APARATUL GENETIC AL CELULEI UMANE Totalitatea componentelor celulare ce asigur’ pistrarea, transmiterea si realizarea materialului genetic reprezinti aparatul genetic al celulei. Celula umand confine informatia geneticd sub forma de: ~ 46 de molecule de ADN linear, compactizate sub formé de crometind sau cromozomi in nucle; © 50% de origine matern’ gi 50% de origine paterna; © confin circa 30 000 perechi de gene codificatoare de proteine dispersate pe cele 23 Perechi de molecule de ADN (doar 25% din secvenjele ADN-ului nucleat); © 22 perechi de cromozomi sunt la fel la barbafi si la femei ~ cromozomi autozomi, 0 pereche diferd la cele doua sexe — cromozomi sexuali (XY si XX); © celulele somatice au material genetic nuclear identic; ~ _ofteva molecule (de la 1 pans la céteva zeci sau sute) de ADN inelar in mitocondriile celuleis © 100% de origine matem’, mostenite odata cu citoplasma ovulului; © contin 13 gene codificatoare de proteine; © calulele somatice pot avea material genetic diferit atdt cantitstiv (dependent de intensitatea metabolismului celulay), c&t si calitativ (dependent de procesul mutational la nivel de ADNmt) Materialul genetic nuclear poate fi vizualizat sub form& de cromatind fn interfazé sau sub forma de cromozomi in timpul mitozei; eromezomul poate fi monooromatidian pan’ Ia replicare sau bictomatidian dupa replicara pani in anafazd; se poate transcrie fn interfazA sau mu s¢ tanscrie in timpul mitozei. Trausmiterea IG se realizes in timpul mitozei dup ce ADN-ul cromozomial s-a replicat, Aparatul de transmitere a 1G de la celula fa celula include cel putin: ~ teplisoma ~ complexul proteic ce asigura replicarea; ~ _factorii proteici ce asigura reparatia ADN-ului; ~ centriolii ~ responsabili de formares fusului de diviziune (cei doi poli ai celulei gi firele fusulul) care asigura segregarea egal gi identio& a cromozomilor in timpul mitozei Realizarea 1G codificate in genele structurale are loc in mai multe etape cu participarea: ~ _aparatului de transcriptie ~ factori proteici ce identificd gena tinta si asigura sinteza ARNm; * aparatului de translatie: ribozomii ~ sediul translafiei si sintezei polipeptidului, moleculele de ARN¢ — translatori ai codului genetic, factori proteici - reglatori ai translafici si maturizatii proteinei, Realizarea informafiei genetice la nivel molecular se exprima prin sinteza unei anumite proteine; la nivel celular — realizarea unei structuri celulare, unui lant metabolic, unei cai de semnalizare; iar la nivel organismic ~ prin prezenfa unui anumit caracter fenotipic (structura anatomic’, proprietate, fumotie specifieg a unui organ, etc.). Subiecte pentru discutie: Obiectul de studiu al Geneticii Umane. Rolul biologic si practic al ereditatii si variabilit Caracteristica substratul molecular, morfologic gi celular al ereditatii si variabilitai, Descrierea generala a procesului de realizare a informatiei genetice. Descrierea proceselor de transmitere a informafiei genetice de la celula la celula si de la piirinfi la urmasi. Relafia intre structura, forma gi functia cromozomilor. Dinamica materialului genetic nuclear, Rolul secvenfelor obligatorii si celor facultative ale genomului uman, YReNe eI1. Definiti nofiunite: Genetica: Ereditate: Variabilitate: Cromozom: ‘Aparat genetic: Cod genetic: Replicare: Transcripfie: ‘Translafie: Secvenfi nucleotidick: kb. Cromatin’: Eucromatina: Heterocromatind autozomala: Heterocromatin gonozomala:2, _Caracterizati ereditatea gi variabilitatea: Ereditatea Variabilitatea Definitie Substrat molecular Substrat morfologic Fenomene pe care se bazeazi Rol biologic 3. Completati legenda figurii:” » iu PROTEINA4. Caracterizati notiunile genetice: Nofiune Definific Caracteristic’ scurti Genom | Genom nuclear Genom mitocondrial Genom al celulei somatice Genom al celulei sexuale Genotip Plasmotip Fenotip i Genofond 5. Completati tabelul "Caracteristica comparativ’ a genomului nuclear si mitocondrial”: Genomul nuclear Genomul mitocondrial Caracteristici al eelulel alcelulei | aleetulei | al celulei somatice sexuale somatice sexuale Marime Numar de molecule diferite Nr. total de molecule in celula % de ADN codant Numérul de gene Densitatea genelor Prezenfa intronilor ‘ADN repetitiv ‘Transcriptia Replicafia Reparatia Recombinarea Originea parental Particularitatile transmiterii La descendent6. Caracterizati seoventele repetitive ale genomului uman: Caracteristich | ____Localizare Functie 1. LINEs 2. SINEs 1 3. ADN satelit | 4. ADN minisatelit 5. ADN microsatelit 7. Analizati schema si descifrati legenda. n Perlonta ? 7 4 ~ Ince perioada a ciclului celular are loc replicarea ADN cromozomial? in ce perioada are loc segregarea cromatidiana? cule de ADN are cromozomul ce corespunde cifrei 4? - Cate molecule de ADN are cromozomul ce corespunde ciftel 5? - Cum cromozomii monocromatidieni se transform in bicromatidieni? - Cum cromozomii bictomatidieni se transform in monocromatidieni? - Care este rolul biologic al proceselor (I) si (I) reprezentate in schema? 8. Completati tabelului “Organizarea materialului genetic in funefie de periondele ciclulul celular”: ‘Numiiral de , Nivelul de Perioada ea. Cantitatea de Activitatea ciclutui celular | RTT | ADNinectat | SOmPactizarea | ties celui Perioada G1 Perioada S Perioada G2 Profaza Metafaza Anafaza_ Telofaza_ Motivati variatiile9. Completati legenda figurilor A, B gi C: 4 10 2 " 7 2 ’ 8 5 6 1“ 7 6 16 . ‘7 ® 16 B ‘Aceleg fragment al eromozomul ‘A. In lute hepatics B. In ealula glandel tiroide Colla alveoli pulmonare a. Descifrati legenda: LL. 2. 