Conversatii cu Dumnezeu * Un dialog neobignuit « Foluntul I Neale Donald Waisch Introducere Sunteti pe punctul de a tri o experienti extraordinara. Sunteti pe punctul de a avea o conversatie cu Dumnezeu. Da, da, stiu .. Aga ceva nue posibil. Credeti, probabil, (sau ati fost invitati sf credeti) ch aga ceva nu este posibil. Putem sf ne adresim lui Dumnezeu, de- sigur, dar nu putem vorbi cw Dumnezeu. Vreau s& spun c& Dumnezeu nu ne va rdspuede, nu-i asa? Cel putin, nu sub forma unei conversatii obisnuite, de fiecare zi. Asa gdndeam $i eu. Atunci mi s-arevelat aceast{ carte. Chiar as- ta vreau sd spun. Aceast carte nua fost scrisi de edire mine, mi s-a revelat. $i, cand 0 veti citi, vi se va revela gi voua, pentru cd tuturar ni se aratd adevdrul pe care suntem pregdtifi sd-l afldm. Probabil cA viafa mea ar fi fost mult mai usoara, daca as fi pastrat totul pentru mine. Dar nu acesta a fost motivul pentru care am avut 0 asemenea revelatie. $i oricare ar fi neplicerile pe care aceasta carte mi le-ar putea provoca (sa fie considerata o blasfemie, un fals, sau eu 84 flu numit un ipocrit pentru cA nu am trait aceste adevaruri in trecut SAU - poate mai du - un om sfant) acum nimic nu md mai poate opri din drum. $i nici nu vreau sd ma opresc. Am avut mai multe ocazii 5 ma dau Jao parte, dar nu le-am urmat. Am decis si-mi urmez mai degraba instinctul, decdt si fac ce-mi spuneau oamenii din jur. Acest instinct imi spune cd nu este varba de © prostie, de a lucrare a unei imaginatii frustrate din punct de vedere spiritual sau, pur si simplu, o posibilitate de justificare pentru un om care cautd o dezvinovatire pentru o viati prost traita. Da, m-am gandit la toate acestea. Am dat cartea catorva oameni 5-0 citeascé sub forma de manuscris. Toti au fost impresionati Si toti au plans. $i toti s-au veselit de bucuria si de umorul din ea. $i au spus cd vietile lor s-au schimbat. Ca au fost uluiti. Ca li s-a dat putere. Multi au spus ca s-aschimbat ceva in ci.Neale Donald Walseh Si atunci am stiut cA aceasta carte este pentru toaté lumea, ca tre- buia SA fie publicaté, pentru cA este un dar minunat pentru toti cei care vor cu adevarat un raspuns si cirora cu adevarat le pasd cand pun intrebari; pentru toti cei care au pornit in cdutarea adevarului cu inima sincera, cu dor in suflet si minte deschisd. Deci, este pemiru noi tofi. AceastA carte adreseaza in totalitate intrebarile pe care ni le-am pus cu totii despre viatd si dragoste, scop si menire, oameni si lega- turi, bine gi rdu, vind si picat, iertare si mantuire, drumul spre Dum- nezeu si drumul spre iad ... totul Se discut aici in mod direct despre sex, putere, bani, copii, cfisd- torie, divort, viati, munca, sindtate, viata de dincolo, de dinainte ... totul. Se analizeazi rizboiul si pacea, cunoasterea si necunoasterea, a da gi a primi, bucuria gi tristetea Se arunca o privire asupra concretului si abstractului, vizibilului gi invizibilului, adevarului si neadevarului. S-ar putea spune ca aceasta carte reprezinta cele mai recente cu- vinte ale lui Dumnezeu", desi unora le-ar veni cam greu sa creada aceasta, mai ales dacd se gindesc ci Dumnezeu nu a mai vorbit de 2000 de ani, sau c4, dac a continuat si comunice cu cineva, acestia au fost sfintii, vindecdtorii, sau cei care stau in meditatie de 30 de ani, sau sunt buni de 20, sau sunt cel putin cumsecade de 10 (eu neincluzdndu-mé in nici una dintre aceste categorii). Adevarul este ci Dumnezeu vorbeste cu toati lumea. Cu cei buni gi cu cei rai. Cu sfantul si cu ticdlosul. $i, desigur, cu noi toti. De exemplu, cu tine, Dumnezeu a venit la tine pe multe cai in timpul vietii tale si aceasta este una dintre ele De cate ori ai auzit vechea zicala: cdnd elevul este pregdtit, pro- Jesorul apare? Aceasté carte este profesorul nostru. Eu am stiut ci vorbeam cu Dumnezeu la scurté vreme dupa ce aceastd carte mi s-arevelat. Ca vorbeam direct, personal si incontes- tabil. Ca Dumnezeu imi raspundea la intrebari in mAsura in care eu eram in stare s4 inteleg. Adicd, mi se rdspundea intr-un mod si cu niste cuvinte pe care Dumnezeu stia ci le voi intelege. Din aceastd cauzd, raspunsurile sunt exprimate in stil familiar si contin referinte la materiale pe care le-am adunat din alte surse si din experiente anterioare de viata. teConversajit cu Dumnezeu Acum stiu cd tot ceea ce mi s-a intdmplat in viata ati-a venir de la Dumnezeu, cB totul este adunat intr-un raspuns minunat, complet, fa _fiecare intrebare pe care mi-am pus-o vreadatd. in timp ce aveam aceasta revelatie, mi-am dat seama cd se naste acarte, o carte care trebuie publicati. Intr-adevdr, in timpul ultimei parti a dialogului (in februarie 1993) mi s-a spus in mod clar cA ur- mau sé se nasca ire? carti si ca: 1, Prima se va ocupa in special de probleme personale, cu accen- iul pe sansele si situatiile din viata individului; 2. A doua va trata subiecte globale din viata geopoliticd si meta- fizicA a planetei, dificultitile pe care omenirea le intimpind; 3. A treia se va ocupa de adevirurile universale de cel mai inalt prad si de dificultatile si sansele pe care le are sufletul Aceasta este prima din cele trei cArti, terminata in februarie 1993. Trebuie s explic faptul ca, pe mAsura ce transcriam dialogul, subli- niam si incercuiam cuvintele 51 propozitiile care-mi veneau accentua- te in mod special - ca si cum Dumnezeu le-ar fi rostit cu 0 vore foar- te puternicd - iar la tipar acestea au fost scrise