Prof. dr. MEDEANU TIBERIU PENSIILE PROFESIONALE, INTRE LEGALITATE $I OPORTUNITATE 2011Prof. dr. MEDEANU TIBERIU Tel: 0726 39.00.37; fax: 0354 814 890 1, CONTRAARGUMENTE LA CAMPANIA GUVERNULUL iMPOTRIVA PENSHLOR PROFESIONALE. Una din caracteistcile guvern&rii din ultimii ani o reprezint& politica populist de egalizare a pensiilor si de uniformizare a logislatiei referitoare la acestea. Ultimele campanii electoral gi perioadele premergitoare adoptirii unor acte normative au fost procedate de declaralii repetate ale Primului Ministr gi ale altor reprezentanti ai puterii, care seoteau in evidenga edteva cexceptii in privinja pensiilor unor fosti magistraji, militari sau aviatori, S-a pus accent pe cuantumul excesiv al acestor pens, inclusiv prin raportare Ja moneda nafionalé din perioada antecioar% denominalizarii, 84 s& se dea réspuns cu privire la rpumarul acestor pensii si fri sf se analizeze legalitatea stabilirii pensilor excesive tn favoarea cftorva reprezentanti din ficcare eategorie profesional®. Referirile repetate la pensile nesimpite gi la necesitatea ‘nlaturdrit lor au generat sentimente de culpabilitate pentru Deneficiarli unor pensii profesionale, desi acestea fuseserd calculate de reprezentantii Guvemului, pe baza unor legi adoptate la iniiativa sax cu ajutoral unor membri marcanti ai actualei puteri poltice. Pe de ltt parte, s-a indus sentimentul de rnemulfumire profunda a altor categorii sociale, revoltate de faptul e& actuals putere este impiedicaté si anuleze pensiile rnesimgite, ca $i.cum acest fenomen ar fi generat buntstarea tri. Aceastii cempanie este asemanstoare celor din perioada socialists incipient, care au precedat operajimnle de anihilare & ‘burgheziei, a micilor proprietari sau a chiaburimil, pe considerentul ci aveau nivel de trai mai ridicat decat mares mast & populatci Intr-o ara europeand normals, perioada post-revolujonarl ar fi trebuit sf se caracteizeze prin valovificarea eficient® a resurselor economice, prin menfinerea procentului rezonabil de populatie activa si prin eresterea nivelului de tai pentru ‘majoritatea populatii itica original si sinuoas®, inclusiv in domenial legislatv, a determinat ins, pierderea principalelor surse de venit ale stetului, tncurajarea gomajului gi a exodului populatiei, proliferarea inginerilor financiare si a evaziunii fiscale, eresterea insecuritii sociale, reducerea ieredert tn toate institutt statulu, i diminuarea drastic venitritor, Proteetia socials i pensiile m au fost exceptate de la aceasth involufie, find adoptate numeroase acte normative contradictorii sau confize, care au culminst cu Legea privind sistemul unitar de pensii, vota® cu un deficit semnificativ de parlementari, dar dectareté constitutional, ‘Ultimele tei acte normative, care vizau eliminarea pensitlor profesional, au fost concepute pentru s realiza economi ‘importante Ia fondul pensiilor publie, dar inexistenta unor estima corecte a dus la reaultate contrare. Astfl,s-a estimat c& Legea nr. 119/2010 va determina o scidere a pensilor militarlor eu procente cuprnse Inte 10 5165 %, ceea ce sa inémplat insh numai in primele luni, din cauza modului rapid si defectuos tn care a fost conceputé operatiunea, La finalizarea ‘operafiunii de recaleulare a pensilor pentru cadrele militare,s-a comunicat faptul c8 pensile mai mict de 3,000 lei nu au fost diminuate, iar 96% din pensionari cu o carier& complet au beneficiat de cresterea pensiei Excesele mediatice refertoare la cuantumul ridicat al unor pensii nesimfite au fost evidente in tuna iunie 2011, ta finalizarea operafiuni de recalculare a pensitlor pentru 76.885 cadre militare,cnd reprezentantii Guvernului au declarat C8 at ‘existat numai 43 pensfi mai mari de 10.000 le, din care sapte au rémas in vigoare, dou find ale fostilor sel de Stat Mejor. Faza culminanta a abuzului de putereI-a consttuit Ordonanfa de Ungenté @ Guvernuli nr. 59/2011, adoptata tn perioada fn care instante judeettoresti au admis mumeroase contestafiireferitoare la uncle categori de pensii speciale, care au fost ‘diminuote drastic prin Legea nr. 119/2010, Actul normativ utlizeazttermenul revieuirea pensiilo, pentru a masca faptul e8 se ria vechea roglementae, referitoare Ia recalcularea pensiilor. Totodat, continutal actului normativ este in disomang’ cu nota de findamentare si cu preambulul, iar erorile referitoare la calea de atac impotriva decizilor de revizaire a pensilor, emonstreazi superficialitatea cu care a fost adoptat. Ianordnd procesele cstigate sau cele th curs de judecata, se poate trageconcluzia ef acest act normativ nesocotste sistem jurdic, vrind fl sufbes cu alte céteva mii de eauze, cea ee reprezintS um afront la adres justifc Atitudini similare, dar de mai mic& anvergurd, au existat si anterior, Sind concludenti Note nr. $75/2009 a Casei Nafionale de Pensii care stabilea cf la actualizarea pensei magistailor tn anii 2006-2007 nu se includ in baza de caleul drepturilesalrilecfstigate prin hott judecatorest Presiunile Guvernului continut pe diferte planuri, incusiv prin invocarea repetall & inexistenfl resurselor financiare pentru achitarea unor pensii profesionale, fr& si precizeze enact ponderea acestora in cheltuilile bugetare Se ignort legaltatea sau uncle prneipi de dept, cum este acela al neretroactivtii lei civil, desi Curtea Constituionalé a statat, in alte cazur,c& Jegea posterioarnu poate atinge dreptl nscut sub imperial legi anerioare,deoarece