t;'h.

l' :;' ,
G*o.ry ciliftu^ú *,.{o*. '[s0n[Q'3\,$tIEc, {*P/e/ü
} Proeoüfi f Pogt ,d,romaitrrg
.rnk .6g[t'dtffie'ry.$} ü! omnr .ivn/Y" {t lfiq' }üTnűm ei 0, öt}d/}"
\{ o}*i.i*" n,xntot(a lik'-
noürtiL xonnn&rrv.' s*' ilr sf'oöfnt g1r"tr,t'{i $$€Ér, '(e ptoadtnv la\c' 't'rrlcrp\uf
'Hoírlqtx11 o o{ő'*} i'n t{tt
Pe" nmmomrÍb. nü$!".'sramor* ; QÜ*(ü -\lN.$

'Q} mnoi wroootrrt reolfÍEfn tnk ;Enr,rw-tr'a O.$Íd,el,u i'oltr rnorbrr&m.e 'uuod,,p,,üu!
tmitd!.,J!i ,,foni'y'ÁI$ *ud'. cü pe} gnk-t$ínqAuü É.-f'rudn'rmul ,.,l.oJlüs fiugu$üp}.
'l' '' :

tr$ü}rr, b,n pro*a Wnti^üddetH-Jfi & tig boürouon' Eir}t.trn nttlani

,t^,.qp rfflÍna/n
dq ob'e'rr$f- n}antt' 1'}t0trCIÍnüiu,tr.xalirri ,,ilo/ltt m,roog'í\'' G .'
'RomíuÍ$u! l;rÍ cRoIqP '.CöIirnrnw rnk o oryrÍ Aofid [n a&m
{ormilrc
Í'*$* bn com. Hjb{ütr srrnbíLtrhe't t' üf,Íi .^-üu,ü$rodot,Ju1b putexn
c$KlÍ't .$movotil. {lk louetqry+ lPpnt.nu gil unloourlo onfrurlrri ns fimöíürro
' crhr"cou *''{ö $5q'6$' bq. Üornrll m\c o}oTirresYuL { u orttü'moliüqsAÁ f'€ o*.
'. l { Opena lilerord üfrnq}.a CIblioi" ink l*nn torrnotn,crnoonccr or<'o q$&
- cft€."onq$fi.'6qn{lpnatü:
Ésüt cTnrrlk
*o$ffir, ot tÍn t!'f{tit} eqffif,e}i,,th toxc

pnti"S

nhrqsfi {t ü loutb${{i n"Hr ÜNtüchl c'trrn9$rn'o,irrrr),i{off gunowiur ,'{*

rY(ffiH-
$
kar ;'n, rulnfrg q$,fiilruJ 'üIrn.cfu<- pronrn t{,irld'*isü o g,rnrrnrni}fr
*'.ü'*
'
tu$t, ,ppü}e : ttűr,x.il &{ru ':üionfuí ,dilindfft:slix. Írnk-
qnü.^ntlr.l
1|i

hü$s}A$ urnplhtur''9urxnlo$-urnriloc'íq[Lp,hq$.Pqqt.. "; . : ': , . '}. .tr

rsmü$ "dnt!, Pnt{p aqry{tÍC} 1 trnosnolrto. ,6., u,rrnp'u
t^'k'
Tqtlru,
corruü,e}.'$ rys.lrr|u Ü,t urnsr neustrn{t, .
!""

O'bht xoíTncrÍr, rocflP$L^ p{iji*.

, 'üea*nleiul* Lrrtlc
:ousarbün{a
*qo dji''l b
ftilfihwnn , üÍfnhfi, r-pi^ ar ouur;- rrfnfi corrotJsl'cl' {*
YT}*IA '
, CDte xofTÍloff' r'rnode'im P1m" gnnr.ruI Ütiufi :.cá^.c. oak rualjnat

Ft{ÍN'hg.hf,!u mnoÚeBÍsí" : eorrnpoltgffi\qií\tlÁmnb} {

Ke{.fu*b.r<n potlenrich
(pq**terr'geei*nrtturL),Thrnfr Dn cer,ukalrr$ a}:KVt-flm. *ttjra ot}c
fJwsgfüda
:"mnut BbA q.Fryn
gx^n' cgrpnpo1torrne/í\nrrm u
qrn"[rni.,xe4}.i ú)r ,?öna: dr ot pn_

?{'ntb. qbmdüs,tfu €Á sif'íI'PqnÚYed,üJa'urnic&.o*nrnlraroyu^fu'ü,. Ateoffi teh_

' ,fiüch.,gok
4übfl4úí'd*x{lnctoun Pelromat&qü oülra pdrn pwgeerva.,
p/ltnfm{il ) ce۟,
'c.y{o*gtte"
ü
^.{^-'-a}tfr[il&+k
u/n prhat' cornrper'|t brrhrodJctoml:
'rubtoor"t<s}6txn .mq:eortoou.* ,{o*a Q^upe/íoXüX, "

,ip.-&,fi$uu}fíí\imh-l;{
\iüÓrsntilshrí^gpa},im/.d- pe*r'u"F-'&. ,$ry1oa,
cnpruutoaw', n&;.um.{anp**
p'qff.eqoP","',Ö /^}nc!,ü{ eo{-*, 1 o rtil,cntr }rr'
hne^nr dsr ü/ía,*n] rnm* P_o}l^truL

drnAnania Pil^fHlÁ Atltufta.' :'

?n l.o termí, xornnamuL U{* belaeuüfi\
\t u53Jrh, ooonne.r ae
ír'sptrffi e'n
'.'r{a
t slelv[,f,gr $ ilUt"tt$í\til "ne
Peh'ocÍ- tuurnqh ,
t^a

l prweinddnnd" tn'\€hta',rm'qleruonii"{.lüi
*nne),€oünc}nr
f ocnmnrtinos.rn 6*nru{-
lm Je,t*' crux-'gnsi'\b d{ e' tt t*r" conÁe# á
; b ilio4'"' expwuurn11 *utrtxii 4
g q*}ntiikyí d'r {umruiit'
" I

0 x^$$qd .fSrn*lrtr "F-,t i*

mn n 'Irrna
s,'i* ncece s"
' Ao$h'i [,uienx3i'{"$''írn 'q&rs 'u'r{hiÜ&ü lüu
,Corl1oc}ng-Gi'UJqilev(a/slx.-f,fit'uloo
lo{niflüí,fr,tiK orxrt& [6 o '&ena üI {üffdi}.,k-: 6o<.,u! cn"tabk,.
'bn
Tt^fue , Áor]o tr'* 'ntno: 6o*qenr , {ttl o
u{r" .t.g Ös$u^a rret6r$gt,
dserr
' Con* {cm ,,sy*i}.. d\. s(N"id.too'c.Ll-'fr{&r
rr\ \reú} P ti.n*Éi'ea.P
,fi\Irlk \{tt{illr l3. ccqlvnq*u'triltebt*$.: v '

' tbn n}i;t4tnoü, ortlnrr tsfÍc c.uR: 'iúun\ro{ö t€J*ns büLtaÍÁCI$ní

nÜIa-'iri' eg^,- ,in'b 6or*nc*'r {asr urn c*a"- ceje,bva[

o,- '$nor\qr{\i}{ii q,nts" ,}r

toot[ {um*ilin Tufu& I} ourryfr t*slg***,*ú nö' 'F{uY Aür^ Ü,trh'n ní

'tA. ba,'ii' p cnm. l"á}ÍesrlJJfi ,"rrJ1qrrfi nb'i 'daJpx..ní lu 1iun'ő.
 Ttil}'l -lfiü,ho[,
*Elirn}ti O[il.lQi", ttilpdű idtrCI bolaaqism ő a,Püt rnt-

