Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • SREN 1992 - 2 - Convoaie Pentru Oboseala

    Uploaded by

    Vali Mugur
    7 views15 pages

    Original Title

    SREN 1992_2_Convoaie pentru oboseala

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    7 views15 pages

    SREN 1992 - 2 - Convoaie Pentru Oboseala

    Uploaded by

    Vali Mugur

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 15
    SR EN 1991-2:2005 45.2 Alte valori reprezentative ale actiunii cu mai multe componente (1) Aotiunea frecventé const numai din valoarea frecvent@ a convolului de calcul 1 (LM 1) sau numai din valoarea frecventa a convoiului de calcul 2 (LM 2) sau din valorile frecvente ale Incarcarilor la pasarele sau piste de cicisti (considerdnd efectul cel mai defavorabil), fara a fi insotita de alte Componente, aga cum se defineste in tabelul 4.4b, NOTA 1 — Pentru componentole individuale ale actunior din trafic vaorle reprezentative sunt definite In EN 1990, 42. NOTA 2 Pentru valor evasipermanente (In general egale cu zero), a'se vedea EN 1990, A2, NOTA 3 - In cazul tn care In anexa najionala se fac refer la valorilenefrecvente ale actiunilr variabile, regula Brecizata in 4.51 poate fi aplicaté prin inlocurea tuturor valorior caracterisice din tabelul 44 cu valotie hafecvente definite in EN 1990, A2,f8ra modificarea celoialte vaio cuprinse In tabel. Dar, grupul nefrecvent ‘9:2 este practic nerelevant pentru podurle de gosea, ‘Tabelul 4.4b ~Precizarea grupurilor de incarcari din trafic (valori frecvente ale actiunilor cu mai multe componente) a or a Tar are rer 752 : sa Senne — UW Tee TS eueeeaee ste Takiamelo TST sian sare ca Spal | ort elope ind T" Ta a | Numa’ un trotuar se consideré incaroat daca efectul este mal defavorabl decat daca se Incarca dous Se 453. Grupuri de incarcari pentru situafl de proiectare tranzitori (*)Regulile precizate in 4.5.1 $1 4.5.2 sunt aplicabile cu modificarile indicate tn 4.5.32). Pentru veriicarile in situati de proiectare tranzitoril, valoile caracterstice asociate sistemului sm se considera egale cu 0,8 ao Qs, si toate celelalte valori caracterstice, frecvente si ianente precum si fortele orizontale se considera aga cum sunt precizate pentru situate nente de proiectare, far nici o modificare (dec, restul incdrcérilor nu sunt fi eduse proportional grevtaiea sistemului tandem) TA In stuaite de proiectare tranzitori datorate proceselor de Intrtinere ale structurl sau ale carosabilul, se concentreazé pe spatii mai inguste, fard a suferi o reducere semniicaiva, cea ce conduce ia e vehicule, Totusi, reducerea poate fi aplcata In cazul In care camioanele gree sunt deviate pe alte Convoaie de calcul pentru oboseata 1 Generalitati Traicul pe poduri produce specire de eforturi care pot cauza oboseala. Spectrele de eforur de geometria vehiculelor, de greutatle osillor, de distanta dintre vehicule, de compoziia ui $i de efectele dinamice ale acestuia. 4.62 pana la 4.6.6 sunt prezentate 5 convoaie de calcul pentru cboseala. TA 1 ~ Se poate preciza in caitele de sarcini ca foriele orizontale pot f uate In considerare simuitan cu ericale de exemplu,fortacentrituga poate fi considerata ocazional impreuna cu Incarcarle vertical, 2 Utizarea dferitelor convoaie de calcul pentru oboseala se defineste In standardele EN 1992 pana la precum gin cele ce urmeaza: 35 SR EN 1991-2:2005 12) Convosiele de calcul pentru oboseala 1, 2 513 se utlizeaz pentru determinarea eforturilor maxime si ‘minime rezultate din posible poz ale Incarcarlor pe pod: In multe cazurl, numai suma algebrica ine ‘aceste eforur se utiizeaza in standardele EN 1992 