ar semna ca legea now 4 fie aplicatt retoactiv, contrar prevederilor art. 15 alin, (2) din Constitujie i cernfelor legate de asiguraes stabiltiii raporturilor juridice. Jn aceastd conjuncturd sistemul judiclar trebuie sd decide duct oportunitatea aplicdri unor masuri de austeritate ‘poate inldturalegaitatea cu privire a pense de servciu. fn favoarealegalitii pledeazA feptul ef dreptal Ia pensic a fost cftign pe baze oetivitai prestate pln fn momentul pensionii,reprezentind un drept de ereanfechivalent cu dreptul de proprietats, Pensia nu poate fi renegocieta periodic, cum se intimpla cu salaiul, iar pensionarul nu are alterativa schimbaii locului de munc& fn cazul ofetei necorespunzatonre Acordarea pensiei reprint ultimul pact tare stat cetafean, obligatoriu gi sub aspectul cuantumului decs i acel moment. In consecin, deptul la pensie se incadreaz tn crepturile fundamentale, care pot fi restinse numa in conli expres enunae de convenfile europene, pe peioade lnitate de timp. alta Curte de Casati si Juste sa pronunfat indirect asupra acest aspect, prin fuptul c& una din sesizirile de neconstitutionalitate a Legii nr, 119/2010 a fost semnati de tofi judecttorii prezenti |a sedinja Scefilor Unit, find aduse argumente pentru aeconstitutionaitetea leg, care depBseau categorie magistaflor. Un alt argument t reprezntainexistenta situate! exceptional de care s-a prevalat Guvernul, prin prisma doctrine! si Jurisprudentei internajionale, deoarece s-a precizat cd limitarea unui drept trebuie s& respecte cdteva conditii de fond si de forms. Alt aspect il repreznta faptul eX mu au fost respectate procedure necesare pentru adoptarea unor masuri excepfionale, prin informarea Consiiulai Europe Un ultim argument i constitue fptul ca fiecarejudecttor national, sesizat fa cadrul competenfi sale, are obligaia de a aplica tntregul drept comunitar si de a proteja drepturile pe care acesta le conferd particulailr, lsind neapicait orice Aispozite eventual contar& din legea nafional indiferentc& accasta este anterioaré sau posterioaré regulii comunitare chiar ach Curtea Constitufionsla sau Inalta Curte de Cesafi si Justte -au pronunfat in sens contrar. 2, PENSII SPECIALE; NELEGALITATEA RECALCULARI $I REDUCERIL. Rewmat: Recaleularea si diminuarea substanjial® a unor pensil speciale cortravine unor principll $1 drepturi fundamentale din Constituyia Roménie, din diectivele Uniuntt Europene si din tratate internationale. Curtea Constitgional ‘a respins excepyile de neconsttufionalitate a Legii nr. 119/2010, desi in perioadele anterioare a avut opinii contrare. Exist mumeroase argumente in favoarea neconstitufionalitiiacesteilegi,dintre care se remared cele invocate de Judecitorti Sectitor Unite ale Inaltei Curt de Casatie si Juste. In pofida respingerit excepjei de neconstitufionalitate, unele instargele au admis contestoptteparitor si au stabilt cd este nelegaldciminuarea cuantumului pensilor. Peste 90 de hotirdri de aceast@ natura au rlimas irevocabile. Hotdrdrile sunt fundamentate pe jurisprudensa Curt de Juste a Comunitaii Europene, care a decis ed judecitorul national, sesizat tn cadrul competentei sale, are obligaya de a aplica inregul drept camumitar si de a protgja drepturile pe care acesta le confer articularilor, lasdnd neaplicatd orice dispotiie eventuald contrara din legea najionald, indferent de opinia exprimaté in ‘acest sens de Curtea Constitutional. Pe rolulinstanfelor exstd cea. 1000 de litigi de aceast® natura, din care cele care vor fi nefavorabile pensionarilor ‘Pot ajunge pe rolul CEDO, punind din nou statul romn in ipastaza nefavarabild Cuvinte chele: pensi speciale; recalcularea pensllor; nelegalvacea diminusrl pensillor. Summary: Opinions on measures unenforceability recalculation of pension, through the interference of national aye and Community lav. Computation and substantial reduction of spectal pension rights and contravenes fundamental principles of the Constitution, European Union directives and international treaties. The Constitutional Court rejected the unconstituionalty of the Law No. 119/2010, although in earlier periods had ‘opposite opinions. There are many arguments for the unconstitutionalty ofthis law, of which is relied on by the judges noted Sections of the High Court of Cassation and Justice. Despite rejecting the plea of unconsitutionality, some courts have upheld the complaints and determined that reducing the amount of pensions is illegal. Over 90 decisions ofthis nature remained irrevocable, Decisions of this nature are 4based on Court of Justice of the European Community, which decided that the national judge, notified within its, has the obligation to apply Community law throughout and to protect the rights which it confers, leaving not applied any provision of national law contrary, regardless of our opinion inthis regard the Constitutional Court. The courts there are aver 1000 disputes of this nature, of which the pensioners can be reacted before the bad COO, putting the new Romanian stare in a position unfavorable. Keywords: special pension; recalculation of pensions; unlawful reduce pensions. 