Aubrul nehin'nbö tiiall di^r- ccnót "\,e edilcttiob { p'''l oc.er\hrl dr [e

'Io " Autorurl'á$u'''{, ,c,í
rmonfuil rrrotinh ol pmnnixo}ii ''.'niÉeh$I Fot0Qorni'i-Á
unn&

'' '' CItünb. ü,|'( utco €'cÚ0{roö,u fgrrx u,<ür cö fuÉ.ltnt}u od({ *m"*L d, rCI dq o'ni;
l €Ü\larrfi*&^,..n |.. bn rxoü 'ta}e coüü 'tt
"{r'sry}dömd,ú"t
tobr{tdcrra'e'oks,'r*'
; Í.nnnmotn iu dtfí' A$nr rtnlntole lo;Fmaorrro* atlt-q',611'p
''ffiJ{\
plytliva ulrüi x
l a .- L !
crqrcso'r ótff\n[|{.ienr ofÍrrnrpKq í\t.
:''] :. '
prnnorn$, oraöf,urlr d$n'ro ag qnpr$g gÁk cfiÍ'flÍnlú}pa'mrni
','
'Íu'ltc.
seilu$tt rc'o|.rrotÍue r CoI( uunörrmc, d€!ki"tÍü^}
urnot Pernmner'{. ,ffu atl.V$rÁou{g-

, üaleliÍlo.dotinnul 0titre,d hif{ts,o} crrtyonbtrrt* clÖrí\lÁrJia&q'.'ot fuisönid.

: ün s"":urundnltlk {r'{üs. &nf dl dfir{Wl \ul4q rrfikhü *\"ng'.o qkntxli Íut
Corr\u*'e' Gil*rturwonH 4i lrnoeryünhnmn OHlrer }\bxr$epru. AL ddt$ plCIm pcrtrnüö

r,''i &nhru$'t&nöx}r\.tii,{a{ix srtrg orci*fifcnen"gt\o.m-,rdrnt tn lerurc1h ?€/ilbut

í" ü.nbi*ic,rreüi*m6 ,r"'*qt' rr*,'anxr't*it*lrl}rii ,o;rouiul Cortac}norcxrrm6'rulornu
- ^&r
5.$.J!D&g.'u!*}.utr' eüdmcg$fuTnaporütru $fiüq, ,' :' '.. 'i lj, . i; ; r .

4i
l , t*!,filo} e^|e. bülga$omrdemrct* átc"pnnt^r'erfi /s,'il{rA furreltx
btrrnu ls'silw$u{fit rff. $rods .AtnHmrr ,furrbro'neo,rö,*. to.' fi'mcepuiul* uritu3,tg
ttoo.{.ti"hqqnl$}J&,-ufi\}lr mne$|e mAirnk}r,Üifn 3-'j ,.íos $trmattíuí.l"'"rJtr:'uuu{YQ-

x{' , {os1rtisks., ul ttdiLifiá.

tqug,t|1*} a^E 6smn&r.''t. ,ulr
$'na}$I id*m6q 6
'; ,.t|,(\t*o$ ]ftttx 11l$litlr]?o ,hoün Axrttmn ry111i r*on*l.nm.qV';"unnmkfu rp'ncln,lp
fuÁi , rr Ald'cf\rl t$ő,. rnlrtnq,ú': l] l i; I

^$Ú+

i . . ' : ..,fu.sn?.r$qr, llbrtneA d,.l 'nmlto rrnqkrnuii, cr$Üúi l-lx, Cninür.t,

dr c6rnc ex{'htű Cc'f,pd{ | ','n.'-; c}onul' 3{* Tr'gtix\oulis.. e*B*.n+l

sür''A-
eríokit, 11g qtts Í}n 'Hi,\n}íkor(s, difnh'r- uüohrr*nb*} 4t cvrioilrr*}
.+ai'*}(

: ' !0É'p$&Xrt Í.uhttqq, QtüiQI'.

:; ' l ! Expotitit}ft{o. áArp- xrorhutö lrn crnetod.A'H4oluk-bo'I{ariorcd' niuq-

*4€0.'ux$tlfi til1t{turr'r,i w,,brcfílp tt' Lrordüiei,\olts::Allr[rnwlil pt$n

^fqiu,
,- *'xoliil*, t'{*t"b$x'
lAr{nrtectrnn Nlqrr'rsÍs tJfnCITT\s.,ufi'li"tJuffli tln d€drrn,
- l eurr1.uo1ry-r|.rys3-nd.Ns;gup{ny $tteJrnrrí' pon}Xlx o-'díió8ndt ariv* idor, Wt |i
s
 ,ur!*srr6[,'
Xonh&l}

& f,{s01 (0rrtot}^'''co,M_ s npu*'r d,, AttÍ *nrt :

r$d .cntrwwin.
"R"ul,forliocfu-rt ratr-
utl*g 4t uud 'q}rcryu Le' ln*!. clnrun dí t4 tnncís}r d'bn qceorik"rcf{r'ca"
hul $^'üJI

d9 ü. tÉfJ{ni.EldJl.,ü*:ttp botqauorfi,me' afialX {Á}o1rdhrlil,tt'Í'cnhÜuiorud loüun{*n,

dm .1 paffcr.nn{&.{elrr'. enls r<g$rrc'orufr ill 0tiha ri on&},Iilkirff trn cqpaQri

&n\ucJno. rrrnd.r ae poftruiQu {au;! 6r tqsl dit eöür{r.Te}1x
i"nn\1a onqú tmh'1o

tr11ríú-B&ffg mn:'i PÜÜ.u

{i ftroüqu úid.i{g dlonu1ro.
z16 ,1g hfl.rÍ'ü,t'tÚÚd'{Íu/íí,t^{eí'.

trntnxo. ne, dq'Anttő pe dol.'ö pbrrunu , p, d{ 9 po1L. 'pl*c pwxrn*o*+-

.' tntottru .*o1t*roiní' e}d Colrtne}*gcutq,*xlicoltr i ta}r- i{ o'oita,pqb-",roffimlrí

: o}il .tm.qqrilfi.FLl ,ülnürpd t&m[n$!.u^' {aJJK 6tnenn| n0nqm${isün"(Ö. luÁ
(cee4' &-t

-'] M'qoísieorroüe}urÍd{Bítilunnnda*r'o^. 'l''' : . l' .'', , 'J'.,

, ,,. !*o 'r*nxo.lrw co$l. q tfl$rcü bn ,c0nn .urrcruultu- ^q$.aqÜnorcut-oi
Aryq{e. c,hior dr aA
p0.ti0ru, 0&,k00í\Ídsh,xsqfp"tr.lQlo1l 5tmúmn 1!

bfff{Uü trüfe- A{n0, T *ro| , Con\oche )Q,: otpgrnrí o rltoni ol t nu.

