IPOTEZA Romanul Baltagul de Mihail Sadoveanu, publicat in 1930, este ,,probabil singurul roman obiectiv”’ al scriitorului gi aduce o formuld romanesca inedita in peisajul epicii interbelice: polimorfismul structurii, adica ,amestecul de roman realist $i naratiune arhetipala grefatd pe un scenariu politist”®. ARGUMENTARE Romanul este 0 creatie epica in proza, de mari dimensiuni, cu actiune complexa, desfagurata pe mai multe planun, in timp Scanned with CamScannerate, antrenind un numsr mare de persone Mywadualizate. Prin multitucinea aspectetor ing Me vnul ofers o imagine ampli asupra viefi nu prezints monografia satului m sispatin prec Pe Rmanal Balla peste lart, ben Freep Sher oldove. arhaicha pistonlor.asind inprimpies jor care haw cis pe Nechifor tipan tora recomnstituie drumul p, fnsoptd d uml parcurs de ickawsslevamlalglsieiegre sia pointe Segre drop oman pione we rte alc viata pastoral, natura, mituile wn dria povestii infelepounes rhitectura complexd conferits de polimotfismul struc. witecsat decriticul Paul Georgescu in studiul Potiatena recesara) side fesitura de teme si motive a ocazionat, dey fungal veemi, diferite interpret ale romanuli, une che contradictor: roman antropologic §1 polis (C, Catineseyy roman miti-baladese si realism etnogratic (Pexpessicius) ne constituire a Miorifeé(E. Lovineseu), roman demitizant ing Negoitescu), roman realistobicctiv (Nicolae Manolescay, roman initiatic, roman de dragoste gio antiMuria (ay Paleologu). Relatia romanulos cu balada populard Mion, sugerats chiar de seritor prin motto (.Stipsine, spine) sy ohuard $-un cine.."), constituie un aspect contraversat in receptatea ctiticd. Contestarea rolulut genetic al mitulut mioritic merge pans la teza sustinuta de Al. Paleologu cd sue biectul romanului se suprapune cu un alt mit, universal, mitul lui lsis $i Osiris (in lucrarea Treptele lumii sau calea cite sine lui Mihail Sadoveanu), Romanul este structurat pe dou’ coordonate fundamen: tale, aspectul realist (reconstituirea monografi’ a lumii pas. torale si eSutarea adevarului) si aspectul mitic (sensi ritual al gesturilor personajului principal). Orizontul mitic include mo- dul de infelegere a lumii de catre personaje, traditile pastorale, dar si comuniunea om-natura gi mitul mari treceri. Caularea constituie axul romanului si se asociaz’ eu ‘motivul labirintului, Parcurgerea drumului are diterite semni- ficati?. Vitoria reconstituie evenimentele care au condus la moartea barbatului ¢i (intriga polifistd), ceva ce se transpune intr-o dubli aventura: a cunoasterii lumii gi a cunoasteri de sine, Pentru Gheorghifs, cilitoria are rol educatiy, de initiere a tindrului (bildungsroman). Nechifor, personaj episodic, pe zentat indirect, aparjine planului mitic, CautandwL, Vitoria Scanned with CamScannerparcurge simultan dows lumi: spatial eal comeret gi comercial, dar gio lume .de semne 91 minuni”, al ciror sens ea stie adel descifreze __Parcugeres akinntulusesteo lncercare exenfald pentru orice cron, [--[ fiurd chiar proba de emastere 1 regenerare morali™* Motivol labirintului se concretizears la mivelul actiunit pepasuny, dar este senvnafic ay ge ta nivelul titlalui Baltagut (toporul « fbiret simbolic, ambivalent arma ver dou Higuri) este un 1s) ansteumentul jetulurjustiar. reparater De remarcat cS in romain acelagt bak tag Cal fur [pany indephineste cele dou tunctn Balta Jit se pastreazd neatins de singele vegas hn Gh Critical Manin Mincw asociazs baltagul eu falny dubia ey catea fost dobordt minotaurul. monsteul muti: Chiar Je protagonistilor ar avea semnificafii simbolice, de- ume semnand victoria dreptsti Narafiunea se face la persoana a Ilka, iar marataruf omni- prevent 1 omniscient reconsttuie in mod obievty, prin tehnica Cetaliulur st observatie, lumea sarulur de munter’ 94 actu Vitorie!. Deyi naratorul omniscient este unie, la parastasut sofului, Vitona pret rolul naratorulur Inteligentd 3 caleulat, (ea .un Hamlet forunin’. ca eeconstituie enima pe