1 Istorie Legea nr. 11972010 privind stebiliren unor masuri in domenial pensilor, adoptatt in urma angajriirispunderit Guvemului n fafa Camerei Deputailr sia Senatulu, a decis e& yenslle de servicin reglementate de legile speciale devin pensit fo fnelesal Legit r.19/2000 privind sistemul public de pensi. In aceastt categorie se includeau: pensile militare de Sat; pensile politiglor i ale functonarilor publici eu state special din sistemul administafci peniteniarlor; penile judecitorilor, procurorilor si magistratilor-asistenti ai Curtii Constitutionale; pensiile personalului auxiliar de specialitate al instanfelor judecttoresi gi al parchetelor de pe langi acestes; pensile personshilui diplomatic si consular; pensiile funcjionailor publi paslamentari; peasile deputtilor si senatorlor; pensile personal aeronautic civil navigant profesionist din aviafia civila; pensiile personalului Curtii de Conturi'. ‘Sea mal prevazut oi pensile eu caracter special, cuvenite sau aflate i plat, se recalculeaz4 prin determinarea punctajului mediu anval si cuantumului fieedrei pensi,utlzind algoritmol de caleul previzut de Lege ns-19/2000, iar pensia din sistemul public se determinf, considerindu-se a fi tndeplinite condfjile de acordare previzute de Legea snr.19/2000", Prevederie legislative enumerate au fost alacate la Curtea Constitufionalé de Inalta Curte de Casatc si Jusitie (Sectiile Unite), fapt inedit in practica acestei instante’. Avocatului Poporuul, a transmis Curii Constituyionsle punetul de vedere prin care se arate diminuarea pensillor ‘incalcd dreptul fundamental la proprietate si reguli de drept, precum cele referitoare la drepturile efistigate’. Presedintele Senatului a transmis Curfi Consituyionale punetal de vedere, in care se arait 8 sesizaea de ‘neconstitutionalitate este Intemeiati pentru motive aseménatoare celor invocate in sesizare’. Guvernal a transmis Cui Constituyonale argument denatur economiet in sensol et recaleuarea va viza 185.842 de pensi si et prin operatiunea reelizata se Vor abfine economai rezultate din recaleulrea pensilor mari si foarte mar, care depasesc suma de 3.000 lei, Aceste argumente au fost infirmate prin decaraile ulterioae ale membrilor Guvernlui sia Presdintlai fir, in sensul cd recaleuares pensilor pent militar si poi (eae reprezintt peste 90 % din pessile recalelabilc), ar determina de fat erestereacuantamluacestor, Sa revenit sn privinfacuantumulu de 3.000 Is, iar dupa cateva lun a fost modifica suecesiv metodologia de reealelare a pensillorcadrelormiltare sia ator categoii de persome, Prin decizia nr. $73 din 25 iunie 2010 Curtea Constitutionalé.a decis cf sunt neconstiujionale numai prevederile refeitoare la reduccrea gi recalelareapensilor judecitrior, rocurorilo si magistrailorasstent ai Curii Constitaionale {npriviniacelorate eategori profesional sa devi c& legea este constitutional, desi chiar in cuprinsul motivit se prezit& uncle arguments contra. Tn mod normal, excepja de neconsttujionalitate tebuia admis pentru toate categorie profesional, neexistind argument juridice pent inetleatea unorprineipijridice si drepturi fandameatale 2, Argumentele Secfilor Unite ale fnaltet Curti de Casafe i Just Este concludent faptul c& una din sesiiri a fost sernath de toi judecStori prezeni la gedinfa Sectilor Unite ale fnaltsi Cuni de Casati $i Juste, find aduse argumente pentru neconstiutionalitatea legii, care dep§seau categoria agistrailor, dup cur urmeazi ~ reglementarea pensiei de servieiu pentru anumite categori profesionale si deci si pentru judecttori Si giseste temeiul legal in leisltia european, si anume Directiva Consifiului Comuniatilor Eurapene 86/378/GEE din 24 iulie 1986 privind punerea in apliare a prinepivlui egalitai de tatament inte bazbati si femei in cadrul regimurilor profesionale de securitate sociala, ase] cum a fost modifieta prin Directiva 9697/CE a Conslilui Uniunii Europene din 20 decembrie 1996 ‘Acest act european ereeazh cadrul legal lanivelul Uniunii Buropene pentru ea statele membre, in considerarea locului si a rolului unui anumit sector profesional, si stabileasca pentru acesta un regim profesional de securitate sociala; ~ se incale prevederile art.15 alin.) din Consttue, potrivit erora "legen dispune nurnai pentru vitor, eu except leg penae seu contravenjionale mai favorable; Teg critieataimpune o pierdereirevesibilt a pensit de servctu, aceasta echivaland cu o vertbilt expropriere, aaducdnd atingere art. 1 paragraful 2 din Protocolul nz. la Convengia pentru apirarea dreptuilor omului ia liberailor fundamental; x ‘Legea nr. 119/2010, art. 1 : Legea nr. 119/2010, art. 3 Sesizarea de neconsttutionalitate a LC.C.J, a fost tnregistratt la Curtea Constitufionala sub nr.7.779 din 15 sinie 2010, formand obiectal dosarului nr. 1.533/A/2010, +" Adresa nr.108/22 iunie 2010. a ‘Adresa nr.8.231/23 iumie 2010,+ dispocitte art 53 din Constituyc mu sunt incidente tn cauza, deoarece de esena leitimiait consttuionale @ restringeciiexereifiului unui drept sau al unei Hbertai este caracterul excepfional si temporar al acesteia exisiiné obligatin statu sd giseascd slut pent contracararea efeetolor erizei economics, prnt-o politica economic si social adcevat; + legen crtcataimpune o restrngere cu caracter permanent a exerciiuluj creptuli I pense, recaloularea pensilor de serviciu operand fra vreo imitare temporard, aga eum rezulta din dispozipile a. 3 5112, find reglementata sub conditie suspensivi, Agadar, lege critcaté nu numal o3 ma consfintste caructerul temporar al restringeri exerifului drepelul fa pensie ci slableste explicit o pierdere cu caracter permanent a pensiei de servciu si, prin ummare, nu are legitmitate constitutional, in sensul considerenelor Devziel Curi Constitutional