sorr'0,ru/ ifl\tuJ'dic } hluJirnt'ot ,tllhr, )oLial lt udnn, eöt!

/)enu ő ott
p,oilroorl /a,pi.u 3relr'lo&,,'
, cuh.!. ufu cruidemt brdoÍ*ril hrmanuLh,ú tua'!i*

rrno7na ,, Jan , dan pntnu! hlna]n dl wa'llaő

1i p>Itn*tqicő al'tn Wua,fua
nffinü p6 d,mon
,^, **r;';"'rű;";öffiil
rr
+n*"ril*",fn
ÖÜuo .,{r""fu ,trrrapllrotc ol,rry, lrrrk*
hot'rnan 'l ",a.,rl^
,n ,,?uopú'' ,l,' *r,
ax
u''(
'knwfitaü
# ,,[txoü/o'dox 4i
ruÜÚ!á,)%r') ry,r^),,'* ,,npbal. d"uYt qolo' *OaM1y
w' km,d auffrt ,o3r,),;,T;r;;ift'ro..
' .hyrínaíle
rAt^ak rn *^^r}r,!&
n^müL /'^ü um uÁrvlnt'2ut*noo ?i nm hüyvarne ta# e.!gr,on}e núnah''dr' Jfdlna -
D .. ^n \/,\, (gíl
IJ^^ a{ AlÁ: firb nnhnn ( wdar"tr
u
A-a lo.vrrnt h,Y, u.rA'ft^Ik fuuJ-,lii,6.!. t:euÜt-
-*rl;tn
^

d*LXo0a) Ndma,h;Míuu! ul
l'Mfig curndmdrnle v-uanÍ,a
mntaa unötq
^ q
vlnn.,'-l f:?To^n''í ,,.lO*" a arrut i,
nluunr .b,Jfu um n,ftna/YL NuqJ,
o{neep p,r*u eő' pnwurúx luala ,Jdxlu w ,Qwrrua ínntenpa,
, /
,q(^,e'üil ?i rnadriu pu.!ürx I uu^iqu'n\Jre' l'rmoqúamk d)n aal'a ,lah,j*
1'ax .#,*a), i!nhjtu]'iÍ{ oh.
.utrrnilr tanir^lra ca ,irwillr|L#ie ,aoualő,,
^tAÍ,
ü.rr'nro"
Qio naÍu.lui tnarw,i.%anuan W pnnenra F;
k [m Ü tn dl aala t u.
, ?umnai:
-
,bhatrcadlfahilhil'. 'I annaakw/aer,ű
P,
l-
oh'efu*ffi-'l a.x*,1,-

, tat, hlftnwn Xf ,p@ ed Iazdt b.,ad,i$,arak,>e tn#L

hro u) Cil! n:rcrj!,
1r!"r0& 4;'^,r.!o *rjjrrá bn pnapyttanea wQa +.á-
/l@'ü dn ln il,' Nol*x4rr' l"<,hniu w^paap'oroh ;yndllrnl
u.^tj^ bÜurÍrfíu! a !ilat annh &'inTlatte o)in DnÍö,rn/"űu
ffi',,:P': 9l
afitr.^/Totá, }^ ry"ry{
+'-E'#l^,ililffi*'* Eaqn/^h/!ü, pon*h t</\v\ l'oxa*á i'l'-
t",\.' Nwi)s= '-''

P;. l"*'ffi.P--"}
. ft (L !)^L lulpfo'
r'u.n'utu-t{t nomí,u/ru/u^r
ffix--**-^ ;;*Jö ['ffi'
pe^WLt^ oanrnq^^,t

k'"'t ' puola m aou,l b.J*l{'a--;, }orna *ú, ű;;'ffi!"'

rnn}o"

q^ .l_'s.- wn cohaü4}t nmo"r,crrrrrlir .t,tlrrr* J.0_

ffitr,ffi#
^lozrrr,.n,n

PArun.-"* o.omt^rí prtt obted,u,d fü nnCIatovu.l &}a}o1,

oÍYÍ\l\J"$ciont ,
ti - o.*.*pruv.^t *j-r*ní-ffiryttrrk .!.0 ynowa a lll-a.