cu litere italice. Sunt obligat s4 recunose acum ca - dupa ce am citit si recitit inte- lepeiunea cuprinsa aici - mA simt profund rusinat de propria mea via- 1 care a fost marcati de repetate greseli, de nelegiuiri, de comportri musinoase, de alegeri $i hotarari pe care sunt sigur cf alti le considera vatdmdtoare gi de neiertat Desi am profunde remuscéri pentru ci am invatat provocdnd al- tora durere, sunt extraordinar de recunoscdtor pentru tot ceea ce am invatat si mai am ined de invatat multumité oamenilor din viata mea. Le cer tuturor seuze pentru incetineala cu care am invatat. Totusi, sunt incurajat de Dumnezeu si mf iert pe mine insumi pentru egecurile mele si si nu traiesc in fric& si vind, ci si ma stridu- iese in permanent - Si continui si mA strdduiesc - pentru a tradi expe- fienta unei viziuni mai inalte. S$tiu ca acest Incru il doreste Dumnezeu de la noi toti. ‘Neale Donald Walsch Central Point, Oregon Craciun weNeale Donald Walseh in primavara anului 1992, de Paste dacd nu ma ingel, in viaja mea s-a intdmplat un fenomen extraordinar. Dumnezeu a inceput s& va vorbeasca. Prin mine. SA vi explic. in acea perioada eram foarte nefericit in plan personal, profesio- nal si emotional si simteam c4 viata mea era un esec la toate niveluri- le. Intruedt cram obisnuit de ani de zile sd-mi seriu gandurile sub forma de scrisori (pe care de obicei nu le expediam niciodata), mi-am luat caietul meu galben si am inceput s4-mi revars sentimentele. De data asta, in loc si adresez serisoarea unei alte persoane pe care mi-o imaginam ci ma chinuieste, m-am gandit si ma duc direct la sursa; direct la cel care ne chinuieste cel mai tare. M-am hotarat s4-I scriu o scrisoare lui Dumnezeu. A fost o scrisoare plind de pasiune, ciuda, confuzii, rastalmaciri si condamniri. O grémada@ de intrebari furibunde. De ce nu imi mergea bine in viati? Ce trebuia sd fae pentru asta? De ce nu puteam fi fericit in relagiile pe care le aveam? Oare banii or si mA ocoleasca intotdeauna? In cele din urma - si cea mai puternicé intrebare - ce am facut ca sd merita viatd de luptd continua? Spre surpriza mea, pe cdnd mdzgaleam ultima intrebare amari si fra de raspuns si ma pregdteam sé arune stiloul, mdna mi-a ramas pozitionate pe hartie, tinuta parca de o fortA invizibila. Brusc, stiloul a inceput sd se iste singur. Nu aveam habar despre ce urma s& scriu, dar se forma o idee si m-am decis si o urmez. A apirut... Chiar vrei s4 primesti rispuns la toate aceste intrebari, sau doar ai scris ce ai pe suflet? Am clipit... si in minte mi-a aparut un raspuns. L-am scris §\ pe acesta. Si una si alta. Sigur ca scriu ce am pe suflet dar, daca aceste intrebari au un raspuns, sa fiu al naibii daca nu vreau sa-l aud! Esti al ,naibii" in multe privinte. N-ar fi mai bine sa fii .al lui 4Conversajit cu Dumnezeu Dumnezeu"? Si am seris: Adicd ce vrei si spui? Far si-mi dau seama, incepusem o conversatie ... $i ideea nu es- tecA scriam, ci cd tise dicta. Aceasté dictare a continuat vreme de trei ani, timp in care habar nu aveam incoiro ma indreptam. RAspunsurile la intrebarile pe care le scriam pe hartie nu-mi veneau niciodatd pani cind intrebarea nu era scris complet si pind nu imi goleam capui de génduri. Adesea, rispunsurile apfreau mai repede decét puteam eu sd seriu si trebuia Si mazgilesc ca sf tin pasul. Cand mintea imi devenea confuzi sau pierdeam speranta ca acele cuvinte proveneau de undeva anume, pu- neam stiloul jos si mA indepartam de dialog pind cand ma simteam din nou inspirat - imi pare rau, acesta este singurul cuvant care se potriveste cu adevarat - si ma intorc la caietul meu galben gi si incep si seriu din nou. Aceste conversatil continua inca. $i mult din ele se afla pe pagi- nile care urmeaza... pagini care contin un dialog wluitor in care nu am crezut la inceput, pe care apoi |-am considerat a avea valoare perso- nala, dar care infeleg acum cA este mesaj pentru multi si nu qumai pentru mine. Este pentru tine si pentru toti ceilalti cdrora le-a parve- nit acest material. Si asta pentru ca intrebirile mele sunt si intrebirile tale. Vreau ca tu sa intri in acest dialog cat de repede poti, denarece cea ce conteaza aici nu este povestea mea, cia ta. Povestea vietii tale te-a adus aici. Acest material este relevant pentru experienta ta personal. Altfel n-ai fi acum aici. Deci, si incepem dialogul cu o intrebare pe care eu o pun de foarte multi vreme: Cum vorbeste Dumnezeu Cand am pus aceasta intrebare, uite ce raspuns am primit: Eu vorbese cu toati lumea. Tot timpul. Intrebarea nu este, cu cine vorbesc; intrebarea este, cine Ma asculta. Intrigat, I-am cerut lui Dumnezeu sa-mi dea mai multe deta- 5Neale Donald Walseh lata ce a spus Dumnezeu: in primul rand, s4 schimbam cuvantul a verbi cu a comunica. Es- te un cuvant mai bun, mai plin, mai potrivit. Cand incercfim s& vor- bim unul cu celalalt - Eu cu tine, tu cu. Mine - suntem imediat con- strinsi de incredibila limitare a cuvintelor. Din acest motiv, Eu nu comunic numai prin cuvinte. De fapt, o fac rareori. Cea mai obisnuitd forma prin care Eu comunic o reprezinti sentimentele Sentimentul este limbajul sufletului Dacd vrei sii stii ce adevir gisesti tu intr-o anumita situatie, gén- deste-te ce sini fati de ca. Sentimentele sunt uneori greu de desco- perit - si adesea chiar si mai greu de recunoscut. Cu toate acestea, cele mai ascunse si mai profunde sentimente reprezintd cel mai mare adevar. Secretul este si