Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Zidarii Portante

    Uploaded by

    Adrian Petre
    14 views60 pages

    Original Title

    ZIDARII PORTANTE

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    14 views60 pages

    Zidarii Portante

    Uploaded by

    Adrian Petre

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 60
    RADU MIHAI PAPAE ‘Au mai aparut: RM. Papae Cum hidroizélim fundatiile contructiilor um realizam oC. Mihai s.a. Noduri grind — stalp pentru tse src eben amat ariile portante © C. Burdescu Practic si util pentru reparatii casnice (1) °C. Burdescu Practic si util pentru reparatii casnice (2) recat ISBN 973-31-0745-x 14,000 lei CUM REALIZAM ZIDARIILE PORTANTE ‘SERIA “PRACTICUI HOW TO REALISE CARRYING MASONRY This work, the fith in "Practicumn’ series reffering to construction-architecture field, presents the way to realise canying masonry in different materials. ‘There are showed the structures and building technologies for: soil masonry; natural stone masonry; solid brick walling; tubular brick walling; complex bricking; combined bricking; castin-place concrete walling (simple or reinforced); masonry in prefabricated elements (simple, reinforced or prestressed), Based on a wide documentation and the long time proffesional experience of the author in design, execution and teaching, the present volume contains a rich technical material in the ‘eld Accessibly and accurately writen, the work's readership includes all kinds of technicians involved in’ constructions, to young people in technical schools and universities, as well as to other groups of readers interested in familiarizing themselves with such problems, Profesor arh. RADU MIHAI PAPAE CUM REALIZAM ZIDARIILE PORTANTE SERIA ,,PRACTICUM” EDITURA TEHNICA Bucuresti, 1998 Copyright ©, 1997; Edtura Tehnica Toate drepturile asupra acestei edi sunt rezervate edituril, Adresé: Editura Tebnics Piata Presei Libere 1 33 Bucuresti, Romania cod 71341 Redactor: ing. Adina Negoita Tehnoredactor: Nicoleta Negoita Cutegere si tehnoredactare ‘computerizat®: Dan Bogdan Coperta: Simona Dumitrescu. Machetare ilustrati: Cristina Baciu Bun de tipar. 30.06.1996 Coli tipo: 7,25 CZ. 624.9/692 ISBN: 973-31-0745-X Tiparit la Tipografia SEMNE CUVANT INAINTE Urmarea fireascé a realizarii fundafilor, inclusiv a hidroizolatillor respective de proteciie, este indltarea zidérilor asezate pe aceste elemente de rezistent& subterane, pe aceste veritabile tipi ale constructilor, cum fe-am numit in volumele anterioare ale colectiei. ‘Aceasta categorie de lucrari, de care ne vom ocupa in volumul de fat, indeplineste, in ansamblul constructiei, roluri multiple: de rezistenté (care face obiectul acestei iucr&ri), de compartimentare, de izolare de mediu! exterior (acustica, termicd etc), avand chiar si un rol estetic. jin functie de rolul ce le este atribuit, exist ziduri de rezistent&, numite si portante sau purtétoare, specifice cconstrucfilor realizate fra un schelet de beton armat, precum si ziduri despartitoare, nepurtatoare sau neportante, ce au in general rolul de compartimentare a suprafefei constructiei in Tncdperi, conform proiectului de arhitecturd. Ele nu suporta alte sarcini in afara greutatii proprii In timp ce zidurile de rezistenta sunt cele ce preiau sarcinile (Incdrcdrile) de la celelalte ‘elemente de constructie ce reazemé pe ele (piansee, acoperis etc.) 5i le transmit celorialte ziduri portante de sub ele, sau direct fundatillor si, prin acestea. solulul jin funotie de pozitia zidurilor in plan, suntem inclinati $8 credem, in general, c& zidurile de rezistenté sunt cele exterioare sau de contur, iar cele desparftoare sunt dispuse 1a interiorul constructiei. In practic’, ins&, constatim o& zidurile de rezistenté sunt amplasate nu numai la exterior, ci si la interiorul constructiei, avand, in acest caz, si rol de compartimentare, dup cum zidurile exterioare eu si ele rol de 5 separare si protejare a microclimatului interior de mediul exterior. $i aceasta, f8r8 a mai vorbi de faptul c& la constructille cu schelet de rezisten{4 de beton armat, zidurile exterioare nu mai au rol de rezistent&, ci pur si simplu de separare, ele neavand nici un rol in susfinerea celortalte elemente de constructie, fiind, din contra, sustinute de structura de beton armat. La acest dublu rol se adauga, in mod firesc, $i cel estetic, de net&g&duit, bineinteles in conditile in care Zidurile au fost realizate corespunzétor ca structura, propor, finisa} Materialele folosite 1a realizarea zidurilor de rezistent& sunt diverse: de la p&mént si lemn pana la beton si beton armat, tumat monolit sau sub forma de prefabricate. in ce se folosesc unul sau altul din aceste materiale sau combinajii ale unora dintre ele si in ce mod se alcdtuiesc aceste ziduri, va rezulta din cele ce vom prezenta cititorilor in paginile urmétoare. Atunci c&nd este vorba de ziduri neportante, gama materialelor de constructie se mareste substantial, dup cum se va constata intr-un volum viitor. In ceea ce priveste forma si alcdtuirea zidurilor, acestea pot diferi mult, din cauza diferitelor functil pe care le au de i idurile in cadrul constructilor sau, cum se spune, “in In general, zidurile au forma plana si o pozitie vertical, putand fi ins& i curbe sau s& aib8 0 pozitie inclinata. In privinta grosimii zidurilor, aceasta poate fi constanté sau variabilé. ‘Ar mai trebui s8 amintim si acele ziduri situate sub nivelul solului, asa-numitele ziduri de fundatie sau de subsol, Zidurile situate la capetele constructiilor alungite, numite timpane sau calcane (Si in care nu avem voie s& practicém deschideri atunci c&nd sunt situate pe limita de proprietate) precum $i acele ziduri (In general cu indjime redusa) situate este nivelul ultimului plangeu, pe conturul cladirii, numite atice. Rolul acestora din ura este acela de a masca vederii 6 pietonilor unele elemente ale acoperisului sau terasei, sau de @ intregi, in conceptia arhitectului proiectant, aspectul fatadei respective ‘In incheierea acestui scurt "Cuvant