bsza proprilor deductit $16 povesteste vende celor prezenpt, ceva er determina pe criminal si-pt recunoasea Vino in tata satus st aautontaplor Secventele narative sunt legate prin inkintuine 3 alternanta Narafuinea este preponderenti, dar pasajele descriptive frveasa ditente aspecte ale cadruhu sau ekemente de perttet fase, andividual (de evempla parteetul Vitorier sou al hat Ghearshital ge colocts (muntena, slocuitorr de sub brid’). Nae rajiunea este nuantati de secventele dialogate sau de replici ale Vitor, cum este laitmotivul rostit de femeie in cautarea Soul, la Hecate popas: Nusa opr cumoa.. astound unt ‘om cu umes negra fintat in frumte? Me sd-ma spunea cane wszut tum omr dela mo edlare, pecun cal negra fiat in frunite yi-n cup eu cel brumine” ‘Timpul derulici actiunii este vag precizat, pein repere temporale: waproape de Sf Andres”, in Postal Mare*, 10 ry Cadrul achunii este satul Magura Tarcdulu, zona Dometor 91a Bistriter dar gt cel de cimpie, Cristeyt, in Balta Jijiei Find un roman realist, pentru sendiaitate, trascul wernat de Vitoria impreund cu Ghearghita, pe urmele lui Nechifor, Scanned with CamScannerin| confine tponime existent re art. Scere fiction gy yy fone mite, romancerul ins} maginea2} satu Ling Sistas Tantus iar toponimesimbolce (apy, ‘Meri raul Neagra. _ omanal est structural in galsprezececapitoe cu yy, pe desiigurats eronologic, urmarind momentele subiectyfy Prima pate (apiolee I~ al Vitea) ~frimintiete Vtg in ateplatea sols regained drum ~ include yp rifunea st ntnig inespesitune se previ satul Magura Torch sh portretulut fizic al Vi i, care este sttprinss torcing rcierea soqului su plecat Ia Do prispl si gindinduse sdoumpere ol. Intriga cuprinde frimantirite Jnainte de plecate donisprezece Pe a da i ociuiene cdutarea sojului: fine (des 03t ne ministrea Bistia, oitfie de dispantia sotuyy Sine unl ler penta a face rot de ban de drum pe Minodora ola la Manisttea Varats, iar i Gheongi incresinges73 un balag si Partea a doua (capitolele al VIL-Lea ~ at XIl-lea) conine dbestiguracea acini eelevd drum patcurs de Vitor fe i Cheorghit, in ciutatea lui Nechifor Lipan, Ei reconstie trascul lui Nechifor, ficind o serie de popasurt: a hana Donea dela gura Bicazuli, ls crigma domnuta Davi dey Calugieri, la mos Pricop st baba Dochia din Fancop, a Vata Domne (la han gla caselaric, une afl de actu de vaingarea clos) apoispre Pillnis,Brosteni, Bore, de unde drum pi sete apa Bist, tr fard ct tot necunoscat, De se nese o cumetrie, la Bosca gio munt, la Crus. nea acestor mari moment din viata muha, dB de Vitor normntare din inal Intrebind din sat in sat, ea ig) dd seama ca soul siua dis put intre Subs gi Sabaso, Cu ajutorul efnelu egisi, Lap munteanca descoperd intr-o rap rimagifele lui Lipan, i dreptul CruciTaienor. Partea a (reia (capitolele al XIV-lea ~ al XVlea) prezin’ sfaryitul drumului: ancheta politiei, inmormantares, paras tasul lui Nechifor Lipan gi pepsi ucigasu CCobordrea in rapa gi veghea nocturna a mortului mr ccheaza maturizarea lui Gheorghit’, dovedit3 in intsptuin® actului de deeptate Ia parastas, Punctul, tae ‘momentul in care Vitoria #9 stituie cu fidelitate scena crime, surprinzindos iat SEP | - uN ‘vga lie Cu g Casta Boga, Primal ess Scanned with CamScannerinsi al doilea devine agresiv. Este lovit de Gheorghita cu bal- tagul lui Nechifor gf sfagiat de chinele Lupu, fledndu:se astlel dreptate Deznodamantul il surprinde pe Bogza, caret cere sertare _femeii mortului” gigi recunoaste fapta Personajul principal, femeia voluntara, este un exponent al spefer” (G. Calinescuy in relatie cu lumea arhaica, dar gi 0 individuahtate, prin insusirile sale: fn cdutarca bérbotulus Vitor pune spirit de vendetta st aplicapie de detectv {.. Vitoria ¢ tun Hamlet feminin, care banusegte cu metodi, cerceteazd cu dismulafie, pune la cale reprezentatiunt tradatoareg1, end dovada a ftcut, dé drum nizbundrs Vitoria este © femeie putemicd, hotirata (.N-am mai ant hodind cum reare partul