pana la EN 1990 bb) Convosiele de calcul la oboseala 4 si 5 se utlizeazé pentru determinarea spectrelor de eforturi produse de ttecerea camioanelor pe pod (©) Convoaiele de calcul pentru obosealé 1 si 2 sau stabilt pentru a verifica dacd durata de viata poste f ‘considerata nelimitata cdnd este precizata lima constanta a amplitudini eforturor. De aceea, aceste ‘convoaie sunt mai potrvite pentru af uilizate la verficarea struturlor metaloe si inadecvate altor ‘materiale. Convoiul de calcu pentru oboseala 1 este in general conservatv gi acopera automat efectele de a mai muite benzi. Convoiul de calcul pentru obosealé 2 este mai preci fala de convoiul de calcul la ‘boseala 1 in cazul In care se poate neglia prezenta simultana a mai multor camioane pe pod Ia vericarie {e oboseala. In cazul in care nu se poate admite aceasta negljare convoiul calcu pentru oboseala 2 poate fi utlizat numai daca este suplimental cu date suplimentare. Anexa najionald poate preciza concitile de utlizare ale convoaielor pentru oboseala 1 $i 4) Convosile de calcul a obosealé 3, 4 515 se ulizeaza pentru stabilrea duratel de viald pe baza curbelor efinite in standardele EN 1992 pana la EN 1999. Ele nu se utlizeaza la verficari daca durata de viala se considera nelimitala. Din aceasta cauz8, ele nu sunt comparabile numeric cu convosiele calcul pentru oboseald 1 51 2. De asemenea, convoiul calcul pentru cboseala 3 poale f utiizat le veriicarea directa ale proiectelor prin metode simplficate in care infuenta traiculul anual g1anumite dimensiuni ale poduiui se iau In considerare prin factorul de corecte 24 care dopinde de material 2) Convoiul de calcul pentru oboseala 4 este mai precis decat convoiul calcul pentru oboseala 3 pentru 0 Serie de poduri gi pentru cazurle In care prezenta simultana 2 mai muitor camioane pe pod poate fi ‘negliata. in cazul In care acest lucru nu se poate, acest convoi se utiizeaza numai daca se supimenteaz x date aditionale, precizate In anexa national 1) Convoiul de calcul pentru oboseala § este convoiu! cel mal general, utiizind afl real NOTA 3 - Valorie incarcarilor convosielor pentru oboseala 1 pana la 3 sunt corespunzstoare pentru traficul greu 'e drumunie principale din Europa (categoria de trafic 1, definite in tabelul 4.5). NOTA 4 ~ Valofile incdrcarlor convoaielor pentru oboseala 1 si 2 pot i modificate prin caiote de sarcini sau in ‘anexa najionala cand se considera alte categor de trafic. In acest caz, modificailecelor doua convoale se aplicd In mod proportional. Mediicarea convoiului 3 se face in functie de procedura de venfiare, (3) Pentru verificarile la oboseala, trebuie s& se stabileasca categoria traficulu pe pod, prin cel putin: ‘humarul benzilor cu viteza de circulatie redusa, = numarul Nap, al vehiculelor grele (cu greviatea bruta mai mare de 100 KN), Tnregistrate sau ‘estimate, pe an si pe fiecare banda cu circulate lenta (de exemplu, traficul de pe benzile utiizate ‘de camioane). NOTA 1 - Categorie de trafic precum si valone pot definite in anexa nationala. Valor indicate pentru Now sunt precizate in tabelul 4.5 pentru o banda lenta, daca se utiizeaza convoaiele de calcu pentru oboseala. 