inainte" despre zidurile portante (de rezistenté), vom spune ¢& pe lang’ sarcinile (sau inc&rc&rile) verticale, de compresiune, pe care acestea le preiau de la celelalte elemente de constructie pe care le sustin, mai suporta gi Incéroari orizontale, ce sunt date de solict&rile seismice sau de vant, care produc incovoiere si fortd tZietoare in pianul median al zidurilor. Un ulti cuvant: daca In loc de termenut zid, veti intaln sau folosi pe cel de perete, sA nu credeti cd este wreo greseala am&ndou8 avand aceeasi semnificatie, numai c& zid (zidarie) este folosit mai mult in sens construct, iar perete in intelesul global al termenului Autorul igi doreste ca si acest al cincilea volum din serialul nostru s& intreasc In constiinta ciitoritor convingerea C8 si stiinfa dea construi apartine profesionalsmului si nu diletantismului, aparfine oamenilor de meserie, si nu improvizetorior. Autorul ‘CUPRINS 4. Notun generale 151 Roll nutorni-o construe 12. Chasfearea zduslor 2. Ziduri de pamant (jut). 2'5-Zidur de ut eae in cotje 2.2 Zidur din blocu de ht 23. Zidur ain cdrdma nearae 2.4 Zidu in chirp 25. Zid de ut pe scheet de lerin 3. Zid in pate natures 1. Zid ain pad natural bata 3.2. Zea din pats natraa opis 3.3. Zi in pats natural uerata 2. Zid ciopiene 35, 2caeh mote in pat natural 4 Zieari de caramica a Ziad din cardi pina 42 Zisbl din cardi ecient eu gr 4.3. Zidaril mixte. tera 48, Ancoraren duos do cage 45. Zia armate 46. Zidtn complexe 5. Zid din beton trnat monelt 5'1 Zid din betonsimpla 52 Zdar din ston armat noni 6. Zed cin elements prefabricate 6 1. Zidur portante reaizate cin ti prtabricate din BCA 62. Zur din elomente preface din Deon spl 6.3. Zur dn panour man, peabriate dn beton era. blograte soleciva 1 e NOTIUNI GENERALE 4.1, ROLUL ZIDURILOR INTR-O CONSTRUCTIE In cele ce urmeaza este vorba, desigur, de rolul zidurilor de rezistent’, sau purtatoare (portante), adicd al acelora ce constituie scheletul propriu-zis al constructii si care sustin (pe care se reazems) toate celelaite elemente ale constructiel Ziduri neportante, plangee, acoperis, de la care oreiau toate sarcinile (Inc&rcérile) pentru a le transmite fundaiilor si, prin acestea, solului. La acesti peretl, majoritatea inc&rcérilor (atat a celor verticale, date de elementele ce reazema pe ele, cat $i a celor orizontale, date de actiunea seismicd gi de cea a vantului si care produc incovoiere si fortd tdietoare) sunt cuprinse in planul median (notiune necesara in cadrul calculului structuriter cu pereti de rezistent’) Prin cele de mai sus am si numit, de altfel, primul gi cel mai important rol ai acestor ziduri, Fara ele, sau prin deteriorarea sau indepéitarea lor, constructile bazate pe acest sistem, gi nu pe cel al scheletelor de beton armat, nu pot , de fapt, exista. De unde si alentia si competenia deosebitd ce trebuie avute ia ridicarea si la conservarea lor in stare bund, evitand total orice degradare. Céci, s& nu uitém, sunt incd destule persoane care practic’ in asemenea ziduri, in mod empiric, deschideri nepermise, de dragul modei sau al unui , punénd in acest fel in pericol rezistenta si stabilitatea implicit, viata lor gia celortalti colocatari. Un al doilea rol al zidurilor de rezistent’, dispuse de obicei (dar nu obligatoriu) pe conturul clddirilor, este acela de @ ‘separa interiorul cladirii de mediul inconjurator si de 2-1 apara (Proteja) impotriva actiunil agentilor atmosterici (diferente de temperatura, ploaie, ninsoare etc.). Zidurile de rezisten{& situate ta interiorul cladirii au si rolul, evident, de a compartimenta clédirea in incdperi, asigurénd totodat& si izolarea acustic& intre inc&peri si intre apartamente. Atunci cand sunt realizate cu proporfi si deschideri (usi, ferestre etc.) favorabil dimensionate, sau din materiale aparente bine alese si realizate corespunzator (piatra, c&rémida aparenta etc.), zidurile au si un important rol estetic. 1.2, CLASIFICAREA ZIDURILOR Zidurile se pot clasifica astfe! = dup rolul pe care-I au in constructie (si care determin’, de fapt, atat forma ct si alcdtuirea 1or): ziduri de rezisten{& (portante) si ziduri neportante (in general interioare, cu rol de compartimentare). Mention&m ins& c& si zidurile exterioare pot avea doar un rol de separare (a interiorului de exterior), de exemplu in cazul constructilor cu schelet de beton armat, cand aceste ziduri nu au, In general, rol de sustiner ‘~ dup pozitia pe care 0 ocupa in plan: ziduri exterioare (inclusiv zidurile subsolulul), ziduri interioare, ziduri de fundatie (Sau de subsol); la construcfile alungite putem vorbi de timpane (zidurile de la capetele constructiei), sau de calcane, ‘cum sunt numite atunci cand sunt pe limita de proprietate (iduri in care nu sunt permise deschideri de nici un fei); trebuie amintite si aticele, ziduri situate peste nivelul ultimului 10 plangeu, pe conturul clair, $i care au rolul de a masca unele elemente ale acoperisului sau terasei de privirile celor de la nivelul solulul; ~— dup modul de executie: ziduri realizate pe santier, "la fata locului", cum se spune, din diverse zidarii sau din beton, simplu sau armat, turnat monolit, precum $i ziduri realizate din elemente prefabricate, cum ar fi blocuri mari, fasii, panouri mari sau elemente speciale, de exemplu perefi-cortina, ‘Aici este, poate, locul s& pomenim si de unele detalii constructive ce intra in alc&tuirea perelilor ca: buiandrugi, solbancuri, braie etc. = dup& materialele folosite: ziduri de lemn (de care ins nu ne vor ocupa in aceasta lucrare), din pamant (tut), din piatré naturalé, din c&rmidi (plind, eficient, armata, Complex, mixté), din beton tumat monolit, simplu sau armat, sau din elemente prefabricate. Desigur, fiecare dintre aceste materiale poate fi pus in opera in diverse moduri si poate fi combinat cu aitele. Desi ne-am propus s& nu dezvoltim In cadrul acestei lucrari probiema zidurilor de lemn, ne vom ing&dui totusi sa aratm c& aceste ziduri, poate cele mai vechi de pe intreg {eritoriul locuit de milenii de neamul nostru, reprezintS, de fapt, © intreaga arhitecturd