Ere: 998.78: 606.486 = 02 WEPURUICR SOCRITR STANDARD DE STAT ROMANIA EDITIE OFICIALA STAS 863-85 L@ con st mo CONSILIUL NATIONAL Tatocuieste PENTRU STUNTA ELEMENTE GEOMETRICE STAS neg)r7t $I TEHNOLOGIE ALE TRASEELOR: FREE EE Eee INSTITUTUL ROMAN [Clasificarea alfanumerici DE Presoripit de proiectare 7 STANDARDIZARE en Taya pa oad works une : Peetu nopomnse ceomer eat Et eats Bumwenty aeoMernioces | proupry Ngee Ewen eee Prescriptions-en vue de ‘TPACC boten‘petetone Limnos wae Aipeantesnas fr npstaneponaine 1 GENERALITATI LL Obiect si domenin de aplicare Prezentul standard stabileste elementele geometrice ale drumurilor, parametrii de caleul necesari pentru determinarea acestora precum $i prescriptiile de proieetare a traseelor de dru- muri, in plan gi i spatiu, in seopul desfaguriii cireulatiet in condifii normele de sigurant’, contort si eficienti. 1.1.1 Standardul se apties ta construcfii de drumuri noi si ls moderniziii da dramuri exis- tente care an sisteme rutiere cu portant redusi. ori tmbricimingi degradate sau firs imbriici- minfi gi fue parte din claselo tehnice astfel = IL...¥ pentru drumuri publice drumuri de exploatare, dack sint proviizute 2& devin publice sau sint proiectate pentru viteze mai mari de 50-km/h. a 2 Standardul mu se aplicd la — autostriai; — drumuri publice pe care se executt, pentru prima oar’, numai imbri¢.aningi bitn- minoase ugoare sau covoare asfaltiee (sisteme rutiere cu portanga reduss) ; —' drumuri de exploatare, altele decit cele aritate la pet. 1.1.1 din prezentul standard; 1.2 Standarde eonexe In Iegiturs co prezentul standard sint: — STAS 2900-79 Lueréti de drumuri, Lifimea drumurilor ; ~ SPAS 10144/1.80 Profiluri transversale. Caracteristici ale arterelor de cis Jafie din localitijile urbane i rurale, Preseripyii de proiee- tare; respecteren Standardelor de Stat este urmérita conform legit. Repreduceres intersist ~ SPAS 10144) 81 Elemente geometrico ale strizilor. Preseripfii de proiectare STAS 1O144}4.83 _Amenajarea intersecffilor de stritzl, Clasificare gi preseriptit do proiectare. — STAS 1416-80‘ Tebniea trafieului rutier. Capacitatea de cireulatie a dru- murilor. Preseripfil generale de ealeul, 1.3 Terminologia folositi este conform STAS 4032/1-82. 14 Notafiile gi simbolurile clementelor geometrice gi ale parametrilor folosifi int eonforn anexci A din prezental standard, 2 ELEMENTE GEOMETRICE §1 PARAMETRI DE CALCUL 2.1 Blementele geometrice ale drumurilor sint : 21.4 In plan orizontal — aliniomente5 — eurho, rospectiv razele acestora. 8 § 3 E f I manent ‘NsmmUrUL Data inti fa vi MMINISTERUL TRANSPORTURILOR INSITTUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE a inked tn vigoare. SI TELECOMUNICATILOR Ba. Ilie Pintilie nr. 5 BUCURESTI 1985-11-01 Inst de Protectan Transperth al de Prieta rtp ‘Teles 1812 CNST2.1.2 In profil longitudinal : = docivitigi; curbe verticale peutru racordarea declivitifilor succesive, respeotiv razele acestora pasul de profectare, 24.8 Inprofiltransversal: — Jitimi ale clementelor componente ale deumurilor in aliniamente — supralingir ale platformei si parjitearosabile ale drumurilor in curbes — pante tronsversale (deverati) — inotine de taluzar. 2.2 Marimile clementelor geometrice ale drumurilor se aleg direct, conform reglementitilor iogale ia vigoare sau xe calodleazt in baza unor elemeate Ai parametri renaltate din acesten, Determinant& este intensitatea traficului de perspectivi dupa 15 ani de la termiuarea coustructiet ‘drumalai in funofie de care se fixeant viteza de baxi (de proiectare sau do referin). 2.3 Valoarea vitezei de bazit este cuprinsi intre 25.100 kin/h si se alege pentra diverse clase tehnice gi eategorii de drumuri in fanctie de relieful regiunii conform tabelului 1. Gu privire la relief se precizeast : in reglunt dé go, so cuprind zonelo de gs propiu-ast, podiyarle, deprestunile{ntrar tmontane 9 ubbule majore ole riuritr; — imregiani de deal, se cuprind zonele de deal gi versanfii vitilor en inelinési pind Ia 20. 28; — in regiuni do munte, so cuprind gi viile avind vereanji cu inclinai peste 25%, zonele accidentate si defileele riurilor. 24 — Parametrii pouteu ealoulul clementelor goometriea ale dramurilor sint 24.1 | Coaficientul de treeare transversal f, dintre pneurile vehiculelor si imbri ratieri, este cuprins Intro 0,05...0,15 ‘iminten 24.2 Coeficientul de confort & este exprimat prin aproximapio, ea raportul dintre eontri- butia frecdii fi a suprainal{srit ¢ (deveruiui) pentra combaterea derapajului in eurba, conform, relatici im care kor d,5 2.3 243 Deverul i (panta transversali) este determinat in aliniament de tipul imbricimintei (@...2,8%), iat in curb’ de virimile razelor Calculal deverntui se face conform anexei B. 244 Variafia j a acceleratiei normale (forfei centrifuge) Ia parcurgerea arcelor de racordare progresivi si care determing Iungimile acestor arce. 25 