tI+Í.*
fury{:cd,
unitinl,iÍ fi
a'*^l Tp',4
*ű'hH#Tffi
,,w"r1^4,:a ;-,j,-l^,[';' Á^l,,,;;Í;; '
4.'0qW y2$^"
{^!úu,
d}1JMa11tW
,
z\r,up,rrnő' .ornoondiu ruoÍ;nfu 0 U{)\i0licitdlLi x} ;,rh, -

'l
 and'n,.gn d, la incrpafu!, arcob!ülla'íl
du$ Ptc*it.n, írn'uo}.o' ^frfurh,.il{*a-Ue Ct{or^Aox.t i"!-Vuoaa ord)-
)e(- .{.o be.rx,ru<rrra .*.il i* ?i
aal"'Qur arvüa4Ílona
tio' Lrt )oüa,[d ' Cn atrrör*,{'í ob 10 r'rnalro6irrua
^cl,o
PobqPrnrhfu
Pot^ry%q pry^iff^4,..e ql-
,ittt*^l fuqqpc CIl
fdd ,,ilo drf oh d\u/rnlll
^

dhogPttfo- 'üu gaffin dtralmf I indj]riduq'

il#'öfuhr;d,,í#' -", l/$rr. l* dr- pun4To*'lm
exponnvrnk o.[ tenü.rvi.rnu pHirrr

d navaru,,!u,,'
Runan ] prfr * ,nfi,lo I L* da"ő pan|t : ,, M! pffinh'Ulu';
- '
cnru. o'l n *p',b&, f, ,C,Larr! irrbr^,& aru 4,eapihh G'L dfl^á Álu'hi

sxwnna^ww{ffim
ürd,Í'd,r^',,ffi ,r ;;,: W, aho fu ,,fw*, ww,n{t o nel,wroe)]<..

pl.oruni *onaÍirlc ae Írntri lÁw, Ín

AqMno )roui, ,, o hor{ a aoor.lPti
#ffi# "#, *xÍ"it,iH","
^*ffffidm#
l^ouu,bonit
l-tqxim0 OPn *. Dp,to,üurrt Aurilili o poryinX et-
brod^,rhní'ol.' )o'\.nQ}o,rna, entr
nnoorAtiüá
"rrrer^t*.a.l'n[d,d- ^^Fot,pi" Pr\fulil^ ePrluyl,a d'dnhlut,b"
rnrnilo^r
lf * cöryrteoJ lnrrtnrultx @
**ffi
.nii dm rv;P* ffihffix'Í'*'*
ry,^#ől#ö:g*'.'ffi/
n rdipura!,,
i/nü

bornuwn oo 4 t
oaJíY|(-

q! tü
p^Jilfl^tü *dta;J*- ^*)rM-
fio^rf ' tm,& c}or.,&
oa'4.t*
űJii;ffi,,Á-d
o't',o

W
a ÍLr"i:l.^ra" . Tot tl"n !'fr ^mÜ'}T,"lffi'ir#,'"
ct bH í' %k"az- aunÉ'a va'
*^.*o i,ö*fr r*^döa;-;:,#ffi^*:,"\
l

i^ *#H
E;^ú n;*^'l,.':-^-
'u"'*' Prult"n; duunwtPh'u !*
'W/{ffi*L ;%#^W,"
tfl\Aültun Lalwi ut
.AJJiídd ,,,r#rwM q*h prril*Ünrrrx a' rvwnla
Pinrlea J1a}
Cxo'il
í'
ffi*bfi,xd'-?d', mn*elt6*u
#'T*u*cö l n''ffiü *rn rnow d{ {/g"i..A"
 sp ú vw P"^rt pnfrnnmh Yanh baüu v\!,u
Cffji6L. Pütrrao'u) [,ü)t
I"r Lh
C^j^ob

ilffi ;d*d^fr'' ) dÁh .nrc^ Joy, !- Wu' Van}t haü,a Cilmn(, t

l- "űt.
oól.rnÁ.rrfrrru/., VarL haryhanu tnneyutui'
^)4
(bajJalc afu)/,^lal o{4 sa/Ú/ a olnry d'npru-
DÜtrnoddnrná.nfid , ttenrqe t