3 gi 4. Pe ecare banc rapid (pe benzle pe care predomin automobiee), se poate considera in Spor de 10% pentu ‘Tabetul 4.5(n) — Numarul indicat de camioane prognozat pe an gi bands lent Categoria traiculul uss pata pipe toate lanes ‘Drumur-q aviosvan cu 7 sau mal mut benai pe sens cu rv até nalts a fuxului do 20x10" ‘Drumun si autosiaal cu rata Z _medie a fluxului de camioane 08x 10° ‘Sil prncpele cy ral 3 _| scazuta a fuxului de camioane 0.125% 10° ‘Siri locale ou rala soazuta @ 4 | fiuxutui de camioane 0.05 x10" SR EN 1991-2:2005 NOTA 2 ~ Tabelul 45 nu este sufcient pentru caracterizarea traficului pentru verificrie de oboseala. Al ‘parametri trebuie lua n considerare cum arf 'procentui tipurior vehiculelor (a se vedea tabell 47), care depind de “tipul rafculu, parametri care definesc dstibutia greutali vehiculeor sau a osior pentru flecare tip. NOTA 3 — Nu oxistd 0 relajie goneralaintre categorie de trafic stabilile pentru verificarile la oboseala si clasole de Incarcare g factor « asociati mentionall in 4.2.2 14.3.2 NOTA 4 — Valor intermediare ale numarului Noo nu sunt excluse, dar este improbabil s& alba efecto semniicative aspra duratel de vita (4) Pentru stabilirea efectelor generale ale actiunilor (de exemplu in grinzile principale) toate ‘ncarcarile pentru veriicarea la obosealé se amplaseazA centrat pe benzile teoretice de circulate, definite in conformitate cu principile gi regulile precizate in 4.2.4(2) si (3). La proiectare, benzile cu circulatie lenta trebuie identifcate. (6) Pentru stablirea efectelor locale ale actiunilor (de exemplu in plici) convoaiele se amplaseaza Ccentrat pe benzile nationale care pot fi considerate oriunde pe latimea partii carosabile. Totusi, in ‘azul in care amplasarea in sens transversal al convoaielor pentru oboseala 3, 4 si 5 are semnificatie Pentru fenomenul studiat (de exemplu pentru platelaj ortotropic), trebuie A se tina seama de 0 distributie statistca in conformitate cu figura 4.6. 5x0 m Figura 4.6 - Frecventa distributioi transversale a centrelor vehiculelor | (6) Convoaiele de calcul pentru oboseala de la 1 pana la 4 includ ampliicarea dinamica ‘corespunzaitoare unei suprafete de rulare cu 0 bund calitate (a se vedea anexa B). Pentru zonele din rosturlor de dilatalie se considera, pentru toate incarcarile, un coeficient suplimentar de (4.7) este distanta de la rostul de ditatare pana la sectiunea considerata. A se vedea figura 4.7 (in metri. 7 SR EN 1991-2:2005 Legenda 4eieee Coeficientul suplimentar de amplificare dinamica D" _Distanta de fa rostul de diatare pana la sectiunea considerata in met Figura 4.7 - Reprezentarea cooficientului suplimentar de amplificare dinamica NOTA ~ © simpliicare conservativa, deseori acceptata, consta din considerarea Asia = 1.3, pentru orice secjune pe distanta de 6,0 m de la rostul de dilatare. Coefiientul majorare suplimentara pentru oboseala poate f precizat In anexa najionaia. Se recomanda expresia (4.7), 4.6.2 Convoiul de calcul pentru oboseala 1 (similar convoiului LM 1) (1) Convoiul de calcul pentru oboseala 1, are aceeasi configuratie a convoiului de calcul 1 defini in 4.3.2, dar cu valorile osillor sistemului tandem de 0,7Qx si a forjelor uniform distribuite de 0,39. si (dacd nu sunt alte precizari) 0,347: NOTA - Valorie incarcarllor convoiului de calcul pentru oboseala 1 sunt similare cu cele definite pent convoaiele de incarcare frecvente. Totusi, adoptandu-se convoaiele de incarcare frecvente fara nici o modiicare ‘cestoa pot conduce la obpinerea unor rezultate severe in comparaje cu alte convoaie, In special cu cele pentru ari larg, Pentru proiece indviduale se poate neglja incSrcarea qx (2) Eforturite unitare maxime si minime (or max $1 rx, mx) S@ determina prin amplasarea in diferte Poziti a convoiului pe pod. 4.8.3 Convoiul de calcul pentru oboseala 2 (set de camioane “frecvent” (1) Convoiul de calcul pentru oboseal 2, consté dintr-un set de camioane idealizate, numite camioane “frecvente’, care se utllzeaza conform precizarilor (3). (2) Fiecare camion “recvent’ se defineste prin ‘numarul