Ics 91,140.10 S) HO SR 1907-1 Standard Roman Septembrie 2014 Titlu Instalatii de incalzire Necesarul de caldurd de calcul Metoda de calcul Heating plants Design eat requirements computation for buildings Computation metnod Aprobare Aprobat de Directorul General al ASRO la 30 septembrie 2014 Data publicdrii: 15 decembrie 2014 Corespondenté _La data aprobaril acestui standard, nu existd nici un standard " international sau european care sa se refere la acelasi subiect ASOCIATIA DE STANDARDIZARE DIN ROMANIA BAStr. Mendeleev nr. 21-25, cod 010362, Bucuresti , © wunw.asro.ro © ASRO Reprocucerea seu utizarea integralé sau partial © prezentubi standard in orice pubic si prin orice procedeu (electronic, mecaric, fotocopers, microfimare etc.) este Intereed dac® nu exista acoreul eerie prealabl i ASRO Ret: SR 1907-12014 Eciia 6SR 1907-1:2014 Preambul Acest standard reprezinté revizuirea standardului SR 1907-1:1997. Revizuirea standardului s-a facut pe baza cercetarilor efectuate de INCERC Bucuresti si INCD URBAN-INCERC in perioada 1997-2012 Prima editie a standardului a fost elaborata in anul 1952 si a fost revizuité in 1968, 1980, 1990 i 1997, Acest standard stabileste modul de determinare, in conciti de regim nestationar, a necesarului de cldurd de calcul pentru clddiile civle si industriale, in vederea proiectari instalatilor de incalzre. Editile 1997 si 2014 ale SR 1907-1 au o perioad de coexistent pana la data de 31 decembrie 2016. jn aceasta perioadé se va urmari aplicarea standardului in proiectare in raport cu reglementarile tehnice din domeni, Aplicarea ediliei din 2014 are caracter experimental. Se recomanda ca utiizatorii editiei 2014 88 comunice rezultatele obtinute catre ASRO in vederea definitivari Standardul intra In patrimoniul comitetului tehnic ASRO/CT 302, instalatii de incalzire, ventilare $i conditionare @ aeruluSR 1907-1:2014 Cuprins Pagina Introducere.. 3 1 Domeniu de aplicare 8 2 Referinfe normative... 6 3 Termeni gi defini 6 4 Determinarea necesarului de caldura de caleul 8 4.1 Determinarea necesarului de caldura de calcul pentru construct dotate cu sisteme de incaizire predominant convective 8 4.2 Particularitati referitoare la determinarea necesarului de caldura de calcul pentru cladini incdizite rar sau pe durate sourte de timp 18 4.3. Particularitati referitoare la determinarea necesarului de céldura de caloul pentru locuinte .... 18 4.4 Particularitafireferitoare la determinarea necesarului de céidura de calcul pentru cladiri industriale: cuccumuraarasee 1B ‘Anexa A (notmativa) Temperaturi exterioare conventionale de calcul (a se vedea 4.1.1) oo ‘Anexa B (informativa) Exemplu de determinare a numarului de pereti interiori, NPi— Sistem de Incaizire prioritar convectiv (a se vedea 4.1.2.2.2) vn 25 ‘Anexa C (informativa) Determinarea fluxului termic cedat prin sol si a temperaturilor spatilor secundare 27 contact cu solul (a se vedea 4.1.1.1) ‘Anexa D (informativa) Determinarea temperaturilor spatillor neincalzite direct din componenta zonei principale a clédiri (a se vedea 4.1.2.2.) 43 ‘Anexa E (informativa) Determinarea necesaruiui de céldura de calcul pentru clidiri care se Incdlzese rar (a SE VEdEA 4.2.2)... .coeseeessnsseneseenteeresesnnnen tsi asessene 48 Anexa F (informativa) Exemplu de calcul — Sistem de incalzire predominant convectiv (a se vedea 4.1) 57 ‘Anexa G (informativa) Determinarea necesarului de calduré de calcul pentru constructi dotate cu sisteme de incdlzire predominant radiative (de joasé temperaturd — pardoseala sau/si tavan) (a se vedea 4.3.2) 69 Anexa H (informativa) Relatii de calcul ale coeficientilor numerici ~ Incaizire prin radiatie~ cazul incaperii amplasate a ultimul nivel al cladiri (a se vedea G.3.1.4 si G.2.2.) 80 Anexa | (informativa) Relatile de calcul ale coeficientilor numerici ~ Incalzire prin radiatie — azul unei inciperi ampiasate la etajul curent al clair (a se vedea G.3.1, 6.3.2 si G.3.5).....82 ‘Anexa J (informativa) Exemplu de determinare a necesarului de cldura de calcul caracteristic unui sistem de incalzire de tip priortar radiativ....smmnmenenn : 2 85 ‘Anexa K (informativa) Solutii de conformare a instalatilor de incalzire central ale cladirilor existente care beneficiazé de modemizare energetica : 94SR 1907-1:2014 Introducere Cresterea eficienfei energetice este un obiectiv national si european in contextul dezvoltarii durabile, Pentru a creste performanta energetica a cladirilor se tine seama de conditile climatice exterioare si de amplasament, de cerintele de confor interior, de nivelul optim din punct de vedere al costurilor, al cerintelor de performanta energetic, precum gi de ameliorarea aspectului urbanistic al localitailor. Revizuirea acestor standarde a urmarit cresterea performantel energetice a clédirilor prin: = proiectarea unor noi cladiri cu consumuri reduse de energie si prin reabilitarea termica a cladirilor existente gi implicit, aplicarea strategilor de reabilitare energeticé a unei clad: = reducerea consumurilor de energie prin aplicarea unor masuri pasive asociate unor consumuri minime de energie, integrate in conceptia arhitecturala si constructiva a cladirilor. Standardul poate fi utlizat atat la determinarea necesarului de céldura de calcul pentru: a) cladiri noi realizate conform cerintelor minime impuse prin reglementairi tehnice in vigoare precum si pentru cele existente care se modemnizeazé b) —cadiri noi foarte eficiente din punct de vedere energetic, din categoria celor cu consum de energie aproape egal cu zero. Caracterul nestationar al regimului de transfer calduré prin elementele de constructie opace care formeazé anvelopa supraterana a incaperlor/cladirilor este inclus in valorile temperaturii exterioare de calcul care participa la bilanjul energetic al incaperilor. Elementele de anvelopa subterane beneficiaza de réspuns termic determinat de linile de flux termic care traverseaz solul in lungul unor tuburi de curent caracterizate de capacitate termica variabila in functie de lungimea linilor de fiux termic. Integrarea in raport cu spatiul (lungimea linilor de flux ) a densitatilor de flux termic conduce la valorii medii pe incpere tn raport cu rezolvarea constructiva a anvelopei opace (izolata sau neizolata termic). Metoda de calcul adoptata generalizeaza abordarea din SR 1907-1:1997 pentru diferite tipuri de rezolvari ale frontierei cladire - sol. In functie de tipul si destinalia cladirii, anumite simpliicdr, ipoteze, valori stabilte, conditi ta limit particulare se poate ajunge la metode simplficate care pot fi aplicate la cladirle