind de lao structurl de bazd, se pot objine Subetarifes™~ “cu acelagi efect (Acetiicolina gi Metacolina); ‘ecu efecte antagonice (histamina gi antihistaminicele). » Modificarea configuratiel in zona in care o moleculé suferi acfiunea enzimaticd se numeste impiedicare stericS. 3. Relatia doz - efect. Indicele terapeutic > Doza = cantitates ‘minimis dé substan achive Care Ceterrina-un! ‘efect farmacodinamic. > Relatile dintre doz gi efect: | oti: | + direct proportional - rar inne; | + proporfionale cu logaritmul zecimal al dozei - frecvent intdinite; ‘variaz in functie de mecanismul de actiune al substantei) cercetate. > Indice terapeutic sau factor de siguranté = raportl Dig/DE | (topo dem ltl medi doze elerts med) ‘in clinics, indicele terapeutic va rezuita din raportul OT /OEn | (report ntre doze toxicd medie gi doze eficientl' medie). | #Indicele terapeutic trebuie s8 fie mai mare sau egal cu 10 (pentru) |___ ca sulpstanta 8 poat fi considerats putin toxicB pentru pactert 4, Sinergismul gi antagonismul medicamentelor | | |> sinergism: este relais dintre dud SUbstanie Seve Care aeponieazs| fn acelagi sens. > Antagonism: este relaja dintre doud substanfe active care actioneazl in sens contrar. | > Tipuri de sinergism medicamentos: ‘bsinergism de sumare - efectele sunt adttive (ex: atropina gi butiiscopolamina); ‘tsinergism de potentare - efectul final este mai mare decét suma efectelor determinate de fiecare medicament in parte (ex: ‘Sutfametoxazol gi Trimetoprim). | |Farmacodinamie general’ | Tipuri de antagonism medicamentos > Antagonism competitiv: eRe “pe receptoril muscarinic M: aceticolina i Atropina, aceticoline gi ‘Scopolamina, aceticoina gi Pirenzepina; ‘pe receptor opiacel: Morfina i Naloxon, Morfina i Natrexon, Morfing gi Naimefene; muschi, stimulénd receptor histaminici H, gi Ho; | seantagonism fic: ex, eSrbunele activat adsoarbe molecule din anurmitetoxioe; ‘antagonism chimic: ex, antiacidele reactioneazé cu HCI gastric. > Agonist invers: betacarboline. i 5, Reactii adverse ale medicamentelor | > Reactil idiosincrazice >’sint react Redbigruite ale" Organismutu,| determinate genetic, care aper la doze terapeutice de medicament; > Reactii imunologice induse de medicamente -> sunt reacti ‘meckate prin procese imune: ‘tip I (anaflactic) > urticaria, angiosdem, anafiexie; | ‘penicline, aminogicozide, sulfonamide, _lincosamide, Ertromicina, compugi cu tod, cu brom, cu arsen, cu mercur, newoleptice | (Clorpromazina), " hidantcine | enitoin},anttiroidene de sintezt (Metitiourecl, carbimazole); ‘tip TI (ctotonic) > sindroame autoimune induse de medicamente: | | stupus ertemetos sistemic: | Hidralazina, _ Procainamid, | Clorpromazing, Fenitoin,Izoniazids, D-Peniciaming, + anemie hemolticd autoimuns: Metidopa, Chinidina; + purpurtromboctopenici: Chinidin; + miastenie: D-Peniclaming, Trimetadion’; | Reactii adverse ale medicamentelor (continuare) | tp IT (peli cope are) > Goal SBPIG rarest prin |“ erupfi cutanate urticarene, artraigi, artrte, imfadenapati, febra) | $1 vascullte mutisistemice’ complement-dependente (Imanifestate rin extern mutimor) |e Sindrom Stevens Johnson (erter multimort, artrite, efit, | leziuni ale SNC, miocardte): sulfonamide, diretice ‘de and (Furosemic), diiretce tazidice (Hidrociorotazida), inhibitor! ai erzimei de conversie@ angiotensinei (Captopri; + penicine, sulfonamide, compusi cu iod, anticonvulsivante; || tip 1V (mediate celular) > in timpul administra locale (dermatite! de contac). | > Obignuinta > scidere a reactivtati la administrare repetaté a) ~ Sibdanie reapedie, peteu menneres Seca find neces resterea dozel. De ex, la opiacee. | ‘Taian > ste o frm. de oblerunth care se Istnesnh rand) dacd se creste doza nu se obfine efect. De ex, la Nafazoling, 1a Efedin§, fa nitrif. .Farmacodinamie general Reacti adverse ale medicamentelor ee" @Dependenta ich > cerintS putertice Garearesnu este! ‘irezistibila) tue drogul respectiv; “1 nia Fh > stare de ovat rich sau pero, EHGnfa ce ceger a dover neve recsibie e's fa coupe] drogul repels x apanitia sindromului de Shaner a