popular&, traditionala. Amploarea si locul pe care-I merita ea in ansamblul subiectului de care ne ocupim depaseste ins& cadrul pe care ni Lam propus, solicitind o tratare aparte, ce va face, poate, subiectul unei alte lucrari speciale Nu trebuie ins& neglijat s& spunem c8 astézi, in noile conditii socio-economice, lemnul reprezinti nu numai un material foarte scump, ci si deficitar, care este (sau ar trebuie s& fie) vatorificat superior pe alte planuri, utilizarea lui tn construcfii fiind limitatd (sau ar trebuie s& fie) numai la realizarea acelor elemente pentru care inlocuirea Wui este neindicata. Noi ne vom strldul, in cele ce urmeaza, s& punem la indemana celor interesafi 0 informare cuprinzdtoare asupra “1 Zidurilor portante realizate din materialele mentionate, aceasta neinsemnand cd le dim, cum se spune, chitan{& In alb pentru a folosi cele ardtate aici far avizul si sfatul permanent al ‘camenilor de specialitate, deci al constructorilor autorizafi. 2 ZIDURI DE PAMANT (LUT) Lutul reprezinta unul dintre matertalele traditionale de realizare a zidurilor, el fiind folosit ca atare, sau amestecat cu diverse deseuri vegetale, pentru ca, intro vreme mai apropiatd, calitatea lui s& fie mult imbun&tatita prin adéugarea in compozitie a unui stabilizant care s&-i confere o rezistenté superioard, atat la solicitiri mecanice cat si la umezeald. Pentru realizarea acestui material de constructie, Iutul este amestecat cu apa ii se adauga un stabilizant (ciment, var sau 0 materie bituminoas&), dupa uscare cApatand calititile arétate, Lutul se prepard simplu, costa putin si poate {i rolosit latat ca material pentru zidaria propiu-zisé cat si ca mortar. Dac lutului stabilizat i se adauga si nisip, rezulté un beton, s-1 zicem *popular", dar a c&rui rezistenté ta compresiune, dupa 28 zile, ajunge pana la 80 kg/cm’, valoare ce concureazé cu Succes pe cea a betonului simplu de marca B 50. Tn cele ce urmeaz’, ddim doua retete, doud dozaje ae tut stabllizat, una cu pasta de var, cealalta cu ciment, cu care se pot realiza in condifii bune peretii sustinatori ai constructilor parter (locuinfe, agrozootehnice).. + lut stabilizat cu past de var: 1 parte argild (lut) + 3-6 pai nisip + 0,3 parti pasta de var, + lut stabilizat cu ciment: 4 parte argild (lut) + 3-5 parti nis +0,2 parti ciment. Zidurile din plmant stabilizat se pot realiza in diferite moduri, unele dintre ele fiind adevarate precursoare ale unor tehnologii modeme in domeniul constructilor. teva dintre aceste moduri de realizare se vor prezenta jn cele ce urmeazé. 2.1. ZIDURI DE LUT REALIZATE IN COFRAJE Pentru obtinerea acestor ziduri au fost imaginate doua tipuri de cofraje: demontabile (refolosibile) si ridicatoare sau, cum le-am zice azi, glisante Cofrajul demontabil Fig. 1, 2, b sic) este fcut din dulapi (scanduri groase de 3-4 om si late de 20-25 om, de regula cate dou’ pentru fiecare din cele dou taturi ale cofrajului) ce delimiteazé viitorul zid, care sunt pusi la distanta corespunzétoare, functie de grosimea zidului ce urmeaza a fi ridicat. Pe vertical8, dulapii sunt consotidati prin chingi de lemn sau metalice, dispuse la 1,5-2,5 m distanfa una de alta, intregu! cofraj avand o lungime de pand la 5,00 m si o indltime de 40-50 cm. Intre chingi, partile laterale ale cofrajului sunt solidarizate prin juguri de lemn cu pene. Primul strat de lut ce se asteme are grosimea de circa 5 cm, avand rol de nivelare si orizontalizare; urmatoarele straturi au grosimea de 10-12 om. Fiecare strat se bate cu maiul, avand grié s8 nu fie lovit si deteriorat cofrajul. Cand s-a ajuns la o inditime de circa 30 cm, cofrajul se demonteazé, scofénd penele, si se remonteazé mai sus. Se lucreazd uniform, de jur-imprejurul constructiei. La colturi, straturile se suprapun alternativ, iar la ramificafii $i incrucisiri se opresc altemativ (Fig. 1. d sie). Cofrajul ridicétor este mai simplu. El const din doud randuri de dulapi, spijinifi de stlpi infipti in pamant ta 1,00-2,00 m unul de altul. Intre cele doud siruri paralele de st&lpi, distanta este cea corespunzatoare grosimii viitorului zid, plus grosimea cumulat& a celor doua randuri de dulapi (cofraj) 14 traturilor de lut Fig. 1. Cofraj demontabil pentru ziduri de lut fa coltur, © — la ramificati a—vedere lateral; b~ sectiune transversal, c— vedere perspectiva; d - suprapunerea st 15 | | Dulapii sunt prevazuti cu manere de sipci, cu ajutorul cérora se Tidicd pe masurd ce se inalt& zidul. In rest, tehnologia ce executie este aceeasi cu cea deja desorisé. Grosimea unui zid de lut este cam de 1.5-2 ori grosimea unui zid de c&rémida, respectiv de minimum 40 cm pentru cele cexterioare gi de 25 cm pentru cele interioare 2.2. ZIDURI DIN BLOCURI DE LUT Biocurile de tut, pregatite inaintea punerii ior in operd. pot primi si ele (f8r3 teama de a gresi) calificativul de "precursori" ai elementelor prefabricale folosite la ridicarea constructilor moderne. Pentru realizarea_unor astfel de blocuri, paméntul pregatil (framaniat) se stropeste cu emulsii din lut s' gudron. sau din var si gudron, marindu-i astfel rezistenta ia actiunea Apel. Amestecu! asifol reatizet se preseaza in tipare de marimea dorit8, apoi blocurile se sco! 3i se pun la uscai 1 soproane sau magezii, pnd ve umiditates lor scade ie 6-8 % Blocurile de tut uscate se zidesc ca si cardmizile. cu rosturile verticale dintro ele altemand, mortarul folosit pentru aceasta fiind to! de iut, gi anume: o parte argila si o parte nisip grdunfos, amestecate Intim (Fig. 2, 3, b $i). 2.3. ZIDURI DIN CARAMIZI NEARSE Aceste c&ramizi sunt realizate tot din jut, ca si blocurile, dar zidul realizat cu ele este mai putin rezistent decat cel din 16 blocuri de jut, Mortarul folosit este tot cel de lut, iar agezarea ‘c&rSmizilor in zid se face la fel ca la zidaria din c&ramid’ ars& (dupa cum se va ardta in capitolul respectiv). 