In caleatnl clementelor.geometrice mai intervin + 2.5.1 Distaufele de vizibilitate in plan (la eurbe gi Ia intersect) si in profil Longitnainal (Ia ‘inburi) care condifioneaza vitezslo de ciroulatio ale autovehieulelor pe dramurl,-3 STAS 863-85 9.5.9 Lungimile vehieulelor care an times de max 250 m si care cireult; pe drumuri determina supralargirile in cuxbe; valorile acestor Iungimt sint : ge 29,00 m (fig. 1) pe drumurile publice si pe drumurile de exploatare precizate la pet, 1.1.1 in prezentul standard 2 | L. 5 Pig — de 17,50 m (fig. 2) pe drumurile destinate cireulatiei imternapionale, In curbele ew raze oupringe intre 20... .50 m5 2.6 Valorie elementelor gecanetrice ale drumurilor precizate la pet. 1.1.1 in funetie de viteza de bax sint conform tabelului 2. Pentru uncle clemente geometrice se dan valori limit (maxime sau minime), iar pentru altele, intervale de variafie.STAS 863-85 see m1 gud ne equa ® <8 oP sinnwordse 9p aqznury 16 4 i (2 pees 2p ump tal ay a M8 Su Wy SenaRE ST Sa a ETE Tae ae ar are we oF wrt oe meee | ‘eG crea ae HE Trae | ETT ‘or 9a ‘an Re aor | ea ro we oe eo Tae | Tor cajnamoed squours IN aN zapILSTAS 863-86. ‘Sasi Hap one Tu wa Du @ Wr T jusys qaaumap 9p, Mafeuoale LRP ‘yearn uape 9 esNTEANO. TEA, w oF iy 7 7 ome or | or or : = sjomme aroma ap wg 7 nad (86 ° | fears poop to anuranup Sasso — sjemoinay oj ayes afeoap op a atone od ebony as SENTRA op oC, sy sap o hielo 9p auaaNe eB way nae T egpayeadns js vara o sp oe woo yecaanj ous Od) SIUHBET | ‘SS 9p AT 4 suvipupendne op y sensed amsaases ap myted ey sp sami MALE ‘sng apex tna 1 tou : ‘Spore vorpod preomens oe fonda i209 "ye counaengs® qua sopiuomats © afore op anes i nieaaego, yang one, n (oretumaen) zmSTAS 863-85 oqeiunusae © aE8%16 9p jnBss ¥ siensaD (Seema) EDEL, an Fee op eT2 STAS 863-88 3 PRESCHIPTIL DE PROTECTARE 3.1 Date de ansamblu.pentru trasee 3.1.1 Proieetares complex, in plan orizontal, in profil longitudinal si in profil transversal » traseelor de drumuri se va face astfel incit s% rezulte un ansamblu care && coufere participantilor Ja trafioul ratier, siguranti si confort prin adoptarea de curbe cu raze mari si aliniamente scurte, ansambla care si fie realizat ew volume minime do Iueriri, costuri reduse, eficientS economiek ridicat& gi consumuri de energio (carburangi) minime afit la constructia dramulni oft si ls exploatare. 3.12 Redneoroa cousamurilor de carburanyi se poate reatiza prin a) alegerca, dintre dow variante do trasou cu carueteristici geometrice similare, a ante’ eu langiznes traseului cea mai mick; } adoptarea de ourbe cu raze ett mai mari, Tafluenta mirimii razelor asupra consumului de earburanfi poate rezulta astfel : — Ja autovehicule grele care clreuli, eu viteia de 50 kmjh considerind un eonsum de 100% in earbele ow taza de 330 m, cofisumul va fi do 110% in eurbele eu razele de 200 m si de 140%) Ia razele de 95 m — Ia antoturisme care elreula cu viteza de 50 km/h considerind un consum de 100% in eurbele ew raza de 250 m, consumul va fi de 130% in curbele cu razele de 150 m. Tn eazul Vitezoi de80 injh, consurmul gporeste cn 30% Ja raat de 250m fapi de consumul ating la raza, de 400 m. «) adoptarea dintre dou variante de traseu eu caracterstici geometrice similare, variantei care are decivitatea medie ponderatf cea mai reduss deoarece am spor de 2% la, deali- Vitate eoaduee la tun spor media de corburam{i de cea 15%. In special se vor evita, dectivitif eee; (de la eave consamarile de carbaranfi crese gi mat rilt). 3.13 Vitezele do bazi ce considers a fi minime pentru class tehnie& a drumulni respectiv. ‘Gri de oite ori va fi posibil In condipii economice, se vor adopta viteze de bark superioare eu cal mult 20 km/h fafis de valorile din tabelul 1. SIA Vitezele de Dart a doui sectoare adiacente mu trebuie si difere de 20 ken/h, 3.1.5 Blementele geometrice ou valori limit (tabelul 2) se vor ‘nu ya fi postbili adopiarea, unor valori mai depirtate de acestea, tre ele eu mai mult Jege numai in cazurile cind 32 Proiectaren in plum orizontal 3.21 Raeordarea aliniamentelor prin corbe avind raze mai mari sau cel putin egale cu razele ‘curente (tabelul 2) se face atunei cind — intre aliniamentele ndiacente unghiurile sint mai mari de 160"; — dupli racordari verticale convexe; — dup’ aliniamente cu Jungimi mai mari de 1,0 kms — dupi pante 529% en Inngimi mai mari de 300 1; — inainte de rampe >2% avind lungini >500 m. La proieoiaes de drumuri not — racurdires aliniamentelor paralele (sau sproape paralele) se va realiza prin alinia. mente ntermediare Tacordate prin urbe ca mze mal mari decit razele reeomandabile; in cavul eind ungimea aliniamentului diatre doud eurbe sucvesive ew raze By = Ry. AS Tey este mai mich decit valoarea razei 2 cele doul enrbe se tnlocuiese printr-o singuz eurbi ca raza Ry OMSERATIE — Pentru modericars dryniulln exstente prevodarile pet. 3.22 pot