3. 4. 5. b. Ce procese genetic sunt reprezentate? ©. Enumerafi componentele Aparatului Genetic care participa la realizarea 1G: a) i d Diferd conformatia cromatinei in diferite celule? De ce? Care sunt segmentele active in orice tip de celula? Care sunt segmentele inactive in orice tip de celula? Care cifre corespund heterocromatinei? Care cifre corespund heterocromatinei constitutive? Care cifre corespund heterocromatinei facultative? Care cifre corespund eucromatinei? Care regiuni intervin in specializarea celulei glandei tiroide ? Care regiuni intervin in specializarea celulei hepatice? Care regiuni intervin in specializarea celulei alveolei pulmonare? 10. Analizati schema ,Realizarea IG la nivel molecular”.11. Completati tabelul ,,Corelatia intre elementele aparatului genetic si procesele de istrare, realizare gi transmitere a IG”: Elemente ale Consecintele defectelor Aparatului Genetic Lanivel molecular | Lanivel celular | La nivel organismic Gene clasa I Gene clasa IT Gene clasa II LINEs -ADN satelit —— Enhancer. | Promotor | | Exon | Intron Splicesom Ribozom Chaperoni Replisom Aparat NER Centrioli Kinetocori Mitogeni Complex sinaptonemal Asializafi tabelul si construiti lantul logic legat de: — pistrarea IG = transmiterea IG ~_tealizarea IG12. Completafi tabelul ,,Nivele de realizare a IG”: Substratul pe care se bazeazA formarea caracterului Fenotip molecular celular organismic Culoarea Fixarea pigmentului in ochilor melanocite Grupe Prezenja Ag A sau B pe sanguine ABO membrana eritrocitelor Grupe Glicoproteide sanguine Rh | membranare Vederea oteinele - opsi coloraté Proteinele - opsine | Mobilitatea Rezistenfa jesutului articulafiilor | conjunctiv Memoria Acumularea neuropeptidelor de memorie in hipocamp Elasticitatea vaselor Receptori LDL sanguine Coagularea | Factorul sdngelui de coagulare 8 Diabet zaharat seas a-globind defecta Aterosclerozi Acumiularea colesterolului pe suprafafa celulelor endoteliale ‘Analizafi tabelul si completafi ideea: NW! Orice caracter = fenotip, normal sau patologic, este determinat la nivel molecular de la nivel celular de 5 Janivel organismic de13. Evaluafi utilitatea cunogtinfele din cursul de Biologie moleculara in cursul Genetica Umané gi formarii Dv. ca medici. Semuificatie medicala. Notiuni din cursul de Biologie molecular Rol biologie Semnificatie genetici ADN ARN Proteine Ribozomi| GenaFinalitati: Student — medio tebuie sf ste: particularitaile organizarii genomului uman; - _rolul seoventelor obligatorii si facultative ale genomului; = mecanismele generale ce asiguri pistrarea, transmiterea si realizarea IG la nivel molecular, celular si organismic; rolul genelor si cromozomilor in ereditate si variabilitate. Studentaltrebuie st ingeleaga: - bazele moleculare si celulare ale ereditati si variabilitai - rolul geneticii umane in medicina; - valoarea cunostinfelor teoretice in initierea unor cercetditi stiinfifice a particularitafilor genomului populatiei R. Moldova. Studentul trebuie s& poat’: = explica colegilor, familiei rolul teoretic si practic al realizavilor ,,Proiectului Genomul Uman”; - diferenjia intr-un preparat citologic perioadele ciclului celular in dependent de aspectul materialului genetic; = explica variafiile in cantitatea, forma si activitatea materialului genetic la aceiasi persoant in diferite fesuturi, perioade. Formulati trei intrebari referitor Ja impactul ,,Proiectului Genomul Uman” in medicina secolului XXI. 1. 13CROMOZOMII UMANI Celulele somatice ale unvi organism sunt genetic identice si contin un set diploid de cromozomi. Orice celula confine: - 22 de perechi de cromozomi autozomi, identici la cele dou sexe; ~0 pereche de cromozomi sexuali (gonozomi) ce diferd la femei gi birbati - XX sau XY. Organismele feminine se caracterizeazA printr-un set 46,XX si cele masculine — 46, XY. Din diverse motive, cariotipul celulei sau organismului poate prezenta anomalii de numar (ancuploidii) sau de structur’i (deletii, duplicatii, translocajii, inversii, etc.). Consecinfele fenotipice ale anomaliilor cromozomiale depind de tipul cromozomului implicat, de tipul dezechilibrului genetic, de momentul ontogenetic in care apar si se manifest frecvent prin tulburari de reproducere: ~ _ sterilitate feminina sau masculind; - avorturi spontane precoce; = nou-nascufi morti; - nov-nascufi vii plurimalformatis - retard mental; = neoplazii. Petru a putea studia cromozomii si pentru depistarea anomaliilor cromozomiale' exist diverse metode de analizi a cariotipului: ~ _ studjul cromozomilor metafazici prin colorare omogen4 sau mareare in benti: + studiul cromozomilor profazici prin mareare in benzi; i A + studiul cromozomilor in interfazA prin i 5 f hibridare cu sonde fluorescente 1 fi ii (technica FISH). G8 EEEE Hes 3 : sociatia international at FF 3) 4 8 citogeneticienilor a propus 0 standardizere a A 8 nomenclaturii cromozomilor si a anomalillor §86% gp ey <2 0 cromozomiale. Cromozomii umani sunt Ai ill clasificafi in 7 grupe (A, B, C, D, E, F, G) ft il conform lungimii, formei si indicelui ioe centromeric. Cromozomii pot _prezenta polimorfisme individuale ce implic& structura e unor regiuni necodificatoare, de heterocromatind fl fi Wi an A constitutiva: ee ~_ variatii in mérimea centromerilor; Ke ae + variafii in marimea telomerilor; D - variatii in mérimea sau prezenfa wet HE Hp ap on Hillis) - variafii in mirimea constrictilor C7, _™, ¥¥ heey secundare. F 6 Subiecte pentru discutie: Organizarea moleculara a cromozomilor. Dinamica ctomozomilor in difetite perioade ale ciclului celular. Clasificarea cromozomilor umani. Cariotipul uman normal si patologic. Nomenclatura cromozomilor. Tehnici de studi a cromozomilor. ona eye 14¥ Cromozom monocromatidian: ¥ Cromozom bicromatidian: Y Cromatina: ¥ Cromatid’: ¥ Nucleosom: ¥ Solenoid: v Metafaza: 7” Repere cromozomiale: Y Nomenclatura cromozomilor: ¥ Bandi cromozomiala: Vv Subband& cromozomialé: Y Cariotip normal: 7” Cariotip feminin: 7 Cariotip masculin: 7 Cariotip anormal: ¥ Aneuploidie: 2. Analizafi schema ,Morfologia cromozomilor metafazici” si descifrafi legenda. Dati exemple de cromozomi de fiecare tip. i Bo uw 299: Pie 4g PuEe & 3 4 t f t . 