nilatru t^ tot, * q\^Lrn|,le f.nlooncz ,riu daÁfr!/w- q'u/ű 8t' u' pd,d'lw
4'i tl'uuole p{- íorn eil D;n erlntta. na' Brnuirn maud ?aum on &Jb,,,g ,o
^Q'0tto}archv*u bt u t'',t n dm AtatouTd,atu,Wn&n
k nlr,..'*lttd ,',tCI.n n*'-air*l
k^}*ü .á^kí ,,i^,,,tfita,''. (l.ltt-na icrnanlrno aiz ü, d:wqnulut u iaed",,u
Aatnt **p.
pruxrrnt,i t ü"ffi- a'ö.hal
trn oof '' Ü M'p_e,,M ^*r*+,
{o*ilin-
'tü^ü :d;;*{*fu
m-ntm*,*^t*q/do'u{.afu qJ..p_
d$T töhá x{,''ú, lolr.a r,i G{"#
ffiffiffiJfr a*
^'nrutd,

ffiffi'H#"ffi,rdö:-WW6np1ru
.
Ufffn ruJ',Ul,l".
!q,oL&
I I [,t^ loP hlal
dÍdrd ftea!- (
^tr"
etilv tti/nndilt
t/\I'- *ffizuc*"o
P
ütuo Mfllrl,Cü

il, td*
* rÍnd .Ii* n*fiun
iffiffi{###
yr* *rY
ffi
üradi$o,n t orr$l,a eondiftrnlyá

ffiftr#" Y# W' ffi::'#W,,##L

ru'vvw' -@,aoua.0)
pnrrtru fl,öuco- aryvi'
Áf alsu-pn'
,cnn.F. Jon ?opa-l G!anúnpú,,^*|:
.'Í,?fu ,^
ibauu , Ír,ili ,,N @dffi;h,i"y r#'
'.a,dfu
)il, ttr/tltu^
@ dicilrrn'orrn Ii fi,ma'\fu!
,/}4 yavacat d"a ur.lr,uo'

Í a auaara^gilt^ Fr** ?^ffirt

lpd,trnnaM 'Aurn|
fu*.,_'ro, nla.llk hr, P?rr$il^ o cakganc ,vuű, tluvnt gga-
o!* "r*arul trn oohl. tirdi,go-'
w

-[
drilocno.h
fo. ontg f -hl)ffno7ul p},^rnc,pl l eprllrm , Xq&fla,t ?^-,tY1lünj ca .!,rtun-
*-.l'n{"l*' 1' *^**p l^mű, *" tuí t'a pnmnax **^r,itoj', camf,ur ,u trnu-
4tu. oorntrodrfur,ii , tntLuruio 1t 5 ,btutalrFafo
r'nnirnha}<, ffma{",ü .

htor mí\xl/c M"75q'r-.WdDeu. tn cnryffiu$ta pltotaaorus-

t{[lll ' lipa} tCI,.or^ilÍ/'^ azir.ai; l"pil! auln/fuhtl (4}rd wov ) canl baqh
A ca u/n nnütoc, d"t ffiM(nLIu.
[.fu ü*á t"rr^ ) ul\fu}"at& quÍen^*io , A,rre s' Qotte Wlttnrő
*

1t u}nnn
ufu aarx afu ,yön6nfu}
I

oahilnii vxnuayilu^ fw*üp.0

|. r ^' sxu0 cnolo*iv onh ogd1il ,ttnpanrd' {a^ú ,yea|,'c
ru4t{ltt otneffiHi n}'*Ü'\'} r',r"st*a q"k^*,drbo}<a fu".{m{,^{u,,
Yw
wyoma,Í'
Cc*citryto
Aprucrat ta apru|o d.t qnifu&Á á./Üry1,1^t'}t{^ dÜ\eft t W *i pfuac{
tngn} t, *fu,14ivfi a ü'itJlühiliii hCIrnörrre ", yrwrnnu}" ,,Irrtt' w,l, o WF&-
J fl-r
pe"nd cl ukhüfuüü na^rnö'rru h{qflj'j*" cn*ex,kfu't.
 t