aplen deck eu implied ‘oesotis de construct Soleraars set Parisien pe langle ware + pari carosblle existent 3.2.3 In vederen inseriorii cit mai exacte a traseelor pe teren se admite folosirea arcelor de clotoid& intermediare fig. 3 (3, b,c a) astfel — racordarea ovoidal’s a doud arce @e cere avind razele Ry si Ry prin intermedint wnt Jngur sau, a dowd arce de clotoidy situate intre prmctele in eare rza de curburé pare valorileBTAS 863-86, -8- si R, Cereutile Facordato pot fi aliturate fig. 3 a, secante fig. 3 ic a nour Faordate pot fa is ig. 8 b sou interioare fig. 30, — racordares & dou arce exterioare prin Intermediul # unai sau dou i avtnd acalal parnuietn la parcurgeres socsforafisindiese tn sensu contre fg. 4. OBSEAVATIE — fn aminitestuetl pot exisa plate racordir, ea de exemplu : curbe “a Ry) carn eancance (0, suprapes Bu 0,) fl Fecordtel matron ‘! eae ene er el a Fig. 3, b,6. @9 - STAS 808-85 3.2.4 Cind distanta dintre dous arce de care auccesive este mai mics dectt sama lungimilor aodlecotoldsor de racordare (“se pnts admite apropunere arcler do eltoidt pe 0 Tungime 2 situatl in zona originilor lor dati de relagia: : Ay + Aa 2 ne ' wo ‘Acenst& relatie se poate aplica gi curbelor formate din aroe de elotoida ca Iungimi by oi Ds 7 See CONSERVAPID — Jn carp cu rele acldantaty In snoderiaren dramusior exsinte, penta evitred etait Impertnie behind eno, dette te, se ate amieat tebcreconomi, serves tan tie iin HE hts frm eae joie ae pb se slr ro 8 ee etd alt tMGtlental de confrt = 2.33 TAMIRN seoshratel 0,75 be TRE “Sepetle seiderces Ici pe marines exteroarh tmbeokeite, Taf deen a8 axE es pas 3.2.5. In zonole do traversare a unor ‘ii mai importante se va adapta traseal dramalul aatfel fucit podunile ab fe amplasnto in aliniamsente saa, dae acest Inera mu este posibil se va evita tuprapunerea po podurl a sectoarelor do amenajare a proflailor transversale In curbe-(con- -vertire san supraindljare si supralargire), In cazurile cid curbele sint numat convertite (sup langite sau nu}, lar sectoarele de couvertire cofneid ca intréile iesrle) po pod anu aint) pe pod, lungimile |, de covertine 31 supralirgire se amplasear8 fn alate podulul, far profiul onvertt gi supralagit se mengine pe intreaga longime podulu. 3.8 Projectarea in profilul longitudinal Racordarea a dou deslivitiyi succesive prin curbe vertieale se face atunci cind dite algebricd dintre ele m =/d,—d,/ este mai mare dectt 0,5%. 3.8.2 Douk curbe de racordare verticali on acelagi sens, avind raze Trg si Taq #0 tnloowiose: Printr-o singur’ curbi cu Taz’ Ry, prin renanfarea la Pasul-de projectare f, intermediar atunci Cind acesta este mai mie dectt 1,3 (2, + f) tn eare 4 gf ty siné Inngimile tangentelor la curbe. OBSERVATIE — La inodesinaren duis exbtente prevedaree pel. $82 na 64 opie eH Umpied e- suotit de controcti au inti eee im partencarosbid existett pe dane tar 3.3.3 fn eau! oind 0 racordare vertioalé se suprapune peste 0 curbs in plan orizontal 8@ Projeoteant astfel inclt; punctal de schimbare a declivitétlis& fic oft mai oproplat de bisectoarea Gurbei orizontale evitiadu-se decalarea pronunjati a acesior puncte, 8.34 Pe sectourele de drum cu rampe prelungite, a eéror medie ponderati este mal mare ean ‘eal pufin egal cu 5%, dupi fiecare diferent de nivel de 75...00 m, se introduc odihne de minimum 100 tm Tingime (mésurare tutre punctele de tangent ale racordirilor verticale) ‘po care declivitdile mn Vor depigi2% conform fig. 4. Posul ce proiectore , Ly > icon 1 Pig 3.3.5 tn sonele eu relief accidentat, pentru evitarea micgorarii nivelutui de servicin (reco- mandabil B, admisibil C) prin reduceréa vitezel sub 30 kmjh pe drumurile de clasa tehmict IIT gi excepfional IV, in cayurile parcurgerii unor : . — curbe cu R < 40 m situate la inceputul rampelor > 4% 5 rampe avind media ponderati peste 4% (inst fir% tronsoane eu Jungimi > 150 m ‘ou declivitati <9) se pot construi benzi suplimentare pentru vehiculele lente, pentru sensal fare ured, avind Iflimea de 3 cau 3,60 m potrivit elasei tehnice a, drumulu, ccnform anexeiSTAS 863-85 = — 3.8.6 In zono cu relief foarte accidentat unde Hingires drumului pentru construirea benzilor ‘suplimentare comport luentri grale, aoostes se inlocuiese prin oii laterale de degajare, ampla- sate din loc in loc, acolo unde terenul este mai pufin accidentat care si permit’ dislocarea coloa- nolor formate in'spatele vebieulelor lente. 