ajungi la aceste sentimente. Am si-ti art cum. lardsi. Daca vrei I-am spus lui Dumnezeu cA vroiam cu adevarat, dar ea, in acest moment, dorinta mea cea mai mare era sa primese un ras- puns complet si detaliat la prima mea intrebare. lata ce mi-a spus Dumnezeu: Eu comunie gi prin gdnd. Gandul si sentimentele nu sunt acelasi lucru, desi ele pot apdrea in acelagi timp. Cand comunic prin gand, folosesc adesea imagini vizuale. Din acest motiv, gandurile sunt mai eficiente ca unelte de comunicare decat cuvintele simple. Pe lang sentimente si ganduri, folosese ca un important mijloc de comunicare vehiculul ecperienjei. $1 in cele din urma, cand nu reugesc prin sentimente, gdnduri si experienta, folosese cuvinte. Cu- vintele sunt cu adevarat mijlocul de comunicare cel mai putin efici- ent. Ele sunt cele mai expuse la interpretari gresite si cel mai adesea prost intelese. De ce? Deoarece cuvintele sunt, pur gi simplu, swrefe rostite care inlocuiesc sentimentele, gdndurile si experienta. Ele sunt simboluri, semne, embleme. Ele nu sunt Adevar. Ele nu sunt realitatea. Cuvintele pot s4 te ajute sd infelegi ceva. Experienta iti permite SA stil. Si totusi, existé anumite lucruri pe care nu le poti trai ca expe- 6Conversajit cu Dumnezeu rienté Asa ca v-am dat celelalte unelte de cunoastere. Acestea se numese sentimente. Si, de asemenea, ganduri Suprema ironie este cd voi api dat atat de mare imporianja Cu- vdniulué lui Dumnezeu 3i aidi de pufind experientei De fapt, ati minimalizat atét de tare valoarea experientei incdt, atunci cand triiti o experienjd legaté de Dumnezeu si care diferé de ceea ce ayi auzit despre Dumnezeu, in mod automat ahandonapi ex- perienja $i luafi de bune cuviniele, cand ar trebui s4 fie exact invers Experienta si sentimentele voastre reprezinta ceea ce voi stiti fap- tic si intuitiv despre acel lucru. Cuvintele incearcd doar s@ simbolize- Ze ceea ce stiti gi adesea pot si producd confuzie Acestea sunt deci uneltele cu care Eu comunic; totusi, ele nu sunt metode, pentru cd nu toate sentimentele, nu toate gandurile, nu toata experienta si nu toate cuvintele sunt de la Mine. Multe cuvinte au fost rostite in numele Meu. Multe ganduri si multe sentimente au fost sponsorizate de cauze care nu erau creatia Mea directi. Multe experiente rezulté din toate acestea. Problema este una de discernimant. Dificultatea const& in a face diferenta intre mesajele de la Dumnezeu si datele venite din alte sur- se. Diferentierea se face simplu, aplicdnd o regula de bazi: Mie Imi apartin Gandul vostru cel mai Inali, Cuvantul vosiru cel mai Clar, Sentimentul vostru cel mai Mdrej. Orice altceva de mai mied valoare pravine din alté sursd. Acum, sarcina de diferentiere devine usoara gi ar trebui si nu fie greu nici macar pentru un incepator si-si dea seama ce inseamna cel mai Inalt, cel mai Clar i cel mai Maret. iti voi da totusi aceste indruma Cel mai Inalt Gand este intotdeauna acel gand care contine bucu~ nie. Cele mai Clare Cuvinte sunt acele cuvinte care contin adevarul. Cel mai Maret sentiment este acel sentiment pe care-| numuiti dragos- te. Bucurie, adevar, dragoste. Acestea trei sunt surori si una te duce intotdeauna la cealalté. Nu conieazA ordinea in care sunt asezate Acum, dupa ce am stabilit care mesaje sunt ale Mele si care vin din alt sursd, singura problema care rimane este dacd mesajele Mele vor fi luate in seama. Majoritatea mesajelor Mele nu sunt luate in seama. Unele, pentruNeale Donald Walseh ca par prea bune ca sa fie adevarate. Altele, pentru ca par prea grele pentru ca sf fie urmate. Multe, pentru ca sunt, pur si simplu, intelese gresit. Majoritatea, pentru cA nu sunt primite Cel mai puternic mesager al Meu este experienta, dar pind si pe acesia il ignorati. [i ignorati in speciai pe acesta. Lumea voastrd n-ar arta aga cum araté acum daca ati fi dat, pur gi simplu, ascultare propriei voastre experiente. Rezultatul faptului ca nu ati dat ascultare experientei este cA o retraiti iardsi si iardsi. Asta, pentru ca planul Meu si nu fie contracarat si vointa Mea si nu fie ignorata. Vei primi mesajul. Mai devreme sau mai tarziu. Nu va voi forta totusi. Nu va voi sili niciodati. V-am dat liber ar- bitru - puterea de a face ce considerati voi ci ¢ mai bine si nu o sa vi- Liaw niciodata inapoi. Asa cA voi continua si va trimit, iardsi si iarisi, aceleasi mesaje in decursul mileniilor si cdtre oricare colt pe care-I veti ocupa in uni- vers. VA voi trimite mesajele Mele la nesfirsit, pani cdnd le veti primi si le veti asimila, considerdndu-le ale voastre insivd. Mesajele Mele vor veni in sute de forme, in mii de momente, pe parcursul a milioane de ani. Nu puteti sd nu le primiti, daca ascultati cu adevirat. Nu le puteti ignora daca le-ati auzit cu adevarat. Astfel, comunicarea noastra va incepe cu seriozitate. Asta, deoarece in trecut doar v-ati adresat Mie, v-ati rugat Mie, ati intervenit la Mine in fa- voarea cuiva, M-ati implorat si uite c4, acum, Eu pot s& va rdspund, asa cum o fac aici. De unde stiu eu ef aceasta eomunicare este de la Dumnezeu? De unde stiu ca nu este propria mea imaginatie? Care ar fi diferenja? Nu-ti daiseama c4 ag putea actiona la fel de usor prin imaginatia ta, ca si prin orice alt mod? Ti-as aduce exact gindurile, cuvintele sau sentimentele corecte in orice moment, potri- vite perfect cu scopul din clipa accea, folosind una sau mai multe modalitati. Vei sti cA aceste cuvinte sunt de la Mine pentru cA tu, de la tine putere, nu ai varbit niciodaté asa de clar. Daca ai fi discutat atét de clar despre aceste intrebari, nu le-ai mai fi pus. Cu cine comunica Dumnezeu? Cu oameni speciali? 