osilor si distantele dintre acestea (tabelul 4.6, coloanele 1 $i 2), - _ valoarea frecventa a incarcarilor pe osie (tabelul 4.6, coloana 3), ~ _suprafetele de contact ale rofilor gi distanta in sens transversal dintre roti (coloana 4 din tabelele 4.6 $14.8) (3) Eforturle unitare maxime gi minime se determina din efectele cele mai severe produse de diferitele Camioane , considerate ca circula singure, In lungul benzilor teoretice corespunzatoare. NOTA - In cazul in care cAteva din aceste camioane sunt evident cele mai citice (produc efectele cole mai \efavorabile), celeatetipun de camioane sunt desconsiderate, SR EN 1991-2:2005 Tabelul 4.6 ~ Set de camioane ‘frecvente” 7 z 3 + Di eeatee | Tipul rotiior Forma camicanelor inte ost_| ecventa (m) a eee ] 190 720 0 x i 130 140 8 140 8 | @ Baas 30 3% x 520 180 8 1:30 120 ic 1:30 120 al | = 120 ce 340 0 x 6.00 180 8 1,80 140 B gl 140 B ee 730 Ea x 3.60, 180 B 440 120 c 1,30 110 c - 110 c Convoiul de calcul pentru oboseala 3 (vehicul unic) Acest convoi este aleatuit din patru osi, care au doua roti identice. Geometria vehicululul este ‘In figura 4.8. Greutatea fiecdrel osii este egal cu 120 KN, iar suprafaja de contact a rojior tun patrat cu latura de 0,40 m. alec ances avieniconts oe 208m | show ey | * la? nan aan Sat: ‘Lajmea benzit ‘Aa longitucinala @ podului Figura 4.8 - Convoiul de calcul pentru oboseala 3 39 SR EN 1991-2:2005 (2) Se calculeaza eforturile unitare maxime gi minime precum ¢i sirul ecartuilor eforturlor unitare, de exemplu suma lor algebrica, pentru fiecare ciclu de incarcare, obtinut prin deplasarea vehiculull In lungul podului (3) Daca este cazul, se considera doua vehicule pe aceeasi banda NOTA - Conditile de aplicare 2 aceste’ regul pot fl precizate In anexa nationalé sau in caiete de sarcini. Se recomanda urmatoarele condi primul vehicu este defnit in (1) de mal sus: ‘geometria unui al dollea vehicul este defiita In (1), cu deosebirea ca greutatea oslo esto egala cu 36 KN {in oe de 120 kN) distania dinre doud vehicule, maisurats inte contete lor au este mai micd de 40,0 m, 4.6.5 Convoiul de calcul pentru oboseala 4 (set de camioane “standard”) (1) Convoiul de calcul pentru oboseala 4 este format dintr-un set de camioane standard care Impreuna produc efect echivalnte cu cele produse de trafic caracterste rumor europene: Se poate considera un set de camioane, definite in tabelele 4.7 gi 4.8, care aproximeaza traficul de Perspectiva. 40 SR EN 1991-2:2005 Tabolul 4.7 — Set de camioane echivalente —— See ere Distanta [CS°C2"E erocent | Procent | Procent| Tipe camion irre ont eH Go| Ge | co. | Tce | Pao | areca acne ||] |" T T 4.20 70 50 10,0" 50 a | 20 | bo ¢ \' Oo 0 é l | : [NOTA 1 — Acest convol, bazat pe cincitipuri de camioane standard simuleaza traficul considerat cd produce _valmari de oboseald echivalente cu cole produse de traficul real, corespunzator categoriel defini In taboll 4.5. TA 2 Alte camioane standard gi alte procente ale camicanelor pot f definite in anexa nationald sau in caiete srcin, TA — Pentru alegerea ipului de trafic se poate considera, faré@ intra in amanunte c&: “distant lunga”Insearmnd sute de klometrit, ‘distanja medie" insearnna de la 50 km pana la 100 km, “trafic local” inseamna distante mai rl de 80 km. realtale poate apare un amestec din aceste tipuri de trafic a SR EN 1991-2:2005 Tabelul 4.8 — Definitia rotilor gi osiilor Tipul rotilorisiilor Definitie geometrica A 8 c (2) Fiecare camion standard se defineste prin: ‘numar de osil si distanfa dintre acestea (tabelul 4.7, coloanele 1 si 2), greutatea echivalenta a fiecarei os (tabelul 4.7, coloana 3) Suprafata