4 > 2 ok alls oe So allie P 1 2 " 3 A B c BD. & Pe3,_Completafi tabelul ,Structura cromozomului metafazic”: Organizarea molecularé Funetia Cromatida Braful p Braful q Centromerul Constricfia primar’ Telomerul Consiriofia secundara Satelitul 4, Completati tabelul ,,Clasificarea cromozomilor umani”: Grupa Perechi de ers. Forma ers. oe “te ear A B c D E F G 5. Completafi tabelul repartizind cromozomii umani dup§ diverse categorit: ‘Cromozomi Mari Medii Mici Prezint& gh | Prezinti ph | Are sateliti Metacentrici Submetacentrici Acrocentrici6, Etapele cariotiparii: Obfinerea celulelor in diviziune: Blocarea metafazei Hipotonizarea Colorarea Microscopia plicilor metafazice Tntocmirea idiogramel 7._Completati tabelul ,,Particularitati in colorarea diferentiatd a cromozomilor”: Tipul benzilor Originea benzilor | Caracteristica scurté Pozitive Benzi G i — Negative Pozitive Benzi Q — | legative i Pozitive BenziR Negative \_ . Pozitive Benzi C Negative Pozitive BenziT Negative 1!!! Analizati aspectul cromozomului | vizualizat dupa diferite tehnici de studiu, 178, Analizati cariogramele de mai jos si identificati anomalia cromozomiala: Paw wa iwungnan Wed guy S41 aaa vi * » nN x Cariotip: Anomalia ers. Fenotip: Pa bow Hituuouwn Abe ts ab ae ts u a u a Q Anoraalia ers: Fenotip: it tp tounge ae amt Q @) © @) &) 60 6060 4606 & Completati schema A = Wdentificasi eroarea Identificati crs. implicat + Numi tipurile de gameti = Indicati: © % gametilor monosomici © %gametilor nulisomici © %gametilor disomici - Completati schema B = Identificasi eroarea = Identificati crs. implicat ~ Numi tipurile de gameti + Indicayi: © % gametilor monosomici © Y%gamefilor nulisomici © Ygametilor disomici - Completati schema C = Identificasi eroarea = Identificafi crs. implicat - Numifi tipurile de gameti ~ Indicati: © % gametilor monosomici © Y%gamefilor nulisomici © %gamefilor disomici = Completati schema D = Identificasi eroarea Identificati ers. implicat tipurile de gameti = Indicati © % gamefilor monosomici © %gamefilor nulisom: © %gamefilor disomici 38, Completati tabelul: Tipul de gameti (%) ‘Momentul ae aceidentulai Zigoti postbill (7) g 3 Nedisjuncfia crs.. 21 Al {in spermatogenezi | t Nedisjunctia crs. 21 At ‘in spermatogenezi ‘Nedisjunctia ers... sexuali in | AL spermatogenezi | Nedisjunetiaers.. 13 in All ovogenezi | intarzierea anafazicd acts. | AT 13 in ovogenezi intarzierea anafazicd acrs..8 ) AIL in ovogenezi 9. Completa tabelul si identificati originea aneuploidiei in diferite sindroame cromozomiale: Fenotip | Gameti responsabili a Zigoti asociat_ | Gamet@ | Gametd Cauza aneuplotdiel 23. ATXXY BY 22,0 24,.XX 48,XXXX 123, 26, XXKK ‘Non-disjunctia gonozomilor in spermatogenezi (3) 48,.XXYY ‘Non-disjunctia gonozomilor in ovogenez’ (2) ‘Non-disiunctia gonozomilorin Q sid 4IXYY 49,XXXXY ATXK #21 45X t 45,XX,/8 44Anelizati tabelul si explicati urmatoarele situati 8) S-andsout un copil cu sindrom Tumer. Care dintre parinfi este ,vinovar”? Argumentati, ) S-andscut un copil eu sindrom Down. Care dintre plrinfi este ,vinovat? Argument @)_S-anisout un copil cu sindrom Klinefelter. Care dintre périnti este .vinovat”? Argumentati, 10. Analizati schemele de mai jos. ae ,-e-8-28-- i paralel @) Oe, —-6-Z-28-- i GEMEN! pcor MONOZIGOTI 45a) Care-ioriginea gemenilor dizigot? 'b) Care-i originea gemenilor monozigoti? ©) Care-i originea himerei? Ceconstit fie genetic au GMZ? «) Ce constitufie geneticé au GDZ? 1) Ce constitufie genetic’ au himerele? Comparati himera cu mozaicul, gisind cAt mai multe criterii de asemiinare si deosebiri: Aseminari 1. 2. 3. Deosebiri peer 11, Analizafi atent intrebarile urmatoare gi raspundeti: 1. CAind si de ce in ovogenezi se formeaz% 2 sau 3 globuli polari? 2, Ge se poate intimpla dack ar avea loc replicarea intre cele doua diviziuni ale meiozei? 3) Care vor fi consecinjele defectelor complexului sinaptonemal? 4 Cel de celule confine ovaral unei fetije de 6 ani? 3. Ce fel de celule confine ovarul unei femei de 26 de ani? 6. Cefel de celule confine testiculul unui baiat de 10 ani? 7. Ce fel de celule contine testiculul unui birbat de 20 ani? 8 De ce riscul anomaliilor cromozomiale este corelat ou varsta matema dar nu cu varsta patern&? 9. Care este prima fazi de asteptare in ovogenezi gi oat dureaz3? 10. Care este a dova faz de asteptare in ovogeneza si c&t dureaza? 