existente. In general, simplificarea maxima admisibila a unei metode de calcul si datele de intrare sunt determinate de caniitatea si de exaciitatea datelor cerute la iesire. Metodele simplificate provin din descrierea proceselor de transfer termic dintr-o cladire care stau la baza metodei de calcul Fala de editia din 1997 s-au fécut urmatoarele modificari = s-au modificat temperatura exterioara conventional de caloul gi zonarea climatica a Romaniel - prin introducerea zonei climatice V (anexa A): - a fost eliminat adaosul pentru compensarea efectului suprafetelor reci; = a fost modificat modul de calcul al sarcinii termice pentru incailzirea aerului de ventilare; = a fost modificat medul de calcul al transferului de caldura prin elemente de constructie in contact ou solul; = a fost modificat modul de calcul al sarcinil termice pentru sisteme de incdilzire prioritar convective; = au fost introduse 10 anexe informative noi care se adreseaza unor cazuri speciale proprii cladirlor noi eficiente din punct de vedere energetic, precum si clédirilor existente care beneficiaza de lucrari de renovare majora;SR 1907-1:2014 - a fost introdusa 0 anexa noua B, cu un exemplu de determinare a numarului de pereti interior, Npi- sistem de incalzire prioritar convectiv; - a fost introdus& 0 anexé nou’ C privind determinarea fluxului termic cedat prin sol gi a temperaturilor spatilor secundare in contact cu solul; ~ a fost introdusa 0 anex noua D privind calculul temperaturii interioare rezultante a incintelor neinealzite direct, incluse in zonele principale ale cladirilor; ~ a fost introdusé 0 anexa noua E privind calculul necesarului de caldura de calcul al cladirllor noi care se incalzesc rar: = a fost modificat exemplul de calcul pentru sisteme de incalzire predominant conveetiv (anexa F); = a fost introdusd 0 anexé noua G, privind determinarea necesarului de caldura de calcul pentru onstructii dotate cu sisteme de incalzire predominant radiative (de joasa temperatura - pardoseala saulsitavan), = au fost introduse anexe noi H, | si J cu exemple de determinare a necesarului de caldura de calcul caracteristic unui sistem de incaizire de tip prioritar radiativ, = a fost introdusa 0 anexé noua K cu scopul prezentarii schemelor de conformare a instalatilor interioare de incdlzire a cladirilor existente care beneficiazé de renovari majore si de calcul al parametrilor termodinamic' intensivi si extensivi ai agentului termic, in conditii de calcul, - au fost eliminate exceptile formulate la articolul 1.2 din SR 1907-1:1997. Utilizarea aceste! metode de calcul nu exclude utilizarea altor metode de calcul si nu impiedica evolutile vitoare.SR 1907-1:2014 1 Domeniu de aplicare Acest standard stabileste modul de determinare a necesarului de caldura de calcul pentru otadiri civile si industriale dotate cu sisteme de incélzire predominant convective (aer cald sau/si corpuri statice) gi Gu sisteme de incalzire predominant radiative, in vederea proiectairi instalatilor de Mnealzire in cladiri ol gi a modernizariiinstalatilor de incalzire din cladirile existente. Cladiile civie $i industriale includ toate tipurile de cladiri si sunt supuse incalziii in regim nestationar. In exploatare, instalatile de incalzire, functioneaza in regim nestationar, ceea ce inseamna cA marimile de stare variaza in timp si ca atare, parametrii funclionali si de performanta prezinta 0 ‘anumitd variatie Tn timp. In principal, acest standard se adreseaza cladirilor caracterizate de performanta energetica ridicata, conform legislatiei in vigoare Standardul poate fi utiizat si in scopul modernizéiri energetice a cladinior existente prin inlocuirea sistemelor locale de incaizire de tip soba cu instalati de incaizire centrala. 2 Referinte normative Urmatoarele documente de referinfé sunt indispensabile pentru aplicarea acestui document. Pentru referinjele datate, se aplica numal editia citat3. Pentru referintele nedalate, se aplica ultima editie a documentului de referinta (inclusiv eventualele amendamente). SR 1907-2 Instalatii de incdizire - Necesarul de caldura de calcul - Temperaturi interioare conventionale de calcul SR 4839 _Instalatii de inoalzire - Numérul anual de grade-zile 3 Termeni si definitii Pentru corecta utilizare a acestui standard, se aplica termenii si definitiile urmatoare: 34 subsol totalitatea Incaperilor dintr-o cladire situate, total sau partial, sub nivelul solului 32 subsol tehnic subsol (sau parte a acestuia) destinat exclusiv amplaséiii echipamentelor sau instalatilor aferente cladirii sau depozitari gi care nu este incalzit In vederea asigurarii unui nivel de confort interior 33 element de constructie element component al cladirii cum sunt un perete, un plangeu 34 parte de cladire ansamblu de spatii (Incdiperi) incalzite deservite de aceeas!instalatie de incalzire pentru care caldura furnizata poate fi reglata centralizat 35 diferent de temperatura de calcul diferenta intre temperatura interioara de calcul si temperatura exterioara de calculSR 1907-1:2014 3.5 temperatura a aerului exterior temperatura aerului din exteriorul cladiri 36 temperatura exterioara de calcul ‘temperaturé a aerului exterior utlizata la determinarea necesarului de caldura de calcul 37 temperatura exterioara virtuala a incintei media ponderaté a unor temperaturi exterioare reale (masurabile) caracteristice fie mediului exterior natural, fie spatilor adiacente incintei de calcul 38 spatiu incalzit Spatiu interior al claditi care este destinat a fi incalzit la temperatura de calcul indicata 39 temperatura aerulul interior temperatura aerului masurabilé Tntr-un anumit punet din interiorul cladirii 3.10 temperatura medie a aerului interior temperatura medie spatiala (volumica) a aerulul interior dintr-un spatiu definit al cladirit 3a temperatura interioara de calcul temperatura operativa in centrul spatulul Incaizit utilzata in calculul pierderilor termice de calcul 3.12 humar mediu de pereti interiori ai incdper numar de pereti interiori prin asimilare cu o incinta de referinta cu forma elementara a unui Paralelipiped dreptunghic (forma tncaperilor cel mai des intalnité in rezolvarile de arhitecturé a cladirlor) 3.43 contur termodinamic al incdperii totaltatea suprafetelor interioare (inconjurétoare) ale elementelor de constructie adiacente _unei incaperi 3.14 spatiu neincalzit spatiu care nu face parte din spatiul incaizit 315 instalatie de ventilare instalatie destinata a {urniza debitele de aer indicate 3.16 zona ansamblu de spatii care au caracteristic termice similareSR 1907-1:2014 4 Determinarea