de contact si distanta in sens transversal dintre roti, in conformitate cu coloana 7 a tabelului 4.7 si tabelul 4.8 (2) Calculul se bazeaza pe urmatoarea procedura ~~ din tabelul 4.7, coloanele 4, 5 sau 6 se selecteaza procentul flecdrui camion standard cin compozitiatraficului care parcurge podul se defineste 2Nap, numérul total al vehiculelor pe an pentru toala partea carosabil NOTA — Valor recomandate sunt indicate in tabelul 45. = fiecare camion standard se considera ca parcurge podul In absenta altor vehicule (4) Sirul ecartutilor de eforturi unitare (spectrul eforturlor) precum si numararea cilurlor produse de camioanele individuale la trecerea pe pod se face cu metoda picaturi de ploaie sau cea a rezervorulu. NOTA — Pentru regu de verfleare a so vedoa in EN 1962 pan la EN 1999, 4.6.6 Convoiul de calcul pentru oboseala 5 (bazat pe date de trafic inregistrate) (1) Convoiul de calcul pentru oboseala 5 consta in aplicarea datelor de trafic Tnregistrate, suplimentate daca este cazul, cu extrapolar staistice corespunzatoare gi prognozate. NOTA — Peniru utlizarea acestui convoi a se vedea anexa national. In anexa B este prezentat un ghid penitu _aplicare 51 precizéri complete pentru un asemenea convo 4.7. Actiuni pentru situatii de proiectare accidental 4.7.4 Generalitati (AP Incarcarile provocate de vehicule in situali de proiectare accidentale se considera, daca sunt relevante $i rezuita din ~ Izbirea vehiulelor de pilele sau cu tablierele podurior, prezentel rojlor grele sau a vehiculelor pe trotuare (prezenta rotilor grele sau a vehiculelor pe {rotuare trebuie considerate la proiectarea tuturor structurilor de poduri de gosea a céror trotuare 42 SR EN 1991-2:2005 (3) La structurile cu mai multe lini de cale feraté nu se ia In considerare nici 0 reducere @ Coeficientului dinamic 2. 6.4.5.2 Definirea coeficientului dinamic @ (1)P Coeficientul dinamic &, care sporeste efectele statice provenite de la convoaiele de calcul LM 71, 'SW/O gi SW/2 trebuie considerat sub una din formele: @; sau , . (2) In general, alegeres coefcientuluidinamic a sau @ este In functie de caltatea intretiner cali de rulare, ast (a) Pentru o cale intretinuta foarte bine: =74 _. 082 (64) ae err u 1,00 < as 1,67 (b) pentru o cale intretinuta in conditii standard: 26 ea es ow o 011.902 200 unde: Lo este lungimea “determinanta’ (lungime asociata cu ©), definité in tabelul 6.2 [m] NOTA - Coeficienti dinamici sunt stabil pentru structur simplu rezemate. Lungimea L» admit utizarea acestor Coeficiente alle structuri care au alte condi de rezemare. (@)P Daca nu se specifics nici un coeficient dinamic, trebuie 68 se utlizeze coeficientul NOTA - Cooficientul dinamic care trebule uillzat poate f precizat in anexa nationala sau in cate de sarc. (4)P Coefcientul dinamic @ nu se utiizeaz a = inodrearea eu trenur real = _Incarcarea cu convoaiele speciale pentru calculul la oboseala (a se vedea anexa D), = incarearea cu convotul HSLM (6.46.1.(2)), = incarcarea cu convoiul “ren neincarcat (6.3.4) 6.45.3 Lungimea determinant Le (1) Lungimea “determinanta” se ia conform prevederiior din tabelul 6.2. NOTA - Lungimea “determinanta” poate fi precizata in anexa nationala. Se recomanda valodle indicate in tabelul 6.2 (2) In cazul cnd in tabelul 6.2 nu se specific’ nici o lungime “determinants, aceasta se considera fegala cu lungimea tiniei de influent incarcata a elementului consideral sau se precizeaza valori alternative, NOTA Valor alternative pot f precizate In caiete de sarcii. (3) In cazul in care efectul rezuitant intr-un element al structuril de rezistenta provine din suprapunerea