4612. Completati tabelul analizind fenotipul propriu: Rispuns Dees? Cu cine dintre pirinfi Vi aseminagi mal mult? Care caractere Ie-afi mostenit de Ia mama? Care caractere le-afi mogtenit de la tala? Care caractere nu le-afi evidentiat la nici unul dintre parinti? | ‘Avefi frais surori? ‘Vi aseminafi intre voi frafii? ‘Va deosebifi intre vor frat? Ce caractere dorifi s& transmitefi viitorilor copii? De ce depinde realizarea dorinjei Dv.? ‘Ce mostenifil si ce transmitel in realitate? Finalititi: Studentul - medic trebuie sa stie: + dinamica cromozomilor in meioza; - recombinarea genetica si rolul ei biologic; - rolul meiozei fn transmiterea IG in succesiunea generatiilor; ~ particularitatile gametogenezei la om; tipuri, mecanisme si consecinfele erorilor de distributie a materialului genetic in meioza. Studental trebuie s3 infelea = bazele moleculare si celulare ale transmiterii IG de la parinti la copii; + rolul erorilor de meioza in patologia umana; + mecanismele de producere a himerelor gi rolul in patologia umand; = petioadele critice ale spermatogenezei si ovogenezei din punct de vedere genetic. Studentul trebuie s& poata: = explica consecinfele erorilor meiotice pentru om; = determina cariotipurile posibile a zigotilor dupa datele constitufiei genetice ale gametilor; = prognoza dezvoltarea organismului din zigofii rezultafii ai diferitor erori de distribufie a IG in meioza. Formutlati trei intrebari la tema data: 1. 47GENELE UMANE (structura, localizarea si fanctia) Genele defin si ptistreazt informatia geneticit codificat& despre sinteza anumitor proteine specifice si formarea anumitor caractere fenotipice (biochimice, morfologice, fiziologice, psihice si comportamentale). Genele sunt localizate in lungul moleculei de ADN cu 0 poziie fix (locus) si sunt separate una de alta prin secvenfe necodificatoare — spaceri. Ele nu au granife morfologice, au numai granite functionale, ce se stabilesc in procesul transcriptiei. in genomul uman se descriu circa 30000 perechi gene structurale ce constituie cirea 25% din genom (la 50% din ele functia este cunoscut). Genele transmit informatia geneticé datorité replicarii ADN-ului si reprezinta legaitura materiala dintre generafii, asigurfnd transmiterea genealogica a caracterelor de specie si de familie, Genele realizeazé informatia geneticd prin transcrierea ADN-ului pe molecule informationale de ARN si translajia codului genetic in timpul sintezei proteinelor — substratul ‘material al diferitor caractere la nivel de celula, fesut si organism. Expresia genelor reprezintt realizarea informafiei codificate de gene prin formarea caracterelor - fenotipului. La nivel molecular, aceasta constituie procesul prin care informajia din ADN este ‘ransformata in molecule polipeptidice, ARNt, ARNr. Expresia genelor ce codific& polipeptide reprezint& un proces complicat, ce decurge in céteva etape: transcriptia — copierea informatiei genetice din ADN si sinteza moleculelor precursoare ale ARNm; > processingul — maturizarea moleculelor ARNm: céparea, poliadenilarea, splicingul; > transferul ARNm in citoplasmé, pe ribozomi; % ftranslatia — procesul prin care secventa nucleotidelor din ARN este tradus& intr-o secventii de aminoacizi ai lanfului polipeptidic, > maturizarea moleculei proteice prin conformatie +/- modificari chimice. La nivel celular expresia genei reprezinta rezultatul integratii proteinei sintetizate intr-o structura celulara, intr-un lant metabolic sau intr-o refea de semnalizare celular’. Fenotipul celular ~ morfologia si functia ~ este controlata de genomul celulei, dar realizati de setul specific de proteine sintetizate — proteinomul. La nivel organismic expresia genelor se manifest prin caractere morfologice $i-insusiri complexe, datorit’ cooperarii tuturor componentelor moleculare si supramoleculare in morfogeneza si fiziogeneza organismului uman. Astfel, in concept actual, expresia genica este studiata la diferite nivele: molecular — polipeptidul sintetizat, care constituie efectul primar al expresiei genice; © celular ~ molecula proteica si funcfia ei in celulé ~ efectul secundar; © organismic ~ manifestarea fenotipica a genei — efectul terfiar. Subiecte pentru discut - Definirea si organizarea generala a genelor structurale. Localizarea si numirul genelor umane. Funofia genelor umane si nivelele de expresie. Clasificarea genelor umane. Genele alele si nealele. Teoria cromozomiala a ereditatii. ae eee 481. Definiti nofiunite. Definitie Exemple Gena Geni house keeping Gena structural Gena unica Gena plastic Grup de inlanuire Haplotip Hetrozogot Homozigot Locus ‘Caracter autozomal Caracter holandric Efect primar al genei Efect secundar al genei Bfect tertiar al genei Familie de gene repetitive Familie de gene non repetitive 2. Completati tabelul si analizati proprietitile genelor structurale: Caracteristici ale genelor structurale Proprietatea genel Exempla Codificd structure unui anuimit potipeptid Confine secvenfe nucleotidice codificatoare si necodificatoare ‘Contribute la transmiterea caracterelor din generatie in generafie | Tn timpul crossing-overului poate face schimb de seevente omoloage cu alta gen’ Poate suferi schimbtri structurale si functionale ‘Activitatea genei poate fi influenjatt de factorii de mediu Posie controla sinteza mai multor variante de polipeptide Prezinté diferente individuale Poate coopera cu alte gene in formarea unei proteine complexe 493. Completati tabelul ,,Clasificarea genelor umane”. Identificafi rolul practic al cunoagterii diferitor categorii de gene. Criteriul de clasificare Tipuri de gene Consecinfele mutatiilor Dupi particularititile transcriptiei Dupé numarul de copii in | genom Dupé tipul de celulé tn care sunt active ‘Dupii perioada ontogenetica de activitate Dupa gradul de activitate Tn dependenfai de interacriunea cu factorii de mediu Dupa tipul produsului genic 4, Completati legenda figurii: Cromozom alcitult din x40 pn. ce contne 3000 de gene 1 ee 2 —— ——_. 