EXPERIMENTUL LA IZICA - 0 METODOLOGIE EICIENTA DE FORMARE LA ELEVI A DEPRINDERILOR PRACTICE 1, Conceptul de experiment fizic scolar (EF$). 2. Tipologia experimentului fizic scolar. 3, Metodologia realizarii activitatilor experimentale. 4. Pregatirea si realizarea unui experiment fizic gcolar. 1. Conceptul de experiment fizic scolar (EFS). Ce este experimentul? Un experiment (din lating din ex- si periri,,,despre incercare”) reprezint& un set de observatii sistematice desf€surate in contextul rezolvarii unei anumite probleme sau chestiuni, pentru a sprijini sau dezminti o ipotezii sau cercetare privitoare la fenomene. Experimentul este 0 metoda fundamentala in cercetarea empiricd. Definite. Experimentul este 0 metoda de cunoastere stiinfificd, cu ajutorul c&reia fenomenele realitifii obiective sunt investigate in anumite condifii reproductibile, prin pot fi variate gi controlate, Experimentul fizic scolar este 0 metoda didacticd care presupune reproducerea cu ajutorul unor dispozitive speciale a unui fenomen fizic in condifiile cele mai convenabile pentru a fi studiat. Experimentul este 0 metodi de dobandire de cunostinge gi de formare de priceperi si deprinderi de munca intelectuala si practic& care permite o intensa antrenare a elevilor gi o participare deosebit de activa a acestora in procesul instructiv-educativ si are un caracter accentuat aplicativ cu pondere deosebité in formarea deprinderilor practice ale elevilor avand la baza intuitia. Orice experiment trebuie si implice procesele gndirii concretizate in interpretarea fenomenelor observate, deducerea concluziilor, analiza si compararea datelor experimentale objinute, generalizarea unor cazuri particulare, transferul in alte contexte teoretice, sesizarea interrelatilor dintre domeniile teoretice si cele aplicative. Experimentul implica activitati de provocare, reconstituire si modificare a unor fenomene gi procese, in scopul studierii lor.Experimentul de laborator are funcfii multiple: ~ fipune pe elevi in situatia de a provoca si produce fenomene si procese pe cale experimentala; + determina formarea unor deprinderi de lucru cu aparatura specifica stiinfelor prin insusirea si aplicarea unor metode gi tehnici de Iucru corespunztoare; - sigur descoperirea, aprofundarea si verificarea cunostinfelor de catre clevi; = accentueazii caracterul formativ al invatimdntului prin dezvoltarea la elevi a spiritului de investigatie si observatie, a gandirii flexibile, fluide, originale. Lucririle experimentale - constau in observarea, provocatd si dirijata, a unor fenomene ce urmeazi si fie verificate experimental. Au un pronunjat caracter activ-participativ: in primul rand, elevii vor fi curiosi la desftigurarea experimentului de edtre profesor, iar apoi se vor implica prin propriile actiuni, la realizarea acestuia, Realizat la orele de fizica, experimentul reprezint& o modalitate specific de explorare a realitiii, de invajare prin actiune, prin experienfa trditl direct de elevi. A experimenta inseamna pentru clevi a fi in situatia de a concepe si a practica de sine statator un anumit sistem de operafii, cum ar fi: a observa, a dovedi, a studia, a aprecia, a verifica, a masura efectele, rezultatele etc. ~ operatii care se vor solda cu noi achiziti cognitive pentru ei. Prin definitie, experimentul reprezinta o observare provocata, o actiune de cautare, de totalizare, de giisire de dovezi/ legit, prin incercare (lat. experimentum = incercare, dovada; verbul experiri = a incerca, a face experiente). Este o provocare intenfionata de cercetare, in condifii determinate (instalafii, dispozitive, materiale corespunzatoare, variatie si modificare a parametrilor etc.) a unui fenomen, in scopul observarii comportamentului acestuia, vizénd raportul de cauzalitate, de descoperire a legitatilor, de verificare a unor ipoteze. Invatarea fizicii prin experiment nu se reduce doar la utilizarea unor instrumente sau punerea in funcfiune a unei aparaturi speciale, ci asigur& o intervengie activa din partea elevilor pentru a modifica condiiile de manifestare a fenomenelor supuse studiului, pentru a patrunde si a ajunge, pe aceasté cale, la descoperirea noilor adevéruri pe parcursul lectiei. Realizarea unui experimentla orele