8Conversajit cu Dumnezeu in momente speciale? Toti oamenii sunt speciali si toate momentele sunt deosebite. Nu exist nici o persoand sau nici un moment mai special decat celalalt. Multi oameni cred ci Dumnezeu comunicé in moduri deose- bite si numai cu oameni deosebiti. Aceasta indeparteazi masa de cameni de la responsabilitatea de a auzi mesajul Meu, cu atét mai putin de a-l primi (ceea ce este cu totul aliceva) si le permite sd ia de bun cuvantul alicuiva in orice privinta. Nu irebuie sd MA ascultati, pentru cA ati decis deja cf altii M-au ascultat in leg&turd cu orice subiect si voi trebuie sii ascultati pe ei. Ascultind ceea ce alfi oameni cred ci M-au auzit pe Mine spu- nand, vor nu trebuie sd gdndipi deloe. Acesta este cel mai mare motiv pentru care, pe plan personal, unii oameni se indeparteazi de mesajele Mele. Daca acceptati cA primiti mesajele Mele i mod direct, atunci sunteti responsabili pen- ru felul in care le interpretati. Este mult mai sigur si mult mai ugor Si acceptim interpretarea altora (chiar a celor care au trait acum 2000 de ani) decdt si incercim s& interpretaém mesajul pe care-1 pri- mim in acest moment. Totusi, te invit la o noua formé de comunicare cu Dumnezeu. O comunicare ew duble sens. Adevarul este cA tu M-ai invitat. Eu am venit la tine sub aceastA forma, chiar acum, ca sd raspund chemérii tale. De ce unii oameni, cum ar fi Hristos, par sa auda mai mult din comunicarile Tale decat al Pentru cA unii oameni vor cu adevarat s& asculte. Ei vor s& auda gi vor si rman dese/igi la comunicare, chiar si atunci cand aceasta pare InspAimdnt&toare, nebuneascd sau absolut gregita. Trebuie s@-L ascultam pe Dumnezeu, chiar atunci cand ceea ce se spune pare a fi gresit? Mai ales cand pare gresit. Daca voi credeti cd aveti dreptate in toate privintele, ce nevoie mai aveti sA vorbiti cu Dumnezeu? Dati-i drumul si actionati asa cum stiti. Dar, observati ca, de cand 9Neale Donald Walseh sunteti, tot asta faceti. Si uitati-va in ce hal a ajuns omenirea. E clar cA v-a scpat ceva. E limpede cA exist ceva ce nu intelegeti. Numai ceea ce intelegeti voi vi se pare corect, deoarece ,,corect” este un iermen pe care-] folositi pentru a desemna ceva cu care sunteti de acord. Deci, ceea ce V-a scipat, VA va apfrea la inceputca flind ..gresit”. Singurul mod de a face un pas inainte este de a va pune intreba- rea: ,,Ce s-ar intampla dacd tot ceea ce eu am considerat © este gresit’ este ,corect’?” Orice mare savant stie acest lucru. Cand ceea ce face nu da rezultate, un savant dA deoparte toate presupunerile si 0 ia de la capat. Toate marile descoperiri s-au facut cind oamenii au acceptat si au dorit si wu aibd dreptate. Exact de asta ¢ nevoie acum. Nu poti sa-L cunogsti pe Dumnezeu, pana nu ai incetat sa-ti mai spui c&-L cunosti deja pe Dumnezeu. Nu poti si-L auzi pe Dumne- zou, paind nu incetezi de a crede ca L-ai auzit deja. Nu pot sé-ji spun Adevdrul Meu, pand cand ta nu incetezi sd-Mi spui adevarul td Dar adevarul meu despre Dumnezeu vine de la Tine. Cine a spus asta? Altii. Care altii? Conducatorii. Preot bliatt. i. Rabinii. Pastorii. Cartile. Cerule, Bi- Acestea nu sunt surse autorizate. Nu sunt? Nu Atunei care sunt? Asculti-fi sentimemtele. Ascultiti Gandurile Cele mai inalte. Asculta-ti experienta. Ori de cate ori oricare dintre ele difera de ceea ce {i s-a spus de c&tre profesor sau ai citit in cartile tale, uit cuvinte- le. Cuvintele sunt purtdtoarele cele mai putin demne de incredere ale 10Conversajit cu Dumnezeu Adevarulit Atat de multe vreau sa-Ti spun. Atat de multe vreau sa in- treb. Nu stiu de unde sa incep. De exemplu, cum se face cd nu Te arati? Daca existé cu adevarat un Dumnezeu gi Tu esti acela, de ce nu Te arati intr-un mod pe care-I putem intelege cu totii? Am facut-o de nenumirate ori. O fac chiar acum. Nu. Vreau s4 spun printr-o metoda de revelatie care este de necontestat; care nu poate fi negata. Cum ar fi? Cum ar fi, sf apari chiar acum in fata ochilor mei. O fac chiar acum. Unde? Oriunde te uiti. Nu, vreau sa spun: intr-un mod de necontestat. intr-un mod pe care nici un om nu Lar putea nega. Cum ai vrea sf fie dsta? Sub ce forma sau infatisare ai vrea si apar? Sub forma sau infatisarea pe care o ai Tu cu adevarat. Aceasta ar fi imposibil, deoarece Eu nu am o forma sau infatisare pe care tus le poti intelege. As putea adopta o forma sau o infatisa- re pe care tu /e-ai puiea intelege, dar atunci toata lumea ar presupune ci ceea ce ei vad este unica forma sau infatisgare a lui Dumnezeu, mai degraba decat una din multele forme sau infatisari ale Jui Dumnezeu. Oamenii cred ci Eu sunt ceea ce ei vid, mai degraba decat ceea ce ei aw vad. Dar Eu sunt Marele Nevazut, nu felul in care apar Eu itNeale Donald Walseh intr-un anumit moment. Casa zic aga, Eu sunt ceea ce Eu au sunt. Eu vin din aceasta stare de Eu nu swt si la ea MA intorc intotdeauna. Totusi, cand Eu apar intr-o anumita forma sau alta - o form in care Eu cred ca oamenii MA pot intelege, ei mi atribuie aceea forma pentru totdeauna. Dacd ag apirea altor oameni in orice alti forma, primii ar spune c4 nu am fost Eu, pentrucd acum nu arat la fel si nici nu spun aceleasi lucruri, asa incdt, cum as putea fi Eu? Vezi deci ci nu conteazi in ce forma sau in ce mod MA arat - orive mod ag alege si orice forma ag lua, nied una nu ar fi de necon~ testat. Dar daca Tu ai face ceva care ar scoate in evidenta adevarul asupra a ceea ce esti, fara nici un dubiu sau semn de intrebare .. .. ar fi totugi unii care ar spune cd este de la diavol - sau, pur gi simplu, din imaginatia cuiva. Sau din orice alté cauzi in afard de Mi- ne. Dac M-as arta ca Dumnezeu Atotputernic, Imparat al Cerului gi al Pamantului si as misca muntii ca sa o dovedesc, existé cei care ar spune ,.trebuie ci e Satana”. Si asa si trebuie s4 fie. Pentru ca Dumnezeu nu se araté ca Dum- nezeu in Sine, din sau prin observare exterioara, ci prin experienta interioara. Si, atunci cand experienta interioara L-a aratat pe Dumne- zeu in Sine, observatia exterioard nu mai este necesara. lar dacd ab- servatia exterioarA este necesarA, experienta interioarA nu este posibi- IB. Deci, dacd ai nevoie de o revelatie, nu poti si 0 ai, pentru ea, in- sugi actul de a cere este o afirmare a faptului cf ea lipseste; ci nimic din Dumnezeu nu se araté acum. O astfel de afirmatie di nastere la experient@. Pentru cA, gdndul tiu despre ceva este creator gi cuvdntul tau este producdtor, iar gdndul thu si cuvantul thu sunt extrem de éficiente in a da nastere realitatii tale. Drept urmare, vei trai experienta faptului cd Dumnezeu nu se araté acum, pentru ci, daca s-ar ardta, tu nu Iai cere lui Dumnezeu si o facd. Asta inseamna ca cu nu pot s4 cer tot ceea ce vreau? Vrei sA spui eA, dac ne rugam pentru ceva, de fapt indepdr- 12Conversajit cu Dumnezeu tai acel lueru de la noi? Aceasti intrebare a fost pusd secole de-a rindul si a primit ris- puns de fiecare dat. Totusi, voi nu ati auzit raspunsul sau nu vreti si-lcredeti. Raspunsul la intrebare este dat din nou in termeni de astizi, in limba de astazi, cam asa: ‘Nu vei primi ceea ce ceri si nu poti avea nimic din ceea ce vrei Asta, deoarece chiar cererea ta este o afirmare a faptului cA nu ai: si, cand spui cA vrei un lucru, cererea ta actioneazA pentru a produce exact aceasté experienta - dorinta - in realitatea ta. Rugdciutea corecta nu este deci rugdctunea de cerere, ci rugd- ciunea de recunastingd. Cand fi multumesti lui Dumnezeu Mmainte pentru ceea ce alegi si irdiesti in realitatea ta, in fapt recunosti cA aceasta exist acolo ... de fapt. Recunostinta este, astfel, cea mai puternicd afirmatie in fata lui Dumnezeu; o confirmare c, inc’ dinainte s4 ceri, Eu ti-am rAspuns De aceea, niciodata si nu implori. Apreciazd. Dar daca eu fi sunt recunoseator lui Dumnezeu pentru ceva dinainte si acest ceva nu apare niciodataé? Aceasta ar putea duce la deziluzie si amaraciune. Nu poti folosi recunostinta ca pe o unealti cu care sd-L manipu- lezi pe Dumnezeu; un instrument cu care s& prostesti universul. Nu te poti minti pe tine insuti. Mintea ta stie adevarul despre gandurile tale. Daci spui ,mulumesc, Dumnezeule, pentru un lucru sau altul”, avand tot timpul foarte clar in minte cd, i realitate acesta nu exist, nu te poti astepta ca Dumnezeu sd stie mai pujin decdt tine si s4-L faci, astfel, si ti-] dea. Dumnezeu stie ce stii tu si ceea ce tu stii este ceea ce apare ca re- alitate a ta. Dar cum pot eu sa fiu cu adevarat recunoscator pentru ceva ce stin cd nu exista! Credinté. Daca ai credinta cat o boaba de mustar vei muta mun- 13Neale Donald Walseh ' Vei ajunge sa stii ca exist, pentru ci am spus Eu cA exista; pen- iru ca am spus ed ti-am rspuns deja, chiar inainte sa o ceri; pentru c& am spus 5i fi-am spus-o in toate modurile posibile, prin toti invtdto- rii care-ti vin in minte cd, orice vei alege, daca vei alege in Numele Meu, asa va fi. Totusi, sunt atét de multi oameni care spun ca nu li s-a ras- puns la rugaciuni. Nici o rugaciune - si o rugaciune nu este nimic altceva decat o afirmare fervent a ceea ce este - nu riiméne fri rispuns. Fiecare fugdciune - fiecare gand, fiecare afirmatie, fiecare sentiment - este creator. In mAsura in care ea este sustinuta in mod arz&tor ca fiind un adevar, in aceeasi mAsura ea se va manifesta in experienta ta Cand se spune cA o rugdciune a ramas fara rdspuns, in realitate se intimpla c4, cu cat géndul, cuvantul sau sentimentul au fost sustinute mai arzitor, cu att au devenit mai operative. Totusi, ceea ce trebuie 84 tli - i aici se afl secretul - este cf exist intotdeauna un gdnd in spatele gandului - ceea ce ar putea fi numit Gandul care Sponsori- zeazi - acesta este gindul care domina. Deci, daca te rogi si implori, se pare cA exist& o sans& mult mai redusi ca tu s4 triesti experienta pe care crezi ca ai ales-o, pentru cd Gandul care Sponsorizeaza aflat in spatele fiecdrei implordri este cA tu nu ai acum ceea ce doresti. dcest Gand care Sponsorizeazd devine vealitatea ta, Singurul Gand care Sponsorizeaza si care ar putea invinge acest gind este acela care sustine credinta cd. Dumnezeu iti va acorda orice liceri rd nici o excepjie. Unii oameni au aceasta credint&, dar foar- te putini. Procesul rugiciunii devine mult mai usor cand, in loc sa trebu- iascA si crezi cd Dumnezeu va spune totdeauna ..da™ la fiecare cere- re, intelegi in mod intuitiv cA cererea fnsdgi mu este necesard. Atunici mugdciunea este o rugdciune de recunostinja. Nu esie deloc o cerere, cio afirmare a recunostinjei pentru ceea ce esie Cand spui ca o rugaciune este o afirmare a ceea ce este, vrei " compara: Matei XVI, 20 Noul Testament 14Conversajit cu Dumnezeu s4 spui ca Dumnezeu nu face nimic; ca tot ceea ce se