2.4, ZIDURI DIN CHIRPIC! Zid&ria din chirpici seamnd cu cea din blocu’ de lut, cu diferenfa c& materialul din care se preseaza elementele este constituil din p&mant (lut gras) bine amestecat cu diverse deseuri vegetale sau minerale, cum ar fi: paie, pleava, talas, rumegus, zgur, frunze uscate de conifere, fan, fibre de cénep& etc. Dacd se folosesc pale (in special cele de secar), este indicat cantitatea de 10-20 kg !a 1 m cub de lut. La aceste ziduri se foloseste tot mortar de lut 2.5. ZiDURI DE LUT PE SCHELET DE LEMN Scheletul de rezistenj al acestor ziduri esie constituit din elemente de lemn verticale si orizontale. Elementele verticale (stalpii) sunt, de obicei, fixate la partea inferioard pe o talp& (grind& de lemn), iar a partea superioara intr-o alta rind’ de lernn, asa-numita cosoroaba. Imbinarea se face in mod obisnuit in cep si bucea. La randul for, elementele orizontale pot sd se prezinte fie sub forma de impletituri de nuiele rare, simple (Fig. 3, a $i b) sau dese, duble (Fig. 4, a $i 6), fie sub alte forme, ca: pidjini ‘sau sipci orizontale sau inciinate la 45° (in sensuri contrare pe cele doud pari ale zidului) (Fig. 5, a si b), sau de valStuci (prajini sau crengi vaidtucite in ceamur si asezete intre stalpii verticali ai scheletului de rezistent2). 7 perele iin fut Giamanjbulgant fy igori de femn 66 Fig. 2. Ziduri din biocuri de lu .a~zidBrie curenta; b~ realizarea colutior, ¢~ realzarea ramificatilor. 18 é rete din fat clomur fulgarit fll de tern, stilpigori_ de lermn_ i 2 Lt opr ae = 400- 4,50 Eemur) Bulgarit | Fig. 4. Ziduri de pe schelet de lemn, cu impletiturd deasa (dubia) a ~ sectiune orizontala; 6 ~ vedere. 20 2 {nce priveste impletiturile de nuiele: in cazul celor rare (simple), stalpii verticali au grosimea de 12-15 cm, sunt dispusi fa distan{S de 1,00-1,50 m unul de altul, iar intre ei sunt implantati montanti cu diametrul de 6-8 om, Ia distanta de 35- 50 cm intre ei, desigur imbinati si ei in talp& si in cosoroabé. Nuielele se impletesc intre aceste elemente verticale, fiesare rand avand curburile, pe orizontal8, orientate Tn sus, invers decat cei de sub el. Desigur, goluriie necesare pentru usi gi ferestre vor fi sate libere. Intre impletituri se bate pasta de lut (ceamur). dupa care fefele ziduiui se bulgdresc. Operajia de bulgdrire consté tn aruncarea cu putere a ceamurului pe impietituri, pe ambele fee, in mai multe straturi, astfel incat lutul s& patrunda printre niuiele. Ultimul strat se netezeste cu mortar subjire de lut amestecat cu paie tocate. Cand zidaria este foarte bine uscaté, se face corectarea eventualelor crp&turi ivite in procesul de scare, dupa care zidurile se pot zugravi Tehnologia de realizare a celorlaite tipuri de zidarie de lut pe sonelet de lemn nu difer& semnificativ de cea desorisd, Din cele de mai sus reiese car c8 aceste zidni de lut pe schelet de lemn sunt, de fapt, adevarate zidarii armate, locuitorii acestor meleaguri anticipand si prin ele una din solufile valoroase ale tehnologiilor actuale in sectorul constructilor. In Incheierea acestui capitol, autorul vrea s& arate o4 0 mare parte din existenta sa, poporu! nostru si-a dus-o in ‘ocuinte cu asemenea zidérii, ele dovedindu-se rezistente in timp (de multe ori depasind suta de ani), uscate, cdlduroase jarna si récoroase vara. $i poate c& pentru anumite scopuri, aceast’ prefioasd mostenire nu ar trebui dat uitdrii nici ast&zi 22 3 ZIDURI DIN PIATRA NATURALA Ca $i lutul si lemnul, piatra este unul dintre materialele traditionale de constructie din tara noastra, ca si dn intreaga lume, ined din cele mai vechi timpuri. Despre zidariile din Piatra naturala s-ar putea spune foarte multe dar, ce si lemnul, ea fiind astazi mult mai putin folosit& decat in trecut, pentru motive lesne de infeles, ne vom rezuma in aceast® lucrare ta cele principt si notiuni ce trebuie neaparat cunoscute de catre cei ce ar avea totusi dorinfa si putinta de a o folosi in cadrul lucratitor de construct Dintre elementele de constructii realizate din piatr’ natural, amintim = pereti supraterani, cu 1 sau 2 fete aparente (paramentul); ei pot fi realizati si din zidarie mixt&, combinand piatra cu cdrdmida seu beton; = pereti de subsol, de asemenea din piatrl naturala singura sau din zidarie mixta (cu c&rdmid& sau beton); ~ socluri la constructii importante, ca zidarie masiva sau a placaj exterior, din roci dure = comige, bréuri gi alte parti iesite ale perefilor, din roci dure; respectivele piese sunt puse in oper§ gata prelucrate, f8r8 fisuri, incluziuni etc.; sub ele se fac crimare (santuri lungul fatadel) pentru indepéitarea de fata verticalé a peretelui a picdturilor de ap&; peste ele se aplicd, eventual, imbracdminte de tabla zincata cu lacrimar, rosturile tablei fiind lipite cu cositor, pentru a nu rugini i pata roca; = placaje exterioare sau interioare, agezate pe un strat de mortar M 50 gros de 2-3 cm, placile find prinse de zidarie cu agrafe inox; rosturile aparente se finiseaz& cu ciment alb; = buiandrugi, sub forma de: monobloc incastrat lateral in Zidarie de 25-30 cm si protejat deasupra de un arc de descarcare (Fig. 6, a); bolti plate (in platbanda), cu intradosul (fata inferioard, vizibila) plan, formate din bolfari in forma de pana; extradosul (partea superioard, pe care se agaz& zidéria) se realizeaza plan sau In trepte (Fig. 6, b: $i ba). Aceste bolti plate se pot arma cu bare de ofel ¢ 10-12 mm, sau patrate, ascunse intr-un san{ s8pat la partea inferioaré a bolfarlor. Bollarii se fac din piatr& de talie si se zidesc cu mortar de ciment, Zid&rille de piatra natural& se realizeaz’ si astézi, in general, dupa aceleasi principii si dupa aceleasi metode ca $i in trecut, prin suprapunerea simpla a pieselor sau prin legarea lor cu mortar sau cu piese metalice, tinand seama de o serie de reguli si masuri constructive, dintre care amintim: = pietrele se aleg si se pun in lucrare astfel ca stratificatia de carieré a lor s& fie paralelé cu rosturile orizontale ale zid&riei, si nu invers; = rosturile verticale dintre piese s& fie fesute, nu continuare: = pe nici 0 fat a peretelui s& nu se intaineascd, intr-un unct, mai mult de trei rosturi (Fig. 7, ax); = in fesétura zidului, la cel mult dou’ piese cu coada scurtd, trebuie s& urmeze una cu coada lung (butisé), iar la dowd butise un curmezis (Fig. 7, @:); = In cazul zidariei fr mortar (uscata), fiecare piatrs trebuie s8 se rezeme pe cel putin doud pietre, realizand o suprafa{a de contact cat mai mare (Fig. 7, a3): = daca ins& e vorba de zidarie cu mortar, pietrele trebuie ‘sd se rezeme una pe alta numai prin intermediul mortarului, iar golurile din masa zidului se completeaza cu cloturi de piatra inglobate in mortar $i nu cu mortar simplu; 24 de cesedreare ts fe y wh [L- ae _— {| | &s Wf tar ee Pe L/ Ta Fig. 6. Buiandrugi de piatré naturala, sub forma de: ‘2 monobloc; bs, b2 ~ bolt plate (In platbands). 