necesarului de caldura de calcul 44 Determinarea necesarului de calduré de calcul pentru constru sisteme de incalzire predominant convective dotate cu Necesarul de cdldura de calcul, Q,, exprimat in wati, al unei inoaperi prevaizute cu sisteme de Incdlzire predominant convective (corpuri statice de Incalzire (radiatoare, convectoare), aer cald etc.) se determina cu ajutorulrelatiet (1) Qo = Or +Q) (1) In care: Qr reprezinta fluxul termic cedat prin transmisie, considerat in regim termic stationar, prin elemeniele de constructie care delimiteaza incéperea de mediul exterior, in conditile zilel de iarnd de calcul, determinat conform 4.1.1, exprimat in [W]; reprezinté fluxul termic pentru incdlzirea aerului proaspat necesar asigurarii confortului termic si calitatea aerulul interior in incapere si a aerului rece patruns la deschiderea usilor, de la temperatura exterioara de referinta la temperatura medie a aerului interior, determinat conform 4.1.2, exprimat in [W]; Necesarul de caldura de calcul al unei incaperi se majoreaz& sau se micsoreazé cu fluxul termic absorbit sau cedat de diverse procese cv caracter permanent daca acesta depageste 5 % din necesarul de caldura de calcul, Qo. 4.1.1 Fluxul termic cedat prin transmisie, Q;, exprimat in wati, se calculeaza cu ajutorul relatiei (2): A Oy =0y- DA (6,-0, Jas ) FR , ‘in care: A, reprezinlé aria supratefei fiecdrui element de constructie “|, determinata luandu-se in considerare dimensiunile interioare totale, exprimatai th {m]; ©, reprezinta temperatura interioara conventionala de calcul a incaperii, conform SR 1907-2, exprimata in [°C]: reprezinta temperatura spatiulul exterior adiacent elementului de constructie *j’, care se ia dupa caz: = temperatura exterioara conventinala de calcul, pentru elementele de constructie adiacente mediului exterior, 8, conform anexei A a acestui standard, exprimala ‘in (Cl, = temperatura interioaré conventional de caloul, 0,,, pentru Incaperile aléturate, Incalzite sau neincdizite, care respecta conditia |s6|>2K (in care AG; reprezinta diferenta dintre temperatura interioara conventionala de calcul a incaperti considerate i temperatura caracteristicd spatiulul aldturat *y", conform SR 1907-2), exprimata in[Ch; Rj reprezinta rezistenta termicé specifica corectaté a elementului de constructie “] considerat, stabilita tinandu-se seama de influenta puntlor termice, exprimata in {m?K/W];SR 1907-1:2014 Qs reprezinté fluxul termic cedat prin sol, determinat conform 4.1.1.1, exprimat in [WI cy reprezint& coefficient de corectie a necesarului de calduré de calcul in functie de masa specifica a constructiel, determinat conform 4.1.1.2. 4.1.1.4 Fluxul tetmic cedat prin sol, Qs, exprimat in wati, se calculeaza conform anexei C, luandu-se in considerare cazuri reprezentative de amplasare a spatiulul incalzit sau neincaizt in functie de cota terenului sistematizat. 4.1.1.2 Coeficientul de corectie a necesarului de céldurd de calcul, oy, in functie de masa specifica a elementelor de constructie interioare ale construct, m), se recomanda: ~ pentru cladiri de locuit gi simitare lor precum si pentru cladiri social-culturale cu pereti interiori realizati din beton celular autoclavizat, cdrimida cu grosime mai mica de 0,125 m, avand plangee despartitoare din beton armat cu grosime mai micé sau egalé cu 0,10 m, sau din alte materiale de constructie usoare, Cx = pentru celetalte constructii Cyy = 0,94 4.4.2 Sarcina termica pentru Tncdlzirea aerulul proaspat necesar asigurérii confortului termic $i calitatea aerului interior in inc&pere si a aerului patruns la deschiderea usilor, de la temperatura exterioara de referin{a la temperatura medie @ aerulul interior, masurata in [W], se determina cu ajutorul relate’ (3): Qi 334-ng ey -V)-(e 6, )+Qy @) in care: ng reprezinta numarul de schimburi de aer necesar in incapere pentru asigurarea conditlor de confort termic si de calitatea aerului interior sau impus de activitatea tehnologica, exprimat in (h') V_reprezinta volumul interior (aparent) al incaperii, determinat in functie de dimensiunile interioare ale incdperi (masurate intre suprafetele interioare aparente (lumii), exprimat in [my reprezinté temperatura aerului interior, exprimata in (°Ch reprezinta temperatura exterioaré conventionalé de calcul, exprimata in [°C], determinata conform anexei A la acest standard; reprezinta sarcina termica pentru incdlzirea aerului patruns la deschiderea usilor exterioare, conform 4.1.2.3, exprimata in (WI; cu are semnificatia antericarai (a se vedea 4.1.1.2) 4.1.2.4 Numarul de schimburi de aer Numirul de schimburi de aer Iuat in considerare la determinarea necesaruiui de caldurd de calcul al unei incdperitrebuie s& acopere necesarul de aer proaspat cerut de conditile de confort termic si de calitatea aerului interior sau impus de activitatea tehnologica. Determinarea numarului de schimburi de aer corespunzator se face in functie de sistemul de ventilare prevazut pentru incaperea respectiva. a) _ incapere fara instalatie de ventilare ‘in lipsa unel instalatii de ventilare, se presupune c& aerul este introdus in incdpere ou temperatura exterioaré conventionala de calcul.SR 1907-1:2014 Se recomanda urmatoarele valori ale numarului de schimburi de aer: pentru claidiri de locuit gi similare acestora: = camere de locuit ny = 0,22 x 10° m®fsim? (echivalent cu 0,792 m°fhim') ~ bucatri Ny = 0,33 x 10° msi? (echivalent cu 1,19 m°thi - bai 1, = 0,228 x 10° m'/sim* (echivalent cu 1,0 m*ftvm®) - pentru gcoli, gradinite, crese, spitale: V=9x 10°N,, In mis: N, _ numarul de persoane prevazut pentru perioada de ocupare a incaperii; - pentru hale industriale: in functie de activitatea tehnologica. NOTA 1—Numarul minim de schimouri de aer cu mediul exterior trebuie s8 se determine conform reglementairitor tehnice valabile la nivel national NOTA 2~ Pentru semineele cu foc deschis, trebule sA se tind seama de numere de schimburi de aer mai mari pentru a se asigura aerul de ardere necesar. De regula, pentru incdperile cu ferestre sau usi exterioare prevazute cu sisteme de tamplérie cu geam termoizolant si gamituri de etangare, rata de ventilare rezultata din infiltrate prin rosturile elementelor mobile exterioare este foarte mica in raport cu numarul de schimburi de aer necesar realizérii cconfortulul termic gia calitii aerulul interior sau impus de activitatea tehnologica. Pentru tncaperile care nu sunt prevézute cu sisteme de tamplarie termoizolanta cu garnituri de ‘etangare trebuie s& se veriice daca numarul de schimburi de aer rezultat din inftratii de aer este