''t 'in^\üI$fl.nö
9e Telrt a1 ilEcmornio ,ou
'.A{oa. t trnhul lJaü{ trn d um
Po{bi$,'
sr'olÜtti tr* Cfr*qcfu. Aqto"{" l5l Ár,urea o,ulrüÍrc gt
$no;\e}\,lbor
0tili'q.,&ooxÍJt 0s' ,pry $ .mot\on*oh}tÍ& Qr,Ültl', otitto Hu',t*Il"-t ,!nte

Aa1'& l$t m^q (b$odrc.'u r'cnqkninc'ex}una]n*armer ; }4o1 CorüeÚ\L

$'-"
ÍNet_ Ínotí.',frh'$-i "lopo arlgrltlr 0'.h1tc*üelr arnnör.ö- fríÍtpoÍÍlilttá*€e{CIlrÍterür.fuJ.
+?Jitt &}JÜY.{, um &N,e/Íuo*í}r st rf{übl$nÉöqtilqr
iBottd dwunt ufn - t{\e'-
F/Í\o'{le.{
}l&N ''rdiÉobtud'ca sexoh$. u lnm tffiI(,'fotk'l l'ur oh\ra"fu'.aroPt
'o!
sdtle:,tsüb g-'---
u'"n CI[Íx,r ' '
P,|(''E&
|' t*k," treiix *t O*itit öe fi6{\'\{/ ür R.g r'nncepu} Ó nirrnpuhe co1*{
.LÜÍr dupfi Pqi\' ü'mnp c&t dc\ t4 üon eá' Ae- furlxnt''i Urnefi; otrlia
^{of{i'á
sfw, o qlü's mwtprrwí .qÍu{rÍ0.',lui Fe}.rx ' Ctr do[ ti0h*co" *oun
^eÉfimÍÖ}ni
dL rn}o'ln" rmo1to' üun: tbnnQs1" 6tdmi{,í: E ta*e cv_'{no1hnq'e '&"d Fetrx &\
l Ümr1tt ) oht[ü. pentí [A eenio ur hmnípPl 0t*fi! Wotc&.fd dt tá ftBin
:r{rü,g*'ulo'io olr'fth*. t-.!ol ,Mo.ü.r nnu*móurnc T
{afi!üriaTutraii s'rf{
 Jló.q/ tlrnlü bortrr ol;Rilm\i fu's rjolltn 4 *"+r
. Hol CÍIJteer,t iI

ücths o*m u!. t"otii ti' dí b^i Po.or.qlos

l00 1000 ü,Üm uJr t0o.00o,can&-i

onnó. uH 1.o$,ó P
nrurub 0l.iuü-
$töN,iü ruqq\r. xit $rl.o rfq''úi biCoúao.e ,proloc-h@'t bB}rh-
cnrrme' Auni$'
Nnhli. ncnmxr*n. r{-no mnot\otq\a eoho, r tnn Ohlin .r,u Sniurnohu
xűrröow' bütíümö,0linn?tL gsr.öNhö d{ Itíf',irő t ÍÍEJYOtrtia or, cüÉIorqto
{CIilü

cll Pon*,olryl" {i phuú q.A noniJ'.

A$'*,lÉ$ 5tünií.ö \t &ndniiln urn [:trorrd..l aruannrrf 1tnecaró-
trN$\L
t
qA G,$rg".i*fi* eoon*icnud alx0Jifu ,elflmry nnneüic, pro(rmr urnhntsilaq l

drfiIclq\Lry el..tn a bn6*s$e pueOxnlrfon im b..,'r"t ulnt nedor@\t-

I

i
jN& X.*on
I

Í.p& otúra,d*m5ccr cB cgr err d-

oRtlo. v&mÖNrc P{/üI{ltRJrx
I

o" ton\ {x/Íl$rö

u dernnlr' h"ntwlln l t fur pemtru aunco[1nt o -eniopníl

I

o btno$rne
Pqnrhtr gxbrt*i*orun Pnmno{$tfi to}"üonü! tchnicn' bütantiCIIflü
',}*r
6 6ennnirnii mrv,Oiulur nt.it$ornmcnitr.ftmdtmtq dr o6tmOrolrlcl^(. cornduU
04

runlisorven ufí\rÍ{iflry donig., mn\ ConinÖne -&1orurQ) bil};ot q'h0'

^teg:r,
Í'ú.í{d/ÍL u$ufí Im qnó,^''., Auoird_ tofrh nfiFrörrb.1 btcrntorrr- d.ynrrnlHí nunrt,hp
ctnentol l stí$i.*ö eq'u _ uxrrnntu} , Otrlta- cochüff'
xorcnolilvuI$i r IUi d!t'Ltu}
_

{a}ix - ümNl't$o.rü,Qunenlopl - ü}rnhr*xofu} *to\.nn} .

pronsm ul x
e u'fút mnqkrnntl" , n€rniopnl0hud
urori tos$,itii ír}orruto.

dt t.QfficwnuL apur|icw. prcnri ruolirk-poinolinrnl,rü\t c1ins$ U.ttnrnotrrxH

cocnni&vr[ cő ub- l}Ín *tÍq}nmiunrnmo türÍfi hn}nai

5
 td'*' i]'
{'* yn1n* 0N\-r3&r'ül "r'r '}

,Í,nei'rn *_]f,.*fttilr-p&''kxs"akm#_
's{mu-nrh - \Wmryx
Caracterízarea personai elor

q CostacheGiurgiuveanu '.
p{''''l\' ru^"trn'-ü-> lt-''$ aőu' dal-Pá|+cná q "'|o{'ú oc|iuml

' ,y1 u61-: i í y61lpx''irii;i

Este tipul avarului ca 9i ilarpagon din piesa ,,Avarul'' de Moliére, dar gi
ca Hagi Tudose din nuvela cu acelagi titlu de Barbu $teÍánescu Delavrancea'
Cálinescu ii face portretul gi psihologia de avar chiar de la ínceput. Cánd Felix
sosegte in casa lui Costache gi aude scárile scfiáind, igi imagineazá cá mo9
Costache este un om solid. El rámáne uimit
putin- sglo$at (púpos), cu Théií{Pffibuze bene It fumat ce-i
rar si incet. Costache se teme de
óáspelii nedori1i,
nedori1i, aaÍ_ilde Iamíria surorii
sale. Degi e-ste avar, el manifestá
seniimente pateine fa!á'deotilia pe caÍe o numegte,,Fe-Feti1a .u''. ÁrJ{frlf'Btr4a
de otilia ne' apare gi ca o compensa{ie moralá pentru averea mamei otiliei pe
care gi-a in$Ígfino Íárá forme legale.',se simte obligat ca in schimbul averii sá-i
ofere otiliei afec{iunea paterná 9i promisiunea cá-i
Balzac, scriitorul descrie vesti ia (hainele)

pringi cu sfoáiáI in picioare avea

ide
Íö
-gÍffnilbTtiö
:Bá1b6ia1á
-
9i
s
ose;te ;iiniö-trö'íffi va incearcá sá
ceará ceva din averea lui.
Qel'"9!99*9r".l*ri*ull-"p-esgr-pj-9ru9*'-1-9-l9*-d-ip-1ipar-ele*-aYffii.Íl-ef,*p9#Iu-"-c-?
lnceaÍca sa se zbate
intre dorin{á 9i obignuin}á, dar dorin{a nu poate sá invingá le obignuite.
Dorinta lui lumineazá personajul, cáci el vrea sá-i apere pe cei doi orÍani . Qanilsg*
g}ql9íyps1s-._*Él-"-g-h*?!4..o.'fp................mei_e-sá.l"ingriieascá*Adu-q'9'-gh"ia{--$i'n{_q-oÍu!*sgi
Face gi alte acte generoase, dar
' 'n{q**-lg:yÍpj*-p-e-*]*""?""-í-.-fgt'ijp"'"de.g.e-go-*r-o^9ffi
el nu putea fi generos in adeváratul sens al cuvántului decát cu otilia. Báftánul
este a.-fii{ltá5"-1pbá p{1. p9nLru- cá..du.pá prímul' ala'p-.al-.bp1ii_ nu"'t"r-e"_cs
-c.*{p€'tp,t
!ggsÍ,p-njn"e".a-pp-nume1e"o'tili"ei'.-
Celelalte personaje il
apreciazá diferit pe mo$ Costache. Qtilia_jl
*gsid#"-a-",-ur^I----o=m"*b-p+,---.dq{'-sam-#-v*ar: Pascalopoi il prive$te_cu_i"ÍdGÍe-si
pl'glguie. jglix gste-]ltrlryl ds*g-qnpprtamentul.sáu'_h-timp""_c.._e__Aglae si Stánicá il
"

*Lr'aJsgb9gza_p9!Í!La"g#-e_Jm[B_P_e-*?J_-el9: Cálinescu a creat dintr-o perspectiÍá

moderná rrn om cu o personalitate complexá.