nr. 414/2008: + carncterulexcepfional al restringeril exereiiului dreprului la pensie mu poate fi susinat, in cone tn care legea critica constitu o a dous msuri de restngere a exercifulul unordrepturi adopt int-an interval de aproximatv 6 lun, + restringerea sistematcd, repeat, a exerctiului unordrepturi care tnde si devindo regulé in conduita autocti publice, cate adopt aceasti masuri, iar nu o excepte, se situeaza in afara cadrului constitutional, pe care fl taseazs Aisporifile art 535 jurisprudenta Curfii Constituionale;, + diminuarea substanfiala a cuantumolui pensilor, determinaté de recalcularea acestora, are drept consecintt nerespectarea conditieireferitoare la caraeterl rezonabil si proportional al restrangeri exeritului dreptului prevEzut de ar. 47 alin(2) din Constituie, caracter de care depinde compatibilitaea restangerii exercifilui unor drepturi cu Legea fundamentala, in conformitate cu Decizia Curfi Consttujonale nr. 1414/2009; ~ din perspectiva art.1 din Protocolul nL si a jurisprudenjci Curfii Europene Drepturilor Omului refertoare fa avestedispoziti, drepturile care decurg din conribuile in cadrul regimurilor de securtete social, cum este dreptl Ia pensie, constitu drepaurpatrimonial, care intr sub proteeia at. din Protocol; ~ recunoseand marja de apreciere a statelor in materia legslatid socile, Curtea Europeand a Drepturilor Omului a sublinist obligatia autorttilor publice de a menfine un just echilibru ine inferesal general si imperativele protectici drepturilor fundamentale ale persoanei, echilibra care nu este menfinut ori de cite ori, prin diminuarea drepturlor Patrimoniale, persoana trebuie SA suporte o sarcin& excesiva si disproporjionat; ntr-o asf de stuafe, exists o fncdlearo a ar. din Protocole] nz. la Convene, deteminat de Incslcarea ceracterului rezonabil si proporjonal al diminuiitdrepturlor Patrimoniale. (Cauza Kjartan Asmundsson contra Island, 2004, Causa Moskal contra Polontt, 205); ~ diminuarea drepturilor patrimoniale previzutl de legea critcat8, cu consecina pierderi dreptului la pensia de pune persoanelor cdroa le este aplicabill a sarcin excesiva i disproportionat, fi a menfne un just echilibra teresul general gi imperativeleprotectei drepturilorfandamentale ele persoanei; + tn ceea ce priveste pensile special, jurispradenfe Cuil Europene a Drepturilor Omului, in apicarca art.1 din Protocolul nr-1, recunoaste si crotepte pensin siabilitt pentru enumite protest si nu permite ca acest drept sf fe diminust decit in cazuri exceptioale, cu respectarea prncipiului proporionalititi, ceca ce inseamnd c& masura aplicata st fie Jusifcata de scopul legtim urmrt (Cauza Banfield contra Regarului Unit, 2005); ~ pierderea peasiei de servciu are semmnificaia juried uneiexpropriei, situate in cae trebuia lute toate masurile juridic impuse de aceast institute. 1a citeva zile dupi sesizare, Inta Curte de Casale si Jusitie a transmis Curtil Consituyionale 0 dezvoliare argumentatvd? prin care até, intrucdt invocarea art. 53 din Consttufie petra luarea masurllor de austeritate vizeazt apirarea securitfitnafionle, in mod obligatoriu sunt iacidente in cauzh dispezitle Ordonanei de urgents a Guvemalui Privind repimul sari de asediu si regimul stiri de urgent, cu modifcrile yi complete ulterioare, in cae secuitatea najional este prevazuta ca osituafie ear reclama intervengia stride urgenta®. Aceeasi ordonan{a de ungenth obliga ca, pe durata masurilorexceptionale vizate de protectiasecuriti najjonel,restrangere drepturilor ga liberjlor fundamentale st se realizeze cu tespectarea ar. 53 din Constiuje?. Gavernul mu se putea substitu atibupilor Pregedintelui Roméniei si Parlamentului pentru ¢ lua misuri de austeritate implicind securitatea nafionala decét prin incAlearea art. 53 gia art. 93 din Constitute, deoarece acest ultim text constitutional prevede c& Preyedintele Romnie institu, potrivit let, starea de asediu sau starea de urgent in intreage ferd ori in unele unlit administatv-tritorale si solicits Parlamentului incuvintarea masurii adoptate, in cel mult Sze de la luarea acesteia, inte 3. Pozttia oscilanti a Curtii Constitufionale. incdlearea principiului neretroactvityit leg civil prin adoptarea Legii nr. 119/2010 rezulté chiar din motivarea unor Aecizii anterioare ale Curfi Consttutionale, Astfel, prin Decizia nr. 375/2005 refertoare la sesizarile de neconsttufionaltate & Legii privind reforma in domeniile propritii si justtiei, Curtea Constituyionalé a stabilt c&: noile reglementiri, privind criterile si condigile conerete ale exercitarit dreptului la pensie, inclusiv madul de calcul si de actualizare a cuantumului pensici mu pot fi aplicate cu efecte retroactive, respectiv i privinga cuantumului pensilor anterior stabilit, ci numai pentru viitor, incepdnd cu data intrarit lor in vigoare, {in Decizia nr. 872/2010 referitoare la obiectia de neconstitujionalitate a dispozitilor Legit privind unele masuri necesare in vederea restabilitiiechilibrului bugetar, Curtea Consttufionald constata c&: dificultgyile bugerulul asigurdrilar sociale de Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autoritai si insttufli publice, invoca aceeasi situafie de criza geonomicd pentru restringerea exercisului unor drepturi ‘Adresa inregistratd la Curtea Constitutionala sub nr.8.067 din 18 iunie 2010. 