3 {7 ___a8%ain eromozom,contine 15 gene 4 e | a 5 6 7 8 4 \ 10 2 2B. 7 4, 15, Sy 16. “Transert primer preaRiin 17 14 18 ruse 19 ‘ARNa ce confine see 2 20, ouienane de vesene 2. ARN 21 in 2. j 2 Beene 24, fas e ‘cARACTER a) Unde sunt localizate genele? 'b) Cum sunt repartizate genele pe cromozom? ‘) Care sunt secvenfele specifice ale genei? ‘@) Care aunt seevenfele reglatoare ale genei? ©) Care sunt secventele codificatoare ale genelor? Care este funcfia genei structurale? 505. Completati tabelul, gasiti relatia dintre funefia si consecinfele mutatiilor Ia nivel de sintezA a proteinelor a diferitor seevente ale genei: T Structura Funetia Consecintele mutatiei Promotor Exoni Introni Terminator Enhancer Silencer 6. Completati tabelul si giisiti corelafii fatre locul mutafiei si consecintele fenott numirul de copii ale genei in genom si consecintele mutatiilor genelor Ia nivel organismic. Nr.de | Resiunen | Consecinfele | Consecingele Consecinfele Gena mutants | copitin | RAGN* | mutatiet la nivel nivel | mutafiei la nivel genom molecular celular organismic Promotorul Gena ADN- \ Exon polimerazei | intron Gena Spectrinei Exon Gena Histonei H3 promotor Gena ARNr 28S, promotor Gena a-globinei intron promotor Gena B-globinei Exon intron promotor Gena Insulinei Exon intron Promotorul Gena Receptorului hormonului de Exon cresiere intron 51Concluzii referitor la consecintele mutafiilor la nivel de organism: a) daca este afectata o gend structuralé b) dacd este afectats o genf de clasa I sau Hil c) dacé este afectat promotorul genei structurale 4) dacd este afectat exonul genei structurale ©) daca este afectat intronul genei structurale f) daca gena este unicd. g) dac& gena are mai multe copii 7. Completati tabelul ,Nivelele de expresie a genelor umane structurale”, Nivel molecular Nivel celular, tisular Nivel organismic Gena culorii ochilor Gena Rh Gena anemiei $ Gena Marfan Gena DMD Gena FCU Gena ABL Gena ig 8, Analizafi exemplele din tabel, identificati genele dominante, recesive si codominantes gisifi regula dominanfei/recesivititil. Perechi de . Grad de 7 Relatii intre co alele Structura | Functic | activitate | Sil | Je (de putere) Gena culorii | p/ao. pal ‘normomort ochilor ‘plu o. albastri ‘amorf Rit nommomort GenaRh HE noma Gena HA ‘normomort anemiciS _[HbS neomorf , FBNI ‘normomort Gena Marfan’ BN imut neomorf DMD. ‘normomort Gena DMD DMDmut hhipomor? PAH ‘normomort Gena FOU [parimut ‘amort ABL ‘normomort Gena ABL FABLmut hipermorf. — IgDI izomort os IgD2 izomorf Care gene vor fi dominante? Care gene vor fi recesive? Care gene vor fi codominante?~ medic trebuie sa stie: particularitafile organizarii genelor umane; localizarea si fancfia genelor umane; nivele de expresie ale genelor; clasificarea genelor. Studentul trebuie si infeleaga: rolul biologic si medical al genelor; proprietafile genelor umane; rolul practic al cunoasterii clasific&sii genelor umane; originea genelor dominante gi recesive. Studentul trebuie si poata: explica functia genei la diferite nivele de expresie; argumenta necesitatea cunoasterii regiunilor reglatoare si codificatoare ale genelor structurale; prognoza efectele genei Ia nivel organismic, cunoscand efectele ei la nivel molecular, celular; evalua tipul de transmitere dominant sau recesiv a unui earacter, fenotip. Formulati trei concluzii despre fanctia genclor structurale, L 53TEHNICI DE ANALIZA A GENELOR Tehnicile de analiza genelor includ o serie de proceduri, bazate pe particularitstile fizico-chimice ale moleoulelor de ADN, ARN sau proteinelor, care au ca scop elucidarea direct sau indirecti a structurii sau funefiei unei gene / unei secvente specifice de ADN. ADN-ul se caracterizeazi printram polimorfism extrem de variat interspecific, interpopulational si intrapopulainal, define particularitifi genetice individuale. Polimorfismul ADN-ului este determinat de modificéri nucleotidice in secventele genice sau extragenice, codificatoare si necodificatoare si poate fi calitativ sau cantitativ, normal sau patologic, fn ultimul caz schimbérile secventei nucleotidice produc stiri patologice — boli genetice sau predispozitie la boli, in dependengi de scopul studiului genelor ~ cercetare sau testare, in dependent de cunostinfele despre gena evaluata si altele, se utilizeazé diferite tehnici de analiza: + tebnici de studiu a ADN-ului, obfinut din orice celulé a organismului; * tehnici de studiu a ARNm ~ produs al unei gene, extras din citoplasma celulelor unde se exprimA gena cercetata; = tehnici de analizA a proteinei — produs primar al genei studiate. Structura primar a genei se analizeaza prin diferite tehnici de seeventiere (pe cale chimica, enzimaticA sau automatizat®), Prezenja sau absenja unei secvente nucleotidice specifice ce caracterizeazi o gen se stabileste pe baza tehnicilor de hibridizare (blotting-hibridizare, hibridizare in situ). Foarte raspéndita este tehnica PCR si variantele sale, care utiliznd primeri specifici permite amplificerea secvenfelor din gene normale sav mutante facilitand determinarea rapida gi precis& a purtatorilor de gene mutante in scop de diagnostic prenatal sau postnatal presimptomatic al bolilor genetice. ‘Una din aplicatiile tehnicilor de analiza a genelor este dactiloscopia genomic, analiza polimorfismului individual in scopul identificérii persoanelor, utilizati in medicina legala si criminalistica. Tindnd cont de polimorfismul interspecific al ADN-ului s-au elaborat si teste de identificare a ADN-ului striin in organismul uman ~ diagnosticul precis al infectiilor, cum ar fi hepatitele virale, SIDA, hlamidiozele, etc. Aceste teste permit identificarea nu numai a ADN- ului strain in organismul uman dar si gradul de infectare, efectul tratamentului. Subiecte pentru discutie : 1. Aplicatiile practice ale tehnicilor de analiza a genelor. 