í Lotilia l

Despre Otilia, autorul insugi spune:"Otilia qste eroi

'.Ca gi Flaubert, ag putea
spune gi eu: "Otilia sunt eu. Ea este oglindameade argint".
E$q personaiul pel mai modern*a.fupmsqgl"Ulp:i*gbpigade realizare, dar si p."{+_
P-{gbjsmatica"existen{iatá,- otilia."simboliásáán ** g9'
** . \l
r.r :
99tii!_9-t_9g19 {uIdE e ::p-e]i!?j]gr"É9rd-9"lg' sau'p_lurip"9.fs.p*e.güyJsl**deoarece otilia este
/ Vli
':'i. l;
;. !':':l*."
caructerizata 4in!gg[-l4ql1g'p_tugts"Js*re-{e"r* Pentru "papa" ea rámáne ,,fe-fq!E
"!li-r,r

s3] pe care o
I !: i;- -:

lube$te nespus. ,,l. -,X;

':1' fi::i5':

fi.f\
br rtkrrcr*,! r A1/'Í,/'l]. ,i t. ' ,/'., :' ) i,i' ,,,,. ,"

0.ri[ b i 1l',
^*",'s
i ir,íar
,1
{
I '_'1
r'
 r

*o$&
*w"tn'vu
cnsnts"q
PentruFelixeste%dorabi1a,atrágátoare,cultá,talentatá,of@yL9tl93{3!1
''--
care n-o inteleg".
'
"
pffi'p_ilöró|ot e.te femeia in devenire cu care trebuie sá aibá rábdare,''o-1g1r_e5tlgbgür1á"
cu un tempejalp!_de artistá''. Pentru Aglae, otilia este "o !!li*14-fuJ*'P9ll{lg;!.$i-stra-pe
t -úÉffica Ra1iu, otitiu .'t"''jn:T
este o 4*o-T*":!g*a"_p-:*gg:p*sp""9ctáfrtás-o cunoascá'
ÍEa_TöriTiűTöorgeta
*Tó-rtretuleifi
ziJsugereazÁtmaaiaqidis]ifr ötTö''ffi :Tg*-í,ffi
pphii
_m foarte albagtri."
-_->.*--
ac€ffi$j.-fimp' otilia este iubitá, ocrotitá, dar 9i dugmánitá. otilia tráie$te drama
' ji4glsitátii, iu'u,'Íqro!ai"st9-n_asie*. Poate fi caracterizatápritfapte, actiuni, gesturi,
"g*affii,
tmbaj. ö""'p".t'-*t"r este {eru1sntlöYntfr' ireggrg'$-{:-F
"i merzuTilplinirea,
"a pentru toJi rámáne o enigmá qi nu
dar
Éste conilárqaii, dar qi.'maturé*_Cautá '-:l**Jg*u:
poate ficondamnatá pentru faptele sale, cáci nimeni nu a putut pátrunde ín sufletul ei.
|n finalulromanului, otilia din fotografie ii pare lui Felix ''o doamná rricantá, gpn
isIÍe{inu1áo'
do"'..'"t tn'-J -"ffit{€Ífi"oa d* "- u őkp''
-L-j
Q,('F"li* sima i

Este prezentat chiar de la inceput cánd intrá intr-o casá qi o lume necunoscutá. Este tipul
intelectu,alulu1pasionat de+rsfgsia sa gi dornic sá se afirme.
Felix apare 9i la inceput, dar 9i la sfárgifulromanului, cánd priveqte casa lui Costache din
perspectiva scurgerii timpului. Felix este un tánár de 18 ani, cu p fulgJuY9lilá qi prelungá, cu
TiW
^uui*"-
meq-de-pg:9-,i Sd:*{::-* Xg9lF'ra fiul doctorylui
á"ai qp5ifus óáíőiá"őffiüm'"a-aremrme in mediciná. Se -d-e_Jisás!uÍ1!gl-ui gi chiar diq
icá un studiu de itate
privitöö cö;ilÜ* ceea ce il facé $i mai anibiflóíSe ridicá
@uni ""@iqqi.,
9i dupá rázboi d_e".viqepl9feqql-l1{llye5itar, specialist cunoscut,
r%'r.%-
áutoi de comunicári 9tiin{ifice, colaborator la diverse tratate de métffifrrá cu profesori
francezi.
El insugi se autocatacteúzeazácánd i;i propune cum sá fie in viatá "Voi g{uta sá fiu bun
cu toatá lumea gi modest gi sá-mi fac o edJca1ie de om; voi fi ambilios, nu ojÉfu'.Poate fi
caracterizatin_rsla(ig*c-uc*a!-elalts*B*rs0uele. Are sentimente de dlagojt1fatá de*otilia9i are
nevoie de dragostea ei peítrua putea studia gi trái linigtit. Compórtarea otiliöíÍáÉdeTelix e
inexplicabüá, 9ti-[* 11l]r_4*"-g":t* Felix o*enigmá, cáci nu-gi poate explica schimb4rjlg
otiliei gi nici plerqg"é|őu ratrcarap"mTffiatul sáu_1ry!!s$]!g q'adgyáratá dramá, dar aceasta
nu-lindepárteazá de la studiu. Cantl otitia il intreabá dacá ar renunta la carierálui pentru ea,
Felix nu ráspunde, pentru cá nu concepe cá cineva poate sá-i ceará acest lucru. Respins de
otilia, Felix se va-%F'aÍori mai tárziu, iar eqecul in dragoste 1-a.maturizat, i-a i.mbogaÍit
9'x-pe-{ie_nl4 9i l-a fácut sá ínteleagá cá intr-o asemenea societate n"ig dlapsIea
Fata de celelalte personaje, Felix rámáne intelgsfualuls-ungÍigr ce se r.idicádpasup{a-fu! ii . ,
"
.i;il;í'iitl
-:.ir,.

-bIISsze. ",- I t:
):
-l11il::
'i'r ,

.. i '..t ,

:t:i1.: j:'.1..1:*r

d{ ip"un|
stiü)r- 6

_ljt:
,1.a,:
-l :(
 il ' 0 *:-*rÁ-l,D' -].Á; -Á*-
$vő. -da :rril + -la- 1' :Gniryeo-c+t-:-,A q^
' Á.o tg3z, cd' n"b "mod.j'n aN
rapryttu.iv .Dn* a^ wic€ ', oo'l4
Prguul esle -rn{r!{o/x pdJy{ roo}tq*,t .blrA^nr" | !4 - a.-el.o
t* --_-: Jp-{o}"iq*_ s_'::&qjfirróe-= Ioarl -Aos" -&-_--ronm aL ' Cor^álea=c__-*t=g-
I o,ucl:t,a__ ,r4cosl l'nko'', Au!*/.nl,a &uütovr,la,l , *d,*i,
A E )-r? i"rie^:qAa1-
'lne'c.|'u.'' de co,yuri0e r-diurÖüo.l'o *im cmóaurr a_j.rn uy&.
'4.r, h ^,
r _" {,[' -..' t=uaar$ 1.. l.- f- hpuan
l"
^lr^ 4g
;-=' +,.-{u
-i*^^ -^0.. ^^.,r,yo^hlác-
't .o.'s/.,'ailIe,&1a_ Í* '._fs tLohqra U'x\_4^i iru--
dr* ol - -uannl.Át axhshc e^{o .o\i*"*íoodő'' docö} áa"na a , *hd

f*á:*a- -Ohliti dg 4arfo,wa_Lalxarc-ly-

l-,üe_ roffi-qll^v_
!'-*:.-co/ía.,]g'.cp-lea*dpn.nProPu,:l*^,va-o{*e1,'Jdiurrrno"dc
'^4"_-
:.-._-._:.:s,-j'.'
i -- :.-
9
:=Orrfqy^{e-l :
''' 1)qq-aj-
röe3omoao$.rn{ioe 4:c={*ir$e*-
J+qEI
irea---U-g
.-- .