mai mic decat numarul de schimburi de aer necesar realizar condiilor de calitate a aerului interior. Numarul de schimburi de aer rezultat din infitrati de aer, ng,, , se determina prin calcul cu ajutorul relatiel (4): Sietevel2 tet 0334-V5 th) 4) Na in care: | reprezinté coeficientul de infitratie a aerului prin rosturi, conform tabelului 1, exprimat in (Wimk] (mis) 4/? ; L_ reprezinté lungimea rosturilor usilor si ferestrelor din fatadele supuse actiunil vantului ‘exprimatai fn {m]; Vv _reprezinta viteza conventionala a vantului de calcul, exprimata in [mis]; Jn cazul in care ng,,>ng, la determinarea necesarului de calduré de calcul trebuie sa se ia in considerare valoarea a,y 10SR 1907-1:2014 NOTA ~ in cazul cladirior existente, in care se inlocuiesc sistemele locale de incalzire (sobe) cu instalati de Incaizire centrala, se recomanda sa se analizeze posibiltatea de Inlocuire a ferestrelor gi a usior cu sisteme de {ampiarie termoizolanta etange penitu a reduce sarcina termica pentru ventiare, Lungimea rosturilor, L, este egalé cu perimetrul elementelor mobile ale ferestrelor si a usilor. Rostul format de doua elemente mobile se ia in calcul o singura data; in cazul usilor gi a ferestrelor duble, rostul se masoara pentru un singur rand, In cazul incdperior cu doi peretialaturati(Incdperi de col), ambi perei se consider sub actunea vantului de calcul. In cazul incaperilor cu doi pereti exteriori situati pe fatade opuse, se va considera sub actiunea \vantului de calcul acea fatadé pentru care (iL) are valoarea cea mai mare. In cazul incdperilor cu trei sau patru pereti exteriori, se considera sub actiunea vantului de calcul cei doi pereti alaturati pentru care > (iL) are valoarea cea mai mare. Tabelul 1 - Valor ale coeficientului de infittratie a aerului prin rosturi - ferestre existente User Valor alo coofciontalarr orosteo Az] Siiplecu | Simple cu | Simple co] Simpe cu [ouplate]Cuplate] Cuplate ] Coplate [Guplate cu] Duble [Ouble cu] Dubie cu Fe | éeschidere | descnidere |aesenidere] deschisere cu | cu |cugeam| Ssaue accesoril| sau 4 ' ['interoara | interioara eu| interoara | exteioara ‘geam | accesori | termo- | randuri de $f | randur de accasori i | cu geam ‘i |sigarntur] izotant | geam cu garitui] goam eu ‘garter | “tormo- spl ‘ix. faccesori sl laccesori i izolant garnitun ‘gamitun an Cac greu permeabile cu ferestte SN RM TA OA NT RO I OT >a] 07221 | a.0et0 [0.0976 [0.0763 [o.07e3[0.0122] 0.520 [0,001 | 0.0458_Jo.0610) o.04se [0.0305 Ciacir pormeatile cu fereste [ome [ori] -o rear | orses [ose [ooeae | cease [oom | opess Jor] oness [a oeeS >3|0.1728_| 0.0864 | 0.1296 | 01080 [07080 [0.0173] 0.0738 | 0,0086 | 0.06480, 0864] 0.0648 | 0.0832 >6 | 0,086¢_| 0.0734 —| 0.0648 | 0.0088 Teno teolante | >3, 0.02 0.015 NOTA ~ A, reprezinté aria totala a elementelor mobile ale usllor gi ferestrelor exterioare lar A, aria ugilor intorioare NOTA2 ~ Prin “cladiri grou permeabile" se injeleg cladirle sau compartimentele de cladire la care datorta existentei perelilor desparfilor! f8rai golur,iesirea aeruluiinfilrat prin rosturi se face numal prin casa scarii sau printr-un coridor central (cladiri de locuit cu simpia arientare, apartamente de colt care nu au fafade opuse, compartimente de hale féra comunicatie cu restul cladilor etc), NOTA3 ~ Prin "cladiri permeabile” se infeleg cladirle sau compartimentele de cladire care datorita absentei Peretilor desparttori sau existentei peretilor despémtitori cu goluri sau a casei scérli cu usi exterioare spre ghena de gunoj,iesirea aerului infitrat se face prin rosturie usiior gi ferestrelor plasate in alte fatade (séli cu mai multe fatade, apartamente cu ferestre plasate in falade diametral opuse, hale sau compartimente de hale). NOTA 4 — Pentru usi gi ferestre plasate chiar in coltul clidiilor cu acoperiguriterase valorile indicate In tabelul 3 sse inmulfesc cu 1.2. Majorarea se aplica numai colturilr limitelor extreme ale cladiritor gi nu valor diverselor pproeminente din mijiocul fajadel Viteza conventionalé a vantului de calcul, v, si valoarea v™“ in functie de zona eoliana in care se gaseste localitatea respectiva gi de amplasamentul cladirifaté de localitate sunt indicate in tabelul 3. Tncadrarea localitatlor in zone eoliene se face conform harti din figura 1 in tabelul 2 este prezentata incadrarea localitatilor in zonele eoliane. "SR 1907-1:2014 ‘u1}09 9u0z Uy Jo4iigi1e90) eaxespeouy — einBi4 -aoane 9p unidesp und jelserosd \nsoeigo ee) nu eueU eISeeDy ~ YLON 12SR 1907-1:2014 Tabelul 2 Zonele eoliene in care sunt Incadrate pentru principalele localitati din Romania Denumire toc: Zonaeoliana | —_ Denumire localitate Zona eoliana ‘Alba tulia Ww. Logo) . ‘Alexandria u Mierourea Glue W ‘rad W. Oradea W. Bacau u Petrogani Vv. Baia Mare Ww Piatra Neamt v. Bareolt W Pitesti W. Beclean Ww Proiegt Wy, Beug W Reghin W, Bistta WV [Resta v Baad | Ramnica Vacoa v Bl) WW [ Roman v Botogari Ww [Seu Mae v Brasov WV Stantu Greate wv] Bra [sib W Bucwegi a v Buzku | Sinaia v Caray | Stingecrgia do Padre v Coan iv | Slatina Tr Campuiang Misco) WV | Stbozia 1 Guy: Napooe | Sovata v Constanta 1 Suceava W Craiova WW Tecudl TU Gristura Secuiese Vv Timigoara W Deva Vv Targoviste W Fagaras W Targu Jiu W Focgani w Targu Mure. W Galali i Targu Oona’ W (Gheorghieni Vv Tulcea UW Giurgiy Tumu Severin W Huedin W Vaslui TH Hunedoara W Vatra Dorel W lagi Zalau W 13SR 1907-1:2014 Tabelul 3 - Viteza conventionala a vantului de calcul Amplasament cladire Zona eoliana 1 localitati in afara localitati i 80 160) 10.0 2184 u 50 855 70 13.39 u 45 7.45) 60 10,90 W. 40 6.35 40 6.35) NOTA 1 ~ Vitezele conventionale ale vantuiui de calcul sunt valabile pentru alttudini sub 1100 m. Pentru cladirile amplasate la alitudini mai mari, vitezele conventionale ale vantului de calcul se stabilesc pe baza datelor meteorologice privitoare la concomitenta vantului cu temperaturi scazute, astfel incat necesarul de calduré de calcul s8 nu fle depagit in mai mult de 10 h pana la 20 h pe an. NOTA 2 — Pentru toate nivelurile situate deasupra etajului 12 al cladirior inalte din cuprinsul oragelor, precum si jn cazul halelor industrale, indferent de inalie, vitezele conventionale ale vantului de calcul sunt cole corespunzatoare cladiilor amplasate in afara localitatilor b) _ incapere cu instalatie de ventilare Daca existé o instalatie care asigura ventilarea incaperii, la determinarea numarul de schimburi de aer trebuie s se {ind seama de faptul c& aerul inirodus nu are neaparat aceleasi caracteristici termice ca aerul exterior, de exemplu: = atunci cand se utiizeaza