de fizicd inseamna parcurgerea unui sistem de acfiuni cognitive si practice, care alcatuiesc structura de principiu a acestei modalititi de invajare: crearea unei motivatii, prezentarea unei situatii-problema (care s4 mobilizeze procesul de gandire), crearea conditiilor de cercetare/investigatie stiinjificd asupra unor actiuni experimentale (pe baza aparaturii existente) ete. [7, pp. 205-206]. Experimentul la orele de fizicd devine o metoda euristicd de organizare si realizare a activitailor practice, de concretizare, de verificare, de aprofundare si de consolidare a capacitatilor cognitiviste si psihomotorii din perspectiva pregatirii elevilor pentru integrare socioprofesionala. Find 0 metoda de dobandire a cunostinfelor si de formare a deprinderilor de munc& intelectuala gi practicd, acesta permite o intensificare a activitiilor cu caracter aplicativ si cu o pondere deosebitd in formarea deprinderilor practice ale elevilor. Experimentul la orele de fizicd are la bazi trei metode fundamentale de formare a personalitatii elevului: metoda de dezvoltare cognitivista, metoda de invajare constructivistd si metoda de investigatie stiintifica. in corespundere cu principiile didactice moderne, experimentul se desfisoard conform treptelor ierarhice ale invafarii, conducdnd elevul de la observarea unor fenomene fizice pe baza demonstratiei la observarea fenomenelor prin activitate proprie (faza formatii operajiilor concrete), apoi la verificarea si aplicarea acestora (faza operafiilor formale), cand se cristalizeaz structura formald a intelectului, si, in continuare, la interpretarea fenomenelor observate, moment care corespunde cu faza cea mai inalt& din treptele ierarhice ale dezvoltarii personalitati (faza operatiilor sintetice) [2; 3; 6], Experimentul se concepe astfel incat activitifile independente s& solicite in permanenfa capacitatea de gindire a elevului, utilizarea rogresiva si constant a acestuia in activitatea practic’ a elevilor inca din ciclul primar se transforma treptat, de-a lungul anilor, in cunoastere stiinjifica [1, p. 39]. 2 ipologia experimentului fizie scolar. Tipologia experimentului fizic scolar este reprezentata in fig. 1Clasificarea experimentului fizic Sea pelepedr Ctrl Citerilloculi invatamant al elevilor capacitatii umane in lectie 2 2 3 2 s ei 8 g 3 Eile Ell, 8 = gil 2 a Ell e || 22284] Zsilecal GEN 2 3 % El] SESE SA SESS SEN Se] § 2 ile EH 6 SESS Sa] SSiSs ql Sel 25] 5 23. S|] 2 Rees gl 25 ies gs) ae ES] 2 3/38 Eile |igsigsSSie Elle si eslls 2] 2 ses 3 EW SENSU dU ssleesaissies) 2 2 e2 2 | 3 | 2s eal SS ieedi fell o 8 £38 SH ENVEsHEsSIERTE SS ELH ES 2 sc yee 5 PE SHES BSE Oa call So] & 23 2 SW SSHES SI SESS Sl Ss ee] 5 3 — a as ijog aclias Selec] & 3 £ x I AZSIKE KOK SSA KEW ES] E ° 3 OS WS sip eas HEY Go|] 8 5 = aie SIs E =|] & & a x ey = a El A x 3 Els g Fig. 1. Clasificarea experimentului fizic scolar. In funotie de varietatea sarcinilor pe care le rezolva, experimentele fizice se clasificd dupa urmatoarele criterii: a) Critertul ierarhic al invajarii: reproductive; productiv-creative si de cercetare b) Criteriul participativ al elevilor: demonstrative, efectuate de profesor sau de un grup de elevi; frontale, realizate de toti elevii, in acelasi timp; individual sau in grup. ©) Criteriul capacitajilor cognitive:experimente pentru formarea si dezvoltarea deprinderilor motorii, experimente pentru formarea si dezvoltarea deprinderilor intelectuale; experimente pentru rezolvarea unor probleme. 4) Crteriul locului in cadrul lectiei: experimente pentru stimularea interesului fafa de noile informatii — se efectueazit in momentul de introducere al lectiei; experimente pentru invajarea noilor informafii, aprofundarea sau extinderea lor (in lecfia propriu- zis); experimente pentru evaluare — se utilizeaza la inceputul invafarii, pe parcursul ei sau la sfarsitul procesului de invatare [5, p. 9] ©) Criteriul duratei experimentului: experimente imediate, a caror desfagurare nu necesité mult timp (incep, se desfaigoara si se incheie in cadrul orei de curs); experimente de durati, a cdror desfaisurare se intinde pe parcursul unei perioade mai indelungate (clteva siptiméni) si care necesit® notarea intr-o figi de observafie a modificdtilor