intampla dupa o rugaciune este rezultatul actiunii rugdciuni? Daca tu crezi cd Dumnezeu este o fiinta atotputernica care aude toate rug&ciunile, ci la unele spune .da” la unele .nu” gi la restul poate, dar nu acum”, gresesti foarte tare. Ce reguld elementara apli- c4 Dumnezeu pentru a decide? Daca tu crezi ca Dumnezeu este ce! care creeazd si care decide toaie luerurile in viata ta, gregesti. Dumnezeu este observator, nu creator. Si Dumnezeu e gata sA te ajute s8-ti triesti viata, dar nu in modul fn care te-ai asteptat tu. Funepia lui Duninezeu nu este sd facd sau sd desfacd cirewnstan- jele sau condijiile viepti tale. Dumnezeu te-a creat pe rine dupa chipul si aseméinarea lui Dumnezeu. Tw ai creat restul prin puterea pe care Dumnezeu ti-a dat-o. Dumnezeu a creat procesul vietii si viata insasi aga cum o cunogti. Totugi, Dumnezeu ti-a dat liberul arbitru sa dispui cum vrei de viata ta. In acest sens, ceed ce vrei tu pentru tine este ceea ce vrea Dum- zeu pentru tine. Tu iti waiesti viata aga cum vrei sd o traiesti; Eu nu am nici o preferintd. Aveasta este marea amigire pe care fi-ai asumat-o: cA lui Dum- nezeu fi pasd, intr-un fel sau altul, de ceea ce faci tu. Mie nu-Mi pasa de ceea ce faci tu si tie ti-e greu s auzi aceasta Dar, iti pas tie de ce fac copii tii atunci cand ii trimiti afar si se joace? E o chestiune de mare important pentru tine daca joacd leap- a, v-ati ascunselea sau mima? Nu, nu este, pentru cé tu stii ca ei sunt in perfect siguranté. I-ai asezat intr-un loc pe care-l consideri prie- tenos si absolut in regula. Binefnqeles cf speri intotdeauna cA nu se vor r@ni. lar dac& se intimpld, esti mereu prezent si le sari in ajutor, s4-i oblojesti, s4-i faci sf se simtd iardsi in siguranté, sa fie iar feri- 84 mearga iarAsi la joacd si data viitoare. $i nici data viitoare nu- fi va pasa daca joaca v-ari ascunsclea sau mima. Le vei spune, desi- gur, care jocuri sunt periculoase. Dar nu poti s4-ti opresti copii de la a face lucruri periculoase. Nu intotdeauna. Nu pentru totdeauna. Nu in fiecare clip de acum $i pand la moarte. Parintii intelepti stiu aceasta. Totusi, parintii nu inceteazA sa-si faca griji in ceea ce prives- te consecinjele. Aceast{ dicotomie - si nu-ti pese foarte tare despre ceea ce se intémpla, dar sA-ti pese foarte tare de rezultate - este cea 15Neale Donald Walseh care descrie cel mai bine dicotomia lui Dumnezeu. Totusi, lui Dumnezeu, intr-un anumit sens, nu-i pasA nici macar de rezultate. Nu de rezultatul suprem. Aceasta, pentru ca rezultatul suprem este sigur. $i aici este a doua mare amagire a omulul: cf exist dubii asupra rezultatului vietli. Acest dubiu asupra rezultatului suprem este cel care a creat cel mai mare dusman al vostru: frica. Pentru cd aveti du- bii in privinta rezultatului, atunei trebuie ca aveti dubii asupra Crea- torului - webuie sd va indoiji de Dumnezeu. $i daci va indoiti de Dumnezeu, atunci, obligatoriu, irdifi in fried si vinavajie toaté viata. DacA va indoiti asupra intentiilor lui Dumnezeu - si asupra capa- citétii lui Dumnezeu de a produce acest rezultat suprem - atunci cum Va puteti relaxa vreodata? Cum va puteti gfsi cu adevarat pacea? Totusi, Dumnezeu are o putere totald de a potrivi intentiile cu re- guliatele. Voi nu puteti si nu vreti si credeti in aceasta (chiar dacd pretindeti ci Dumnezeu este atotputernic) gi astfel trebuie s4 va creati in imaginatic © putere egald cu Dumnezeu, pentru ca si puteti gsi un mod de a coniracara voinja iui Dumnezeu. $i, astfel, ati creat “in mitologia voastra fiinta numita ,,diavol”. Ati imaginat un Dumnezeu in rdzboi cu aceasta fiinté, (crezind cA Dumnezeu rezolva probleme- le la fel ca voi). In cele din urma, v-ati imaginat chiar cA Dumnezeu ar putea pierde acest razboi. Toate acesiea neagd ini ceea ce spuneti voi cd stifi despre Dum- nezeu, dar nu conteazd. Va irditi iluzia voaswé gi, astfel, vd trdiji rica ~ si toate acestea din decizia de a vd indoi de Dumnezeu. Dar daca ati lua o noua decizie? Care ar fi atunci rezultatul? Adevar va spun Eu voud: ati trai asa cum a trait Buddha. Cum a ait lisus. Cuma trait fiecare sfant pe care J-ati venerat vreodata. $i totugi ca in cazul multora dintre acei sfinti, oamenii nu v-ar in- telege. $i, cand ati incerca sd le explicati sentimentul vostru de pace, bucuria voastra in viatd, extazul vostru interior, ei v-ar asculta cuvin- tele, dar nu le-ar auzi. Ar incerca sf repete cuvintele voastre, dar ar adduga ceva de la ei. S-ar minuna cum de voi puteti avea ceea ce ei nu sunt in stare sé gaseasc&. $i, atunci, ar deveni invidiogi. In curand, invidia s-ar trans- forma in furie gi, in mania lor, ar incerca si vi conving’ ci voi sun- teti aceia care nu-L intelegeti pe Dumnezeu. 