a- -adp-1-€Je-ed:,
;'-ad;0-estlgd,
i ,=-
t
,.iLbi- :jt:otr
r.ll-
:--e={, p^l aJ ktce, ,Q^;; lr.nlorttal Jr" ,n,

st
-*---@:rtbrn

d* n8,
üler^+d'

úi trn
 g,\^&l

douo pu^{ n nÁ'e pa aNtr{a Lüt'an^'j;r.' l ,ímrn"{.r a' ,)rarY

, cduu s+ í "nrcE Rc, u ' aol uL 0t' r'"pLe., n.r}
d. on n^.qd!- ei 'adu ^{"
p.Unn l',^! c,o. tr 4/Jn docJorr , 'oC ru{do t.n .l-o ' Qrr, C
. Giwqnu/veo.flw nr'..l.^I q^ &,
.l\' nr",t^,t
GruWqnufo',,gil! ,ot o,o-lr' jolioortu
.h-, o*.["]
'
lrlll Q,(Iltn Pr;,9;oo,M
|^^o0rrnnn,rlr^ (Í n(t'
U^
h^, ti ^cc ,#r a?Y1en _ t !!
t,^ (io/vq i of,OÍoconndul
p.L\ocánndr.^-i -i Unn ü c erl Üirp "nn-oat](Q, "c,r{

Lq o]arsitu} roryn ar"-ü, ,]rd'; e p*'ew'l tt. ,elt

1Á
7hfuu ' !"l,rwta)],a, acaarl r diNa^^.r$ .o;] re u-lj ,n"de
t

qdv.
"Lccpn-brl
&

ry1.a,4'',oj,amdM,nq9a,'lc,a#nJiÜ*,vn,,"Íol,d.é/
pcv€sÍq'
sa -t, Iood, ,z u?+;r4tu ,ffi^d,-r:-Á* oIa
ű,l"i *r'"íin ii]
- -*-., ';r":;^
+a'i*,iÁ %u.^r"rk
I
^oti"l,r,,'
;^Lá,
b:t4u,4'p
sfr(,t|ligl*s e)/4T.OfgA,,
rrr,
&& /X, ffnq 0h
elÁ:
ifw,-i d{.
",Uti hpülnrnq
.-
du A,1'n" ayr;
Ae dAP,r-
fr"48}IÍ.
t'' du xrwnt 'Í"!, ?rmpiel,ca rmQnUn aő, tb oceáotr duane,Ío,d.
ó^cl,riea 2o, d,m aőrlzsrp'rdl ohlro -* *J*a pwmamp^ld o'
úwlr-, ,Aúq,ur' , qe^urohu du ;nad,i *i [ail*'al?',
abrhq , au#nta 'mninumo*a ,'*i;a\,d dn,, %1n-.
U
*Ww&á^h.'l da! o''Wi^l.ó .xt q{a, -*i ,,ű,Í^|o*-
bT,
{d-'f,' b^4a'.ruú w ylpy,ü u ul^*fu i;&ríyj'
"*aljÍa&
apm*{ ; Ct "a, . e a r aÜcá-ftÚ2sle
(-' ü roÉL{V'&cnu

ffir; #Mo^ ."

s-fncnt- - ld*jor 4e"{ eapcá; 9i^_|ana- pann{in,, gFg eÁ"-iryprysa
& -cOx. '+6mnrq q .po.e, QS-txBrq
s\|aa. (2ttra
3ir*a- O{iha oscrte&trh.
oscit*hsn jbÚre s
bM cp; .doI* !fQ)tq0'"('' gt QcQAnIq . rÍ( l@lt{
-ei Jwral'nu *nqcÜ*Llg Íd;t- il uM)e,'dw ry-veda ír ,"/
-o._cerb''.^t, du wfg uÍa cnolrgie, f& Ü.lr ,\i ,vulrn-cd'
'du
,q-fi fí,t ,P{.*^or'*4^; aae^Ar'ot; 9r rq_}r
_Y\^-==:--:tax-rl.--,. (-.\Jl'l']Jl wv-V,L-
_
&,,' iÁdt' rJ14á:._ ct
:!
a &
. -\l!-|_l54-.' t =<^.é_-. ".*:_]Y1

du,hru q.n rrnedic preshyu.

ype- fun$a";;;-:e o4
+: ",\il4iQet -.ir #*+qIUt -
cü dq Áeces"^q-
|l,+eQ,* "[.
o" 4"*'un4 u l.nq-bard dqá.tnic{
ode -dtn,q\l d C,ero-o poq}o a^4ta aő. walp.Lg-_-ory) a^_*-W
üteÁ +q}.!e!^*
-dqpö o.|*^ta^ ,dt* nrned'|.r.t
+'üoQe!^r^ oi ,d{"vi nrneo'$.0 ?^
?^ e.o^<.
Lo^(. k!iq-
kdia.
p {'
loalq. só-i ub;o o t'\ula .0^ps,\n o}u qndii {r la-t
"*cl'"M"n
"*gl",hi"n
di* 'Ea.L,daCa'"
q0 +""*u] eo'Pn,^í 0{ y ür.hf q ?avd W".!- bnata
-j"""
-+n ptr*ü dt-,rrrda,^g '."naLorn
cmftra *rpmoX*{x'' ;* ,,--" T,^d
-
d'J'}.',, on ,ir,áin-.l'*aánÍn],' oÁ^* e ,], a,\l,Ia'l
-t't,P9W
.n d,Jei ]o'^^ro)ÁÁ^+ ..-i;rI:o" oh!;,
oHil;c
";-
uru|m' cu Posco.}h,pol) -fl: ncoxo; dupd puut'irn tcmp ,ti vo rú ulr?n4fu,
f: "* .iry**t*$"&{
tq"hla üo @,,t. t-&\ otrnt b
biy, f +',+Sy
qaÍcaW|'br k{,ll ,nosk. a4\1,rogst^
; dqo.st:{o .,\Y{ oe -!tű{ur$ dr er$e^ aJ",a
"/lrrh'*l&+n

'qs.+JTdbd-:-ilmú* * l *-r| -
f*,:.::.:';rr..-!r..-.-

be^plr
€, .Ö. )
nOnnn4ÍTl
rn -lernra

t aorrnamhc dlncl'tb^Íb ,wva k (Wil'Q d,'n'%ould-

&p'tnrq t4^#'4 trú^o 4, lhhq
^rn | @JYad!rr,.'bl1 .p-rrmo,-

4
 o, a- lll:--Q-

&-l Ma:,t
!--clCInuJ-ft&k---

( nr;rrnme\€
Pű"*d !g) iáÍcnr'' %Íqeryr' ---o
0'oha€bfo, I
*q*-ce ^,&,p)uetvt
- i4lá'',. dL h íYnapp-ú"tfuJ i;lrg sim;-Eú!ar*,-
Tle+ol=' diy ! qt,Ío,i4 8
,!-art.' Gl,ra
$.
l4fr -d ddr etfra- -€' @;*ffi
|,
r-dry'
p*L
la u i*a {q *!- -
-b[$w#;r
q j
=t****t -eÁ
- e{
*Al
n rn'q1 e u,(ap*=snncrp':bf-
ÍW-rbr*-
x@i.Mwa:
4{ i* 4{'b!'%Ax }űÁbLga-'atáQdl
]"!" wlifuh,|a ,,aryw\qilr,; Aüh. - _---'j

t}ir. ap{ trnlánrnplrnd& fft10) QnIac)vt eal' l:(.ftu ,lpuitu

oö *fitr fu*{ Éba-hrr"ck-^k-dg,/----*
--I^pr=:-i!&-
-- eJ'a.fi^E;.' í- ccgn-!'ail)e-.uc&_&o;-o
^u_tl.inrneml
 4l poo
b [a,b& át aö,'1i
P{'a 1t $iotaYáry*
talti h*v*\rirn
\* Drn mria ilr"o