produse de-a lungul intregii perioade [5, p. 10] 1) Criteriul locului desfagurdrii experimentului experiment in laborator, experiment la domiciliu; experiment in naturé etc. 8) Criteriul scopului urmatrit in procesul educational, experimentele se organizeaza: ‘* La dobindirea de noi cunostinje; ‘* La formarea priceperilor si deprinderilor; * La recapitularea cunostinfelor dupa incheierea unei unitaji de invajare;‘* Laevaluarea cunostinjelor, priceperilor si deprinderilor. Experimentele si lucrdrile de laborator care se organizeaza la finele unei unitai de invajare urmarese consolidarea cunostinfelor sau evaluarea gradului de insusire a acestora de care elevi. Experimentele aplicative ti ofera profesorului posibilitatea de a cunoaste concomitent gradul de insusite a cunostinfelor si capacitatea elevilor de a aplica in practic’ principii, legi sau noyiuni invajate in clas. Un avantaj este faptul ca elevii vad importanta nofiunilor teoretice la rezolvarea tunor cerinfe practice, ceea ce ii face si infeleaga locul muncii lor in cadrul fizicii studiate ca stiing2. Lucrarile de laborator se pot desftigura foarte bine pe baza figelor de laborator, intocmite de profesor pentru fiecare elev in parte. Figele se concep dupa modelul referatelor i vor confine rincipalele etape ale lucrarii, Experimentele pot fi descrise uncori incomplet, in asa fel ineat clevii sd fie pusi permanent in fata unor probleme pe care trebuie si le rezolve [5, p. 9] Cercetirile efectuate au evidentiat faptul c& majoritatea profesorilor preferd experimentele frontale sau demonstrative, in timp ce elevii isi doresc experimente individuale sau in grup. in acord cu orientrile actuale din literatura de specialitate, apare ca necesitate valorificarea in mod prioritar a experimentelor individuale: “elevul se dezvolta prin exercitiile pe care le face, si nu prin acelea care se fac in fafa lui” (6) 3. Metodologia realizarii activitatilor experimentale. Ca metoda de explorare a realitajii - experimentul - direct sau indirect, folosita in predare si invitare, are o deosebiti valoare formativa, intrucdt dezvolta elevilor spiritul de observare, investigare, capacitatea de a injelege esenja obiectelor si fenomenelor, de prelucrare gi interpretare a datelor experimentale, interesul de cunoastere etc. Rolul profesorului este de a dirija executarea unor aciuni de catre elevi, in scopul asigurarii unui suport concret-senzorial, care va facilita cunoasterea unor aspecte ale realitaii. Cu ajutorul acestei metode profesorul reuseste sl aducd elevii in fafa realitaii, sA studieze pe viu, s& fie in contact direct cu realitatea sau cu substitutele acesteia — ii determina pe elevi sa invefe prin descoperire. Descoperirea didactic se realizeaza prin metode didactice diferite: observarea dirijaté; observarea independent’; invaqarea prin incercari - experienfe; studiul de caz; problematizarea; studiul individual etc. Deci, relajia experiment ~ invajare prin descoperire, de fapt relatia metodi ~ procedeu, este 0 relatie dinamicd: metoda poate deveni ea insisi procedeu,‘in cadral altei metode, tot asa cum un procedeu poate fi ridicat la rang de metoda, la un moment dat, Un rol important in cadrul experimentului il are gi observarea care are 0 deosebiti valoare euristicd si participativa, deoarece permite o percepfie polimodalé, pe baza a cét mai multor simfuri, detectarea si extragerea unei informagii noi prin eforturi proprii, dezvoltarea gindirii critice. Prin intermediul ei se urméreste explicarea, descrierea si interpretarea unor fenomene printr-o sarcind concreta de invatare, totodata contribuind la formarea si dezvoltarea unor calitati ‘comportamentale, precum: consecvenja, rabdarea, perseverenfa, perspicacitatea si imaginatia; a gindirii cauzale, a spiritului de observatie si de colaborare. Experimentele pot fi organizate diferenfiat, formularea sarcinilor concrete pentru efectuarea unui experiment ridic& probleme care implicd: scopuri ale invaarii, accesibilitatea la invijare, confinutul invatare. “atari, locul in procesul invaférii, corelarea cu alte strategii didactice de ‘Nu in utimul rand, elevii fiind obisnuiai s& invefe experimentnd, la randul lor vor realiza mijoace didactice care sa completeze