Líviu Rebreanu

Este un prozator ÍnterbeIic, considerat fondatorul romanului realist modern, deoarece

a scris primul roman reaIist-obiectiv d,in literatura románá "lon", dar 5i prímul roman de
analÍiá psihologÍcá din literatura románá "Pádurea spánzura;ilor', in care apare gi tema
rázboiului.
A scris nuvele inspirate din lulmea satului ca "Pro$tii'', ''Ráfuiala'', "Zestrea" 9i un
roman cu tematicá rura!á !'lon".
A scris gi nuvele lnspírate din viata ora5ului, cum ar fi "Norocul" , dar gi romane cu
temá citadiná ca 'Gorila", ''Adam gi Eva'', "Jar'','tiuleandra".
Atát in nuvele, cát giin rornan€, apar elemente naturaliste:
- naturalismul este un curent literar ce s-a format in ultimele decenii
ale secolului al XlXJea din realisrn.
- creatorul naturalismului este scriítorul francez EmilZola
- Naturalisrnul prezintá cu rnulte amánunte partea urátá a
rea!itá1ii.
Tematica nuvelelor gi a romanelor cuprinde marile probleme, ca iubirea, gelozia,
setea de avere, contradicfiile sociale.

loN
- roman social, realist-obiectiv, modern, interbelic-

A apárutin L92o.
Este un roman social, realist-obiectiv, pentru cá prezintá:
1. viatra satu}ui cu lumea 1áráneascá
2. Obiceiuri gitradilii popular,e, evenimente importante din viala satului
3. lnstitutiíle de stat
4. Familia ca instÍtu|íesocialá
5. DestÍne umane, individuate
Este realist si pentru cá: - se inspirá dín lumea realá a satului transÍlvánean
- are personaje típice, prezentate ihediul tor de viatá
_ se caracterizeazá prin obiectivatate

- apar€ tehnica detaliului- furnó"nÚrnt

Este roman modern' pentru cá:
1. Formele tradí}ionale se Tmpletesc cu cele moderne.
2. Fo'losegte formula reatistiÍ ?n prezentarea vietii |áránegti din Ardea}.
3. Folose$te tehnici compozitionate, moderne (tehnica círculará sau slrnetria,
tehnica contrapunctului).

e"n"r5ffiiiüi- tbÍonn.l& lAW):

c{rr^^ o-ü, n,rhn(At
\,*t^{t.:
nou'(o/vvt^/

1. Convorblrea scriÍtorului cu lon al Gtanetagului, un báíat sárag dar harnic din vecini.

'í''
 2. o intámptare povestitá de sora sa, in care era vorba despre o fatá bogatá, Rodovica"
rámasá insárcinatá cu un tÍinár sárac ai leneg. (A devenit subiectul nuvelei "RugÍnea" }.
3. o scená vázutá de scriitor in care un táran sárac 9i leneg, írnbrácat ?n haine de
sárbátoare, sárutá pámárrtul.
4. Amintirile sate de copÍl dintr_un sat ardelean ce a observatin ju'rul'sáu mentalitá|ile 9i
obiceiurile |áranilor.

Prima variantá a romanulrri a fost nwela "Ru5ineai subiect relua't apoi in nuvela
"Zestrea".