fa) intreruperea admini | Mutageneza, teratogeneza, carcinogeneza ‘@Mutageneza > modificari ale materialului genetic din celulele ‘organismului, care nu il afecteaza pe purtstor. ‘aco muta pare) in celulele sexuaie se transmite ia urmagi. Daca mutatia are) caracter reces\v se poate manifesta dupa cBteva generati, | ‘Teratogeneza > ‘anomalii in cursul dezvoltirii prenatale; nu se) citostatic heron sx sexuali, Talidomida, Fenitoin, Akcoolul,| Viamna” Dn etraccinee,” glucocoticosteroti cirmoxaza, derail de suforuree, sifonarele. i} ‘@Carcinogeneza -> proiferare celular necontrolatf, a unor celule ‘are au suferittransformari de tip malig jurere la locul injectrii (dup administrare im), Tbk (aps eames , ‘edismicrobism intestinal; ‘reactie Heniheimer (soc endotorinic): de ex, Peniciina G ‘administra in canttsti mar in siflis, Cloramfenicol administrat in cantitafi mar in salmeneloze, > Reactii adverse la nou-néscut > datorate imaturtati enzimatice, Jmaturtti unor funeti fatologice sau structuri anatomice: | “ sindrom cenugiu al nou-ndscutuul indus de Cloramfenico. > Boala iatrogend indusi de medicamente > stiri patciogice induse de medicamente (de ex, ulcer gastric indus de antiinflamatoere nesteroidiene). [Polimedicatia este 0 cauzd important de inducere a efectelor 24Influentarea farmacologica a sistemului nerves) vegetativ 1. Substante cu actiune stimulatoare asupra SNV arasimpatic (parasimpaticomimetice) TL. Substante cu actiune inhibitoare asupra SNV parasimpatic | I. Substante cu actiune stimulatoare asupra | SNV para: impatic (parasimpaticomit ) | : | | | 1, Parasimpaticomimetice cu actiune directs | 2. Parasimpaticomimetice cu actiune indirect | Acetilcolina ~ sintezé gi eliberare |> Sinteza + in cea Tal mare’ parte th etoplasma TeUronlah termina din colin’ gi aceti-coenzima A, prin actiunea catalitic’ a enzimel! calin-acetitransterazi (CAT). ‘Aceti-coenzima A este sintetizat’ in mitocondrilie din terminatille nervoase. | Colina (aminoacid esenfial) este transportati din lichidul ‘extracelular in neuronul terminal prin mecanism de transport activ! (cu participarea ionului de Na*), legaté de un transportor. Sinteze) ‘ste in general un proces simplu gi poate face fatS une! propor ‘nalte a eliber3ni sinaptice. 1 Stocat& in veziculele butonului terminal (.cuantS" =1000-50000. | molecule pentru o veziculé). |> Bliberarea > cAnd se atinge un potential de actiune terminal ¢i se’ | declangeaz3 un influx suficient de ion! de calciu, pentru a destabiliza! _depozttul vezicutaInfluentarea farmacologicé a sistemului nervos vegetativ | |> Dupi eliberare th fanta sinaptic®, molecule de" acetiicolinaare’doua| | posit | - | ¢cuplarea cu recepterii colinergic “cuplarea cu stusul activ al enzimel aceticoinesteraza (AchE). |. |> Dup8 decuplarea de receptor, molecula de Ach este captati de AchE) .. | (degradarea, prin hidroliz8, se realizeaz& in 2 etape succesive): | ‘Fin prima etap8, comple! Aceticolind ~ acetilcolinesterazs este’ | scindat in colin iberé i enzimé acetiat. ‘in 2 dou etap’, enzima acetilaté elibereazé aceticolinesterazé gi) aeetat. Acetilcolina ~ eliberare | ," > Typ al acetilcoline’ in fanta sinapticl este foarte scurt (milisecunde). | Acetilcolina - mecanism de actiune |» Molecula de acetiiolin’ poate cupla ein | @receptori muscarinic! M: atunci cand se evidentiaz’ profilul metilic amolecue ‘receptori nicotinic! N: atunci cnd se evidentiaz3 profilul carbonilic at molecule > Cuplares acetilcolinei cu ambele categorii de receptori > deoarece, acetilcolina este o moleculé flexibilé dupa 2 axe > permite realizarea 2.2 proflur: metic gi carbonic. Fame > Aes, pcimetie; —_osemenne “Se Acetilcolina ~ mecanism de acfiune > weds ci sel ERA TRO sree (on stom de aot care are tout valnflesatcute 9 ete Incrat| poritiy, indiferent dack este cuaternar sau tertiar). > moleculele ce posed grupiri de tip “onium”: “enu traverseazS bariera hemato-encefalic’ gi alte membrane (cea intestinal, de exemplu) + nu pot fi administrate pe cale orelé qi, jin dove terapeutice, nu traverseazé BHE (deci nu asigura, | concentrafii active in SNC). |