experimentul de la clas, vor invafa si fie creativi, ingeniosi, vor fi capabili 4 fac legaturi, conexiuni intre observatia din clasa, scoala si ceea ce se petrece in viata de zi cu zi. Elevii pe care-i indrumam sunt fascinati de ceea ce inseamnd fizica, experimentele, invafa sd pund intrebéiri, cauta rspunsuri, se documenteazai, construiese. Realizarea unor mijloace didactice simple, poate constitui o forma de evaluare la disciplina fizica, proiecte educationale ce au ca obiectiv insusirea unor legi fizice, formarea unor deprinderi corecte de lucru igi gasesc locul in activitatea mea didactica Astizi, invéjarea fizicii reduce pe prim-plan experimentul de cercetare si de descoperire, sau de investigafie stiinfificd. Pentru a putea utiliza investigatia stiinjifica, trebuie s& verificaim dac& elevii au deprinderile necesare de observare, de comparare si de clasificare a informatiilor pe care le primesc de la sistemele studiate. Cu alte cuvinte, s& constatim in ce masuri elevii constientizeaza faptul c& sistemele si materialele au numeroase proprietafi, cd unele dintre ele pot fi masurate direct sau indirect, generdind mairimi fizice, Este evident ca in primele lectii experimentale invajarea trebuie dirijata de cdtre profesor, pentru le forma elevilor deprinderi de investigare stintificd. Ulterior, se va trece treptat la extinderea activitajilor independente, cum arfi: de investigare gi de propunere a unor proiecte, de organizare i de desfagurare a unor experienfe cu un caracter de creativitate mai pronunfat. in asa fel, se poate sugera realizarea unor experimente la domiciliu, cu respectarea regulilor de protectie personal, privind construirea nor dispozitive cu materiale de uz casnic (5, pp. 10-11]. 4. Pregatirea sidirijarea unui experiment fizie gcolar. Realizarea experimentelor in predarea fizicii (chiar si de un profesionist!) este dificila din mai multe cauze, principalele fiind: cadrul temporal al leefiei; dotarea parfiald, insuficienta a laboratorului cu utilajul si aparatele necesare; calitatea si destinatia unor aparate si echipamente produse pentru laboratorul scolar, care, mai degraba, jin de clasa substituentilor, decat de cea a aparatelor testate metrologic etc. Dar chiar si in cazul unei bune dotiri a laboratorului de fizic& cu cele necesare, orice experiment, inevitabil, cere mult timp pentru: proiectare si pregatire prealabild; realizare la lecfie; analiza rezultatelor obsinute 5.a. Experimental de laborator, in general, urmareste realizarea intenfionati a procesului sau a fenomenului fizic studiat. Experimentul calitativ scoate in evidenja doar aspectele principale in derularea unui fenomen sau a unei legi fizice, stabileste relajile de tip cauzd-efect. Importanga si rolul experimentului de laborator in predarea-invatarea fizicii sunt incontestabile, deoarece acesta educa gandirea abstract, analiticd gi cea sistemic4, rajionamentul deductiv si inductiv, contribuie la formarea deprinderilor de observare a lumii inconjurdtoare gi de injelegere a fenomenelor din natura. Cu toate acestea, una dintre problemele curente cu care se confrunta profesorul de fizicd este dotarea laboratorului. O buna parte din experimente nu pot fi efectuate in laborator din cauza ca obiectele de studiu sunt ca dimensiune ori prea mari, ori prea mici. De exemplu, cum am putea demonstra experimental dependenta acceleratiei gravitationale de latitudine sau de altitudine in condi terestre, cu atit mai mult pe lund, pe alte planete? Evolutia civilizafiei vine cu noi tehnologii si mijloace, care fi permite invijamantului sa fie in pas cu progresul tehnico-stiinjific. Tebnologiile informationale gi ale comunicarii au produs o revolutie in invafamantul modern, aflat in impas din cauza exploziei informationale, a volumului enorm de cunostinfe, acumulat de umanitate pe parcursul existentei sale. Calculatorului ii revine o misiune deosebit’ in modelarea, reproducerea, si studierea fenomenelor, a proceselor naturale si tehnologice, prin realizarea experimentelor virtuale, Modelarea fenomenelor, a proceselor fizice si a experimentelor la calculator este, desigur, un tip nou de modelare, nemaiintalnit pana nu demult in sfera invajamantului. Rolulinstalafiei experimentale il