!
I
---- ,c[r

,1).--

l-:-'-
l

I
-
$acnren !{ Sc;r,ryr$ru{a- U ft (tn&dqrJr..\
- ohLiq paeg
-% a-o^n a l cil Qancolro*. rq' crrüm k:M'bűrpuii,' ",
J"d.ld tu otplwJ Oh'ltur>e lulrcnoe d-q le
""

4 ?ui+ r%
duua-co{'k'lix. Ha1 M^Lk Í-rtwLnduAe. Ar fuahe-
131
aa&A;pdrptalnd
Q-dfrcoJq.o-I -tu á-a;n Qfu 3@, @
w *í-,ylma- Q
"
'
rw-_-.áa

$d
cura,oúmdu:
L'.,.n.
'ea,_ Á$a4 4*4+++*e,a-+ran1_on-fua*ogr-
-

-Aillfl\^ !%r
őbniúfil obsehi& nrm 6irol d-a-ox unÍura
st te oxa{&CIhe clr&rrqba . Te{ix crrrtrnuo, btudü& , afun-"^
qg\Eao.bor' ulr,iüsAwr: M, gild*N4k 4'_{'fu
-Y,fit^0, ,e\IuXhtru4L pe-3anc- til Mr -citre :+z@Afu:--I
?f^

f4c dl% 9q orrr-o-{.."L WÍl+ u&,JqeoÉ&-':]

ffrne/ q eatractuli*h'cq e+w:

T 4soruidq iPanae{qpő'( - 4.l@Jt*e4-Il,*' -Q'onqw - _--
- J4he!-aaba M)-
^{ --,{ipu.!. r-anrn$io!* .- ;---
-_ _blrTllotr
- Alfwil - +, baryAht{{i,' I.e,nirwtn&^

- Aurn4a:- +.--P-"bn lrdÍAhL '-'?

 q
+ ',t'..teg
*Jc *'b€"ilffiilff"
George Cálíncsctl
E@rep-Agpipcs

Gep rye*eghÜpw Irff 8 9 9 :i-y éi,s}

@,ptOzator,poet,dramaturg,eseist"Esteconsideratoe1maimaro
oritic román ce a scris ''Istoria litoraturii románe de la origini páná in prezent". Ca prozatot
este eunoscut prin romanele sale.
Primul roman a apárut in anul 1933 ,,Cartea nun{ii''' Cel mai cunoscut roman este ,,Enigma
Otiliei" ; alte romane:"Bietul loanide"gi ,,Scrinul negru" .
Ca poet este cunoscut prin volumul ,,Lauda lucrurilor,,
Eniema otílíei(I938)
- roman social, balzacian, realist, cu elemente clasice, romantice gi moderne,scris la pers.a III-
cu narator omniscient gi omniprezent.
- roman tipologic - tipuri umane conturate cu metode balzaciene.
- este un romaÍl de creafie.
Titlul iniÍíal:''Pá_rintii Otiliei'' schimbat de editor in,,Enigma otiliei''.
Tema: - via{a burgheziei bucureqtene de la inceputul secolului XX. +u{tt€.G. l k r,1u-l.trc Xct-r'nü,f
- lupta pentru moqtenirea averii lui mo$ Costache. odof8'Lce",..:c. Úl

ComnoziÍia romunului
- 20 de capitole ce cuprind intámplári ce se desfr$oafá cronologic.
- conflictul - lupta pentru mogtenire. +rI_
- nrlclqul epic al romanulpi este teza balzacianá a páte}nita1i.
diáffiitfffi"t8t&r#Mtá pe douá planuri .

1. evolulia adolescentului Felix

2. mogtenirea lui mog Costache
Personaie
grile tipuri umane caracteristice epocii
- se caracteizeazáprin:- mediulin care tráiesc
- faptele lor
- limbaj
- párerile altor personaje despre ele
- de cátre scriitor
Costache Gíurgiuveanu
- tipul avarului-
{rtvrr.i
- personajul principal
Leonída Pascalopol nA ! ^
- ttp"t b"nom )CirrYl Cl\ rt'''f'{t;t t'rr3r1
"-$t*"t"t
- viitorul sot al Otiliei
otilia Mőrculescu si Felíx Sima - n á..
- sunt eroi puri, caractere in formare, victime ale mediului social.- \'r-to Y() $;arQ VC{,tdr ''", af
n

rrlanul''(famíIia)Tulea r'v ' i . ri ir," Á r,l n{ ,., r

,' Órfirale- x" via{,a rr1ed'lúru'
, ;,
1
' -- aglrc r"kr, Costache ,,babaLbsoru1a, miatüsui,in'ráu''
SímíonTlllea' 'rrufu
so{ul Aglaei, ír'' r ' i € f o+'' l{"e- rfí' '
'' ,:l''' .::í:;,.

- tipul ramolitului, chinuit de obsesii(idei fixe, manii)

L-)\-tl (} fu{- 0r.Ö ifi {q. e! '*)
- ,l l.-,{ 4nn I TurL"'. ',oln ).:', rt et-^ ,{'rr '}r,; (bnllrhe

A
t1

._'::i.1
: a :" .. :.i.,...:
é>
:-

- QliuÁ,fiica cea lnare aAglaei . ' si.--nnt1z{'

t '.í} á:
?#;'#'-;"|
- tipul banal i tá1ii Pnnn""'nn c.x
;t'ui\í^'
- Aurica, fiica Aglaei, tipulfetei bátráne 'Ji } -**
- Titi, fiul Aglaei, tipul alienatulüi';in npc*lat p1w\lia{ ,lPovrrarno (Ll t n'la
-SlgügnÁila, so{ul olimpiei, tipul arivistului (parvenitului), avocat Íárá procese..
Romanul este: 1. balzacian prin:
Lr öri.u$ carur'.'irrtc e$ l'!./Í c# f {ll rnt'r:'í' ,I5J.$
a) temá ff ;:r*,v* ry*el *.t"á' #ArX rrn.ra o, Ml4"tlaa/€
b) descrieri uur Frrt.,-*".$.".[e *.l{v1e-*'e.^* g
c) crearea de tipologii (personaje-tip)
2. clasic prin:
a) conflict
b) incadrarea in timp qi spaliu
c) atentia acordatá portretului moral
d) caracterul scenic al unor secvente
e) stilul concis
3. romantic prin:
a) descrierile lirice la mogia din Bárágan
b) iubirea dintre Felix gi Otilia
c) observarea unor caractere in formareí- st C''
d) antiteza.
4. realist prin:
a) tipologiile create
b) piasticitatea detaliului " !"u urr.-uvl *.ur*"tt.xn fu ?v i'l r t r &'* *
1

c) caracterul de frescá a societátii bucuregtene de la inceputul secolului XX

d) mijloacele de caracterizarc a personajelor in manierábalzacianá (imbrácáminte, limbaj,
mediu) :

e) veridicitate (impresia de adevár) 1 & t

^ , la{ttn'dnt
tr,stic\rá 5. modern prin: ln tl'nti\ ^á.