instalatii de recuperare a caldurii; = atunci cand aerul exterior este preincalzit central; = atunci cand aerulintrodus provine din spatiiadiacente. NOTA 1 — Daca este cazul, se introduce un factor de reducere a temperaturi, care tine seama de ciferenta dintre temperatura aerului introdus gi temperatura exterioaré conventionala de calcul NOTA 2~In instalatile cu debit suplimentar de aer evacuat, trebuie s& se {ind seama de faptul ca acest aer este locuit cu aerul exterior care intra prin elementele de anvelopa permeabile la aer ale cladir Numarul de schimburi de aer, In cazul unel instalatii care asiguré ventilarea Incperil, se determina prin calcul cu ajutorul relatiei (6): Ma =ZPony, fy th 6 2 Mas ‘In care: Meg, Feprezintd numérul de schimburi de eer corespunzdlor debitului de aer proaspalintrodus ‘in spatiul incdlzit, exprimat in (h); reprezinta factorul de corectie a temperaturil,obfinut cu ajutorul relate “SR 1907-1:2014 qu, reprezinté temperatura aerului proaspat introdus in inc&perea incalzité, (provenit din instalatia centrala de incalzire a aerului, dintr-un spatiu invecinat incaizit sau neinealzit sau din mediul ambiant exterior), exprimata in grade Celsius (°C). In cazul utilizarii unei instalatii de recuperare a calduri, 0, se poate calcula pe baza eficientei instalatiei de recuperare a clduri 85; = 9» “(I~ 2ncj)+ Pe “enc egcj reprezintd eficienta termicdi a sistemului de recuperare a calduri Valoarea @,,, poate fi mai mare sau mai mic decat temperatura aerulu interior. NOTA 1—Valoarea Sing,, teduie sa fie col pufin egal cu valoarea numéruui de schimburi de aer necesar 2M Pentru a se asigura conditile de conforttermic $i de calitatea aerulul interior sau impus de activitates tehnologic In Incdperea considerata, NOTA2~Daca nu se cunose date referitoare la instalatia de ventilare, numarul de schimburi de aer se calouleaza ca pentru o instalatie fra instalatie de ventlare NOTA 3 — Daca aerulintrodus provine din una sau mai multe Incdperi adiacente, parametti termofizici ai acestuia sunt cei ai aerului din aceste inciperi, Dac’ aerul introdus este adus in incapere prin canale de aer, acesta este {in general incaizit suplimentar si in acest caz sarcina termica pentru incalzirea suplimentara a aerului trebuie s se ia In considerare la dimensionarea centralei termice de tratare a aerulul. In ambele cazuri, traseul aerului ttebuie defini gi trebule sa se tind seama de debitele de aer corespunzatoare din incaperie respective. 4.1.2.2 Temperatura aerului interior, 0, exprimata in [°C], din incaperea considerata se calculeazé cu ajutorul relatiei 8g =By-8) +(1-By)- Bey ©) in care: By —_reprezinta coeficientul numeric determinat conform 4.1.3.2; reprezinta temperatura exterioard de referinta a ino&perii considerate, determinata conform 4.1.2.2.5. 4.1.2.2.4 Coeficientul B; se determina prin calcul cu ajutorul relatiei 0.279. S=Net @ aR Nev reprezint& numérul mediu de pereti interiori ai incaperii considerate, determinat ‘conform 4.1,2.2.2; a; reprezint& coeficientul superficial de transfer de calduré la nivelul conturului termodinamic al incaperii, exprimat in [Wim], determinat conform 4.1.2.2.3; Teprezint& rezistenta termicé medie a incdperi, exprimata tn [Wim"k], determinata conform 4.1.2.2.4; 15SR 1907-1:2014 4.2.2.2 Numarul mediu de pere{i interiori ai incaperii considerate se determina dup’ cum urmeazé + se identificd numarul total de elemente de constructie ale inc&perii, amplasate in planuri distinete (NF°" ); © se identificd numarul peretilor exteriori, NE€*!, ca fiind elementele de constructie amplasate in planur distincte gi care respect condita: [sd > 2k In care AG, reprezinta diferenta medie de temperatura caracteristicé peretelui exterior "k’, exprimaté In [°C] si se determina prin calcul cu ajutorul relatiei: Aj +80) Rj 5 tt ide j=1 A, + unde j m ® rR in care A®) reprezinta diferenta dintre temperatura interioaré conventionala de calcul a incaperil si temperatura caracteristic& spatiulul "7 adiacent peretelui exterior *k’, iar "m” este numarul total de elemente constructive apartinand peretelui “k” si caracterizate de diferente de temperatura distincte 4045 NOTA - Pentru peret!adiacenti mediulul exterior A, =8; — By Numarul mecku de peed interior se determina prin calcul cu ajutonl relate NES? Np) =6-|1-: wa 7 @ In anexa B a acestui standard se prezinta un exemplu de calcul pentru determinarea numdirului mediu de peret interior’ pentru o Tneapere data. 4.1.2.2.3 Coeficientul superficial de transfer de cdldurai la nivelul conturului termodinamic al incaperi, ., , exprimat in [Wink], se determind prin calcul cu ajutorul relate (10) 4,07 + 105- (6 -Npy)- AT (10) AE Ac reprezinté aria cumulat& a tuturor suprafetelor prin care se produce transfer de caldurd, exprimata in [m#], determinata cu ajutorul relatiel Aes EAEA+ AS oy H 16SR 1907-1:2014 ‘Ar reprezinta aria cumulata a tuturor suprafetelor elementelor de constructie (interioare si exterioare) din alcStuirea incdperii considerate, exprimata in [rm], determinata prin calcul cu ajutorul relatiei (12): Ap=Ae+ZA\ (12) j reprezinté elementele de constructie opace, transparente sau translucide, adiacente mediului exterior, k —reprezinté elementele de constructie adiacente unor spatii neincdlzite sau incalzite, care respect conditia |s8|>2K (unde AQ, reprezinté diferenta dintre temperatura interioard conventionala de calcul a incaperii considerate gi temperatura caracteristica spativlui adiacent peretelui °k" exprimata in [°C]); Ss _ elemente de constructie in contact cu solul, i peretiinteriori 4.1.2.2.4 Rezistenta termica medie a tnodperi, R , exprimat tn [Wik], se determina prin calcul cu ajutorulrelafiei (13): 0,92-Ag AL Ak A Bi Ak As. TR) «Rk RS R (13) 4.1.2.2.5 Temperatura exterioara virtuald a incintei, gy , exprimata in [°C], se determina prin calcul cu ajutorul relatiei (14): (14) reprezinté temperatura interioara conventionalé de calcul pentru incéperile alaturate eincdlzite sau incalzite, exprimata in [°C], care respect conditia |A0,|22K (unde Ad reprezinta diferenta dintre temperatura interioara conventionala de calcul a Inc&perii considerate gi temperatura caracteristicé spatiului adiacent peretelui exprimata in (°C) $i determinata conform 4.1.2.2.2, 5, reprezinta temperatura exterioara de referinta a elementelor de constructie in contact cu solul, exprimata in °C], determinata conform 4.1.1.1 4.4.2.2.6 Temperatura incintelor interioare neincalaite direct se determina conform anexei D. 44.23 Sarcina termicd pentru incdlzirea aerului patruns la deschiderea usilor