3.3.7. Inclinarea maxims a suprafejei imbriciminte! ea. urmare a compunerii deolivitsyii Yongitudinale (pe soctoarele de convertiro gi suprainilfare) cn deverul nu trebuie si provoace deraparea antovehiculelor. Pentru evitares acostui fonomen perieulos, s-a timitar la maximum 19, Variagia declivitstilor pe margiuile exterioare ale plrtii carosabile, iar In curbe, declivitayile maxime int mai miai deett cele admise in alintamente, ia funopie de razeie curaeior. Valorile Avestor doolivitafi aint conform anexal K, 34 Serpentine ‘In zone cu relief accidentat gi diferenge devi vel importante, unde drumurile trebuie si uree (coboate) yersanfi ou inclinare mare, ist tnscrierea traseclor intre punotele extreme de altitudine, cu clemente geomotrice corespunzAtoare vitezel de basi nu este posibili fri lucriri de arti importante (tunele, viaduete) in vederea micgorSrii volumetor unor astfel de lucriiri sau ‘chiar a ovitirii construirii for, preeum gi pentra iniegorares declivitafilor, se procedeazd la Tun: girea traseelor prin adoptarea unor solupii particulare denumite serpentine, Acestea presupun Sntoarceri, respectiv schimbiiri ale direofiel de mers, cu unghiuri apropiate de 400* (360°). 3.4.1 _Serpentinele racordeaz aliniamente intre care unghiurile sint sub 40° si sit constituite din eurbe cu raze do 20,40 m pe care declivitigile sint limitate la 3,5%. Curbele, denumite ‘eurbe principale, sint, de regu, situate in exteriorul unghiului aliniamentelor, racordarea pu: {indu de reall dizoct on pria in‘ermediul unor eurbe suxilare cu maze mat mari. 3.4.2 Po serpentine, considerate ea puncte singulare de-a lungul drumurilor, vitezele de cir- ‘eulafie se limiteazd In 20. 30 km/h, valori sub cele corespunzatoare claselor drumuritor, prin, indicatonre rutiore conform roglementirilor in vigoare. 3.4.3 Pe curbele auziliare ale serpentinelor, vitezele de cireulatio se redue prin acelagi mod la 25.50 kmfh in functie de clasele telinice ale drumurilor. 344 Po cerpontine, pusul de proisctare Ip trebuio si fie mal mare sau cel pufin egal, en sums tangentelor curbelor de racordare vertical la declivitdtile adincente la care se adaugd sama Jungimilor arvelor de elotoidi si a arcului de cere central, sul de proiectte_ tp “Side rea ewe. Yo curs aunties _-.1 Fug 5 3.4.5 Se ya ovita schimbarea declivititii pe trousoanclo dintre earhele principale w, dou’ ser- pentine vecine. Dacé intro acestea nu sind curbe auxiliare, se va mentino un singur pas de pro- Testare do In ineepntal primet serpentine (inclusiv arcul de racordare anterior) pink 1a finele celei doa dons (inelusiy sieul deracordare posterior), : incon, 1 MbnIS sat dato valor limiSaleelementalor neorare pentra proistaresserpen lor.mpc, wequaunps 8 888 9p Bas 8 HHEAARO orroe | ar oF Lo or an so ous ap 9518 up sysaDg psa cae efequne aqepiosey of SUeofoy apie. op anoase re"y ase | 6 soe muppat note ser ut) sauna eeu | a wie age asia parce we Saad || sega eat ut 3 ss omayawoad rooms | 32 roBTAS 863-85 cr [ore ose | guy ser sem aqme oop amie sunendg SH) — So ERT | aya | ae | yma mene oonuaiice ey — rae a a apenas ON oT creo ojauina ana atrua9 st soreqane spores enue utp 22 x0 (eS MpIPIOR 9p ADE PHP Bh soqoyeauags § See 9p HEMET HE eARSAO Tap FRAT a eae (esemupas) & (oe,STAS 868-85 B pan up area ap 238 rege us avep sey afouryundics ape samt a8 oe; rumoasp aUsocapour v yen fydope 96 hy SP MELoHidoD HEHE Ts oe | se ss setup 9p sxasoy ak opens yu mD5}009 | jsrouos quod sfenas> 9p etriog — Joprmauags ¥ afore 9p yao # jHeIs240 (ervnuiquon) © mab,STAS 563-85 ial 8 Aslguraren vizibilivitit 3.5.1 - Visibilitaten de ansamblu trebuie sh permit sesizarea din timp a seotoarelor deosobite ‘ca ramificatii, aecese, zone turistice in vederea perceperii destiguririi traseului in continnare, pe lungimi mari firk discontinuitifi, chiar in zonele cu relief aceldentot sau obstacole artificiale, 3.5.2 Vizibilitaton pe traseole rutiere trebuie asigurati, in plan orizontal si in profil Iongi- ‘fudinal, la distanta pe care doi vehicnle cirenlind pe aeeeagi band’ din seusuri contrare 8 pout fl frinate; in curbe, misurarea distanfei se face pe axa benzil interioare {In plan orizontal so degaji. spatiile din interioarele curbslor de orice obstacole ca imburi do pimmint sau Toed, clint, gardai, plantafil, stilpi ete, Spafille degajate se pot amenaja numai on plantafii sau eulturi cu inilyime miei, conform STAS 11210-79 gi nuznai prin grija administrafiei dromurilor In casul im care, indepactarea obstacslelor din’ interioarele curbelor sau la dimburi conduc la cheltuieli mari, distantele de vizibilitate se pot micgora cu condipia separirit enzilor de circulatie prin insale de dirijare, avind borduri denivelate tip trotuare pe lungimile curbelor san ravordirilor vertieale, la eare se adaugi cite 30m la fiecare dintre capete, in aceste cami, Hifimile libere ale flecBrei benzi de circulajie sint de min. 5,5 m, 3.59 In cazuile foarte difiile, cind vizibilitifile mu se pot asigura se previd_semmalizie dasore conform SPAS 184s)i-85 pentru rediesrea vitezel do eirculafie si interzioerea depielt Tonto reglementilorIogate in. Vigoare privitoare Ta circulatia pe dramturite publics 4 ha interseofii eu alte drumari gi accese, trebuie asigurata si vinibilitatea-reciproc’ pe Ssinimam 20 m ostre toate sensurila de eiculajie prin degajarea obstacolelor care o impiedica. Tn aooste puncte se monteazs obligatoriu indicatoarele rutiere de prioritate conform STAS 1848/1-85. 