a) investígaréa (cercetarea) psihologiilor neclare. -p- plCa*.ml-o'í.á

b) tehnica perspectivelor multiple (pluriperspectivistá) (otilia) {. á J;.r."l'a"lli o'", }'r{'{ rnuJ'k
.1.{}Rail.,"-;f t r"+ld v{

Eniema Otiliei .;*::$

ii:,ii'.'Í;
A apárut in martie 1938 fiind un roman de crealie ce poate fi inclus inproza realistá
obiectivá de tip balzacian. Este in acelagi timp roman de observatie clasic, romantic, realist,
dar qi modern (vezi tabelul). d\qu,bet!{ , \, J !- r^---r ^.; :$
.s:cqffi,,.irrrelol" }"-hsÉío-@a}.wl,,i$
Romanul lui George Cálinescu.'t" o'JsöJuti.a la adresa familiei Qgglgz" in care
relatiile dintre párin{i gi copii s-au degradat (s-au stricat) sub puterea averii. Vinovatá este ,i.:lli=
societatea, pentru cávaloareaomului se másura atunci dupá averea sa. Banul este atotputernic i,i1iii

Nh\ o"&
^-.^<Á
'^^
lt
,,J

.'.::; :-i-i i

:Í;:i.i:!rili'
i]:i:]: d]:':'é*l
.. l:j: .
 honry\ülT. r'ry I l]
n* vi n]ü ,:':v {:tr|',{l,t,lÁs'
|';i ti,

Este un roman g!4dig, pentru cá se inspirá din viafa bucuregtenilor gi ac{iunea Se

gi
petrece la Bucuree,i. jg@@9.
Despre titlul acesfui roman autorul insugi sprrnea: ,,nu otilia Írre vreo enigmá, ci Felix
crede cá are. Pentru orice tánár de 20 de ani, enigmaticá va fi in veci fata care il respinge,
dándu-i totuqi dovezi de afec{iune.''
Conflictul romanului este dat de incercárile familiei Tulea gi ale lui Stánicá Ratiu de
a pune mána pe averea lui Costache.
Structura romanului:
in cele 20 decapitole, actiunea ro.*'lui:!ri'il::u'$e cele douá planuri ce prezintá viaJa lui
Felix 9i iubirea pentru Otilia, dar gi existenJa familiilor Giurgiuveanu gi Tulea.
Incipitul (inceputul) romanului este balzacian, deoarece chiar la inceput este
prezentatá sosirea lui Felix Sima la Bucuregti, pe strada Antim, intr-o seará de la incepuful lui
iulie, 1909. Felix Sima, fiul unui medic militar din Iagi, Iosif Sima, vine dupá terminarea
liceului la unchiul sáu ca sá urmeze Facultatea de Mediciná. Costache Giurgiuveanu era
tutorele lui Felix, deoarece acesta rámásese orfan.

este simetric cu fi.palul romanului, deoarece gi in final Felix revine pe strada

{tliqitut Antim gi
igi reamintegte cuvintele unchiului sáu.
Sunánd la casa pe care o descoperise cu greu, Felix este intámpinat de
moq Costache care íi
spune cá,,Aici nu stá nimeni''. Mog Costache este tipul avarului gi acest
lucru se vede chiar de
la inceput, din aceastJi replicá spusá de el. Descrierea de tip ba|zacian ne aratá
exteriorul
locuintei, interiorul, dar 9i personajele. Felix este recunoscut de otilia gi
astfel intrá in casa lui
Costache unde se practicau jocuri de table gi cár!i. Felix intrá astfel !.:!.:
intr-o 1ume care nu-i place
íl
9i ambi1ioneazá,in hotárárea de a deveni o celebritate in lumea medicalá. El vrea sá
se ridice f 1:';

deasupra banalitáfii lumii burgheze.

romanul^urmáregte formareapersonalitá1ii lui Felix gi de aceea este gi un

l|-::::t:1"'.á
Dlloungsroman ( roman de formare)r/
In seara in care Felix a intrat in casáunchiului sáu a cunoscut-o pe otilia, pe Leonida
Pascalopol, prietenul lui mog Costache, dar gi pe Aglae, sora luíCostache,
Simion, soful ei gi
Aurica. Chiar de la ínceput intre Aglae gi mog Öostache-se observá o stareie
tensiune. Aglae
il intámpiná pe Felix cu dugmánie, pentru cá vede in el un posibil mogtenitor al ''.i "*;;.
averii fratelui . !. -._
sáu. Aglae ca gi Aurica o urásc pe otilia, cáci ea poate fi mogtenito*óu
averii. oti1ia iÉ.í!l[|
Márculescu era fiica sotiei lui mog Costache.

ti' j. ...!.,
\i.i! a 1r+Sr.
'j-e\i *lr{ei.
::'::1.:::l;.'
: ,'
+i .i,. .t 1.
 Acesta igi insuqise averea mamei otiliei qi acum, dupá moartea acesteia, trebuia sá-i asigure
otiliei viitorul 9i s-o adopte pentru a-i lása moqtenirea. Aglae aminte;te tot timpul cá otilia 9i
Felix sunt orfani gi afirmá la sosirea lui Felix:'' N-am gtiut. Faci azil de orfani? "
Axul principal al romanului il are in cgqtru pe mo$ Costache Giurgiuveanu care, direct sau
indirect, influenteazá destinele ce1orlal1i.l-}4o9 Costache indemnat 9i de Pascalopol este hotárát
sá'i lase averea otiliei, dar amáná de pe o zipe altaiglggmtlse testamentului. Felix devine un
observator atent alintámplárilor din cele douá familii, astfelel devine uqperson4i--naráÍor, iar
cititorul pátrunde in universul romanului odatá cu personajul. Avem aici 9i u't_o4{ap"r clasic,
omniscient gi omniprezent, cate reLateazá la persoana a III-a. PrezenJa acesfui narator apaÍe
chiar din primele ránduri cánd face portretul ftzic al lui Felix, ptezintá casa 9i atrnosfera.
'Felix observá cá Pascalopol ii face toate poftele otiliei, oferindu-i cadouri, plimbári in orag
cu trásura. Pascalopolpare ca un al doilea tatá pentru otilia. in roman ii descoperim 9i pe Titi
care are pasiunea de a reproduce ilustrate, daÍ 9i pe olimpia care nu se poate cásátori de la
inceput cu Stánicá, deoarece Simion nu víea sá-i dea zestre, spunándu-i cá nu este fata lui.
Intre Felix 9i otilia se simte chiar de la ínceput o caldá simpatie, iar dupá pu{in timp cei
doi iqi dau seama cá se iubesc.Uneori insá otilia are fa{á de Felix o grijá {qaIqrna. Cei doi
tineri sunt invita1i de Pascalopolla mogia din Bárágan. Felix íi cere otiliei ca dovadá de iubire
sá nu-l mai vadá pe Pascalopol. Stánicá Ra}iu ii face cunogtintá lui Felix cu Georgeta ce era
intre{inuta unui general.
otilia pleacá la Paris cu Pascalopol. Simion Tulea se ímbolnáve;te 9i familia í1
intemeazáintr-un ospiciu. otilia se íntoarce de la Paris, reia prietenia cu Felix, dar mo;
Costache se imbolnávegte gi familia Tulea ii ocupá casa ca sá_l supravegheze. Mog Costache
tinea banii ascungi sub saltea, dar dupá al doilea atac al bolii ii dá lui Pascalopol 100.000 din
cele 300.000 }inute sub saltea ca sá-i puná la bancá pe numele otiliei.
Aglae incepe sá ducá din casá diferite lucruri, iar Aurica vrea sá ia chiar gi pianul moqtenit de
otilia de la mama ei. ov-ru, iJr'"ruí
Lupta pentru mogtenire este abriEá. Stánicá Ratiu reugegte sá-i fure banii lui Costache,
provocándu-i bátránului moartea. Aglae mogtenegte casa, iar otilia nu primegte nimic. Aurica
rámáne fatá bátráná, olimpia este párásitá de Stánicá, iar otilia se cásátoregte cu Pascalopol gi
pleacá la Paris.
Ajuns bogat, Stánicá iqi deschide un birou de avocaturá 9i se cásátoreqte cu Georgeta.
Felix i9i continuá sfudiile, ajunge medic qi profesor universitar, se cásátoregte qi el, iar
prin sotie va intra in lumea buná. in finalul romanului' il intálnegte pe Pascalopol in tren
gi aflá de la el cá se despár|ise de otilia, pentru cá aceasta nu era fericitá cu el. Ea se
recásátorise gi plecase la Buenos Aires, dar rámásese in relafii bune cu Pascalopol.
Acesta ii aratá lui Felix o fotografieo dar nu o mai recunoaqte pe fata ,,nebunaticá'' din
trecut.
'- J.'
^
Cálinescu subliniazá astfel ideea cá intr-o societate in care toful se
.'
& O'ld€
^
'b#uzá (se stricá), nici dragostea nu mai este un sentiment curat. Ca 9i
Caragiale, George Cálinescu a criticat morawrile societátii burgheze a vremii
sale. r"';, j: :..,:;.,
I l- i: ::rt;
rnstantete Sik#$#i (autor, nprator, personaj, cititor) '- -,! .. a
..
.r: Xi)l
!_.:ü_'
]' ';.í' j:}'
!\vr
vaL'vu;ul'
}i-., " t''
V'loc -i ii iáiii
,} fu'j-o't-rü-'"l 'p'r'rcr*d'
YXuÖ u 2,i."]L,/'',t'
i:li,.i,r, i'rk..
' ; i' ':.1