Tema rcmanului

- terna centratá este tupta pentru pámánt Tntr-o ltrme in ca,re omul era apreciat dupá
averea sa.
- apar gi alte teme, cum ar fi via}a soelalá a satului transilvánean, tema iubirii, terna
destinului
- rornanul are u,n caracter rnonografic, pentru, cá sunt prezentate aspecte din via1a
satului, obiceiuri]e 9i tradi}iile, relatiile socíale, economice aJe satului.
Persoeetiva narativá este obiectivá, deoar'eee se nareazá la persoana a llFa, iar naratonu}
este omniscient.
!!!g!_poartá nurnele protagonistului, lon, reprezeRtant al 1áránimíi pr.in dragostea lui
pentru pámán! dar indívidualizat prin modul Tn care ob1ine averea. Este personaj eponim.
Simetria incipit_final este datá de descrierea drumuJui care intrá, lar la sfár5it iese din
satul Pripas. Drumul este simboliq pentru cá reprezintá destinul personajelor. Aceastá
sirnetrie dá construclia circulará sau sfer'icá a romantrlui. Drumul este personificat, pare la
inceput o cátáuzá, un tánár plÍn de viatá care il conduce pe cititor in sat, iar la sfárgit pare un
om Ímbátránit, plictisit parcá 9i obosit de viatrá. Tot drunrul il introduce pe cititor in satul
ardelean de la Tnceputtrl secoluluÍ XX. , iar descrierea case|or sugereazá cond'ifia socialá a
personajelor ce locuiesc acolo. Crucea strá,n1bá de la marglnea satului anun}á parcá d'e$inul
to'otu
tragic al personajulut.
Simetria este datá 9i de prezentarea horei ce apare la Tncepult dar gi la sfárgitul
romanului, avánd o altá semnificatie. Tn primul capitol, la horá participá aproape toate
personajele ce Vor lua parte la actiune. Tot aiciobservám clasele sociale gi relatiÍle dintre ele.
in final, ni se sugereazá cá unii oameni au mnrrÍt dar al1ii te-au luat Iocul, iar tímpul a
trecut nepásátor, acoperind totul.

Compozitia rornanutui
Romanul este structurat in douá pár|í: ''Glasul pámántului", care ar.e 6 capitole gi
"Glasul iubirii" care are 7 capitole.
Cifra treisprezece anun}á parcá o nenorocire. Rebreanu gi-a organizat aciiunea pe
douá planuri:
' 1. Prímul prezintá momente dín via{a táranitor gi are ca
terná problerna pámántulrri. Este urmárltá via}a lui
lon, dar gi a Floricái, a Anei, a lui VasÍte Baciu, a lui
George, a familiei luílon.

'I
 --

2. al doilea plan prezintá aspecte din viata

intelectuali]or satului, reprezentati de ?nvá|átorul
Zaharia Herdelea gi preotul Belciug.
Ca tehnici narative apare tehnica planurilor paralele, cánd prezintá viata }áránimii gi a
intelec.}ualitálii, dar gí tehnica contrapunetului, folosiH in prezentarea nuntil. (nunta Anei cu
lon corespunde nunlii Laurei cu George Pintea).
Actiunea Tncepe intr_o zi de durnin,icá, atunci cánd oamenÍi din Pr'ipas participá la o
horá Tn curtea Todosieí, váduva lui Maxim oprea, mama Floricái. Scriitoru] descrie jocul
traditional 'Sorne;anai participantli la horá (toate claseJe sociaIe )
Aceasta este expozitiunea.
lntriga apare cánd lon o la la joc pe Ana, degi o iubegte pe Floríca. l'bt in ír,ttrigá apare
gi conflictul dintre lon gi Vasile BacÍu care il numegte pe lon "hot 9i tálhar". Bátaia cu George
de la cárciumá a ]ui lon tine tot de intriga romanului. George este bátut CU. parul de lon care ii
trezegte dorin}a de rázbunare, iar aceasta va apárea tn finalu! romanului.
Desfásurarea actiunii prezintá dezumanÍzarea Juri ton ?n goanna sa dupá avere. Dupá
seducerea Anei, aceasta rámáne Ínsárcinatá 9í, de;i Vasile Baciu nu este de accord lon 9i Ana
vor face nuntá. Prin tehnica contrapunctului este prezentatá 9i nunta Laurei cu George
Pintea. in desftígurarea ac|iunii mai af]ám cá Ana este bátutá de lon, iar mai tÍirziu lon
incearcá sá se apropie din nou de Florica.
Punctul culminant i! reprezintá sinucíderea AneÍ. Mai tárziu va muri $ copilul Petrigor,
iar lon crede cá va pierde párnánturile. Vasile, Baciu vrea inapoi aceste pámánturi, dar nici ]on
gi niciVasile Baciu nu cunosc legea, iar pámánturile vor rárnáne bisericii.
Deznodámántul: George Bulbuc, anuntat de Savista oloaga despre relatia lui lon cu
Florica, se íntoarce maÍ devreme acasá de la pádure gi il ucíde pe lon cu sapa in curtea sa.
Biserica nouá fáct'rtá de Belciug va fi sfintitá, iar rornanul se incheie tot cu hora din curtea
Todosiei, unde lá'utariÍ cántá "invártita". Ultirna imagine este a drurnulul ce iese din satul
Pripas.