3.5.5 Pentru asiguraren vapacitsti de cireulafie » dramurilor, trebule create posibiitayt de 3. Foire prin asigurarea visibifttit in spatia (in plan gi profil longitudinal) pe seotoare cit mat Mee Tadinte de Tinalizarea profeerului trasoulni fe eslenleas suraa lungimilor pe care este sai net vudhitates pentra depasite, recomandindu-se ca aceast sium si reprezinte dia totalul Tangimit dramulai eel putin : — 50% pontra drumurile din casa IT tehuick ~ 40% pontra drumurile din olasa TIT tebnie 30% pentra drumurile din clata TV tehnick — 25% pentru drumurile din class V tebnied si drumurile de exploatare, 3.5.6 Valorile distantelor de viribilitate sint conform tabelului 2, 3.6 Amenajarea in eurbe # axei drumalui in plan si a profilurilor transversale 3.6.1 Amenajarea curbelor in plan gi in spafin are ex scop asigurarea circulatiei in_deplini Siouranja sf coafort prin manevriri line gi continue ale mecanismelor antovehiculelor firs smu- Gidurt gi fart ca efootele forfolor, caro ian nastere in eurbe, si fie resimfite nepkieut de etre par- tleipanfii la trafical rutier, cu condifia ca 8% se circule in limitele vitezelor de bani pentru care a fost proieetat traseul ‘Amenajarea ourbolor este condifionati de incadrare valoritor razelor azestora in inter~ valele de vatiatie a valorilor razclor conventionals gi de distantele diatre curbe. Razele con- veusionale sint : minime, — eurente, — recomandabile. 9.6.2, Amengjares curbelor consti in introducerea unor racorditi adeevate cu lungimi care BP asigure eonfortul preseris gia amonajirit saprafojel carosabile prin inclindri ale profilurilor sau Semiptofilurilor transversale, precum gi supralérgirea lor astfel ca si permit clreulafia si a Fehiculelor Iungi admise im circulajia publics. 36.3 Amenajarea se face in mod diferit, in curbele izolate fap de amenajarea intervalului dinize Goud, curbe succesive. Curbelo ee considers izolate dacd distantele dintre ele m&surate intre tangentelo areslor de cero sint mai mari decit limitele superioare ale intervalelor date in tabelul 4 si se considers suecesive cind distanfele dintre ele sint mai mict decit acestea.STAS 868-85 —1 tesa op 228 apo op ep es epg oe ges ae Tvaqano (oop HBO 97 98 ON ~ wt ab Hep — ar at ep as wie weRNDUT ext, yc + Fx [amore 1 yoro~ ep oe 1d jure Pe ae | Bie Te ¥ vue, a ET 9STAS 863-85 = 16 — 8.64 Tn plan, aliniamontele drumuritor sint racordate prin curbe, de reguld formate din arce ge cere, avind sau nu Ta-capete in funcfie de mirimile razelor, arce intermediare de clotoida, In caruri patticalare, alinlamentele se pot racorda lnstre ele numai prin atce de clotoidi Hird tree de cene centrale, 8.6.4.1 Clotoida este radioida la care raza de curburi variazi invers proportional eu langimea farcului gi contribuie la asigurarea seourit&}ii si confortului circulatiei, prin evitarea socurilor Ia itririle in curbe ca urmare a trecerli treptate a valorilor razel de curbutd des, oo in aliniament la Fin arcole de cere folosite pentru racordarea aliniamentelor. Clotoida se exprimi prin relatia = 3. = Ale in care lungimea areului de clotoid% corespunzéitor curburil parametral principal al clotoidei. ;a racordirile progresive, elotoidele se folosesc numal parjial gi anume pe porginnile de lungimi 1 si 1; incepind din punetele de inflexiune, conform fig. 6. La racordirile directe ale unor arvo de cere cui raze 2, si 2, far aliniamente interme- diare, clotoidele se folosese partial intre punctolo in caro raza ‘de curburi a clotoidei ¢ are va- Torile’ Zi, si By. Fig. 6 36.42 Pentra a se putea introduce olotoids de racordare intve aliniamente gi aresle de cere, sito novesars distangaren acestora ott cantitates AR, Aceaatt distonfare se realizeara aattel ! “ve fixeasd pe aliniamoute panetul de tangent’ Ia cercul cu taza I++ AR (cere teo- etic sau testy); — Se Mongine central acostai este, se miegoreizis raza Ini ou contitates AR, astfel inci rast eetcult sfeetiv devine egala oa Fiat intre acesta st puaetal de kingenis pe Aliniament se crear’ distanka. A; ~ Gin panctnl de tangential coroalui (ieoreticyfictiv) eu raza B + AR, spre alinin ment (opus direcjie virfului de uaghi}, se misoark dintanja X' alindu-se originea clototdel; in aeelagi puoee de tangonfd pe divenjia eantrotal eoreult toide: este egals. cu Ys ~ pontra gist stiyitalat clotoidel,respoctiv inceputulut aroului do care, din ori Ener clotoidel determinata ca mat aus so maicoor’ eatve vitt abscisa X, de wade, Dorpendicular pe aliniaanent, se misoari ordonata — Sangenta comun aroulut de clotoidi si a arealui de cere face ev aliniamental un ' hiutal a, far panetat do incerseeti a] acestet tangente en aliniamentul se gasesto {is distanta N de la originea clotoldel. fo earurite partiontare, cind dont arco We