16Conversajit cu Dumnezeu Si, daca ei nu ar reusi sA va smulgaé din bucurie voastra, ataét de enormé le-ar fi furia, incat ar incerca sA vA facd riu. Si, daca le-ati spune cA nu conteaza, cA nici macar moartea nu va poate intrerupe bucuria, nu vA poate schimba adevrul, fArd discutie v-ar omori. Apoi, cind ar vedea pacea cu care voi acceptati moartea, v-ar numi sfinti $i v-ar iubi din now. Este in natura oamenilor sd tubeased - apoi sd distrugd, apai sa iubeased din nou - ceea ce ei prejuiese cel mai mult. Dar de ce? De ce facem noi asta? Toate actiunile oamenilor sunt motivate la nivelul cel mai pro- fund de una din cele doud emotii - frica sau dragostea. Exista, intr- adevar, numai dowd emotii - numai doud cuvinte in limbajul sufletu- lui. Acestea sunt capetele opuse ale marii polaritati pe care Eu am creat-o cdnd am produs universul si lumea voastré, aga cum o stifi astizi. Acestea sunt cele doud puncte - Alfa 5i Omega - care permit exis tenta sistemului pe care voi il numifi .relativitate”. Fard aceste doua puncte, fara aceste doud nofiuni, nu ar putea s4 existe nici o alta idee. Fiecare gand omenesc, fiecare actiune umana se bazeaza fie pe dragoste, fie pe fricd. Nu existd nici o alti motivatie umana si toate celelalte idei deriva din acestea doud. Ele sunt, pur gi simplu, versi- uni diferite - aspecte diversificate ale aceleiasi teme. Gandegste-te profund la ce fi-am spus $i vel vedea cA este adeva- rat. Acesta este ceea ce Eu am numit Gandul care Sponsorizeaza Este fie un gand de dragoste, fie unul de fricd. Este gandul din spate- le gindului din spavele gindului. Este primul gand. Este prima forti Este energia primard care conduce locomotiva experientei umane. $i iaté modul in care comportamentul uman produce o experienta repetati dupa o experienti repetath; este intotdeauna motivul pentru care oamenii iubesc, apoi distrug, apoi iubesc din nou: intotdeauna exist aceasta trecere de la o emotie la alta. Dragostea sponsorizeazA frica, sponsorizeaza dragostea, sponsorizeaza frica ... lar motivul se aflé in prima minciund - minciuna pe care o consideri ca adevarul despre Dumnezeu - cA nu poti avea incredere in Dummnezeu; cA nu poti si te bazezi pe dragostea lui Dumnezeu; cd Dumnezeu te accepta in mod conditionat; c4, astfel, existé dubii asu- 1Neale Donald Walseh pea rezultatului suprem. Pentru ca, daca nu poti sa te bazezi pe faptul cA dragostea lui Dwnnezew este intotdeauna prezenta, atunci pe a cui dragoste te pofi baz? Daci Dumnezeu dé inapoi atunci cand tu nu te comporti cum trebuie, n-o 4 facd la fel si simpli muritori? . St asifel, in momentul in care iu fagdduiesti dragostea cea mai inaltd, iti recunogu, de fapt, cea mai mare _fricd. Pentru ca, primul lucru care te ingrijoreazi dupa ce spui ..te iu- beso” este dacd ti se va rAspunde la fel. $i, daca ti se raspunde la fel, incepi imediat sf-ti faci griji ci vei pierde dragostea pe care abia ai gAsit-o. Si, astfel, orice actiune devine o reactie - apdrare impotriva pierderii - aya cum fneept sd te apert fmpotriva pierderit lui Dumne- eu, Totusi, daca ai stii Cine Esti - ca tu esti cea mai minunata, mai deosebiti, mai splendid fiint pe care Dumnezeu a creat-o vreodaté, nu fi-ar fi niciodaté frieé. Pentru eA, cine ar putea respinge o astfel de maretie? Nici m&car Dumnezeu nu ar putea gasi defect unei astfel de fiinte. Dar tu nu stii Cine Esti gi te subestimezi. $i de unde ti-a venit tie ideea cA esti mult mai putin formidabil decat esti? De la singurii oa- meni al cAror cuvant il accepti necondifionat. De la mama gi iatal td, Acestia sunt oamenii care te iubesc cel mai mult. De ce te-ar minti? Si totusi, nu ti-au spus ei cA ai si defecte si calitati? Nu ti-au amint ei cA ar trebui sf te faci wizut, dar nu auzit? Nu te-au certat ei in momentele in care eral deosebit de vesel? $i nu te-au incurajat ¢i si lasi de-o parte visele cele mai indraznete? Avestea sunt mesajele pe care le-ai primit si, desi ele nu intrunese calititile necesare pentru a fi de la Dumnezeu, tu le consideri ca fi- ind, pentru cA vin de la zeii universului tau. PArintii ti sunt cei care te-au invatat ci dragostea pune conditii - ai simtit conditiile lor de multe ori - si aceasta este experienta pe care tuo aduci in propriile relarii de dragoste. Este, de asemenea, experienta pe care Mi-o aduci Mie. Din aceast{ experienta iti tragi tu concluziile legate de Mine. in acest cadru iti rastesti tu adevarul. .Dumnezeu este un Dumnezeu iubitor”, zici tu, dar, daca fi incalci poruncile, El te va pedepsi cu ostracizare eterna si condamnare vesnica”. Nu ai fost tu oare ostracizat de cdtre paringii ti? N-ai suferit m 18Conversajit cu Dumnezeu cand ei te condamnau? Cum ti-ai fi putut imagina ca lucrurile ar sta altfel in ceea ce MA priveste? Ai uitat ce inseamna sf fii iubit neconditionat. Nu-ti mai amin- testi experienta dragostei lui Dumnezeu. Si, astfel, incerci si-ti ima- ginezi cum arat& dragostea lui Dumnezeu, bazindu-te pe imaginea dragostei lumesti. Ati proijectat rolul de ,,parinte” asupra lui Dumnezeu si, astfel, a aparut un Dumnezeu Care judeca si recompenseazA sau pedepseste, in functie de ce anume simte El fata de faptele voastre. Dar aceasta este o imagine simplisté a lui Dumnezeu bazatA pe mitologia voastra Nuare nici o leg&tura cu Cine Sunt Eu. Dup& ce v-ati creat un intreg sistem de gandire despre Dumnezeu bazat pe experienta umand si nu pe adevaruri spirituale, v-ati creat apoi o inireagd realitate despre dragoste. Este o realitate bazaté pe fricd, ce igi are radAcinile in imaginea unui Dumnezeu infricogAtor si rizbundtor. Gandul care Sponsorizeaza aceast idee este gresit, dar a-I nega inseamna a vd nega intreaga tealogie. $i, desi noua tealogie care ar inlocui-o ar fi cu adevdrar salvarea voastra, nu puteti sh o acceptati, pentru ca ideea unui Dumnezeu de Care nu trebuie sd vd fie teamd Care nu va va judeca si Care nu are nici un motiv sd va pedepseas- cd, esie, pur si simplu, prea minunatd pentru a putea fi insugitd, fie chiar yi din perspectiva celei mai marefe concepfii pe care afi pulea- oavea despre Cine st Ce este Dumiezeu. Aceasti realitate a dragostei bazate pe fricd domina experienta ta de dragoste; de