indeplineste calculatorul asigurat cu programe speciale, elaborate ornind de la modelul stintific al fenomenului sau al procesului fizic studiat. lar programul de instruire este un produs intelectual pedagogic ce se transpune in programul de calculator, rezultand, astfel, un produs informatic. Cele doua tipuri de programe — de formare si de calculator — constituie nojiunea de software (soft). Echipamentul electronic propriu-zis, care se numeste hardware, asiguré implementarea in practica de predareinvajare a celor dou’ programe. un experiment virtual, ca si un unul de laborator, are acelasi scop: studierea fenomenului respectiv in conditi, evident, artificiale, acestea find create si realizate la un alt nivel calitativ si bazate pe un fundament stiinjific riguros. Ca si experimentul de laborator, orice experiment virtual efectuat la calculator are la baz aceleasi modele fizice, aceleasi modele matematice (teoretice), De aceea, orice experiment virtual are, la fel ca si cel de laborator, rolul de izvor al cunostinfelor si de scop al cunoasterii. Astfel, orice model fizic gi orice teorie, propuse si utilizate in fiziea si in alte stiinfe, pot fi testate si confirmate (sau infirmate) prin experimentul virtual asistat de calculator. Asemeni experimentului de laborator, experimentul virtual calitativ stabileste relajia cauzi-efect, iar cel cantitativ stabileste, in baza masuratorilor, relafii exacte intre mirimile fizice din modelul teoretic corespunzator obiectului sau fenomenului studiat. Mai mult, la efectuarea masuratorilor pot fi introduse (generate), in mod controlat, toate tipurile de erori intdlnite in experimentul de laborator, ceea ce, la fel, permite prelucrarea rezultatelor experimentale. in predarea-invajarea fizicii, experimentul virtual vine si diminueze sau si inldture o parte din neajunsurile care apar la realizarea experimentului de laborator. Mai mult decat atdt, acesta completeazi componenta experimentali a disciplinei Fizica. un experiment virtual de calitate, bine gandit si realizat pe baza modelului stiintific al fenomenului considerat, constituie o reelaborare original a conceptului stiintific si este foarte aproape de experimental de laborator. Experimentele si lucrarile de laborator virtuale (software) au multe avantaje fata de cele traditionale: ii ajutd pe elevi in procesul de studiere si cunoastere complexa si aprofundata a fizicii si, pe de alt& parte, le serveste drept un bun exemplu de aplicajii practice ale modelaiii stiinyfice gia simularii pe calculator pentru alte domenii din viitoarea lor activitate profesionala, Anume in cadrul experimentelor virtuale se realizeaz de minune o conexiune interdisciplinara dintre fizic’, matematica, metrologie si informatica, mai greu de realizat la alte discipline. in concluzie: Experimentul a apdirut initial din curiozitatea de a interoga natura si practica de zi cu 7, apoi a fost studiat ca metoda didactic de cunoastere. incepdnd cu observarea pasiva a naturiisi teproducerea constienta si sistematicd a proceselor naturale, experimentele au evoluat spre modificarea conditilor de desfasurare, spre objinerea de noi procese in viata practica a omului Folosite la diferite etape ale lectiei, acestea favorizeaz dezvoltarea competenfei de cercetare stiinjificd, care are la baza intersectia dintre domeniul didactic si cel de cunoastere stiinfifica si practica. REFERINTE BIBLIOGRAFICE: 1. Acbeli H. Didactica psihologicd. Bucuresti: E.D.P., 1973. 2, Botgros I., Bocaneea V. ct al. Fizicd. Astronomie. Ghid de implementare a curriculumului modernizat pentru treapta liceala. Chisindu, 2019 3. Botgros I, Duca M., Mura V. Experimentul. Metoda activa de cunoastere stiinfifica. Chisinau: Tipografia Centrala, 2014. 144 p. 4, Caltun F.O. Capitole de didactica fi i, lagi: Editura universititii Al, 1. Cuza, 2006. 5. Center for Science Education and Training. Pe: www.education. inflor.ro/ro/home.htm 6. Cerghit I. Metode de invajimént, lasi: Polirom, 2006, 7. Curriculum pentru invafiméntul gimnazial, clasele VI-a ~ a IX-a. Chisindu: 2019. 8. laborator virtual: www.prointelect.com 9. Popa I. Metodologia cercetatii stiinfifice si managementul proiectului de cercetare. Pe: http://www dissertasionandtheses com10,