2, Tehnici de analiz’ a ADN-ului.. . Tehnici de analiza a ARNm. . Izolarea ADN-ului genomic si ARNm din celulele umane. Obfinerea fragmentelor de ADN de cercetat. . Metodele de vizualizare a ADN-ului. . Caracteristica sondelor moleculare. Principiile, etapele si aplicafiile practice ale tehnicilor PCR, Southern-blot si secventiere cenzimatica. SPI AWAY 1. Definiti nofiunile : Polimorfism ADN Hetrogenitate ADN ADN genomic ‘Testarea genelor 54‘Analiza direct a genelor ‘Analiza indirect a genelor Secventierea ADN Hibridizare ADN_ Amplificare ADN Sondi molecularé marcat& FISH Dactiloscopie genomica 2. Identificati particularitatile diferitor tehnici de analizi a genelor: Tehnici de analiz& a genei Tinta analizei Scopul analizei Aplicafii practice PCR RT-PCR Secventierea ADN. Secvenfierea polipeptidulai Southern - blot Northern - blot Western - blot FISH Care dintre tehnicile de mai sus sunt metode de analiz& direct a genei? Care dintre tehnicile de mai sus sunt metode de analiza indirect a genei? Care dintre tehnicile de mai sus pot evalua structura genei si eventualele mutafii? Care dintre tehnicile de mai sus pot evalua finefia genei si modificérile in expresia lor? 553. Metodele de analiz8 a genelor se bazeaza pe o serie de proceduri precise prezentate in tabelul de mai jos: Proceduri de laborator Prineipii generale Pentru care din tehnici este mecesara procedura Izolarea ADN genomic pentru analiza unei gene umane Izolarea ARNm specific unei gene umane Separarea fragmentelor de ADN- dintr-un amestec de fragmente Analiza comparativa a ADN la diferite persoane ‘Vizualizarea fragmentelor de restrictie = Vizualizarea produsilor PCR Vizualizarea unei secvente de ADN in situ Depistarea ADN-ului strain 4. Completati legenda figurii ,, S ab ; 3 @9 SS =F Sy < ww Extragerea ADN Restritia ADN genomic din cetule nucleate cuER Denaturarea ADN si transferal FR pe membrane Autoradiogratia ‘Viznaltzarea gi interpretarea vezuliatelor 56a) Care este originea ADN de cercetat? b) Cum se obfin fragmentele de restricfie? ©) Care-i rolul electroforezei in aceast& tehnic&? 4) Cum ase loc bloring-ul fragmentelor de ADN pe filtru? ) Care-i rolul Bloring-ului? £) Care-i principiul de identificare a secvenjelor de interes in aceasta tehnicd? 5. in figura () sunt prezentate sinteza fenilalanil hidroxilaz. prezentate rezultatele testirii RFLPs prin tehnica dintr-o familie cu risc pentru fenilcetonurie (patologie autosomal-recesiva). a dowd alele responsabile de modificat harta de restricfie a genei PAH. Analizati figurile si descriefi rezultatele: 0) ako 6 4 2 SS gee. ” este normala, alela ,,a” este mutant. fn figura (II) sunt a7 persoane Ce mutatie a Nr probei Testafii Genotip Fenotip Mama Tata Fiica, Baiat Baiat Fiicd_ ma}on}r] a ]eofro] Fat Care-i rezultatal testului prenatal? 6. Desenati o schema care s4 reflecte etapele tehnicii de secventiere didioxi. 377. Determinati seeventa nucleotidicd dupa rezultatele electroforezei (siigeata indicé directia . electroforezei). Indicati capetele secventet obfinute 5° si 3°. Tehnica utilizatt . Mutatia identificati este .. it} i a) secventa genei normale 'b) secventa genei mutante 8. Anslizati schema ,, > PCR TERMOCICLOR Extragerea ADN Pregatirea componentelor ‘Amplificarea ADN-fint& pentru PCR 6 Vizvalizarea_ Interpretarea rezultatelor produsiior PCR Prodan a) Care este sursa de ADN genomic pentru analiza PCR? b) Pentru ce sunt necesari primerii? ©) Cai primer se utilizeazA pentru identificarea genei tint? @ Care sunt proprietifile Taq — polimerazei? 58©) Ce reprezint& produsii PCR? ) Cum se vizualizeazi produgii PCR? © Ce semnificd obfinerea unui singur tip de clone? ‘h) Ce semnificd obtinerea a doua tipuri de clone? i) Ce semnificd obtinerea mai multor tipuri de clone? 9. Analizafi rezultatele PCR prezentate mai jos, Determinafi numérul de repetari (CCG) la cele patru persoane testate. Comentafi rezultatele electroforezei daca se stie c& acest, microsatelit asociazé cu gena FMRI si poate prezenta: a, polimorfisme normale ~ (CCG) <60 repetatis b._ premutatii - (CCG) 60-230 repetari; c. mutatie complet - (CCG)>230 repetari, cu blocarea expresiei genei FMRI i manifestarea sindromului X-fragil (retard mental, macroorhidie, displazia tesutului conjunctiv). wi234 som |— Wr | Repetiri trinucleotidice Fenotip 300 pn | T 280 on'| 200 pn 2 ‘80 100 pn 3 ‘50 pn a 10. A In fig. A este reprezentat arborele genealogic al unei familii c. ' Orr, ‘persoane cu mucoviscidoz’. Dupa rezultatele electroforezei produsilor PCR stabiliti genotipul tuturor membrilor familiei date: 12 iat 1-2 8 us nua: . 13 li—_- =~ = 14 ==" 1s 11. fn figura de mai jos sunt prezentate rezultatele testirii paternitifii cu ajutorul a 4 perechi de primeri pentru 4 loci polimorfi. Mcnn tS M-~ mama copilului C~copilul =--_ | Ti, T2 $i T3 - barbatii testati. ao. Care dintre acesti birbati este tatil copitului? Cum a-fi confirmat paternitaten? 