=ffi
np)'^$á
IL
-
, C!'ritjr '"
I

;]j]i' r'rí)ij
"1_

!,-,.: : 4-i: a{in r

rr' :i -.-i ir."

 \
I

xq1 ht^a1
q^ut6l. _Ü\
o,, I\<xto -d i

Leonida Pascalopol

Este tipul omului {istins, elegant, superior prin educa{ie; era un om in jur de 50 de ani,
solid, rumen lafa!á, cu musta{á cáruntá (megőszül:cu párul alb) 9i párul rar. Purta haine de
1u stofr finá, iar la vestá avea un lant de aur. Locuia intr-o casá mobilatá cu bun gust. Cánta la
Er$ í-r' fiind un om cultivat ce ficuse studii de litere in Germania gi de drept in Fran{a.
\" Renun{ase la studii cánd muríse tatál sáu pentru a avea grijá de mama sa 9i de mogie.
Nerealizat prin studiu gi nici prin cásátorie, se considera un om ratat gi voia sá fie util celor ce
aveau nevoie de el.
ii face otiliei toate poftele, comportándu-se ca un adeváruttatá, dar cu timpul incepe s-o
iubeascá. igi fácuse din otilia un ideal alvie|ii sale sau ca_fiicá, Sau ca sofie ,, am nevoie de
domnigoara Otilia. Ea e micul meu yli[qeqting!]d]*th'L!")StrtA
Dorindu-se folositor, il ajutá qi pe Felix, cáci Íárá qtirea lui ii plátegte taxele la universitate in
locullui mog Costache. Pentru otilia, Pascalopol e o necesitate materialá, dar qi sufleteascá.
Dupá cásátoria lor, Pascalopoligi dá seama cá otilia era prea tánárá ca soJie qi i-a redat
libertatea.

ln Stánicá Ratiu
-\
,

Este tipul qry$glgi sau al palv,ehituhii, un ipocrit ce face parte din galeria eroilor lui
Caragiale. Are un rol activ in desfi;urarea epicá, pentru cá el schimbá in finalul romanului
cursul vie{ii majoritáÍii personajelor. Este un parvenit de tip nou, produs al societátii
-
incepufului de secol. $i el vrea ca gi Aglae, sá se imbogáfeascá. Pentru el, banii reprezintá
totul: formarea unei cásátorii bazatápe dragoste gi fericire, fqimá ip cariera de avocat,
succesül in via}a politicá qi in societate.
('^,.jr't^r

Avocat fárá procese' lipsit de mijloace de trai, se cásátoregte cu olimpia, pentru cá

sperá sá primeascá de la ea o mare avere. La inceput, el se luptá pen!ry_ryo;tenire cu familia
\ T9!91Stánicá era un bárbat robust, cu párul negru' mare qi foarte &&lT" mustatá. Se imbráca
}ti}rfoarte decent, in pas cu moda. Vorbegte foarte frumos, linánd uneori adevárate discursuri.
Iubirea fatá de olimpia se stinge repede pentru cá ea nu-l ajutá in urcarea sa. in final, se
desparte de olimpia, ii moare qi copilul gi mai tárziu se cásátoregte cu Georgeta 9i prin
intermediul ei intrá in lumea influentá.-hc ld""á*'.' -) cll. nr,ür,vt
Este un bun cunoscatoT dá6ám."i ii.{.i.itíssffiffi'fdr o mare presiune psihologicá,
incát aceqtia nu au timp sá-l cortrazicá. Atunci cánd furá banii lui Costache, producándu-i
moartea, nu are remugcári (regret, párere de ráu). imbogátit, el se va rcalizagi ca avocat.

Aglae Tulea

Este tipul ,,babei absolute'', dupá cum afirmá un coleg al lui Felix, Weissmann. Este
varianta femininá a avarului.
Era o femeie cam de 50 de ani, cu párul negru' frumos aranjat, cu buze sub{iri, cu
nasul incovoiat, cu ochii bulbuca}i gi glasul ar{ágos (pus pe ceartá). Se imbráca pretentios, este
pliná de urá, rea, vulgará, lacomá de avere.

'1 i f- r fl,,{l
"". - r.J{i'1";,{"'rt'{ln'r
^a
iJ
I Lr'- r*r
+.

;l.*
 Ca gi Mara, lui Slavici, Aglae crede cábaza familiei o constituie banul .
Nu are preocupári intelectuale. Este limitatá 9i chiar spune cá ,, cine citeste prea mult se
scrántegte'' .

Are incredere doar in puterea banului . Scopul vielii ei e mogtenirea averii lui Costache ,
pe care il dominá cu autoritate '
in final, este ingelatá de ginerele ei , Stánicá . Spre deosebire de Mara care, de;i avará , se
umanizeazá , pentru cá stránge bani din dragoste pentru copii Aglae nu este umanizatá .
'
Copiii ei nu vor avea un viitor mai bun . Avari1ia gi ráutatea scot in eviden!á un personaj
. odios ( fatá de care simlim urá) .

-{nniC.};
SIMION TULEA :

Este tipul senilului , chinuit de melancolii ce evolueazá spre nebunie . Aceasta se

manifestá prin stári de mulgntg sau de agitayie. De multe ori se credea Isus Hristos si
cosea la ghórghsf' trffi;"A
:to'lslü\" l

Titi:
Are uneori aceleagi stári catatál sáu . De multe ori se tulburá erotic gi se enerveazáin
ptezenla femeilor. Se leagáná ore ín gir, se plimbá prin Cigmigiu, ca sá asculte muzicá
militará , copiazá ilustrate .

Aurica:

Este obsedatá de r
plimbápeCalea.#Hffi""TiJiffi1illi1l#"'"T-lL"1ilffi ffi '-TÍ',,#ffi '"
George Cálinescu poate fi considerat unul dintre creatorii ,o*unutoi 3fái['nfly
(*ep
r.,rü{Crt' 7p,'lÉ-ff
(

*3vri*Ilfr ti"r,\ldr
'

,,,

f,

iiri,,$X