elo- toida care ae Inflimose po bisestoarca wunghialal alinamentelot, eonstivuce singare FBeordaten swan fats aro de care central. Valorea uagulat'« ose ditt de selajin: 0 2 — parametrul principal A al elotoide! so determing ex fordiula : A= RE= Brass 805-80 — hingimea eclotoidder de racordare ‘se calculeazts ou relafit : fa 7 in core j < 0,5 mjs* — distanyele dintre aliniamentele gi tangentele la arcele de cere cu raza. se calouleazit en relapia + uo i Qik 2888 Re” Fon880 RF 3.6.5 Penira asigararen confortului, otrbele formate din arce de cere sin din arce de cere ‘racordate prin arce de clotoida, trebuie si aib lungimi maj mari sau eel pugin egale ou distangele care pot fi parcurse de autovehiculele cireulind cu vitezele de basil in 5 s conform tabelulut 2. 36.6 Mésurarea langimii cuxbelor procum $i misurarea Inngimii aliniamentelor dintre curbe , ‘se fac intre : — tangente, eind curbele sint formate din arce de cere cu raze By = fangentele arcetor de cere fictive on rave Ri + AR, cind curbele sint formate din. arce de cere centrale, ou raze R gi din cite douk arce de clotoidi pentra racordare cu alinia- entele sau sint formate numai din cite dowd arce de clotoid. 3.6.7 Supralinginile pirjii carosabile sf a platformel in curbe 8.6.7.1 Pentra a se putea asigura cireulafin: unor autovehieule eu lunglme mare, partea, cafo- Sabili a drumutitor in curbele eu raze mai mici de 226m, se supralingoste en o marime S egal cu suma supraliigirilor ¢ ale fiecirei benzi de circulatie, ‘Pentru a se putea men{ine neschimbate lifimile acostamentelor, se supralirgeste si plattonma eu acecasi mérime S. 3.6.7.2. Supratirgirea 5 se provede spre interioral curt, Sask in eaguri ou total exceptionale au in locality cind aceastt prevedere at conduce Ts Iueriti foarte grele saw la demolitiy se amie ca supralingirle ¢ st se prevadi pentru fiecare banda de circulatie separat, pe dreapta privind spre sensu de mers, 3.0.73 Realizarea supralirgini, respoctiv treeerea de 1a Tatimea’ dim aliniamente Ia 1ijimen Supmalasyita in Curber so face Proportional cx langimile 2, situate pe aliniomente inainte do tangentale areslor de bore eu raze mai mari deci eele earente sau inainte de originle clotoidelor Gordcordare, Lungimile|,,acclensicn cole pe care se realizeazS convertiile, sizt conform. ta- betula 2. 3.6.7.4 tn casnl eurbelor succesive, avind accleagi sonsuri trocerea de Ta litimea supralirgit aS, din prima curb, la lijimes supralargith en 8, din cea de a dous, se face direct, fai a se ‘mai ‘reco prin Iafimes din aliniamente. 3.6.2.5 In camul curbelor succesive on sensuti contraril supralingivile &, gi, se realizeaz pentra flecare curba separat, in interigarele acestora, ca gi cum curbele ar fl izolate. In acest eax pot Spires pe intervalul dintre curbe, por{iuni de drum ea supralargiri pe ambele pirji, provenind do Ja ambele eurbe, 3.6.7.8 Valorile supralingirilor ¢ alo fiecdrei bensi de cireulajie sint conform tabelului 5. Tabetud & Sopralirdaie © al Teckeel bel de Gnu, Ia os, Beals aces si categorie | zazle eurbelor, nm) om wa arin Ta we] | a ww) a] ae) ase [l= [+] =] [|g] eye an | 200 | 200 | 70 wo | 35 | 2 195] 20 ws] ne no |e 200 Deg snjernatonste 150, 25. Celelate arumuel 100 wl @ «[e| = 2 ‘OBSERVATIB — Pentru curbe eu reze avind valor istermediare fate eee din tabel to interpoleae near rotanjinda-se fm plus la 5 em. 3.6.7.7 Pe drumurile pe care eircul autovehicule cu Iungime mare (fir remores sau. semire- gored) supraligirilee pentru o handis de eixculafio se stabilese cu relatia Zz aR in care D este distanja dintre osia din spate gi partea din fafii a eareerici autovehiculelor spe- ‘eiale (limgi). . 3.6.8 Amensjarea curhelorizolate si saecesive se tuee conform ansxei D. Valorile uzuale ale felomentelor dlotoidelor, in funotie de vitezi gi raze pentra smenajarea curbelor sint conform anexei E.STAS 863-86 — 1B Sey eS Se ANEXA A. NOTAIT ‘im ouprinsul acestui standard sau folosit urmitoarele notafil: viteta — de baad, (viteza de proieetare sau de refering, in kn/h) ; ‘accalerajia in nfs; accelerafia gravitatiot — 981 mJst; vatiafia accelerafiei normale (a forfei eontrifuge), im m/s? ; masa; grentatea vehiculului s forte centrifugs 5 coeficientul de frecare mobilizati impotriva derapajului dintre pnourile autove- hiculelor $i imbricimintea rutiers, euprins intre 0,05. ..0,15 5 coefieientul de confort, cuprins intre 1,5. panta sau devera! semiprofiluriior transversale in aliniamente din axi eXtre margini {i panta sau deveral profilusilor traneversale (complete) etre interioarete curbelor convertite, In % 5 pani transversal a acostamentelor, in i panta profilurilor transversale sau deverul citre interionrele eurbelor supraindljate, in %} raza curbei are de cote gi raza de curburi a arcului de clotoids Ia afirgitul acesteia jn punotnl de racordare ou arcul de cere unde au tangent comuns, in m; raza minimk a