25 iatr-mazaic), \ } transversale cu butise; 3~ regula jin pir’ natural brut, poligonald ° putiad 2 Fig. 7. Ziduri de piatra natural: constructive: 1 ~ regula celor tre rosturi, 2 ~ regula legar 3 la zidBia far& mortar (uscata), b — paramentulzidariei i (opus incertum), ¢ ~ paramentul zdariel din piatré naturalé lucratd, poligonalé 26 — la coltur, ca gi la capetele zidurilor, se vor folosi pietre mai mari si cat mai regulate, = inainte de punerea lor in zidarie, pietrele se vor curata bine de impuritati $i se vor uda abundent; = dupa ce au fost puse in zidarie, nu mai e voie s& fie cioplite, pentru c& se distruge legatura dintre mortar si pietre. Cu piatra naturala se pot realiza diferite tipuri de zidérie, pe care le vom arata in continuare. 3.4. ZIDARII DIN PIATRA NATURALA BRUTA Se executd din pietre de carier’ sau de rau, neregulate. Acestea se indreapta usor cu clocanul, se curata ise agaza in lucrare, respecténd regulile mai sus enuntate. Pentru zidurile de rezisten{’, se folosesc pietre mai tari, pentru cele neportante se pot folosi si roci mai moi (tuf, calcar etc.) Zidurile vor avea grosimea de cel putin 60 cm dacd folosim piatra brut sparta neregulat, sau de rau, si minimum 50 om, dacd lucrém cu piatra bruta stratificata. Dup& modul si felul de asezare al pietrelor in lucrare, distingem: Zidérria uscata, ce se foloseste de obicei pentru fundatille si sociurile cldirilor rurale, la imprejmuiri etc. Rosturile zidariei se fac, pe ct posibil, orizontale, umplénd golurile dintre ele cu pietre mai mici. Pietrele se agazé cu mana, pe lat, in asa fel incat s& rezeme cat mai bine pe cele de dedesutt si pe cele laterale si se indeasd bine, bét&ndu-le cu maiul La fundatii, pe fundul s&péturi, se agaz& mai intai un strat de nisip sau de balast, gros de cel putin 10 cm si abia apoi randurile succesive de pielre. Fundul gropii de fundare trebuie coborat sub nivelul terenului cel pufin 80 cm $i sub limita ad&ncimii de inghet. ar Rosturile dintre pietre se {es (se alterneaz pe verticala), fiecare piatr& trebuind s& rezeme pe cele aléturate cel putin 10 om (Fig. 7, a). La colturi, ramificati, incrucisari sau straturi intermediare, se foloseste 0 piatré bruté mai mare, pentru uniformizarea presiunilor pe intreaga suprafa{a. In special la ziduri, socluri, imprejmuiri, piatra brut& normal sau mic& trebuie legata prin aceste straturi intermediare din piatr& brut mare, la cel mult 2,00 m unele de altele. Pentru fetele vazute ale zid&riei se vor folosi pietre rhai mari $i cu 0 forma cat mai regulat8. Pentru a evita tasari neegale si crépaturi in acelasi strat (rand) se vor folosi pietre de aceeasi roca Regula legéri transversale a zidariei cu butise, de care am vorbit mai inainte, are aici o importants deosebit’, in special in parament (fata zidérei). Zidéria cu mortar, ce poate fi folosité nu numai la fundafii, socluri, imprejmuiri, ca precedenta, ci si la arce sau bolt are, in Pietrele, dupa ce se curdt&, se indreapt& usor cu ciocanul se uda bine, se asazd pe straturi succesive de morta, Indesandu-le usor cu ciocanul sau cu maiul de lernn, apoi se introduce mortar in rosturile verticale, late de 2-5 cm. Pietrele trebuie s& rezeme numai pe mortar, Pentru_uniformizarea presiunilor, se vor intercala, din 2,00 in 2,00 m, randuri orizontale din pietre mai mari si mai regulate (sau cioplite). Ca si la celelalte zid&rii de piatr8, rosturile verticale vor fi decalate cu cel putin 10 om. Fala vazutd a zidériel de plated brut zidité ‘cu mortar poate fi rostuita cu mortar de ciment. La realizarea zid&riei se foloseste mortar M 50-M 100; executia se face, pe cat posibil, fird intreruperi, sau, dacd se intrerupe, atunci se asa strepi in scar, pe cel putin 1,20 m indltime. Zidaria de piatré nu se tencuieste, in general, $i nici thu se vopseste, ci se las& aparentd, Zidria din piatra brut8 poligonala, cu mortar, cunoscuté sub denumirea latin’ de opussincertum, traducerea aproximativa 28 in limba romana fiind lucrare neprecisé. Desigur, expresia ‘rebuie interpretatd in acest caz nu in sensul c& ar fi vorba de o execulie neprecis& (din contra !), ci c& asezarea pietrelor in parament (fata vazutd a zidului) trebuie {&cut& in aga fel incat in nici un punet al acestei fete s8 nu se intélneasca mai mult de ‘rei rosturi, iar rosturile s& nu fie niciodata intr-o linie continua verticala, orizontala sau inclinata. ‘O astfel de zidarie aratd ca in Fig. 7, b. Pietrele se prelucreaz& din gros, pentru a avea 0 fata vazut8 c&t mai mare, o forma poligonala, nefolosindu-se pietrele triunghiulare sau dreptunghice. Aceasté zidarie se foloseste numai in paramentul Zidurilor supraterane. Pentru a obtine suprafete verticale cat mai regulate si mai plane, zidurile de piatra brut se pot executa si in cofraje agezate numai pe o parte a zidului exterior, sau p2 ambele Parti pentru zidurile interioare. Aceste coffaje (panouri) se Tidic& pe masura inditérii zidului 3.2. ZIDARII DIN PIATRA NATURALA CIOPLITA Sunt zidérii mai pretentioase, fata vzut8 a pietrelor trebuind sé fie cioplité in preatabil, cu muchiile cat mei regulate si cu cele doud fete de pat (de asezare in lucrare), numite asize, cat mai paralele (Fig. 8). Ca dimensiuni, pietrele trebuie s8 aib& indijmea mai micd decét létimea, iar aceasta s& fie cel mult c&t 5 indltimi. in ce priveste coada pietrei (biocuiui), aceasta trebuie s& fie mai mare decat indltimea sa. Greutatea blocuriior nu tretuie s8 fie mai mare de 30 kg, pentru a putea fi manipulate de un singur muneitor. Mortarul folosit va fi cel de var si ciment, sau de ciment, Desigur c& toate celelalte condi impuse zicdrillor de piatrd trebuie respectate si in cazul de fat’. 