exterioare de la temperatura exterioara de referinta la temperatura medie a aerului interior, Q,, exprimata in [W]. se calculeazéi cu ajutorul relatiei (15): Q, =0,36-Ay-n-(0, - 9, em (15) in care: 7SR 1907-1:2014 A reprezinta aria usilor exterioare care se deschid, exprimata in my n reprezinté numérul deschiderilor usilor exterioare intr-o or, in functie de specificul clair 0,51 8, are semnificatile anterioare (a se vedea relatia (3) de la 4.1.2). NOTA 1 ~ Sarcina termicd Q,, este luata in considerare numai in cazul incaperilor cu usi care se deschid frecvent (magazine, holuri de cinematografe etc.) si care nu sunt prevazute cu sasuri sau perdele elastice. Luarea in considerare a acestei sarcini ermice nu este suficienta pentru combaterea disconfortului determinat de curenfi reci produsi la deschiderea usionefectele acestor curent! pot fi combatute prin masuri adecvate. NOTA 2 ~ Sarcina termica pe oe acne eas pers In anexa G a acestui stand inta un exemplu de calcul pentru determinarea necesarului de caldura de calcul pentru et dotate cu sistem de Incalzire predominant convectiv. Precizari referitoare la modul de efectuare si sucesiunea calcului sunt indicate la G.2 (e8 aerulul pétruns prin usile de circulatie pentru vehicule mari la care nu ul si se combate prin metode adecvate (de exemplu perdele de aer). 4.2 Particularitati referitoare la determinarea necesarului de caldura de calcul pentru cladiri inealzite rar sau pe durate scurte de timp Ipotezele de calcul necesare pentru determinarea necesarului de caldura de calcul pentru claire tn cdilzite rar sau pe durate scurle sunt indicate la E.1. Modul de calcul pentru determinarea necesarului de cldura de calcul pentru claditi care se incalzesc rar este prezentat in anexa E. 43 Particular locuinte referitoare la determinarea necesarului de caldura de calcul pentru 4.3.4 Regimul de functionare al instalatilor de incaizire din locuinte este fie de tipul continu cu mentinerea temperaturii interioare la 0 valoarea egal cu temperatura interioara conventionala de calcul, fie cu reducerea acesteia pe timp de noapte, pana la minimum 17°C, caz in care necesarul de cAldura nu se majoreaza. 4.3.2 _Determinarea necesarului de caldurd de calcul pentru constructii dotate cu sisteme de incdilzire predominant radiative (de joasa temperaturé — pardoseala sau/si tavan) Modul de calcul pentru determinarea necesarului de calduré de calcul pentru constructii dotate cu sisteme de incalzire predominant radiative (de joasa temperatura - pardoseala saulsi tavan) se prezinta in anexa G. Relatile de calcul ale coeficientilor numerici pentru aplicarea modului de calcul pentru sistemele de incalzire predominant radiative (de joasa temperatura - pardoseala sau/si tavan) sunt detaliate in anexa H pentru cazul incaperii amplasate la ultimul nivel al cladiri, respectiv in anexa | pentru cazul unei incaperi amplasate la etajul curent al cladit In anexa J la acest standard se prezinta un exemplu de determinare a necesarului de caldura de calcul pentru 0 clédire de locuit: cazul unei incdperi amplasata la ultimul nivel al unei constructii este prezentat la J.2, iar cazul unei incdperi amplaseta la un etaj curent al unei constructii este prezentat lads. ‘In cazul modernizarii energetice a cladirilor existente (renovare majora) reducerea necesarului de caldura de calcul concomitent cu mentinerea instalatilor interioare de inc&lzire la puterea instalata proprie cladirior anterior modernizarii energetice, impune conformarea structurald a instalatilor existente, fie in cazul Inlocuiril surse! locale de cldura, fie tn cazul instalatilor interioare racordate la sistemul de Incdizire districtuala. In anexa K se prezinta doua solutii posibile de rezolvare. A doua solutie prezentata implica o rezolvare hidraulicé speciala dar asigura functionarea stabila din punct de vedere termic gi hidraulic atat la nivelul de sursei de caldura cat ila nivelul instalafillor interioare. 18SR 1907-1:2014 i referitoare la determinarea necesarului de caldura de calcul pentru 4.4.1 in cazul halelor neetajate $i al incintelor mari, avand latimi mai mari de 10 m si inaltimi mai mari de 5 m, pentru rezistentele termice specifice se ulilizeazé valorile de calcul, Re, deduse din valorile rezistentelor termice corectate R' (lund in considerare efectul puntilor termice), cu ajutorul diagramelor prezentate in figura 2 pentru pereti si in figura 3 pentru ferestre. NOTA - Pentru hale care au inaitimi mai mari de 10 m, valorile R. se inmultesc cu 1,10, si respectiv cu 1,18, dupa cum in hale existé sau nu incalzire perimetrala cu corpurstatice 3 3 Fara incdlzire 3 iperimetrald Cu inddlzire, Berimetrale. Rezistenta termicd 5; 05 06 07 o8 cs tt 13 18 17 Rezistenta termicé specifies Figura 2 —Diagrama pentru rezistentele termice specifice de calcul, Re, pentru perefi 0.6 Boz 3 Hinterzere g Fnte30°C] x 03: jicter34¢C 5 tirter20°] . oe lit 62°C! é os 05 Os 03 oz 07 Reristenta termicd speciticd R Figura 3 — Diagrama pentru rezistentele termice specifice de calcul, R., pentru ferestre 19SR 1907-1:2014 Pentru plafoane si luminatoare, rezistenta termica de calcul, Re, exprimata in [m*K/W], se determing prin calcul cu ajutorulretatiei (16): x (16) reprezinta rezistenta termica corectaté, exprimata in [m°K/W]; ale carui valori se iau din Pp _reprezinta factorul de corectie care depinde de inaltimea hal diagrama prezentata in figura 4. 145 140 3 8 tie 8 3 Factor de corec! 1,00 8 9 10 12 1% 1618 20 24 26 32 36 Inditimea halei Ho Lm} Figura 4 ~ Diagrama pentru factorul de corectie, p, in functie di 4.4.2 Pentru cladiri industriale coeficientul de corectie al necesarului de caldura de calcul, cy = 1 4.4.3 Pentru hale ventilate in regim de suprapresiune, Q,SR 1907-1:2014 Anexa A (normativa) ‘Temperaturi exterioare conventionale de calcul (a se vedea 4.1.1) AA Temperatura exterioara conventionala de calcul se determina in functie de zona climatica in care este amplasata cladirea consideraté si tinand seama de gradul de asigurare a necesarului de célduré de calcul realizat de instalatia de incalzire interioara si asumat de catre beneficiarul constructiei A2_ Gradul de asigurare al instalatiel de Incalzire reprezinta raportul dintre numarul de ore th care instalatia de incalzire interioaré asiguré integral necesarul de cidura pentru realizarea parametrior interior la valorile de confort termic cerute, Dc, si numérul maxim de ore din sezonul de tncdlzire, Do Gradul de asigurare @ necesarului de caldura de calcul realizat de instalatia de tncaizire, p, exprimat in [%6), se determina prin