efectelor globale cu cele din efectele locale, la stabllrea coeficientilor dinamici se utllizeaza lungimi “determinante” diferte, corespunzatoare fiecdri efect, SR EN 1991-2:2005 Tabelul 6.2 - Lungimea “determinanta” Le Cazul Elementul structural ‘Lungimea “determinanta” be wansversale) continu 1.4 | Placa (pe ambete direc) 12. | Nerul longitudinale continui incluzdnd console mici de col mut 0,50 m)* 13 | Antretoaze 14 | antretoaze finale licI metalice ortotropice: plac care sustin prisma de balast (placl ororopice) — (pentru eforur local Tcl cu anietoaze @ nervun longiuainale] De 3 or distana dintre antretoaze De 3 oF distanta inte antretoaze [De 2 or ungimea antretoazsi 36m" lel numa ox anirotoaze 21, | Placa (pe ambete airecti) 22 | Antretoaze 23° | Antetoaze final [De 2 oF distanta dine antretoaze + 3.m [De 201 distanta dint antretoaze + 3 m 36> frejea de grnzi metatica cle fara baast"(penvu efor ocae gi vansversaie) 31] tongoron ‘a element continuu al reteel de grinzi simpli rezemati 32 | Consota tongeroanelor fea elemental rejete)) 34 | Antretoaze finale 33° | Antretoaze (ca parte a antrotoazel{ De 2 or ungimea antetoaze! De 3 of distanta dinte antretoaze Distanjadintre antetoaze + 3m 3.6m 3,6 m * Serecomandd s8 se apie el |" Fganera toate console colungimi ral mar de Om care sushi clea necesla un Sud special Conlon 6B # pincarcarea precizata In anexa rainal g agreata de boner Teontinua) 65 SR EN 1991. :2005 Tabelul 6.2 - Lungimea “determinanta” L (continuare) etna aa cama Etementsructa | Sa [de eee wie a ca af Ptaci de beton care sustin prisma de balast (pentru efortur locale $i transversale) i] Pac — parte a casetel sau ap superioare a ginal principale “rezemand transversal pe grinzle | De 3 ori deschiderea plc principale = Fezemand in drecte longitudinalé | De 3 oti deschiderea pci anvretoaze De 2 of lungimea antretoazei console transversale care sustin calea ——, al @< 0.5m: de 3 on distant dintre inimi > 0.5m igura 6.11 - Console transversale care susti lea 42 | Paci continue (pe directa grinzior principale) peste antretoaze Be 2 or distanta cintre antretoaze | 43 | Placi a poduri cu calea la miloc gi cu Cale jos -rezemand perpendicular pe grinzile principale De 2 cx deschiderea pc + 3 m rezemeind in drecte longitudinal De 2 or deschideroa plac 44 | Paci rezemand transversal inte grinzile metalice ale tablierelorgrinzi inglobate | De 2 or lungimea “determinants pe directie longitudinals | 45 [Console longitudinale ale placior = €<0,5m: 36 m* | re>0.5m:* 46 |Antrotoaze finale sau grinzi jug la reazeme) 3.6m Tr general toate conscele cu ung mal man de O15 m care suah calea recesta un such spacial conor G46 1 ncucarea prosizala n anoxa najoral gayest de benefit (OTA. Pentru cazutle dea 1.1 panda 4.8 incusiv, L.dopinde de hnginea“detorminant maxima agrnz pcp. (continua) 66 SR EN 1991-22005 Tabelul 6.2 - Lungimea “determinanta” Le (sférsit) cazul Elomentul structural hance ey rere [Grinzi principale ‘BA__ | Grnal simpla rezervale a1 plbcl (ncusiy Deschiderea pe drecta ginal principale 5.2 _|Grinzi i placi continue pe n deschideri Lo =k Le en dar ru mal mic de max. Li (/%,...) La = Hn (Lethe. tLe) 66) org 94 ag k 2, 1S ta a 53 | Cadre (portal i cadre inchise sau casete = singura deschidere considera ca. ginzi coninue pe te deschider utilzati §.2, cu lungimile vertcale gi orizontale. a smentelor cadrului sau casetei) |- mai muite deschideri considerate ca gral continue pe mai multe deschise [uilizal 5.2, cu lungimile elementelor verticale d pat si ungimile elementelororizontale) 54 | Are simp, are eu nervui,grinzi Jumatate de deschidere rigitizate