areului de cere central, in ms rasa curenti a areului de core central, in m; raga recomandabili a arcului de cere central, in m 5 deplasarea arcului de cere spre centru fag de tangeuts in vederea introducerii ar- fenlui de racordare (de clotoida), in m taza de earburd inti-un punct Jf al arcalui de clotoid, in m ; tongimea areulul de cere central cu rari R sau R + AR, considerstd intre tangente, in an; lungimes efectivs a arcului de cere oa raza # intre areele de lotolil, pe eare se men jine deveral 1 si supralargirea S complet’ ; Tungimes areatui de clotoida de la origine pind: intr-un punet P, in ms parametrul clotoidei avind semnificatia unei hungimi, in m; Iungimea arcului de clototas de Ja origine pin’ la punebul eomun eu arent de cere, ype care il racordeaza gi pe care se realizeaz in curbele izolate rotirea proportional bu aceasté lungime a profilurilor transversale pe axa drumului, de la deverul p la devernl i, in m5 Jungimea figetrai are de clotoid’ de la origine pink in panctul do intilnire pe biseo- {oaea unghfulai aliniamentelor in caznrile in care racordares aliniamentelor ge rea- Tzeaat fara are de cere central numai prin cite doui arce de clotoidi, tn m ; Tungimen pe care se admite in cazuti exceptionale suprapanerea areelor de elotoidis ‘9 douk curbe veeine in zona originilor lor, nm; tungimea pe care se realizeazs convertirea, respectiv rotires proportionalit cu aceastis Timaime, de jos in sus pe axa drurmului a seiiprotiturilor transversale corespunra- toate exterioipilui curbei care urmeazi de la deveral ~p % (nogativ) la deverul +p % (poritiv), Po toveasi hmngime 1, se realizeazi proportional ott ea th curbéle eu Be < (pesas ya supralérgirea de la © Ta valoarea S. Lungimea J,, se amplaseazii po ali— STAS 868-80, niament Inainte le punetul de tangential arculul de cere eu razi 2 (eaprinsl intre viene dat B recomandabila) seu insizte de origines arenlui de clototax (pentra 2 gare Waults do cere cu rash cuprinsh tntre minimal gi 2 curenta). Lungimen Peeorar ate omylasa total cou parflal pe azeul decere al earbei vecine duel ses- eee regan mal mare decit K Teeomandabls ; ,, Se exyrims In m5 Tungimen amplasaté pe areal de elofaidk de Iungime L, tncopind din orignea aces: Junsinne’ oe fe realizeazh proporyional cu aceasta lungime supraintljares, respectiy rotirea profilulni transversal’ de a deverul p Ia deverul i, cind nn existii are de cere © Central fy <2 exprimat ism; e supralirgirea unal Denzi de circulapie, in ems s supralirgirea total a e&ii = Ye, In-m; x distanta de la originea arcului de clotoidi la punetul do intersectie dintre alinia- eee! tangenta comunt, arcelor de elotoidi $1 cero in punetal de intflnire de Ta finele arcului de clotoidi, in m5 XS, ¥ - coordonate restangulare ale sfirgitului arculni de clotoidé fap de Gaog 2 fiimd constitultl de sliniament, in m5 inoa acestuia x’, ¥ eoordonate rectangulare in acetagi sistem de referinti ale arcului de clotoidi in dreptal Sonetului de tangent& al cerculai eu raza 2} AR, tn m5 u ‘unghiul dintrealiniamente in grade centesimale UE ‘unghiul dintre eliniametele sjutitoare care se ricordeaz prin eurbele atxiliare ale serpentinelor, in grade contesimale 5 « “unglial dintre aliniament sitangenta comuni a areclor de clotoida side} cere, tn ea 200 —T arcélor de clotoida care se sutilnece bisectoarea unghiuiui sliniamentelor at = in grade centesimale aml de proivctare cou distan{s intre/doul schimbiiri suocesive ale declivitsilor, 2 Bm a etn oh om ety got br gic 963 t Tungimea tangentei curbei de racordaré vertical, in m5 we taaa cutbel de racordare verticals & decivitilar, nm; ppt able, tn %5 ” oma tan diferenta a dou decivititi succeive, 1%; D ‘hitanta dinire osia din spate a vehionlelor Tang speciale fh reore8 sau semie- stm Suen an taf enrorerieh aceara, im |b, Tungimea etch pe caro vehiculle lene it edu vitera eu 20 ah a m5 T,——_tunglinea-poeare-vehiculde lente isi spore vera de a. 20 Ino, mj Te tungimen po ente exnth detivitatea nm; Hy b——eote de nivel exprimate nm. iSTAS 863-85, ~— 20 — ANEXA B CALCULUL RAZELOR CURBELOR SI A DEVERURILOR Bai tnourbe, deverul provoacit inclinarea vehiculelor cittre interiorul acestora. Ca, o conse- cinfé, aparo o component’ a greutitil, P, eontrard componentei forfei centrifuge F, care im- | prewnd ou forfele de frecare se opun derapajului elitre exteriorul curbelor. Fig 7 B.2 La caloulul deverului se fine seama ei forfele care actioneaz asupra autovehioulelor fig. 7, sint situate pe directiile razelor eurbolor, porpendicular pe axa drumulu{ neluindu-se in consideratie forja de tractiune, componenta longitudinals dati de declivitate ete., astfet: P,=Psin § + F,=Foos 8 A sin 6 P — groutatea vehiculului, F forja centrifuga. Pentra combaterea derapajului se & relapia + Pet f(Py th Fe) SP. > in care semmul minus corespunde deverntui negativ & Pain 8 + f(P eos b+ Fsin 8) < F cos 5 unghit! fiind mic, ee fae’ aproximajiile : sin p= tg 6 cos 8 Astfel relajia devine : 4 Pi+J(P + Pi)