calcul cu ajutorul relate (A.1): Dc 2c 400 (At P=oE a) Numarul maxim de ore din sezonul de incdiizie, Do, exprimat in [h], se determina pentru fiecare localitate in functie de durata conventionala a sezonului de incdlzire, conform SR 4839) Dp =24-Do,, (a2) ‘A3_ Pentru un grad de asigurare de 98%, indicat in figura A.1 este prezentata harta de zonare a teritorului Romaniei, din punct de vedere al temperaturilor exterioare de referints Jn tabelul A.1 sunt prezentate temperaturile exterioare de referint& pentru principalole localitt din Roméinia, corespunzatoare unui grad de asigurare de 98 %. AA Pentru un grad de asigurare inferior valorii de 98 %, temperatura exterioara de referinta se determina din figura A.2, in funcfie de gradul de asigurare impus gi asumat de catre beneficiaru! constructie. Durata perioadel th care instalatia de incalzire interioaré nu poate asigura necesarul de caldura pentru realizarea confortulu termic in interiorul clair (numrul de zile de disconfort), corespunzatoare valor .,, determinata din figura A2, se determina in functie de gradul de asigurare impus si asumat de cétre beneficiarul constructiel, indicat tn figura A.3, aSR 1907-1:2014 Inojeo ep eure! ~ goyeun|> eoseU0z — yy eunBI4 -sorne ap mdosp uud yr}oad ymaqqe 208) nu gHEY eIsEBOy — YLONSR 1907-1:2014 Tabelul A.1 - Temperaturi exterioare de referinta pentru principalele localitati din Romania Denumire localitate 6, Denumire localitate %, | tc) | | tc) | ‘Alba lulia =18 | tugo) a2 Alexandria =18 | Miercurea Clue EI ‘Arad ~16 | Oradea 15 Bacau “18 | Petrosani 218 Bala Mare =1@__| Piatra Neamt “18 Baraolt 24 __| Pitesti 15 Beclean 21 __| Ploiesti 5 Belug =18__| Reghin 24 Bistrita 21 | Resita az Barlad =1@__| Ramnicu valcea 15 Bia) =1@___| Roman 18 Botosani ~18 | Satu Mare “18 Brasov “21 __| Stantu Gheorghe “24 Braila =18__| Sibiu “18 Bucuresti “18 | Sighisoara a8 Buziu =16 | Sinaia x8 Cirasi =15 | Séngeorgiul de Padure “2 Ceahiau’ -21__| Siatina “15 ‘Campulung Muscot ~18 | Slobozia 26 ‘Cluj-Napoca =| Sovata 2a Constanta 2 | Suceava “2h Craiova =8 | Tecud 18 Gristuru Seculess 21 | Timisoara 15 Deva “18 __| Térgoviste a5 Fagaras ~2t__| Tarquaw 5 Focsani =| Targu ures. 2 Galati =18__ | Targu Ocna 18 (Gheorghieni =| Tulcea x5 Giurgiu “18 | Turw Severin a2 Huedin =a __| Vaslui 18 Hunedoara =18__| Vatra Domei “24 lagi =18__ | Zalau En 23SR 1907-1:2014 “10 en Zona cimatica | Zona cimatica Il 29 —e=Zona climatica i *-Zona climatioa IV Temperatura exterioara de referinta [°C] —Zona climatic V + 25 C 85% 6% 87% BE% BO% 0% 91% 92% 93% 4% 95% 96% B7% Bt Grad de asigurare| % ] Figura A.2- Temperatura exterioara de referinta in functie de gradul de asigurare a necesarului de caldura de calcul 36 ‘=m-Zona climatica | 7 ——Zona climatica I Zona climatica II 25 Zona climatica IV Zona climatica V de disconfort 8 18 10 o 85% 86% 87% BB% BM% 90% 91% 92% OTH d% 95% 6% 97% SB% Grad de asigurare[% ] Figura A.3 - Numarul anual de zile in care nu se asigura necesarul de caldura de calcul (Durate sezon rece : Zona |: 174 zile/an, Zona Il: 189 zile/an, Zona Ill: 215 zile/an, Zona IV: 224 zilelan, Zona V: 248 zile/an) 24SR 1907-1:2014 Anexa B (informativa) Exemplu de determinare a numarului de pere ri, NPi— Sistem de incalzire prioritar convectiv (a se vedea 4.1.2.2.2) Se considera o inointa incdilzita amplasata la uitimu! nivel al unei construct de locuit si deasupra une! incinte cu temperatura intericaré rezultanté 0j= 20°C, avand caracteristicile geometrice ca in figura B1 i)=20°C Oe Figura B.1 ~ Caracteristici geometrice ale unelincinte incdzite amplasaté la ttimul nivel al unei construcii de locult gi deasupra une! Incinto cu temperatura interioara rezultanta 0; = 20°C Num@irul peretiior interior Noy se determina dupa cum urmeaza: + numarul total de elemente de constructie amplasate Tn planuir distincle este: Nfeat= 12; ‘+ numarul peretilor exteriori, NBE*'=7, se determina din respectarea conditei 10, >2K; Calculele valorior 4, sunt centralizate in tabelul 8.1 25SR 1907-1:2014 Tabolul B.1 Perete Alm] R [mK] AD, [PC] Tip 1 57 1 20-16 PE 2 57 14 20-te PE 3 65 1a 20-16 PE 4 89 1 5 PE 3 87 08 10 PE 6 - = 32 PE 4a o7 3.0 o7 2 Pr 32 o7 @ Pi aa 08 o PI 70 127 08 0 PL Pa 24.0 7 0 PL PL 240 20 20-16 PE NOTA - Diferenta medie de temperaturé. ABs caracteristica peretelui exterior 6 este 34-10 41-2 o7 07 34, o7 07 ‘* numarul peretilor interiori este 26SR 1907-1:2014 Anexa C (informativa) Determinarea fluxului termic cedat prin sol gi a temperaturilor spatiilor secundare in contact cu solul (a se vedea 4.1.1.1) C1 Generalitati Se au tn vedere urmatoarele cazur a) Spatiu de tip subsol tehnic neincalzit - contine / nu confine conducte prin care sunt vehiculate fluide calde - caracterizat de temperatura Oss (variabila in functie de bilantul termic al spatiului), caracterizat de pereti verticali neizolat izolati termic adiacenti solului cu tnéitimea fh, sub CTS (cola terenuiui sistematizal), precum si de pardoseala neizolatafizolat termic. Fluidele calde sunt reprezentate de agentul termic pentru incalzirea clddirii si de apa calda de consum menajer. — Figura C.2 - Cladire cu subsol amplasat sub parter, casi a scarilor — dotata cu pod nelocuitSR 1907-1:2014 b) Spatiu de tip subsol incdilzit ~ caracterizat de temperatura 8,0, caracterizat de pereti verticall neizolati/ izolati termic adiacenti solului cu inaijimea h, sub CTS (cota terenului sistematizat), precum side pardoseala neizolata J izolata termic. c) Cladire amplasata pe un soclu avand inaitimea h. deasupra CTS, cu subcazurile: 6.1) Soclul fara termoizolare si pardoseala ciadiri neizolata termic; €.2) Soclul gi pardoseala izolate termi ©.3) Combinatiintre starea soclulul gi pardoseli din punct de vedere al dotarii cu izolafie termica. Figura C.3— Cladire agezata pe soclu, casa a scarilor ~ dotata cu terasa 8, Figura C.4 - Cladire asezata pe soclu, casa a scarilor ~ dotata cu pod nelocuit jn toate cazurile cladirea este dotaté cu spalii secundare ~ casa a searilor si pod sau numai casé a scarilor, Temperatura casei scarilor are valoarea Ocs iar temperatura podului are valoarea Opp 28SR 1907-1:2014 C2 Spatiu de tip subsol tehnic nelocuit €.2.1 Spatiu de tip subsol tehnic netocuit — contine conducte prin care sunt vehiculate fluide calde. ‘Subsoiul este amplasat sub intreaga suprafaté a parterulul claditi. Cladirea este dotat’ cu cas’ a scarilor. Cladirea dispune de terasa. Temperatura spat subsolulul se determina prin calcul cu ajutorul relate (C.1): 036 = 010 (1-Maps) +990 Mane (ca Incare: ‘Mepg ~ Teprezint& coeficientul de masivitate termica