7 0.UG. n-1/1999, at. lit. a). s 0.U.G. nt-1/1999, rt lita).stat nu pot fi apuse dreptului la pensie in sensul ciminuarl, chiar $1 temporare, a cuantumului pensiei, dreptul constituional la pensie neputand ft afectat de proasta gestionare a bugetulul respectiv de edtre stat. ‘In acoeasi decizie, Curtea consttufionala a invocat si unele considerente de principiu referitoare la dreptul la pensie fn Jurisprudenta altor curjiconstitutionale. Astfl, este invocaté o decizie a Curii Constituyionale a Ungariei, prin care s-astabilit ‘cd modificarea unilaterala a cuantumului pensilor este neconstitutionali, cu referire direct la imposibilitatealegiuitorului de a setdea pensiile mari pentru a creste pensile miei", Pe de alt parte, refertor la restringerea exercijiului unor drepturi sau al unor libertifi, Curtea Constitutfonals, tn considerentele Deciziei n.1.414/2009, a stabilitc8 diminuarea veniturlor personalului din autoritatile gi insttufile publice nu poate constitui, pe termen lung, o mésurd proporfionall cu situafia invocatd de intiatorul proiectului de lege, iar eventuala intervente legislativi in sensul prelungiii acestei mAsuri poate determina efecte contrarii celor vizate, in sensul tolburieii Dunei fimetionar a institutilor si autorititilor publice 4. Inexstenta stuaiei exceptionale de care sea prevalat Guvernul prin prisma jurisprudenfei C.D.O. Sub petal intrpretiril at 15 cin Convent Europeans a Drepurlor Omului, Curtea Furopeana a Drepturtor COmului a precizat ed un atare control esle necesar, penta a se stabil fn ce mAsurd un stat care sa prevalat de clauza fexceptionalé institutt prin acest aricol, @ conciliat In mod adecvat cele dout canditi contrare, constind tn protectia Greptrilor individual $1 aptrarea socetqit democatice sau a vietit natant Conclieresinre cele dou interese poste fi fvaluath prin verificares a te elementespecifce misurilor excepfiosle gi anume scopol masuriiderogatori si motival rmisuritderogatori {fn prvinfascopulu! masuritexceprionale ast den sat parte Ia Convene, CF.0.0, a stabi apm eB, Atunei cand se invood masuri derogaori eu cardcter excepfional, statu mebuie 88 actionere axel init 13 fe protajate valorle enumerate de art. 15 din Conventie, simu o utilitate publicé oarecare’”'. Cu privre la motival maui exceptionale, pe care un sat il poate avea in vedere spre a e prevala de dispoziile ar. 15 din Conventie, CE.D.O a arta ch Derogarea institut prin art. 15 din Convent poate futlizar’ de wn sat mumai in caz tie rdzboi sau de pericol public iminent”,Percotul publi iminent este definit de eftre instanja european ea find .O situa de cri sau de pericol exceptional iminent, care afecteacé populaza tn ansambls sconstuieo ameningare la adresa viel organizate a comunitasil ce aledtuieste statul”*. In alt cauz& asemanitoare sunt exemplificate th acest sens fenomene naturale, sociale gi poltiee, cum ar f:catasrofa ori ealamitates natural insueotia armatt; riscoala sau lovitura de stat violenele de amploare de tip terorist™. Este evident feptul ct In cuprinsul enumerailor din textele enunjte anterior nu se repfsese valor referitoare la diminusrea deficiteui bugetar sau reechilibrarea bugetart a staulu, la care a fiet referre Guvernul Romani, motiv penta care ni era admisibl i justeta reducer fa mod brutal a penilor de servic (Ca urmare sunt inedleate im mod evident prevederile at, $3 a. 1 si al2 din Constitfie, nefiind intrunite ceringele penira restrangeres dreptuli la pensi, si nefiind totodats prevazata perioada pentru care vor fi restrinse acest drepur Al treilea element necesar consti in fapul ca msura cu caracter exceptional derogator si respecte principiul proponfonaltji. Satisfacerea acestuiprncipiimplict,caracteral ebsolt necesar al mAsuri asumate, strict indispensabi pentni putea face fatkpericolul public care a oeazinat ares masurit i penta a readuce saul tn situafia funeonri hormale. Staal poate institul masuri derogetori de la pincpile democratice rama fr maura th cae stuaa impune acest Tuoru”, peru cd exeritaea acestora ar fide nalut s1 tmpiedice sf fach fet pericolului public. Este necesrk o legtturt conereld ire masa derogatoie si ameinjarea care planeazA asupra statu Principal proportonaiti semniics fatal e& masurle Gerogatoi tebuie stabs un caracter de necestate absolut sist fie tit indispensaie penta putes face ft percollui public ele se por lua ,mumei in msurd fe eae situate fmpune acest hier, Stal ponte st suspende dreprarile gi libertle garantate num in meSurt in care exeritareaacestora ar fi de natura si il impiodice si fac fafa peicotut public. Tree s& existe o Tepitura conerett ine mAsurd derogatorie si ameninjarea care planeazs asupranapini. ‘Obiectal masurtorilor derogatort se careteri2eaztprnt-o dub limita. In primul rind tebuie 8 ie compatibile cu celelalte obliga ce deriva din dreptl internaffonal, tn al doilea rind mAsurle derogatorii nu tebuie sf duc atingerea amumitor depaun, enunfote limita de flecare din exteleinvocat Totodatd, Curea Europeant a Drepurlor Omulul a sbi pul c& nofiunce generic de sbus” acopert si dept lunei persoane asupra unei ereante, inclusiv @ uneia de natura salarialé™; dreptul le o pensie de bitrénete"*, dreptul la pensie pentru vaduvi'; dreprul de afi beneficiar sl unei prestafi sociale pentru persoanele fird nici un venit™” ‘Curtea Constitutionalé a Ungarei, decizia ne. 277/B/1997, CE.DO,, Cauza Lawless contra Republica Irland, ‘Cauza Lawless contra Republica Irlanca, Cauza Demir contra Turcia Cauza Rafintriile Siran si Stratis Andreatis contra Greciei. Canza Buchen contra Cehiei, Cauza Willis c/a Anglia Cauza Cevat Gaygusuz c/s Austria din 1996.In optica C.E.D.O. nojiunea de , bun” are ingeles larg si incorporeasd orice interes al wel persoane de drept privat, care are a valoare economic’. Este cert faptul c& prin existenta pensilor stabilite prin legi speciale nu se pune tn pericol staful si nu s-au obfinut economil substanfile, dupa numai c&teva luni find preconizate alte masuri. 