29 Fig. 8. Ziduri din piatra naturala cioplita: sectiune transversal printr-un zid exterior. 3.3. ZIDARII DIN PIATRA NATURALA LUCRATA Acesté zidirii presupun prelucrarea pietrelor in forme regulate, cu muchii vii, cu fafa (sau fetele) vazuté(e) curdtat&(e), fra gduri, ciopiituri etc. ‘Dupa modul de prelucrare si felul de asezare a blocurilor ‘In lucrare, distingem: Zidéria din moloane, a care fata vézut8 a pietrelor {paramentul) este lucrat& ‘regulat, dreptunghiular’, iar pe marginea dreptunghiulul, pe o adancime de 3-7 cm, este de asemenea lucrata regulat, la echer (Fig. 9, a). Pietrele (moloanele) folosite pot fi: cu coada scurt si tungimea din parament mare (cel putin 1,5 of indljimea pietreiy; cu coada lung’, dar cu lungimea din parament micd (cam c&t ‘naiimea); cu coada egalé cu grosimea zidului si ambele fete ‘vizute (Se folosesc la zidurile cu grosimea relativ mica). Dimensiunile motoanelor sunt (in general): peste 70 cm lungime, 30 cm indiime si circa 40 cm coada. Fala vazutd poate fi prelucrata cu spiful mare (spituitd din gros), cu spitul mic (spituitd fin), buciardaté, ragchetaté sau frecata (in special la socluri). Prelucrarea se poate face pe ‘ntreaga fata vazut&, sau l8sand un chenar de 2-3 cm latime. Pentru aceste ziduri se foloseste mortar de ciment sau de ciment-var. Zidéria de piatr& mozaic (poligonald), care cete de fapt © zidarie in opus-incertum, cu pietrele lucrate regulat (nu dreptunghiulare 1). Ea trebuie sd indeplineascé aceleasi conditi ‘a $i cea din moloane, urmrind s& se obfind imbinari cat mai exacte. Efectul decorativ al acestor zid&rii este evident (Fig. 7, c). Zidria din piatré de talle, care presupune blocuri mari de piatré, de forma regulat8, cu diferite grade de prelucrare, conform proiectului si destinajiei pentru cere sunt folosite Forma lor este de obicei paralelipipedic&; prelucrarea pietrelor din interiorul zidariei se face pe 4 fete, a celor din paramentul vzut pe 5 fele, si pe toate cele 6 fete atunci cénd piatra are doud fee vazute. Muchille trebuie sa fie vii si intregi, fetele sa ny aiba erapaturi 3 tral au g ' [ | i wy 4 By E wi gE 2 3 ee 3: 2 2 ~ zidarie din moloane: 1 — Constructive pentru evitarea gtrbiri muchillor din parament ale pitrelor de talie, prin ciop Dimensiunile pietrelor sunt mari, cel putin una din laturi { trebuind s& aib& minimum 70 cm. Ele se agaz& in zidarie cu { rosturile altemate, Pentru ca muchile din parament si nu se slirbeasca sub efectul presiuni, acestea se cioplesc evazat, sau | se interpune o fasie de plumb de 10-30 cm Iajime si 1,5-3 mm 4 grosime, sau o sarma de plumb ¢ 3-6 mm diametru. Rosturile se fac de 2-5 mm grosime (Fig. 9, b). Mortarul folost este cel de ciment. Zidéria din piatr’ de i 3 | talie se foloseste in ziduri si elemente de constructie la cl&dirile 5 { monumentale. gi Pentru lucrarile speciale, supuse 1a solicitéri mari sau ‘@ + actiuni dinamice, pietrele se solidarizeaza cu legaturi metalice 8 | sau se tale in forme speciale, spre a se realize 0 mai § + bund legaturd intre ele (Fig. 9, 62). Legaturile metalice se § i confecjioneaza din ofel, bronz, alama etc., dupa natura rocii & ; respective, si se pot prezenta sub forma de Scoabe, dormuri sau ‘tS pldcute in "coada de randunica' # ca 3.4. ZIDARII CICLOPIENE Bi 2, _Se folosese mai ales 1a zidérii exterioare, pentru cheiuri { etc. Ete sunt alcétuite din blocuri mari si sunt caracterizate prin 5 £ faptul cd se executd sub forma de zidarii uscate, cu sau fara 8 ® legaturi metalice. & é i! 3.5. ZIDARII MIXTE DIN PIATRA Se | Ca $i zidariile ce folosesc elemente mari de piatra ‘& 8 (moloane, piatra de talie, zidarii ciclopiene), si cele mixte 33 apar{in in mare parte trecutului si sunt ardtate aici pentru ca cititorul s& nu fie lipsit de aceast& informatie. ‘Intr-adevar, aceste zidérii mixte, groase, sunt (erau) folosite la unele constructii importante, la care zidaria din parament (din fafadé) se executé, de exemplu, din piatrd lucrat&, iar cea din interior din piatra cioplita sau bruta. tn aceste conditi, trebuie neaparat respectatd regula ca cea mai mic& coad a pietrelor de talie si fie de minimum 12 cm, precum $i acele masuri constructive prin care sa se asigure 0 legéturd cét mai bund intre diferitele feluri de zid&rii tn acest scop, ca si pentru a reduce taséiile, la un rand de piatrd de talie (pe inditimea acestuia) trebuie s8 corespund’ tun numér intreg de randuri de piatr&, iar pentru uniformizarea presiunifor trebuie introdus c&te un rand complet de piatra de talie ta fiecare 2 m inditime a zidulul. Nu trebuie neglijat& nici asigurarea unei solidarizéri cat mai bune a diferitelor ziduri, prin legarea lor cu tiran{i metalici prevazuii la capete cu ancore. thn fatade (parament), zidaria de piatra de talie se va folosi in special pentru socluri, colfuri, braie, iesinduri, ancadramente, iar cAmpurile zid&riel se pot realiza din moloane dreptunghiulare sau din piatr’-mozaic. Finisarea pietrelor se poate face prin buciardare, ragchetare sau polizare. Un astfel de parament, amintind de castelele de altadatd, ar putea ardta ca in Fig. 10. tp gk a Lg 5 = # a larie decell. olin. putlnd de tole Fig, 10. Zidarie mixta din piatr& naturalé: parament (exemplu) 35 ZIDARI DE CARAMIDA Cunoscute inc’ din cele mai vechi timpuri constructile din zid&rii de c&rdmida se poate spune c3 i-au adapostit pe oameni in decursul intregii lor istorii, avand 0 larg folosire pe mai toate meridianele planetei. $i aceasta nu int&mplator. Dintre multele motive ce ar putea fi invocate, s amintim doar c&: materia prim din care sunt facute aceste zidari, lutul, se gaseste aproape oriunde la indemand, confectionarea lor nu este prea complicat’, nu costa prea mult, se dovedesc durabile ‘n timp, viala lor numérandu-se in sute si, uneori, chiar in mil de ani, sunt rcoroase vara si c&lduroase iama; zidite cu mortar de ciment sau de ciment-var, ele suport un mediu umed ete. lat, dar, tot atatea motive pentru care, si in aceasta carte, zidéirilor portante de c&rdmida, de orice tip ar fi ele, si nu sunt ‘pufine, li s-a rezervat un loc important si o tratare corespunzatoare. Alegerea tipului corespunzator de zidérie, @ modului de executie, a grosimii zidurilor etc. se face in functie de scopul urmarit si revine in Intregime oamenilor de specialitate, arhitectilor si constructorilor, neputand fi Wésata la discretia ‘amatorilor f&r& a ne asuma riscuri mari ‘S facem dar cunostintd, pe rand, cu diversele tipuri de Zid portante (de rezistent’) de c&ramid&. 