Dacá pe prirnul plan stá viata lui lon, in planul al doilea stá famllia ?nvá|átorului
Zaharla Herdelea. Acesta depindea de autorÍtá}ile austro_ungar€, pentru cá era invá1átor de
stat. Ca sá nu fie dat afará din serviciu, este obligat sá igi ceará pensíonarea. Aceasta este o
adeváratá dramá, pentru cá ínvá1átorul, degi are o viatá aparent fárá grijí, in reatitate duce o
via}á grea. Doamna Herdelea trebuie sá-5i márite fetele gi sá le dea zestre, de aceea Laura rn
face o cásátorie din interes cu George Pintea, pentrÜ cá acesta nu cerea zestre. Tot Tn ptan
secundar apare lupta luí Vasile Baciu de a-si apára párnánturile, dar 9i lupta preotului de a
construi o biserica nouá. Planul príncipat, ca 9i cele secundare, scot in.evídentá, dupá cum
spunea Geor'ge Cá'linescu tuflete mediocreln luptá cu drame peste puterile tor".

lon Pop al Glaneta5ului este un personaj realíst, un tip uman, protagonistul

romanului, ce dominá celelalte personaje. Este reprezentativ pentru lumea satului, e tÍpul
táranului sárac, tipul arivisttrlui care face orlce sá igi atingá scoprrl. Constructia personajului
ilustreazá estetica realistá, fiínd personaj típ. Este caracterizat direct gí indirecL iar dintre
scenele principale putern aminti scena din capitolul "Zvárcolirea" din "GJasut párnárrtutui,
9i
scena din capitolu! 'Sárutarea" din "Glasul iubÍrii''. Aceste douá scene sunt importante

'T

3
 un rob al
párnántul' |n prima scená' lon este vázut ca
pentru a aráta,relatia personajului cu
pátrtlndea návalnic in sufletul ftácáului ca o
chemare'
párnántului. '.Grasur iámantutui
coplegindu-l... cát páiánt, Doamne!".
1,1i""potul romanului i se face un portret favonbil'
pámánt
párnánt 9ipent.ru lnuncá' dar apol lácomia de
pentru cá se aratá ar.e"'ú" l'i peT:t| plugut pe pámántul lui
fl dezuíhanizeazá. se rnanifesta |r.ima'daüi cánd intrá cu
eJasa
tt pnezintá pe ton ce un uria$' cane vede in
Simiorr Lungu. Scena din capitolul 'Sárutarea"
sárutá pámántul' Criticul Eugen
pámánt femeia iuuitJ. De'aceea, el Tngenunchea.zá 9i
,,expr€sia instinctuirri de stiipánire a pá.rnántulu$,insltrjba eáruia pune
Lovinescu vedeain lon
brutá|'. Monologul
c'álinescuTleonsiderá'"o
o intel.igentá ascutitá 9i o vointá irnense,,_éeorge ceartá ln
cáci este foarte supá'rat cánd preottrlí1
interior aratá structura intllllllllllllllllirná a personaj,ului, cáruia i$i exercitá
deÁnitate, obiect al rnuncii asupra
bisericá. Pentru lon, pámántu,tTnseamná pátrundea
párnentttl, }on este ferjeit "Glasul pá.nánt*lt'i
energia gi hárnicia. őáiJ pri*"$te
návaínic in sufletul flácáului"''' lon este
n'rándru, conftient cá $i_a atins scopul'
Dupá ce prirne$t€ párná,ntul' lon este ;a a impin5_o la
oat;o'oiit o átá' i-a luat averea'
vinovat de propriul sáu destin, pentru cá
in cele din urmá, cu pámánt." Vinovatá este insá 9i
soeietatea'
spánzurátoare 9i a J'"r,
pe Glre o áV€ÍlU; Apare astfel opozigia intre
deoarece oamenii erau respecta}i dupá averea
sáraci 9i boga|i. caia i se satisáce dorin{a
de pár'nánt,_ i'ubirea pentru Florica rra duce la
Cánd il strange Tn braTe, $i Tnchipuie 'tá
destinul tragic. Ca tatá, lon nu T9Í íube$te copitui.
zbuciurnáfr atát de lndelungate". Vasile
duce in bnte tot pámántut cágtigat cu stáruin1á 9i
Baciu se comportá'5i el'ta fel de inuman' . romanului' A_.G^t
-_-__t_-! Astfel' remarcám
Rebreanu gi_a conceput un plan riguros al cornpozi|iei dar 9i
cásátorítá cu George Fintea'
simetria, paralelism'ul (1ntre familia t-aurái Herdelea,
de Slaviei 9i Agá biceanu' dar 9i de
farnilia lui ton a Anei). Acest paratelism ne a,mintegte
$i
r--
procedeele clasice cunoscute'
satulr.li: na'terea, nunta 9imoartea'
1n roman, gásirn marile momente alevie1ii