a solului adiacent anvelopei subterane a subsolulu Valotile coeficientului my, se preiau din graficele din figurile C5, C6, C7, in functie de caracteristcile functionale gi tehnice ale subsolului. Valorie coeficientului m,,, se citesc in functie de rezistenta termica corectatd a plangeului peste subsol, Rx si in functie de suprafata de transfer de cldura dintre spafiul locuit al parterului clédiri adiacent subsolului Apl. Figura C5 ~ Coeficientul de masivitate termica a solului - Subsol fara instalatii termice {in dotare si fara izolare termica a anvelopei subteraneSR 1907-1:2014 Figura C.6 ~ Coeficientul de masivitate termica a solului - Subsol cu instalafii termice ‘in dotare gi fara izolare termica a anvelopei subterane Figura C.7 ~ Coeficientul de masivitate termica a solului ~ Subsol cu instalatii termice in dotare sicu anvelopa subterand izolata termicSR 1907-1:2014 Temperatura spatiului casei scérilor se determina cu ajutorul relate (C.2): 9s = Brio + Bz “Ge +B3 “Ose +B4 “Bes “Aet.cs “40 (C.2) Ses { 1— pentru casa scarilor inaizité direct 0 ~ pentru casa scdirilor neincailzit’ in care: ) +(A) -(4) +0334-ng Veg Rires \Rirecs Num Ba =Num, 7 nom (A) (A) (A) -(S) ofA] sosotns ves Rhes" essa bees "Fires "Free Dotan ROR cael Sih ENS Uniatorels tai Pentru cladiri existente renovate se utilizeaza relatia (C.2). Penta et noi 1) Se propune Scs =0 si se determina cs cu ajutorul relatieia (C.2). Se verificd satisfacerea inegalitati: %s 2 Ocso (6.3) in care cso > reprezinté temperatura minimum admisé a spatiului casei scarilor, conform SR 1907-2:2014 Daca inegalitatea este satisfacuts, in calcule se utlizeazé valoarea Ocs., iar in spatiul casei scarilor nu se prevad echipamente de incailzire. 2) Daca inegalitatea nu este satisfacutd, se adoptd valoarea Ocso pentru temperatura spatiului casei sc&rilor, iar in spatiul casei scdirlor se prevad echipamente de incalzire a céror suprafaté echivalenta termic Agy,cs s@ determina prin calcul cu ajutorul relatiei (C.4):SR 1907-1:2014 (A) A) (4) (A (4) A A A) .fA) 4A A) 40334-n, (Bes cs“ “UF (A) -og-\(A) +(A) +{A)_ +0836-m, Ves |-40 - (ca) (Bat (cele “Blas oem Ye |e tw i LA) ge l:0 ess “ye Fluxurile termice disipate dinspre zona principalé a cladiri ~ incinta k ~ catre zonele seoundare se determina dupa cum urmeaza * Flux disipat dinspre incaperea locuita "k" cdtre casa scarilor: a tk) af, =(A) -o~Yes) cs m8 AR, Acs «Flux disipal dinspre incaperea locuita "k" (adiacenta subsolului) c&tre subsolul nelocuit: (C6) €.2.2 Spatiu de tip subsol tehnic nelocuit — contine conducte prin care sunt vehiculate fluide calde. Subsolul este amplasat sub intreaga suprafala a parterului cladini. Cladirea este dotata cu cas a scarilor. Cladirea dispune de pod nelocuit. Temperatura subsolului Osg se determina cu ajutorul relatiei (C.1) si prin utiizarea graficelor din figurile C.5, C6 siC.7. Temperatura podului neocupat se determina prin calcul cu ajutorul relatiei (C.7): Opp = a1 -Gi9 + 02-890 +43 “Os (G7) in care: (a) ( (3 +(4) 4 4) +0334-ng “Veo Ripepo \R/acop \R/reeo - Num A A A wwe (Fleo* (Real) PAR hep \Rcspo \R/eeeo 32SR 1907-1:2014 Temperatura spatjului casei scarilor 8g se determina prin calcul cu ajutorulrelatiet (C.8): Bos = 11-610 +72 P90 +73 OsB +74 “des “Aer.cs “40 (c.8) bg = { 1/— pentru casa scarilor incalzita direct 0 — pentru casa scairilor nefncdizita incre: (3) \Rics a (A) (A) (2) yeoman (Ropes Rees “| Reson ves me ; wms-(4) (8) (4) (8) Rics \Ricssp \R/eecs \Rirecs \R/espp A) fA A) ) (1-3)+0.334-ng -Ves Determinarea temperaturii casei scéiilor implica urmatoarele etape: Pentru cladiri existente renovate se utiizeaza relatia (C.2). Pentru clddiri not: 1) Se propune Scs =0 si se determina Acs cu ajutorul relatiei (C.8). Se verificd satistacerea inegalitatii (C.3): Dacé inegalitatea este satistécutd, in calcule se utlizeaz’ valoarea Ogg, iar in spatiul casei scérilor nui se prevad echipamente de incalzire. 2) Daca inegaltatea nu este satistacuta, se adopta valoarea Ocso pentru temperature spatiului casei scarilor, iar in spatiul casei scarilor se prevad echipamente de incalzire a céror supratata echivalenté termic Agy,cg Se determina prin calcul cu ajutorul relatiei (C.9): tem {Base *CBace*Blare“(Blans “Cin 02% Vs] A f(a A) (Bg [BB aag 00 Ne] ™ A AY og Let “CRs “(Rae 2} 33SR 1907-1:2014 Fluxurile termice disipate dinspre zona principal a cladiri — incinta .k° - catre zonele secundare se determina dupa cum urmeaza + Flux disipat catre casa scarilor: ra A alt), (A (0,0 ~ % os = Bog Bes) «* Flux disipat c&tre subsolul nelocuit: («) K) (A) all, = (60-8: is (3). (ios) « Flux disipat tre podul nelocuit: wo fay =F] -Cio-Pro c(h oa €.3 Spatiu de tip subsol locuit €.3.1 Spatiu de tip subsol locuit cu temperatura interioard Oj . Subsolul este amplasat sub Intreaga suprafata a parterului cladiri. Anvelopa subterané a subsolului nu este izolata termic. Cladirea este dotata cu casi a scérilor. Cladirea dispune de terasa. ‘Temperatura spatiului casei sc&rilor se determina prin calcul cu ajutorul relatiei (C.10): 8cs =r, +Bar)*O10 +Ba1 “Oxo +Bar “Bes Acres “do (C.10) 6cs = { 4/= pentru casa scéirlor incdizita direct 0 — pentru casa scarilor neincalzita in care: } +(3) 403834-ng Veg os \RJrecs Numi, 34SR 1907-1:2014 nme-(4) (A) (4) (4) Riics \Risaucs \Ripecs \R/rcs Determinarea temperaturil casei scarilor implica urmatoarele etape: 4) +0334-na :Vos recs Pentru cladir existente care se renoveaza se utiizeaza relafia (C.10). Pentru cladir noi 1) Se propune cg =0 si se determing @cs cu ajutorul relatie! (C.10). Se veriicd satisfacorea inegalitagi (C.3) Daca inegalitatea este satisfacutd, in calcule se utlizeazé valoarea Ocs. lat in spatiul casel scarilor nu se preva echipamente de incaizire. 2) Daca inegalitatea nu este satisfacutd, se adopta valoarea Oogq pentru temperatura spatiului casei scérilor iar in spatiul casei scarilor se prevad echipamente de incdizire a caror suprafalz echivalenta termic Acr.cs se determina prin calcul cu ajutorul relatiel (C.11): [lon (loa* Bhan (a. (Baca a en) (A A A ] at Bau @aa'Bhe on Fluxul termic disipat cate mediul exterior dinspre subsolul cuit se determina cu ajutorul relatiei: Aeres a +0384-n4 Ves | Peso ~ (.. . } (8) +0334-ng -Vseu |: (Ojo ~Pa0) (12) \RJee sa. Ree san (010 - Been) (12.1) tn care: AatAyws reprezinté suprafata laterala a anvelopei subterane a subsolului locuit Ran reprezinté rezistenta termicd de contur a subsoluuilocuit care se preia cin graficu din fgura C.8 Fac reprezinta temperatura exterioara de contur a subsoluuilocuit care se preia din sraficul din figura ©. 35