4% 5 — dup parcurgerea lungimil eritios Z, a clei valuare reruita din diagrama fig. 8, Teapectiv. punetul in care tangenta ta racordares vertical eoncay’ sire inclinares de 4%) tig. 9. i SPECTUL MARS SU WGN DECLTATE CRAP GAEU 8 th= | ei vuguparomt ay fost eeeare FE Z| ae ate oak Ea z g Sn oe =e a le |= 8 STAS 863-85 Pex pon oe, xcordore err > bonds pene ebie a: sm vweoene 1 Lan Fig, 0.3 Bands penta vehicule lente se termini in punctul in care‘tangenta la racordares ver- ficalk convexi.de Ia sfixyitul rampet (fig. 9) are inclinarea de 4%. G4. Nu se provid Denzi pentru vebicule Iente in camul eind acestea an Iungimi mai mict de 100 m. 6.5 _Dupii terrninarea bensii pentru vehicule lente in continuarea acestels urmeazi 0 bandi fle accelerare ca aceeasi kitime gi avind lungimea de 150 m pe care vehiculele igi miireso viteza. 06 — Racordiile benzilor destinate Vehiculelor lente gi ale benzilor suplimentare de acoele- tate; care le unmeaz4, re realizeasa prin pane de racordafe P, in forms de triunght drepranghic Ta eateta mare do 30 in lungime aldurata henzilor de circulate gi cu catela mick de 3 sau 3,0:m {Uitimen Densiler) perpendiculars pe sxe drumulul, Panele de racardare de 1a ineeput se includ in Iungimile eritive I. iar este de la stisit urmeazd dupa, benzile de accelerare Z,. Aceste din umd pane to plaseaz’ astfel ineit marcajul Jor orizontal sé fie pereepat in limitel distanjelor de vizibilitaty calculate Ia nivelal tmbrici-. mintei (pentru indimen obstacolului egal eu 2er0), :SAS 863-85 = ANEXA D AMENAJAREA CURBELOR DA" Amenajarea curbelor izolate D1 In curbelé eu raze mai mori dectt razele recomandubile se pastreaza forma profilurilor din aliniamente, efectole forjelor centrifuge la cireulafiz, cu Viteze cel mult egale cu Vitezele de bash putind fi preluate de cAtre frecarea dintre pueuriie autovehiculelor gi imbricimintea ru tierd ; intravea in aceste curbe se poate face lin, fir a fi resimfit& de ebtre participant la trafic. Conventional, aceste curbe au dever poxitiv pe jumitatea profilurilor transversale si- tna oro interior eurbelor gi au devernegutiv pe cafe jumiitate,sibuataextreexteroral curhelor.. Da.2 _Inpurdele eu raze mai mick decitrazcle recomandabite, efeoval forget centrifuge 1m mai poate fi preluat namai de cdtre frecarea dintxe pnetrile autovehieulelor si mbriciunintea ra Terk, In'acest ear este necesar a 60 crea 0 fortd ruplimentars ajutStoare impotsiva derapajula si risturntirii. Aceasta se realizeazi prin stabilirea si pe semiprofilurile transversale din exte- Tioarele curbelor a, wnor deveruri positive cibtre interioarele curbelor (pe semiprofilurile din inte~ rioarele curbelor aceste deveru-positive exist). Deverurile pozitive provoaeé tnelinarea vehi- fulelor fi apusifia im acest mod n unor componente ale greutagit avtovehiculelor paralele. ct Aimbriclimintea. Da.21 Dacd razcle eurbelor sint mai miei decit razele recomandubile dar mai mari dectt razele curente (sint deci cuprinse in intervalele dintre razele curente gi cele recomandsbite) deverml ‘positiy are aceeasi valoare ca fn aliniamento si se numeste dever convertit (convertire). Lntructt Tazele curbelor in aceste intervale sint ined suficient de mari pentru a mu provoca reachii nepls. cate 1a schimbarea direc{iei prin manevrarea volanulni la fuceputurile curbelor, aliniamentele ‘se racordeazii direct prin arce de cere cu raze R. Deverul convertit ce menfine pe lungimile arcelor de cere intre tangente. Convertirea profilului se realizeaz’ pe Iungimi iq, emplasate pe aliniamente pin’ la panetele de tangent, prin rotires de Jos {n sus in jurul axei drumului a semiprofilului care in Continuare pe enrb vorespunde exteriorului acesteia, fig. 10 (a, b). Fig. 10 (>)38 = STAS. 863-89 Figs 10 2, 8) Acostamentele din exteriorul curbelor se convertese prehiind aceeagi pants p ou a im- prictmintei convertite (in aliniamente Pantele acostamentelor p, sint mai mari deoit pantele imbricémintei 7). Da.2.2 Dacd razele eurbelor sint mai mici deoit razele curente, dar mai mari decit razele mi- nimo (sin deot cuprinse in intervalele dintrerazele minime gl cele curente) devarurile sint po- yitive si au Yalorile # mai mori deeit p. Deverul i este determinat in funefie de mfximile racclor, rofilul transversal fiind denumit supratnslfat (suprainilfare), 4m aceste curbe, razele find mici, pentru combaiéres efectulai neplicut produs Ja in- ‘vinile in curbe de aparifia brased a forjelor centrifuge care siut mai mari intre arcele de cero slaliniamente se introdue tacordari formate din atce de clotoida avind tnnigimile t. ‘Suprainsljarea se realizeark astfel : — se face convertirea de la forma acoperig Ia deverul p pe lungimile i, amplasate pe iniament pink in originile arcelor de clotoida, ea 1a pot. D 1.2.1;