4,1. ZIDARI DIN CARAMIDA PLINA 4.4.4. ZIDARIE MASIVA Carkmida pling, aga cum 0 cunoastem si 0 folosim noi astzi, este un paralelipiped de lut ars, pilin, tung de 24 cm, inalt de 11,5 cm si gros de 6,3 om sau de 8,8 om, acest al doilea tip fiind necesar pentru a face posibilé si folosirea ‘concomitent& cu zidaria din c&rémizi eficiente (cu gun), ce au aceasta grosime, si despre care vom vorbi a momentul respectiv Zidurile portante de cérEmid& pind trebuie s& alb8 o grosime minima de o c&rémida, deci de 24 om, pentru a putea fi considerate ca atare si a putea indeplini rolul de elemente sustinatoare. In realitate se pot folosi, in anumite situa, si Ziduri de 1/2 c&rémidd, In condifii de executie foarte ingriité, folosind mortar de ciment sau de ciment-var, c&r&mizi intregi si de marc& superioard si cu conditjile ca: zidul respectiv s& nu aib& o inditime mai mare de 3,25 m, s& nu aibz mai mult de Zhivele deasupra si s& nu suporte o sarcind admisibilé mai mare de 275 kgm’, La realizarea zidutilor portante de c&rdmid&, indiferent de grosimea lor, nu este permis s& se foloseascd cdrémizi parte mai mult de 30 % din volumul total. Folosirea c&rdmizilor recuperate este permis numai dup ce acestea au fost curdfate de mortarul vechi; in cazul in care se folosesc blocuri de cérdmizi recuperate, este obligatoriu ca la fiecare 5-6 rénduri de c&r&mizi vechi, s& se execute cel putin 2 randuri de c&rémizi intreg Nu trebuie vitat in nici un caz c€, indiferent dacd este vorba de c&rémizi noi sau recuperate, acestea trebuie s& fie bine udate, prin scufundare in hardaul cu apa, in momentul folosini lor. Agezarea crEmizilor in zidarie, pe patul de mortar. se face regulat, cu legatura la fiecare rand, respectand alternarea rosturilor vericale. 37 Punctele principale de rezistenté ale zidariei find colfurile, ramificatile si incrucisrile de ziduri, acestea se vor executa foarte atent, respectand cu strctele regula de a alterna continuitatea randurilor pe cele dou’ directii: 0 data intr-un sens, alt dat’ Tn celAlalt sens. Mortarul folosit ta realizarea zidéinilor masive de c&rdmid& este, In general, cel de var sau de var-ciment. Corespondenta intre grosimea zidurilor exprimata in cdiramizi si cea exprimatd in centimetri este urmatoarea: Grosimea zidulul cexprimatd th cramizi 25 375 50 625 75 87.5 ‘Grosimea zidulu, | 100 exprimata In centimetr In cele ce urmeaz& va prezentim alcdtuirea diverselor tipuri de ziduri, in zonele lor cele mai caracteristice, in functie de grosimea lor si de modul de legare a c&ramizilor pe care il preconizam. Astfel, in figurile 14.1 este ar8taté structura zidériei masive curente [a ziduri de cérémidd, cu grosimea de 1 c&rdmid’, cu legitura transversal (Fig. 11.,a1); cu legatura in bloc (Fig. 11.1,22), sau cu legtura mixta (Fig. 11.1,2s); pentru Zidurile cu grosimea de 1"V> cdr3mid8, structura este arataté tn Fig. 11.1. iar pentru cele cu grosimea de 2 c&rgmizi, in Fig. 11... Alcétuirea colturlor la_ziduri din zidérie masivé de c&ramids, cu legatura la fiecare rand, este ardtatd figurile 11.11: pentru cazul in care ambele ziduri au grosimea de 1 c&rémida, este dat& Fig. 11.,a; c&nd ambele ziduri au grosimea de 1" c&rimid’, este dat Fig. 11.11; cand grosimea este de 2 c&rdmizi, Fig. 11.1, iar daca in acest caz legatura se face la mai multe randuri, este data Fig. 11.1.0; atunci cand unul dintre ziduri are grosimea de 1 c&ramida. iar celdlalt de 1" c&ramida, a se vedea Fig. 11.11; in fine, Fig. 11.11,¢ reda situatia in care unul din ziduri are grosimea de 1 carimid, iar celdlalt de 2 c&rémizi 38 . as tL = Fees = as ' : ee fe | A Ay Sssfiuniorzontole —< Sect.verticala Fig. 11.1.1, Alcdtuirea zidériei masive curente la ziduri de céramida, cu grosimea zidului de 1 c&rémida, cu legaturd transversala: sectiuni ‘orizontale, sectiune transversala, parament. 39 vedere {rental (narament Lt 24 vedere frontala (harament; [as fast ss CooL aay Sose eee [ a xe as 2 iE pea a tog Sectiuni orizontale =f secf.verticola Fig. 11.1.2, Alcdtuirea zidariei masive curente la ziduri de c&rémidé, ‘cu grosimes ziduiui de 1 c&ramida, cu legatura in bloc: sectiuni orizon- tale, sectiune transversala, parament, b, as 4 tt i 1 — ee al T 5 g : | 8 i a || 2 My 4 all a ¢ 1 7 7 aes e us || 20 . ee 2 7 4 E L ree Py 2, sssfiuriorizentale J Fig. 111,29, Alcétuirea zidariei masive curente la ziduri de c&rémida, cu grosimea zidului de 1 c&r&mida, cu legatura mixt&: sect uni orizon- tale, sectiune transversal, parament, a vedere foontalé (parament) i EE — it J | | E L i ] ead io g } = 2 pe} ¥ J J ELMS Lm bt 24 22 Fig. 11.1.0. Aledtuirea zidariei masive curente la ziduri de carémida CU grosimea zidului de 1/2 c&ramida: sectiuni orizontale, sectiune transversala, parament; 42 Sechiunt ontzontale Fig. 11.1.c. Alcdtuirea zidériei masive curente la ziduti de c&ramida, cu grosimea zidului de 2 c&r&mizi: sectiuni orizontale sectiune transversal, parament, 43 interior 1s intemioard Fig. 14.1,¢. Alcétuirea colturlor la ziduri din zidarie masiva de carémida, unul dintre ziduri avand grosimea de 1 c&ramid, celalait de 1"%2 carsmid’, oy Fig. 11.ll,e. Alcdtuirea colturilor la ziduri din zidarie masiva de uunul dintre ziduri avand grosimea de 1 c Fig. 11.1016. Al de irémid8, c grosir Alcatuirea ramificatilor la zidurile din zid&rie masivé de caramidd, cu legatura la fiecare rand, este ardtaté in figure 11.1lI: pentru cazul in care ambele ziduri au grosimes de 1 