Tarcdulut pin’ce Lot xdsi pe Nechifor Lipan”), curajoas’, lucida. Inteligenta natvi yi stipinirea de sine sunt evidentiate pe drum, dar mai ales la parastas, cind demascd uciga ‘Aparinand lumu arhaice, patriathale, Vitoria transmite copiilor respectul tradifilr gi este refractara la noutiile avili- zatiei in trem est olog, mut s1 chor.” Ca mama, ik interzice Minodores si se indeparteze de traditie (.lh anit ew co, walt $1 bua! Nies eu, mic buruci’ta, nic burci-mea n-am stut de acestew son legea noastra trebuse sd trdiestt $1 tu!") 91 contribwie prin calitone la maturvzarea lus Gheorghita. Respecta obiceiurile de cumetne 31 de nunta (1 primit plosca gia flcu! frumoasd urare mmireser”) $1 vegheaz3 la indeplinirea randwelilor din ritualul inmormantinr prveghtul, drumut la cimitir, bocitul, slujba religioasd, pomana, praznicul Sofie iubitoare, porneste hotérati in cdutarea barbatului: wera dragostea ev de doudzect si mar bine de ant, Asa fusese drag in finerefa Lipan, a3a-t era drag st acuma, cénd aveau copu mart cit angi.” Tepatul dinaintea coborarii cogcugulu 31 gesturile concentreaz iubirea si durerea pierdeni sofulut:,Cu aga glas astrigat, cat prin tof cer de fata treeut un cutremur, S-a dardmat in gemunclu, sta rezemat fruntea de marginea stilt.” Personajul complex este realizat prin tehnica basoreliehulut 1 individualizat prin caracterizare directs 1 indirecta (prin fapte, vorbe, atitudinu, gesturi, relapu cu alte personaje, nume) Portretul fizic releva frumusetea personajului prin tehnica detaliului semnificativ’ Nu mat era tindra, dar aveeo frumuseta neobgnuita in privire. Ocha it striluceaw carntr-o wscard ceafa in dosul genelor Lungt 51 rasprante in cArligase” Scanned with CamScannerjatura devine o cutie de rezonan{’ a sentimeny andendne-ainedutare soului siu:la Doma, dar areal nul oanun{S cS se afl pe dra Personajul secundar, Gheorghits, reprezints erm ne, care tebe Sia focal ttl dispingy, yee fi considerat initiatic, deoarece prezints dj rizarea lui Gheorghita. Nechifor Lipan este caracterizatin absen tua gi remorare si simbolizeaz3 destinul mu Numele shu cel aferat stain", de borg phi. dar primise numele Nechifor (in ge. Nitephune, Ee icon) nal paleo sn al we a Pa snivit nei superstiti: cas ul mur ee anicipeaca destinal acestui Renonsie entice un: Mirela, fics epg outaile civilizaie este trimis la mansstire pening . tos Pricop(osptlitates), parintele Dima eee, twas thoi) baba Moranda supers reprezentative pentru lumea satu arkeie Romanul ar eater monaraideoscnies meteor cupid eure oth trasaturi: muncitori, veseli,iubitori Tras: rile Personajuly coletiv mune sunt sure deloimepur ne Pecareobignuia si ospuns Lipan, rememorati de Vitons Vis Interior er mals st emer Urrstnsu de ones ns. Mune dat si citi pea tattle cu toon ove ca. .] Cet mal se Stinin mune [| Mantomulare rida cant Unalt portet colectiv memorabil este al locus brad”, tinutul strabstut de Vitoria, care ,sunt nite Apu de Imre lsnesttorici ca apt, creme ribo neg Ca sm ier cumple, fr rin baci ese are lng {mat ue samt sta en fafa soarel c-inima ca dine rg Gel mt aes edsmiarda si Incest de cnt dept era siacel Nechifor Lipan care actin tipsca”. Familia Lipaniloreste Parte a acest colectivtii: imaginea lui Necifor pasta ‘memoria celorlalt, portretizarea ampli a Vitoriei, ca exponent alacestei lumi arhaice i tinerii receptivi la noutifile evils Minodora gi Gheorghita, org fei lac Wt Cel yp, 1 Poa I spre ant 15, Prin rete itor atoames mit fa eum CONCLUZIE is romana Baltagul de Mihail Sadoveanu apa tului mii. Criticul Nicolae Manolesc arat ch, det Mit! Sadoveanu alege ca pretext epic situatia din balada pom Scanned with CamScannerdoi ciobani ucid pe al treilea ca sa-i ia oile”, autorul ,,sacrificd marele ritm al transhumanfei pentru un fapt divers, pentru un accident; demitizeazd situatia originard, privind dintr-un unghi deloc poetic evenimentul ritual. Baltagul este un roman realist in sensul cel mai propriu™ § Scanned with CamScanner