5. Inerstenfa situafiet excepfionsle de care s-a prevalat Guvernul, prin prisma doctrine! Juridce internationale. Doctrin juried ineratonals a precizat cf linitarea unui drep trebue sl respecte clteva coll de fond si de forma Aceasa presopne ca legen sf deineascd ou suficientpeciziecaniile gi modi Limit depuli,pntsa at perme cetajeaauul si adapezeconduta gi s8 benefcieze deo protec adecvatmpetrvn ait Expresia jurispradenalt a principiull subsidiai se reflect i faptl ch acesta st la baza notlunl de mara de apreciere, care confer sacle drt do a aplca imiile aise drepirilor poejte. Cotole rays meionle de apreciere semnificdfipul of Lnita de apreciee a statlor nu poate fi nelimitat, lar instnyaeuropeand are drepul de controle fntinderea acesteia. Marja nafional& de apreciere nu poate fi asadar disociatA de un control european’, ‘Nofiunea de necesitate implicd existen{a unor dificultati nationale imperioase. in privinta acestei condifii Curtea nu se limiteaza a verfica dactstatl a feat uz de puter sa de aprecire cu bunt-creding, cu gt si in mod rand Ea controleach mai itl daci motiveleinvoeate tn spi! ingerinflor sunt pertinente 31 suflciente.- In continua Curia cerceteazh dack ingrinja este proportionald cu scopulleptim urmrit veil dac8 fost pstat un just echiibra tte ineresal generals: intersele individual, Sub acest aspect nu poate ignoataexisena sma mamiorcomun a sistelor juridice din toate satel. Pactul Intemational cu privire la Drepturile Civile gi Politice™, confine o disporitie similar’, care autorizeaz& statul pate sf suxpende benefiiuldrepuusilorprolamae gi exereltara lor numa tn eaz de rzbo! sau de pericol public exceptional eameninl via nau ‘Analizasistmatich a color tei condi: previzwte de art. 15, s-2 react intro spejdrefeitoare lz misurt administrativa de arestare dispus4 in Irlanda in virtutea unei legi privind aientatele la siguranfa statului”. In hotirérea refetoar la acest ctz CEDO a snbiltnecesintesndepinir mai multe condi, up cum women ~ existengaum perce public care ate vga nf, sare pesupine tn eubla conto, asuprascopa, dar s supa motivalui meu derogatori * Scop! mast derogatori scmnific8 feptl c& saul nui pate excita dreptul de derogare, cx de all, nic posbilitie dea resiingedreprle earn nat soop dec acela penta cae fost previa acest rep Prin incicres sbuzuul de puter, aticolul 18 al Convene de In Roma vizeu st impediceo ullizare abuiva a mfsurlor de excep. (Cind ese vorba de tir derogatri, sal trie s&aciere in sop in cae a fost previuteacete espocii, aed proteara vie sau exstenfei nun, na int-an soo oaesere e tlt pubic; * mova suit derogateril seni fag cd deepal de derogte exist doar in caz de rheboi sau de peicl public, pe care Curt i dfineste ca 0 ysimafie de crizA sau de pericol exceptional si iminent care afecteazl popula In Ensembl i eontus o emeningare Ia adesa vet orgniate acount ce ales st ‘Des, pevcol fn cauzttebule sab caracterexoepfonal sist ameninfevnjanajiunl, orignen acestia putind conan in cates, calamiti naturale, Inset, soal,rzbo! st lovitur de sat. Into ala cauzt, instants a eis cE drei de derogar nu putea fi exerita in Grecia, dep existao situate deoscbith in egaturd eu lovtur mitra din 21 aprile 1967 Durata mdsurior de derogare se jusificsexclusiv pe peronda de rizboi sau de perco publi; ele repreinao Wolare a cconventiei daca rimdn in vigoare dupa dispariia circumstanjolor exceptionale”. 6, Nerespectarea procedurilor necesare pentru adoptarea unor misuri exceptionale, Cu scopul de a Impiedica utilizarea abuziva a clauzei de ordine public, s-a emis opinia c& i se interzice statulni sii exercite competenja de a restringe exeretarea drepturilor garantate {n alt seop decat acela pentru care au fost permise restritile respective. Pe de altk parte drepturilecaracerstce societfii democratice nu pot face obiectl restrictor, decht dacdacesia din urm sunt jutiticate de rariuni comvingétoare si imperative Este evident faptl cd tendinja unor state de a limita drepturile garaiate de wratatele intemationale, ar risca 8 goleasca aceste drepturi de substan, dacd' mu ar exista o supervizare din partea organismelor europene. Din aceste motive, clauza derogatorie previzuté In ar. 15 din Convengic pent situafile excepfionale necests, in subsiiar, informarea Consililui Europe, conti pe care Guvemul Romine nua indepinto Guvernal a omis respectarea acestei cerinje pentru faptul c& Romania nu se gisea int-un pericol corespunzdtor reglementrilor comsmitare si europene Potivit Ordonantei de Urgenti a Guvemului nt. 1/1999 privind regimul stride asedi gi al stil de urgen,,starea de asediu reprezinttansamblul de masuri cu caracter politic, militar, economic gi socal, care se insttuie n anumite zone sau pe Intregl teritoriu al fri, scopul eresteri eapactéii de apdrare, in stuafa iminenfei une actiuni sau inaciuniindreptate “Frederic Sudre , Drept european si international al drepturitor omului, Ed, Preses Universitaires de Frances, 2006, (tradus& de R. Beroea gi ali, Ed. Polirom, 