de George Cálinescu astfel: {n

conditia feÍneii ín societatea tÍmpului este descrisá
societateatáráneasJ-J-inrornanulluiRebrearru,femeiareprezintáWo
wtffi*TiÍ-:::ffi -1l-ílT;íl1sÍ'1fö,:ll'Jff
timpuri. Rna prirnegte bátaie de la tatá 9i oe t' so} este
certatá de soacrá,_ nu are parte de
'#i:

ebraicá insearnná mi{á 9i favoare. Pe

iubirea farniliei 9i se spánzurá. Chian ntrmele ei in limba
de altá parte, Floríca'desi frumoasá, nu se máritií cu
flácául Íubit, cí cu fiul unui "bocotan1 Ea
cautá irnplinire lángl lon, dar rárráne singurá, cáci acesta
este omorát' iar so|ul rnerge la
inchisoare. concepfia oamenÍJor din acea societate era cá
femeia trebuie sá sufere' Cánd
fr snune grg||fl;,g'::.9:[::,'*j
nevasta lui Macedon Cerceta;u o scapá de báta'ie*pe |n3,
condi1ia grea a femeii "Tací, draga lelii
{#Mw#*{,,!on,,
Romanut se constituie ca o operá de profundá analizá "a suflettllui bestial".
Cogbuc din poezia "Numai
Semnificative ar putea fi pentru acest rornan versurile lr"ti George
una": "Dar cu pámántql ce sá facit?
' 9i ce folos de boi 9i vaci?
Nevasta dacá nu }i-placÍ
Le dai in trásnet toate."

L
 t:t.: r :._1ir..:1.;r..it .-,r ! t.::;..,
-{a
tnmcÍelriaol?-ao. prurnUp"!
i
8I4"',,-#^l^ j

Gr^l<xl
. {on raqori.illta - }rcura^^ yc,,hnI -
"btscAv
' Tuna cp^,tfralÍ
ehwr,ts da ahrudux
. Actiunr.a - {rr.ar ,Y!M^Jrí q.[on u
P*flcb'vo "'nana^Ví
TltilJ
CoupoA{to .,,
.TeJvpita rnanahYa
1 wn()'cl''l
' flornurl +forhr^^'n'ü' ü'^ Jo^ .la
í *á

g.urehio ;rnotpif - b^'J

Aüone gt nrl.ln)r :.

l. ' Stqfu/ ooc'^,a..L

,gnil,roloapc, ut'ra-í' ''J fn'norna'f}^t
- lncolooria
- dffi.t"i c!/^tD o.l- , crnl<ruor"

5. TnöritamL
ryr.""naÜd_^
- oÜü. col^obx
' tdc'o*io'' do pduá^.r,t_
rncLmr,r e, r bLutal^fak doaurarr,t'' tol'u
,

Cor"d4ano
'W!tV
frrn e,k
JI

ü ^
um an*nzrm.á^'
lwrw1
pot
ry*$ + r*trú,! ^^!:!--*Wn,
)tlAlt,o-n,n'l n" tl)(ylAr^*dal hl,
rk^J^^u; 'f,nÁil\fu!
bqr'
|,,b'
+"b";y+;Í*,e D,u'
&
4i
";'*il ^ra
,r[& rno.c,uao'aí, nat"ki'*nadi$'ouo!
^ 'frL'luL

i
j
I

L
I