cdrémidé, este dat Fig. 11Ill,a; c&nd unul dintre ziduri are grosimea de 1 cdrdmida, iar celdlalt de 1'l2 cérémida, legétura este ardtatd in Fig. 11.1I]b; cand ambele ziduri au grosimea de 1'/, cdramid&, a se vedea Fig. 11.IIh.c. ‘Alcatuirea incrucisailor 1a ziduri din zidérie masivi de carimida, cu legatura la fiecare rand, este ardtaté in figurile 11.1V: pentru cazul in care ambele ziduri au grosimea de 1 c&rdmida, este data Fig. 11.1V,@; cénd unul dintre ziduri fare grosimea de 1 c&rdmida, iar celélalt de 1's cérémida, legatura este ardtat’ in Fig.11.1V.b; cand ambele ziduri au grosimea de 1"/, c&rimida, a se vedea Fig. 11.V.c; c&nd unul dintre ziduri are grosimea de 1" c&ramida, iar celdlalt de 2'F; c&rémizi, solutia propusd o gasifi in Fig. 11.1V.d, iar cand Zidurile au grosimi diferite, v8 puteti orienta dupa Fig.11.1V.e. De remarcat la toate exemplele date, reprezentate prin sectiuni orizontale ale zidurilor, c& {eserea rosturilor in plan onstituie 0 conditie obligatorie pentru a asigura rezistenta si stabilitatea zidurilor, ea evidentiindu-se si in parementul acestor ziduri Evident, dupa executarea zid&rillor $i uscarea lor, ele se tencuiese in mod obligatoriu, pentru protectie. higiend etc. si se finiseaza corespunzator destinatjei lor si, desigur, a mijloacelor financiare disponibile. 4.1.2. ZIDARIE CU GOLURI Zidéria de c&rimid’ cu goluri se realizeazé tot din c&rémizi pline, ins& agezate in aga fel neat inte ele s& rémand spajii goale sau umplute, eventual, cu materiale usoare (polistien expandat etc) la zidurile exterioare. Rolul acestor goluri create in zidarie este multiplu: ecomomie de material (c&rimid’ si mortar) de circa 20%, usurarea constructiei 58 poate cel mai important, realizarea unetizolari termice si fonice Sporite. Din acest motiv, evident, golurlle din zidérie nu trebule foalizate transversal pe ziduri, ci in lungul lor, in caz contrar, nu rumai c& nu sir atinge scopul de izolare termica ci, din contra, ar favoriza transferul caloric intre cete doud particle zidului ‘Caramizile in astfel de ziduri fiind agezate, in general, pe muchie (pe cant), oferd o suprafala mai mica de legaturé, ceca ce impune folosirea mortarului de var-ciment, intrebuinjarea Fumai a cBramizilor intregi, iar execuiia trebuie S& fie foarte ingrijt executatd Tinand seama de cele ardtate mal sus, se recomanda ¢@ zidaria portant’ de c&rémid’ cu goluri sé se foloseasca numal Te constructii de cel mult P + 1 etaj si numai in regiuni cu Seismicitate mic&. Chiar si finand seama de aceste reco- Pandari, Ia aceste constructii, zonele de colturi, ramificatil si intersectii, ca gi cele cu solicitri deosebite, se vor realiza din Jiddrie masivé de c&rémid’, nu cu goluri, zone ce se vor lega jnsd structural de zidéria cu goluri, cum de altfel se poate ‘observa si in figurile pe care le prezentam. ‘Evident, si aceste ziduri se tencuiesc pe ambele fete $i se finiseaz8 corespunzator. Mentionim c& zidaria de crdmidi cu goluri se poate folosi si ca pereti exteriori de umplutura la constructille cu schelet de beton armal. In continuare, in figurile 12 se dau cateva exemple de alcdtuire a unor ziduri portante de c&rémida, cu goluri ‘Astfel, in Fig. 12.l.a, este aratata structura zidarie! (zonelor) curente atunci cand grosimea zidului, este de rearamid’, agezata pe muchie (pe can\), alét longitudinal cat $i transversal; un caz aseménator, dar in care caramizile sunt Ssezate pe cant longitudinal gi pe lat transversal, se vede in Fi. 12a; 0 aledtuire si mal pretentioasa este cea din Fig, 12.las, In care c&ramizile sunt agezate pe cant longitudinal, find legate transversal cu diafragme, la flecare Srandurt: cand grosimea zidului este ce 1% cardmida, Structura propusd este cea din Fig. 120; dacd grosimea Fidulul este de 1, c&rimida, legatura transversala alternativa 59 se poate face fie la fiecare 2 c&ramizi longitudinale, fie la distanta de 1,50-2,00 m, agezand ins& transversal cate doud c&rdmiai (vezi Fig. 12.1.c; $1 Fig. 12.1). Tn fine, dacd este necesar ca grosimea zidului s fie de 1"/ c&rdmidA, alternarea golurilor din zidarie se va face spre o fati sau cealalté a Zidariei, pe vertical’, din 3 in 3 randuri (vezi Fig. 12.1.0). Pentru modul de alcétuire a colturilor la zidurile din zidérie de carémid& cu goluri sunt prezentate figurile 12.lI: in cazul jn care amandou& zidurile au grosimea de 1 c&rdmida (Fig. 12.li,a), sau de 1 '/ c&ramid& (Fig. 12.11,b). Aicatuirea ramifcatilor, am&ndou’ zidurile avand grosimea de 1 c&rimidd, este ardtatd in Fig. 12.II Este de retinut la aceste zidarii 3 golurile pe care le cuprind sunt realizate in lungul lor si pe vertical8. in ceea ce priveste caracteristicle lor tehnice, trebuie s& ardtam c& tipul de zidlrie avand c&rdmizile agezate nu numai pe cant, ci si pe lat, este mai rezistent decdt primul, atat stabiltatea cat. si coeficientul s&u de izolare termicd fiind superioare celuilat. La randul su, cel de al treilea tip, de fapt o combinatie intre celelaite doua, presupundnd cate un rand de c&rémizi agezate pe lat la fiecare 3-4 randuri de c&rdmizi agezate pe cant, capita calitétile ambetortipuri ce I-au generat Pentru a mari capacitatea de izolare termicd a acestor Zidari, dar si capacitatea lor portant’ s1 stabiltatea, se pot prevedea si diafragme orizontale de mortar de ciment, de 3 cm grosime, armate cu plase de sama de @ 3-5 mm, puse orizontal in structura perefiior exteriori, la distant de 3-4 randuri una de alta, prin aceasta intrerupandu-se continuitatea pe vertical a golurilor (vezi Fig. 12.1,c). ‘At mai {rebui s& spunem c& tipurile de zid&rii de 1" si cel de 1°, c&rSmid’, mai putin obignuite, avand goluri sicanate dar bine delimitate, precum si o bund jesere a zidului, confer acestora calitéti demne de retinut, cel de al doilea tip putand fi {olosit, eventual, chiar si pentru constructii P + 2 etaje, desigur ‘cu avizul constructorului si in nici un caz numai pe baza aprecieri sau intuitiei proprii 60 ranswersalt vertical: sectuune Ter, q 1 1 Atal am th | a inca tnberton | \y 4} 62 |e % +e

    You might also like