5912, Completati tabelul: ‘Aplicatilte tehnicilor de Material testat Metode utilizate studiu a genelor Determinarea structurii primare a ADN-ului genic Depistarea prenatala a mutatiilor genice Depistarea postnatal a mutatiilor genice Determinarea genotipulai persoanei Identificarea marcherilor mini- si microsatelitici ‘Analiza expresiei genei Depistarea ADN-ului viral Dactiloscopia genomic& 48) Care este tehnica recomandat& de tine pentra diagnosticul prenstal sau postnatal al bolilor genetice? ») Care este tchnica recomandati de tine pentru depistarea heterozigofilor, ~purtatori de gene recesive palologice? ©) Care este tehnica recomandata de tine pentru diagnosticul bolilor infectioase (virale gi bacteriene)? 4) Care este tehnica tecomandata de tine criminalistilor pentru ,daciiloscopia genomic” Ta identi persoanelor? area, @) Care este tehnica recomandati de tine medicilorlogigti pentru ,dactiloscopia genomici” fn identificarea filajel? Finalitati: Studentul ~ medic trebuie s& sti - particularitafile manipularii acizilor nucleicis - principiile si etapele PCR; ~ indicatiile si limitele PCR. Studentul trebuie s& infeleaga: ~ _bazele metodelor de studiu a genelor umane; ~ particularititile diferitor tehnici de studiu a genelor; + aplicafiile gi limitele diferitor metode. Studentul trebuie s8 poata: > selecta metoda de studiu in dependent de seopul cercetarii; ~ interpreta rezultatele electroforezei ADN-ului; ~ diferenfia tehnicile utile pentru diagnostic de cele utilizate in cercetare. Formulati trei concluzii referitor la tehnica PCR: L IP] 60CARACTERE EREDITARE CU DETERMINISM MONOGENIC (PARTEA 1, Caracterele monogenice reprezinti produsul interactiunii a dou& alele, se transmit mendelian si respect legile monohibridatii. Caracterele monogenice pot fi att nomale (de ex. grupele sanguine, grupele serice, antigenii tisulari, etc.), c&t gi patologice (de ex., polidactilia, albinismul, fenilcetonuria, hemofilia, daltonismul, unele forme ale displaziei smaltului dentar, etc.). Unele gene au actiune unic& (0 gend — un caracter), altele ~ au actiune multipla, pleiotropa (0 gen’ - mai multor caractere). in dependent de capacitatea de manifestare fenotipicd caracterele pot fi: dominante, intermediare gi recesive. Gena ce se manifesta atit la homozigoti ct si la heterozigoti se numeste alelé dominantit (A), iar cea care se manifest doar in stare homozigoté — alelé recesivit (a). Fiecare individ este heterozigot pentru unii loci si este homozigot pentru alfii. intre genele alele pot exista mai multe tipuri de relatii — interacriuni alelice: - dominare complet; ~ dominare incompletit; codominare. Manifestarea fenotipic& a caracterelor monogenice poate fi influentata gi de gene nealele din acelasi grup de inlanfuire sau din grupuri diferite — imteractiuni nealelice: - epistazias = actiunea complementard a genelor, - efectul pozitiei . Majoritatea caracterelor monogenice normale sau anormale se transmit dupA regulile lui Mendel avand o manifestare distinctd in dependent de genotipul persoanei, prezentind si unele exceptii determinate de interactiuni cu alte gene sau cu factorii de mediu — penetranfa incomplet sau expresivitatea variabil’. Dar exist caractere ce prezint& abateri de la regulile mendeliene care sunt determinate de fenomene genetice neobisnuite: + instabilitatea genelor; - amprentarea genomica; - disomia uniparentalas + mozaicismul, - ereditatea mitocondrialé. Subiecte pentru discutii: . Determinismul caracterelor ereditare. Relatia genotip-fenotip. . Genele alele si interacfiunile alelice. |. Genele nealele gi interactiunile nealelice. . Legitatile ereditafii caracterelor monogenice. - Genetica grupelor sanguine gi serice. |. Boala hemoliticd a nou-nascutului i riscul genetic. maveene él1. Definiti notiunile si completati-te cu edte un exemplu: ¥ Gena 7 Genotip 7 Fenotip v Gene alele v Gene nealele ¥ Caracter dominant Y Caracter recesiv ¥ Caracter intermediar ¥ Caracter monofactorial ¥ Caracter multifactorial 7 Grup sanguin ¥ Antigen eritrocitar ¥ Anticorp ¥ Rht v¥ Rh- 622, Completati tabelul: ,Caracteristica caracterelor ereditare” Caractere monogenice Caractere poligenice Definitie Determinism Tipuri (gasiti mai multe categorii de clasificare) Exemple 3. Completati tabelul: “Caracteristica genelor alele gi genelor nealele”: Gene alele Gene nealele Localizare Funcfie Variante Origine | Segregare meioticd Interactiuni Exemple4. Completati tabelul : , Transmiterea caracterelor monogenice’ Genotipul parintilor Genotipurile descendentilor Fenotipul descendentilor AAXAA AAx Aa AAxKaa aax aa Aax Aa Aaxaa AABB x AABb AABb x AaBb AAbb x aaBb aabb x aaBB AaBb x AaBb Aabb x aabb AaBb x AABb 5, Completati tabelul ,Ereditatea gruy elor eritrocitare Rh si ABO” Alele Locus Funetie Important practic D Sistemul Rb Al Sistemul ABO 646. Analizati relatia dintre genele H, ABO gi Se; identificati funcfiile acestor gene si fenotipul la nivelal eritrocitelor si in serul sanguin. precursor AgH AGA AGA +t Gena H Gena A1, ra Gena Se — oa =—_— cotucoait ea acctilgalactos: ‘Gansteraza ae transferaza -t Precursorul —o glicoproteida din citoplasma eritrocitelor; AgH - precursonul glicozilat pe membrana eritrocituluis Ag Al (sau A2, sau B) — Ag H glicozilat pe suprafata eritrocitului (forma liposolubila) —AgH glicozilat pe in serul sanguin (forma hidrosolubila) a) Ce functie are gena H? b) Care esie produsul genei H? ©) Ce functie are gena Al? 4) Care este produsul genei AI? ©) Ce functie are gena Se? ) Care este produsul genei Se? 657. Completati schemele, utilizati simboluri care si exprime expresia genelor H, ABO si Se: A Gene H Gena 8 Se = — ———— porns 1 Genotip: auth Gonase 1 : = nd —— ; | Fenotip: a d 3 in eer sanguin Genakt sag D Gana Gena) =— —___ w —_ E aaa > Genotip: Sena Gena at Gaia i a — — | Penotip: Weenneeee 4————————_ incor sanguin Genotip: a Gena) = a) ince relatie se afla genele H, ABO si Se? b) De ce depinde expresia genei H? ©) Dece depinde expresia genelor ABO’ 4) De ce depinde expresia genei Se? ©) De ce depinde expresia genelor ABO si Se? ) Prince se aseménA fenotipurile O si Bombay? g) Prin ce se deosebese fenotipurile O si Bombay? 