fapt chiar o creeazd. Nu numai ca tu te vezi primind dragosiea care este conditionat&, te si vezi ddnd-o in acelasi mod. $i, chiar in timp ce ai retineri $i iti stabilegti conditiile, o parte din tine gtie ci nu aceasta inseamna dragostea adevdrat&. Totusi, tu pari a fi incapabil de a schimba modul in care iti d@ruiesti dragostea. Ai invd- jat sd fil dur - iti spul tu tie insuti - si pentru nimic in lume nu ai de gind sa devii iarasi vulnerabil. Adevarul este ca ar trebui sa o faci. [Datorita gandurilor tale (gresite) despre dragoste, tu te condamni SA nu 0 traiesti niciodata in forma ei cea mai puni. Tot aga, te con- damni sf nu M& cunosti asa cum sunt Eu in realitate. Pind la un mo- ment dat. Pentru cd nu vei putea s4 Ma negi pentru totdeauna gsi va veni momentul Reconcilierii noastre.] Orice actiune facuta de oameni se bazeazA pe dragoste sau fricd 19Neale Donald Walseh gi nu numai cele care se referd la relariile umane. Decizii care afec- teazA afacerile, industria, politica, religia, educarea tineretului, rela~ tiile sociale ale nafiunii tale, scopurile economice ale societitii, alter- native privind razboiul, pacea, atacul, apararea, agresivitatea, supu- nerea; hotérari pentru a strénge averi sau a le risipi, a economisi sau a ‘impirti, a uni sau a divide - fiecare alegere liberi pe care o faceti weodata isi are riddcina intr-unui dintre cele doud ganduri posibile: un gand de dragoste sau un gand de fricd. Frica este energia care con- tract, inchide, se strdnge in sine, o ia la fuga, se ascunde, acumulea- A comori, face rau. Dragostea este energia care se extinde, se deschide, trimite de- parte, st pe loc, scoate la iveald, imparte cu altii, vindecd. Frica née infasoara corpurile in haine. Dragostea ne permite sd stim goi. Frica inhafd si acapareazA tot ce avem, dragostea daruieste tot ce avem. Frica imbratiseaza averi, dragostea imbratiseazA pe cel iubit. Frica tine strans, dragostea di drumul. Frica invenineazi, dragostea mang@ie. Frica ataca, dragostea iar- a. Fiecare gdnd, cuvdnt sau faptd omeneased se bazeazd pe una sau cealalid dintre emojii. Nu ai nici o posibilitaie de alegere, pentru cd nu exisid altd varianté. Dar tu ai liberul arbitru in legdturd cu ce sd alegi dinire ele doud. Faci ca totul sa apara atat de usor si totusi in momentul deci- dei, de cele mai multe ori, castiga friea. De ce? Ati fost invatati 4 trditi in fried. Vi s-a spus despre supravietui- rea celui mai bine adaptat, despre victoria celui mai puternice si des- pre succesul celui mai inteligent. Se spune deosebit de putin despre gloria celui mai iubitor. $1, astfel, te striduiesti s& fii cel mai bine adaptat, cel mai puternic, cel mai inteligent -intr-un fel sau altul - si, daca in vreo situatie nu esti pe mdsura asteptarilor, ti-c teama ca ai ceva de pierdut, pentru cd {i s-a spus cd, a nu fi pe mAsura asteptari- lor, inseamna a pierde. Prin urmare, alegi desigur actiunea sponsorizaté de fricd pentru cA aga ai fost invagat. Totusi, Eu va invat astfel: atunci cand alegeti actiunea sponsorizaté de dragoste, nu numai cA veti supravietui, nu numai ca veti invinge, nu numai cé veti avea succes. Atunci veti trai 20Conversajit cu Dumnezeu gloria deplina, totala a Celui Care Esti cu Adevarat, a celui care pu- teti fi. Ca sa realizati aceasta, trebuie si dati la o parte invatAturile tuto- rilor vosiri universali care va vor binele, dar sunt prost informati si sé auzigi invdtdturile celor a cdror infelepciune vine din alta sursd. Sunt multi astfel de invat&tori printre voi si au fost intotdeauna, pentrucd Eu n-am sa va las fara cei care s4 va arate, si va invete, si va indrepte spre aceste adevaruri gi s& vA aducd aminte de ele. Si to- tusi cel care va aduce aminte in mod deosebit nu e nimeni din afara ‘oastra, ci vocea din voi. Aceasta este prima unealtf pe care o folo- sesc, pentru c4 este cea mai accesibilA. Vocea din voi este vocea cea mai putermicd cu care vorbesc Eu, pentru cA este cea mai apropiata de voi. Este vocea care va spune daca orice altceva este adevarat sau fals, corect sau gresit, bine sau rau, dupa definitii date de voi. Este radarul care stabileste drumul, conduce vaporul, va programeaza ca- lAtoria, daca fi permiteti Este vocea care va spune in acest moment daca cuvintele pe care le cititi chiar acum sunt cuvinte de dragoste sau cuvinte de fricd. Cu aceeasi unitate de masurd puteti sA hotarati daca ele sunt cuvinte ca- rora sd le dati atentie sau cuvinte pe care sA le ignorati Ai spus ca, atunci cind eu aleg actiunea sponsorizata de dra- goste, voi trAi experienta gloriei depline a celui care sunt sia ce- lui care pot fi. Vrei si detaliezi, Te rog? ExistA un singur scop pentru intreaga viata si acesta este ca tu si jot ceea ce este viu A simtA gloria deplind. Tot ceea ce spui, gandesti sau faci este in serviciul acestui scop. Sufletul tau nu are nimic altce- va de fficut si nu wea si facd nimic altceva. Minunea acestul scop este ci e fiir de sfargit. Un sfargit este o limitare, si scopul lui Dumnezeu nu are astfel de hotar. Daca va veni un moment in care vei trai in gloria cea mai deplind, in acea clipa vei avea imaginea unei glorii si mai mari pe care s o atingi. Cu cat esti mai mult, cu atat poti deveni mai mult gi cu cat devii mai mult, cu atdt poti fi mai mult. Secretul cel mat addne este ed viaja nu e un proces de deseoperi- Je, ci unul de creajie. Tu nu te descoperi pe tine insuti, ci te creezi din nou. Cauté deci 21