2006, pg, 167. Art, ald. 2 Spefa Lawles contra Republica Iriands, cererea 332/5% % Frederic Sude, op. ct, pg.166-190, hotarirea din | julie 1961 8Iimpotriva suveranitfi, independent, unitiitstatlui sa integrtai trtorioe™, fn euprinsul aceluiagi act normativ se precizearS cd: Stara de urgent reprerinta ansamblal de masiri eu earacter politi, economic, social side ordne publics, Instn n inteaga far sau in emmite zoe or in unele unit administra terrae, in umatoarele stati = exstnta unr amen la adrsasiguransinafonale san demacrafeiconstttionale, cee ce face necesartaparrea instiuilrstatlui de crept si mentinerea sau restablirea stride legaltate; * iminenja producer or producereaunor dezastre, ceea ce face necesare prevenrea, limitrea gi iltrars efetelor acestora™, ‘tn conformitate cu prevederile din acelasi act normativ ,.Pe durata stirii de asediu si a starii de urgenta, proportional cu roviteeasimafii ce «determina institirenacestora si mura daca este necesar, poate firsts exerci uno dreptur set Heri fundamental insrise in Const, ou acordl ministul jute? 7. Roluljadecitorulu tn interpretarea leg nationale, in virinen Curti de Justti a Comunitiit Europene. Cum era previzibl, numeroase persoane a atzeat decile prin care se recaleulau pensil, iar instanfle au dispus anulerea acestora, eu motiverea el fegea Mncalctprincipii si drepturt fundamental, Sind conter8jurispradenjei CEDO si hormelor juridice obligatori’ tn Uniunes European si pe plan international, Deizia Curii Constituionale nr, 873/2010 a fost {ulaturatf eu acceasi motvare ‘In acest sens se poate invoca fapul ef aderarea RomAnie [a Uniunea European a consiuit un eveniment major fn cadrul globaiziri, determindnd snutaiimajore i diectia interpettrii normel juriice nafionale fm procesul de aplicare al repli. Iterpretaree normeijuridice in actual context se subsumeaza armonizii deptlu nations! eu deptal comunitr, {neun proces fndelungat de compatblizare a normelor juriice, Interpretarea normei jurdice nationale tn contextul post aerate trebuie & iat considerare reglementrile din Convenyia penta Apkrareu’Drepturilor Omului si Libero Fundamentale, Directivele Uniunii Europene si conventiile internationale ratificate de Romania. fn actual context, jurisdiefia nafonalé s-afmbogdt cu fne& un grad jurisdictional de cenzur8 judciar, anumte eu CED.O, deoarece se prevede ci acensa acaperd toote problemele privnd intepretarea si aplicaren conversisi $i a ‘rotocoslelor sla, in scopul aplicrlinormelor convene uturorteritoriloraflate i cadru! construe! eurgpene $i tutor Cetajenilor ini Cetiteni: Uniuni Europene, pe tertrilacestei construe geo-plites,eeo-ecanomice gi geo-culturalerebuie si se bucure de accleasi norme juries eurapene, cares le stableasca drepturile si obligate. Acestevalori comune trebuie 58 se regiseasa in normelejuridie nana, iar in mAsure fn cae acestea nu se reptses, se apic8regulile communitae. Consttuiei Roméniei, dup’ 1 Tanuarie 2007 a deveaito lege subsecvent§ in raport de nonmele europene, ezultind aceasta si din Imprejurarea cd revizira tentuui Consitiiei a fost motivata prin aderarea la Uniones European In onsecini, Constitfia Roménie, la randul ei, se supune legilor europene si trtatelorintemafionale, iar dreptul inter se subordoneaza drepulu comnitar Sub acest aspect sunt concludente chiar unele prevedericonsttuionale, Astfel, Constituta stobiletee&: Stan! romdn se obliga sa indeplineascd intocmal s1 cw bundvcreding® obligatle cei revin din tratatele Ia care este pare: Tratatele ratficate de Parlament, port lei. fas parte din drepa! intern, cu excep sltwojel in eare Const saw lege interme congin dispozisii mai favorabile™. Pe baza hotirarii Flaminio Costa contra ENEL Italia”, sa dezvoltat 0 bogath jurisprudenti referitoare la primordititatea dreptulai comunitar, sxatt pe cfteva clemente esenfial, constind im: primordialitaten ca o condi Evstenfiali a dreptluicomunitr, afl neputing fi realizate obictvee stbiite de Tras superortatendrepulu comoniter Tezultat al natu intrnseci a Comuniti, carla statle membre nu fi pot opune norme divergente si nu pot aplica reguli props, cum sunt cele folosite pentru a rezolva contlctle dint normele inteme si cele din dreptl international publi; frdinea juried comunitar, in ansambul ei este primordiala in report cu ordnes juridie a orietrui stat membru; nonmele Consitufonale dint-un stat membru nu tebuie st afeteze valabiltaten si efectul unui act comunitr pe tertoriu! unui stat ‘membru; primordilitatea dreptufui comunitar nu se recur doa I relia dine statele membre si instnuyile Comuniti, a se impune si instanfelor judecatoresti nationale™. ntr-0 alt cauzi®, instanta comunitard a subliniat &: regulile de drept comunitar trebuie sit iyi manifeste plenitdinea efector lor de 0 manierd uniformi tn toate satele membre, ineepand de la data iri lor in vigoare $i pe 2 0LUG. ne, 1/1999, at. 2 2% 0.U.G. ar, 1/1999, art. 3, MF O.U.G. nr. 1/1999, at. 4 Art. 32, art. 33, art. 34, Constitufa Roméniei, art 11 si art, 20. Curten de Justitia Comunitayii Buropene, cauza 6/64 din 1S julie 19684. Ovidiu Tinca, Din jurisprudenja Cursii Europene a Comunitijilor Europene referitoare la primordalitatea dreptulul comunitar si fa interpretarea conform, in Dreptul nz. 62007, p. 30, » Curtea de Justiie a Comunitajii Europene, hotardrea Simmenthal, eauza nr, 106/77 din 9 marti 1978, 9foatt durata valabttijit Tor. In considerenele din aceea hotiire, Curtea