66 Fenotip:8. Analizati situatiile urmatoare si argumentati réspunsurile. ‘A. Femeia insircinatt cu Rh+; B. Femeia insircinata cu Rh-; Patul Rh-; Patul Rh; Care este riscul BHNN? Care este riscul BHNN? De ce? De ce? C, Femeia insarcinata cu Rh- si Ac anti D; Patul Rie; Care este riscul BHNN? Dece? 9, Completati tabelul: “Rh si riscul pentru boala hemolitict a nou-nascutului - BHNN” erveigiri " parentale Istoric familial aoa) cc 3 é P Rht | Rht | Tataasuferit de BHNN in copilatie Mama are o sorl care a suferit de eee |e BHNN in copilirie Rh- | Rb+ ‘Unul din paring lui tata este Rb- Mama are un fate care a suferit de pees BEINN in copilirie Primal copil este Rh, la nagiere nua Rh- | Rht prezentat BEINN 6710. Completati tabelul: fnerucisari parentale Gameti Genotipuri copii Fenotipuri copii AIAIxBB AlA2 xBO AIBx A20 00x A2B A2A2x BB A1O x A20. A20x BO 11. Rezolvati situatiile urmiatoare: a. Ce grupe sanguine in sistemul ABO si Rh au descendenfii urmitorului cuplu: MAMA: ©, a avut boala hemolitica a nou-nascutului TATAL: AIB, are ambii parinfi cu Rh- COPH: A. AIB, Al, B, atat Rh+ cétsiRh-; —D. B, Al,numai Rh+; B. Al, B, O, att Rit catsiRh; B. O, Al, B, numai Rh+. C.B, Al, att Rh+ cat siRhs b. Ce grupe sanguine in sistemul ABO siRh au descendentii urmétorului cuplu: MAMA: 8, aavut boala hemoliticé a nou-néscutului TATAL: — AIB, Rh- COPI: A. AIB, Al, A2, atét Rht cit si Rh-; B, AIB, B, Al, atét Rh cit si Rh; C. B, O, Al, numai Rh-; D. B, O, Al, numai Rh+; E. Nici unul din raspunsuri nu este corect. c. O femeie al c&rei tat si frate mai mare au avut in copilarie boala hemolitica a nou-nascutului, dar care nu a avut aceasta boald, se cAsatoreste cu un barbat Rh-. Care este riscul de a avea un copil cu boala hemolitica? A. 0%; D. 75%; B. 25%; E. 100%. C. 50%; d. Ce grupe sanguine in sistemul ABO si Rh au descendenfii urmitorului cuplu: MAMA: A2, a avut din alt c&sétorie un copil cu boala hemoliticd a nou-nascutului; TATAL: AI, are ambii parinti Rh-; COP: A. Al, A2, O, numaiRh+; —D. Al, A2, Rh+ si Rhy B. Al, A2, O, numai Rh; E, Nici un rspuns nu este corect. C. Al, A2, O, Rht; ¢. O femeie Rh - este cAsttoriti cu un barbat care nu a prezentat in copilirie boala hemolitica a nou-ndscutului, desi mama sa era Rh, iar fratele su mai mare a avut boala hemolitic’, Care este riscul cuplului de a avea un copil cu boala hemoliticd a nou-nascutului? A. 0% B. 25%; C. 50%; D. 75%; E. 100%. 68CARACTERE EREDITARE CU DETERMINISM MONOGENIC (PARTEA I) 1, Completati tabelul si incercati si evaluati rolul practic al cunoasterii mecanismului diferitor fenomene intalnite in transmiterea caracterelor monogenice: Fenomene genetice Tip de interactiune |" Mecanismul de interactiune Exemple Dominare completa Dominare incomplet& Codominare Acfiune complementara a alelelor Alele multiple Exceptie alelica Pleiotropie primara Pleiotropie secundara Imprinting Epistazia Complementaritatea genelor Efectul pozitiei Penetrangi Expresivitate Anticipatie DUM DUP Mostenire poligenica 69Cum explicati urmatoarele situati: ~ caracterul prezent la copil nu se manifesta la nici unul din pariati — > prezenfa formelor diferite ale unui caracter la diferifi membri ai familiei — manifestarea diferiti a caracterului la diferiti membri ai unei familii — - afectarea mai multor sisteme in rezultatul mutatiei unei singure gene — <~mmanifestarea mai grav a unei gene la copii vs parinti — [7 prezenfa unui caracter numal la adulfi— > manifestarea genelor numai dacd sunt mostenite de la mama — + manifestarea genelor numai dac4 sunt mostenite de la tata — 2._Completafi tabelul : ,Transmiterea caracterelor monogenice”: Parinti Descendenti Genotip Fenofip_ Genotipuri Fenotipuri 00x A1O BOx ALA2 AIB x BO AlOx A20 BOx AIO BOx 00 00 x AIB Ddxdd Ddx Dd dd x dd DD x dd MM x MN NN x MM MN x MN Se se x Se se Sese x sese Ggx Gg GGx gg x | 88% ee | HplHp2 x Hip2Hip2 HpIHp! x Hp2Hp2 Hp2Hp2 x Hp2Hp2 | HplHp? x Hp1Hp2 | Xe(at)Xe(e-) x Xe@ryy Xp(a-)Xe(a-) x Xe [ Xe(at)Xe(@) x Xe@¥ Xg(a-)Xg(a-) x Xg(a-)Y [Xe(@r)Xe(@t) x Kany 70Care-i funcfia genelor ABO? Care-i functia genelor D? Care-i functia genelor MN? Care-i functia genelor Se? Care-i funcfia genelor G? Care-i fanctia genelor Hp? Care-i fanctia genelor Xe? Care-i functia Ag eritrocitari? Care-i functia Ag serici? Care-i functia haptoglobinelor? Care-i rolul polimorfismului Ag eritrocitari $i serici? 3, Completati tabelul: ,Relatia -genotip-fenot in sistenmul sanguin ABO”: Fenotipal | Genetipul (ABO), Genotipul (ABO), | Genotipul (E), | Genotipul (#), homozigot heterozigot homozigot heterozigot Al AQ B AIB A2B oO Bomba 4. Completati tabelul identifiednd variantele posibile in flesare caz: Genotip Fenotip_ ‘A2B Hh dd Sese BB Dd MN Hp! Hp! ‘AlO Dd NN Sese Xg(@4)¥ ith BB Sese ‘AIA2 Da Gg Xe(a)Xe(@-) (00 dd MN Sese gg ‘BO dd NN sese Xg(@)Y A20 Dd MMGgHp1-Hp? Xg(a-)Xe(@) ‘AIB da Sese gg Hp2. Hp2 Xg(@)¥ G, A2B, Rh+, negust&tor, M, Xg(at) G, A2, Rh, secretor, MN, Xe(at) Fenotip Bombay B, Rh, Hpl-2, gustitor “IB, MN, neseoretor, Hp 2-2 3, Al, Rh-, N, gustitor, Xe(a-) S,B, Rhb-, gustétor, MN, Xe(@-) mat