de igidizare ale arcelor cy firant De doua ori lumina 55 _| Seri de ace cu timpane neportante [De patru of distanta longitudinal intre elementele 56 | Elemente de suspendare (legatura cu fse suspendate rinaile de rigicizare) structurale (structuri de rezemare) FE [Sip eslacade, reazeme, reazeme da Lungimea “determinant” elementelor susie = ancore tensionate, cit si ul presiunlor de contact pe reazeme| 645.4 Reducerea efectelor dinamice (1) cazutpodurior in are gi ta podurie de beton de orice tip la care umpltura este mai mare de 1,00 m, @, sau ; pot fi redusi astfel: 10d 2,5 210 (68) este distanta de la fata superioara a elementului de rezistenta la fata superioara a traversei, (la podurile in arc, de la extrados in zona cheil), exprimata in [ml]. 2) Stalpi cu zveltete < 30 (lungimea de flambaj/raza de giratie), culeele, fundatile, zidurle de sprijin si nea pe pamant se pot calcula fard a jine seama de efectele dinamice, SR EN 1991-2:2005 Anexa B (informativa) Evaluarea duratei de viata a podurilor de sosea la oboseala. Metoda de evaluare bazata pe traficul inregistrat (1) Se realizeazé o istorie a eforturlor obtinuté printr-o analiza utiizénd date inregistrate asupra {raficului real, multiplicat cu coeficientul de.ampliicare dinamica pentru Oboseald gies (2) Acest coeficient dinamic ia in considerare comportarea dinamicd a podului gi depinde de rugozitatea suprafetei de rulare a parti carosabile a podului gi de toate amplificarile dinamice incluse In datele inregistrate. NOTA — In conformitate cu precizérile din 'SO 8608", suprafala carosabilé poate fi clasiicaté in functie de \densitaea specrala de pulere (PSD) a deplasari verticale a profiulu goselei Gz, de exemplu rugozitatea. Gy este © functie de frecvenia spajala. n, G4(n), sau de frecventa unghiulara spatiald a cali 2. GA), cu = 2a Densiiatea spectala de pulore reala a $osele rebule #2 le netada gi sa corespunda in scara bie-logarimic& cu © linlecreapta int-un domeniu de frecvente corespunzitor. Penitu a corespunde PSD trobuie s& indeplineascd Lurmatoarele conti: 6, ~64(n| 2) ae, ex(a)-64(05{ &) - unde: no este frecventa spatala de referint (0,1 ciclurim), 2 este frecventa spatial unghivlar (1 adm), |W- este exponentul pentru PSD potrvi. Deseor in oc de deplasare PSD, G, este mai convenabils8 se considere viteza PSD G, In tormen de a schimba “Vertical ordinate" a supraelei carosabiluui pe unitatea de distanta parcursa. Deci elaliadntre G, i Gy este: G(n)=Gelm2xnP —si_—-G,(Q)= G,(a\0F (Cand w = 2 dous expresi ale vitezei PSD sunt constante, CConsiderand constanta viteza PSD, in ISO 8608 sunt prevazute 8 clase diferte pentru gosea (A, B, ...H) avand rugeztatea crescatoare In figura 6.1 sunt prezertate Gasole de rugozlata in uneye Je deplasarea PSD, Petry ‘ealzarea cal pe podur se au In vedere numal primele 5 claselo A,B, E Calitatea supraetei poate fl consideraté: cea mai bund suprafata este cea din clasa A, bund, clasa B, medi, casa C, slaba,clasa Di foarte siaba pentru casa E. 7180 8606:1998 - Mechanical vibration - Rood surface profiles - Reporing of measured data 105 SR EN 1991-2:2005 Doplasarea densi spectrale de putere, Lungimea de unda: Deplasarea densitti spectrale de putere; Frecventa spatial; Frecventa spajalé unghivlera. Figura B.1 - Clasificarea suprafetei de rulare a goselelor (ISO 8608) Valorie limita Gy gi G, pentru cele 5 case ale suprafefelor de rularo, In funcie de n 2 sunt indicate in tabeele 8.1 sirespectiv B2 SR EN 1991-2:2005 Tabelul 8.1 ~ Grade de rugozitate exprimat In unitati de frecventa spatial’, n SRF HO nl SMTA Ned, |_Unia clasa_ | Caltates

    You might also like