de Juste a consaerat expres prineipiul primordialitfit dreptului comunitar, precizind e&: in virtulea principiull primordialitaiidreprulul comuoitar, dspoziite Tratatului au ca efecte de a face inaplicabile de pln drept orice disporit gi act din ordinea juries de pe tertotullecrula din statele membre si de a inpiedica adoptarea valabilé a not acte legislative najonaie, n mdsura in care aeestea ar f ‘ncompaibite cu normele comunitare. In consecina, judecttorul najtonal, are obligafia de a aplica integral dreptul comunitar si de a proteja drepturile pe care acesta le confera particularilor, laisdnd inaplicabila orice dispozitie eventualé contrara a legii najionale, indifrent ct este anterioar sau posterioard regulllcomunitar Cure de Justiie a mai slatuat ef dispoziile constiusionale ale unui stat membru referitoare Ia. dreptutile fandamentale mu afecteazAvalabilttea unui act al Comunithi sau efectu acelui act pe tertoiu statului vespectv" {na-o houirireultrioaa, Curtea de Juste a constatat ct Italia mu s-aindeplinit obligaia cu pivie la renunfarea la © taxd ce decurgea dint-o dispozitie comunitard™, In consecins, a aprecigt ef este vorbn de o regula comunitara direct splicabila,inliturand teza conform clrsia tnestarea violet acelei norme ar fi posfilk numa prin adoptarea unei dspozii consttufionale de abrogare a normei nelegale fn disportivulaltei hota, Curtea de Jute a decisc&: Regudamentul produce efécteimediate 1 este apt si confere ertcuarilr rept pe care jursditenajonae a obliga sdk protec, iar efecele regulameneu se pun apicrit ‘oricdrei masui legislative inconpatiile, chiar posterioare™ Inman asemenea conflict, un rol importet fi revine judcedtorului najional, care este chemat s8 asigure beneficul dreptuilr acordate de legislajia comunitard. Curten de Jusife a evidenfat ef fecare jadeettornajional,sesizat tn cadrul competenisi sale, are obligajia de a aplica Integul drept comunitar gi de a proteja drepturile pe care acesta le conferd partcularior,lisind neaplieat orice dispozfie eventual cotrara cin legea national, indiferent c&aceaia este aneriaar Sau Posterioartreguii comunitare™. Ca urimare, norma juried inter este i vigoare att timp ct nu contravine regulilor impuse in cada construcfiei earopene jal altor obliga interaionaleasumate de starulnafonal component al uniuni. in perspectiv, regulile si ormele [Jurdice naionale vor reglementa tot mai pufine situa, iar dreptul najional va deveni un dreptsubsidiar, pe masurd ce sttele ‘i uniunile de state vor adopta reguli de drept comune’’. 8. Roluljudecstorului naional n viiunea doctrine! Juridiceinteruafionale {In doctrina juridicd international se subliniat c& principal primorcalititdreptlui comunitar are un caracter absolut si noconditiona, gisinda-i,fondamentul char in el insu, deoareee exisa o sifiash legaturd ttre autonomia gi primordialitatea éreprlul comunitar® CCaracterul absolut al princpiului primordial dreprului comunitarsemnifics preeminenya atét a dspociitor din tratatele consituive, ct sia normelor de dreptdervat emise de instituile eomunitare fade orice nomm8 de drept intern a sfatelor membre, inclsi in raport cu dispozitile eonttuionale”. Deci, ansamblul normelor comunitare,inclusiv prinepiile generale de crept si acordurile internationale incheiate de Corsuniti,benefieiaz8 de o primordialitae absolut, necondifonatd jn ruport cu dreptul national al statelor membre" In doctrnd s-asublinat 8, desi rapornl inte drepnl eomunitar si dispziileconsttuionale poate rdica probleme ‘woretice, Cures de Justi a statuat primordiltatea dreptululcomunitar,indosebi edn satle membre au invocatdispoziti constitujionae i sprijinul neaplicari unor norme eomunitare”. Asa, in jursradna Cri de sis reat 4, in caz de conflict itt o dispozite din dreptul comunitar so regult national are priritate noma comunita S-a previzat cf, potrvit Curfi de Justi, fiecare judecttor national are dreptul de a se promunja asupra compatbiliagi normet natonaie cu cea comunitr, si, dac8 este cazil,s&fnstureapliearea norm nationale incompatible Hotardrea Simenthal, pet. 21 din considerente Curtea de Justitie @ Comunitait Furopene, cauza International Hangdelspesellschaft, hotirdrea nr, 11/70 din 17 decembrie 1970, % Curtea de Justiie a Comunitaji Europene, cauza nr. 48/71, hotirdrea din 13 iulie 1972, pet. 6 din considerentele. Curtea de Justitie a Comunitiii Europene, cauza Politi, nr. 43/71, hotararea din 14 decembrie 1971, pet. 9 din ‘considerente "Pet. 21 din considerentele hotarérii Simmenthal Josif Friedmann ~ Nicoleseu, Interpretarea normei juridice nationale dupa aderarea la Uniunea Europeand, prezentat la simpozionul ,Dinamica dreptului roménesc dups ‘aderarea la Uniunea Europeana” organizat de Institutul de ercetir juidice a Acedemiei Romane, Bucuresti, 14 aprile 2010. LV, Louis, T. Ronse, L‘ordre juridique de !'Union Europeenne, Librairie Generale de Droit et de Jurisprudence, Paris, 2005, p. 249; D, Simon, Le systeme juridique communitaire, Presses Universitaires de France, Paris, 1998, p. 283; R. Kovar, La contribution de ta Cour de Justice a Vedification de Vordre juridique communautaire, in Collected Gouses of the Academy of European Law, vol. IV, p. 49, citat de D. Simon, op. cit, p. 283 ¥ “1.V. Louis, T. Ronse, op. cit, p. 249. = Ovidiu Tinea, op. cit, p33. % —C.Blumann, L. Dubois, Droit insttutionel de I'Union Europeenne, Lexis Nexis, Litec, 2008, p. $43, D, Simon, op. cit, p. 286. 10